Per cercare una parola:    

 

*Clicca su  Modifica

*Clicca su Trova

*Scrivi la parola desiderata

 

          ITALIANO - SARDO

 

                  t      T

              T/2  (tr-tu)

 

       D  U  L  S

    DIZIONARIO UNIVERSALE  
      DELLA LINGUA DI SARDEGNA

 

tra prep. sempl. [between, entre, entre, zwischen] tra, inter (lat. INTER), intro (lat. INTRO), intre, intra (ant.; lat. INTRA), infra (ant.; lat. INFRA) (L), tra, frae, intre, inter, intro (N), intra, intru de, ìnturu, intre, intr’’e, inter, infra (ant.) (C), tra, fra, mezu (in) (S), tra, intra, illi, in mezu a (G) // interpare (L) “tra di loro”; intro (LN), intru, ìnturu (C) “anche: dentro”; da chici a pocu (G) “tra poco”

trabacca sf. [hut, baraque, cobertizo, Schuppen] barracca (cat. sp. barraca), tenda

traballamento sm. [staggering, chancellement, tambaleo, Taumeln] ballàllara f., tzantzigamentu, bantzigamentu, insacculada f., -adura f., istontonadura f. (L), tòntonos pl., cantzicamentu (N), stóntunu, stontonamentu (C), banziggamentu, tamburamentu (S), smanchinamentu, mancicamentu (G)

traballante p. pres. agg. mf. [staggering, chancelant, tambaleante, taumelnd] bantzigadittu, bàntziga-bàntziga, trantulone, tràula-tràula, tamba-tamba, giógula-giógula, nai-nai, nàiga-nàiga, abbenta-abbenta (L), a tòntonos, tontonande, tamba-tamba, bàntzica-bàntzica, càntzica-càntzica (N), strómbulus-strómbulus, stòntona-stòntona, feri-feri (C), tàmbura-tàmbura, bànzigga-bànzigga, badda-badda, bamballòina f., bamballòinu, nàigga-nàigga (S), baddiconi, badduloni, bambuloni, bàmbula-bàmbula, sàica-sàica, in ballàllari, ziniconi (G) // andare a trantulone (L) “procedere traballando”

traballare vi. [to stagger, chanceler, tambalear, taumeln] tambulare, tumbulare (it. ant. tombolare), tambare, traulare (lat. *TRAGULARE), bantzigare, tzantzigare, tracculare, assacconare, insacculare, issacculare, imbruschinare, (L), tontonare, bantzicare. cantzicare, corconare, tzunculare, itzuccurare, tzuccurare, irtzuccurare, tracculare, traugliare, tragulare, tzillicare (N), tontonai, andai stòntona-stòntona (bàmbula-bàmbula, scionca-scionca), assacconai, assacchittai, arrasattai, attrippidai (C), banziggà, tamburà (S), mancicà, smanchinà, smanchinià, baddulà (G) // drògula-drògula (Lm) (G) “traballando”

trabalzo sm. [bump, soubresaut, sacudida, Sprung] brincu, sàltiu, tontonamentu, séddidu (L), bortule, bortulada f., brìnchiu, iscradéddiu, sàrtiu, seddu (N), stóntunu, sàrtiu, sàddidu, séddida f., brìnchidu, attìddidu (C), brincu, brincadda f., vulthuramentu, rudduramentu (S), brincu, dissùppulu (G)

trabalzone sm. [jolt, cahot, sacudión, Satz] istontonada f., cadreddu, saccheddada f. (L), bortule, iscradéddiu, isséddidu (N), sàddidu, stóntunu, attìddidu, istrinchìgliu, istringhillu (C), rudduroni (S), rumbuloni, dissùppulu (G)

trabeazione sf. [trabeation, trabéation, arquitrabe, Gebälk] trabeassione (L), frontaladura (N), trabeatzioni (C), trabeazioni (SG)

trabiccolo sm. [ramshackle vehicle, patraque, armatoste, Bettwärmer] asciuttaroba; trabìcculu (L), assuttapannos, pride; trabìcculu (N), asciuttaroba; trabìcculu (C), asciuttarobi, barrùccuru, frubiri; trabìccuru (S), asciuttaroba, sciuapanni; trabìcculu (G)

traboccamento sm. [overflow, débordement, desbordamiento, Überfliessen] bessamentu, bessadura f., buttulada f., -adura f., buttulamentu, iscanteramentu, ischiscione (t. di liquidi; cat. esquitxó) (L), ghiramentu, ghettadura f., tzampuliccadura f., tzampuliccu, ùffulu (N), fuliadura f., sbruffuladura f. (C), trabuccamentu, bassamentu (S), trabuccamentu, vassamentu (G)

traboccare vi. [to overflow, déborder, desbordar, überfliessen] bessare (lat. VERSARE), buttulare, birare (lat. GYRARE), iscantarare (t. dell’acqua), accolimare, ischiscionare (t. dei liquidi in generale), grisciare, rebundare, rebuccare (it. ant. riboccare) (L), ghirare, ghisciare, ghissare, bocare, uffulare, bulliare, tzampuliccare (N), abbrubuddai, bruffulai, sbruffulai, impuddai, gessai, ghissai (C), trabuccà, bassà, varzà (Lm), ribissà (S), trabuccà, vassà, acculmà (G) // bira-’ira, ira-ira (L), ghira-ghira, lari-lari (N)“traboccante”

traboccato pp. agg. [overflowed, débordé, desbordado, übergeflossen] bessadu, buttuladu, biradu, iscantaradu, ischiscionadu, rebuccadu (L), ghirau, ghisciau, ghissau, bocau, bulliau, uffulau, tzampuliccau (N), sbruffulau, impuddau, abbrubuddau (C), trabuccaddu, bassaddu, ribissaddu (S),  trabuccatu, vassatu, varzatu (Lm), acculmatu (G)

trabocchetto sm. [pitfall, trappe, escotillón, Fallgrube] trambuccu, trambucchette, ingannape’, caderatta f., cadreatta f. (tosc. cataratta), trassa f. (cat. trassa; sp. traza), trampa f. (cat. sp. trampa) (L), trappa f. (cat. trapa), trampa f., trassa f., pràdiche f. (N), trampa f., trappa f. (C), trambucchettu, trabucchettu, ingannapedi (S), trambuccu, trappa f., trampa f. (G)

trabocchevole agg. mf. [overflowing, débordant, excesivo, überfliessend] bessadore, bira-’ira, ira-ira, iragunoru, tìrula-tìrula, tìscia-tìscia (L), ghiradore, ghira-ghira, abessu, chìscia-chìscia, lari-lari (N), bessadori, a cùccuru (C), bassadori, ibbuccadori (S), vassadori, supratu (G)

trabocco sm. [overflow, débordement, desbordamiento. Überfliessen] bessadura f., biradura f., isbuccu, cólumu (L), trabuccu, irbuccu, irborroccu (N), sfruffuladura f., imbuccada f., stutturigamentu (C), trabuccu, ibboccu (S), vassatura f., isciuta f. (G)

tracagnotto agg. sm. [squat, ragot, rechoncho, untersetzt] russatzu, aurratzu (L), grussottu (N), introssiu, bragarinatzu, todoci  (C), tracagnottu (S), truzzu, trunziddutu, battuleddu (fig.) (G)

tracannare vt. [to gulp down, avaler, trincar, hinuntergiessen] bìere (foras de misura) (lat. BIBERE), buffare, abbuffare (dalla rad. BUFF), trincare (it. trincare), tragare (sp. tragar), correddare, atzoncàresi (it. cioncare), ingaliare, inciummare (probm. it. volg. ciombolare - DES I, 54), inciummire (L), tracannare, incorreddare, atzutzurrare, tzutzare, tzurrare, tzutzonare, incorcobare, incorcobeddare, tzumire, ghettare a corpus, sorgonare, inguppare, tumare (N), trincai, acciummai, accirrai, aggragallai (C), traggà, inguddì, bì, inciummà (S), tracannà, tragà, buffà, inguddì, abbumbassi (G)

tracannata sf. [drink, buverie, bebida, Trunk] bida, buffada, abbuffada, tragada, bumbullida, inciummida, -idura, ingaliada, trincada (L), tracannada, incorreddada, tzutzada, incorcobada, incorcobeddada, sorgonada, inguppada, -adura, ingupponzu m., tzutzadura, ghettada a corpus (N), trincada, acciummada, accirrada (C), traggadda, inguddidda (S), tracannata,  buffata, tragata, inguddita (G)

tracannato pp. agg. [drunk, avalé, trincado, angeheitert] bidu, buffadu, abbuffadu, tragadu, trincadu, ingaliadu, inciummadu, inciummidu (L), tracannau, incorreddau, tzutzau, tzutzonau, incorcobau, incorcobeddau, tzumiu, ghettau a corpus (N), trincau, acciummau, accirrau, inguppau (C), inguddiddu, traggaddu (S), tracannatu, tragatu, buffatu, ingudditu (G)

tracannatore sm. [gulper, buveur, bebedor, Trinker] buffadore, tragadore, trincadore, trincone, ingaliadore, inciummidore, pedrufeghe (L), tracanna, tzutzone, buffadore, incorredderi (N), buffadori, trincadori, trinconi, acciummadori, accirradori (C), traggadori, biidori, inguddidori (S), tragadori, trinconi, trincadori, buffadori, inguddidori (G)

traccheggiare vi. [to dally, retarder, demorar, hinhalten] leare tempus, tirare a longu, isteniare (L), picare tempus, tirare a longu (N), trigai, addasiai, pigai tempus (C), tracchiggià, isthà tira-tira, isthintarià, piglià tempu (S), timpurigghjà, stinià (G)

traccheggio sm. [dallying, temporisation, molinete, Zaudern] leada de tempus f., bistentu, isténiu, isteniadura f. (L), istentu, picadura de tempus f. (N), addàsiu, stentu, tardantza f. (C), tracchiggiamentu, isthintariamentu, isthèniu (S), timpurigghjamentu, sténiu, taldanza f. (G)

traccia sf. [trace, trace, huella, Spur] sémida (lat. SEMITA), istiga (lat. VESTIGIARE o crs. bistiga), istigu m., ormina (it. orma), irmina, urmina, arrastu m., rastra (cat. rastre; sp. rastro), filuga, inghetta, tràvigu m. (sp. trafagar), caminera, fratta, tratta (lat. TRACTA), tràccia (L), tratta, ormina, urmina, addromu m., frusa (t. del cane), sinza (N), arrastu m., arrastadura, arrastamentu m., rastru m., rastu m., trastìggiu m. (cat. trasteig), frusa, morixeddu m., àndara, arrèspia, trastillu m. (C), tràccia, tratta, rasthu m., rastha, aìmminu m., pidùggiu m., semidda (S), tràccia, tratta, rasta, arrasta, ràglia, rastru m., sestu m., vistica (G) // arrastare, trattiare, tratteare, attrattare, attrattarizare, trattarizare, frattare, ormare, ormizare, codiare (L), frusare (N), pigai sa frusa, affrusai, arrastai (C), trattià, simà, visticà (G) “fiutare (seguire) le t.”; cane de tratta m. (L) “segugio”; Chie furat su sceti lassat arrastu (prov.-C) “Chi ruba la farina lascia le t.”

tracciamento sm. [tracing, tracement. trazo, Vorzeichnen] signadura f., sestu (it. sesto), sestadura f., orminadura f. (L), tratteamentu, orminadura f., orminamentu, sinzadura f. (N), sinnadura f., trassadura f. (C), tracciamentu, signaddura f. (S), tracciamentu, sistamentu (G)

tracciare vt. [to trace, tracer, trazar, ziehen] signare, sestare (L), sinzare, tratteare, orminare, urminare, pistiddare (N), sinnai, marcai, trassai (C), traccià, signà (S), traccià, sistà, signà (G)

tracciato pp. agg. [traced, tracé, trazado, vorgezeichnet] signadu, sestadu (L), sinzau, tratteau, orminau, pistiddau (N), sinnau, marcau, trassau (C), tracciaddu, signaddu (S), tracciatu, sistatu, signatu (G)

tracciatore sm. [tracer, traceur, trazador, Abstecker] signadore, sestadore (L), tratteadore, sinzadore, frusadore, addromadore, orminadore (N), trassadori, sinnadori (C), tracciadori, signadori (S), tracciadori, sistadori, signadori (G)

tracciatura sf. [marking, traçage, calco, Vorzeichnung] signadura, sestadura (L), tratteadura, sinzadura (N), trassadura, sinnadura (C), tracciaddura, signaddura (S), tracciatura, sistatura, signatura (G)

trachea sf. anat. [trachea, trachée, tráquea, Trachea] arghentolu m., isgurtolu m., argastoru, ingugliminestra, ingulliminestra, mossigheddone m., canna de sa ‘ula, cannaula, canna de su pumone, canale de sa ‘ula m. (L), gorgobena, gurguena, orgoena (N), garguena, graguena, orgoena, gannarotza, orguzu m., canna de su gùtturu, corata (lat. CORATA), canali de sa ‘ula m. (C), arghasthoru m., agasthoru, isghuena (S), garganozzu m. (Lm), canna di la ‘ula, frìsci di la ‘ula m. pl., mussichiddoni m. (G) // muinale m. (L) “t. del bue”

tracheale agg. mf. [tracheal, trachéal, traqueal, tracheal] de sa canna de sa ‘ula (L), de sa gorbobena (N), de sa garguena (C), di l’arghasthoru (S), di li frisci di la ‘ula (G)

trachino sm. itt. vds. aragna

trachite sf. [trachyte, trachyte, traquita, Trachyt] trachite, pedra de sant’Anatòlia (L), preda de mola, preda mólina (N), trachiti (CSG) // pedra frommigarza (L) “t.  porosa”

tracimare vi. [to overflow, déborder, desbordar, überlaufen] bessare (lat. VERSARE), birare (lat. GYRARE) (L), ghirare (N), sbruffulai (C), bassà, birà (S), varzà (Lm),  vassà, svacà, svarzà (Lm)  (G)

tracimato pp. agg. [overflowed, débordé, desbordado, übergelaufen] bessadu, biradu (L), ghirau (N), sbruffulau (C), bassaddu (S), vassatu, svacatu, varzatu (Lm) (G)

tracimazione sf. [overflow, débordement, desborde, Überlaufen] bessadura, biradura (L), ghiradura (N), sbruffuladura (C), bassamentu m. (S), vassatura, vassamentu m., svacatura, svacamentu m. (G)

tracina sf. itt. (Trachinus araneus) [spider-crub, poisson araignée, peje araña, Meerspinne] isperrittu m., tràscina, tràcina, aragna (cat. aranya) (LN), tràcina, tràsia, spirrittu m., sperrittu m. (probm. it. spedito), aragna di mari, pisci aragna m. (C), tràcina, tràsgina (S), tràcina, tràgina, ragnu marinu m., pèsciu ragnu m., aragna (Cs) (G)

tracolla sf. [shoulder-belt, bandoulière, bandolera, Traggurt] tracolla, tiracollos m. pl., bandulera (sp. bandolera), almucoddu m., armicoddu m. (it. armacollo) (L), tracolla, armucoddu m., framucoddu m. (N), tracolla, bandugliera, banduliera, bandulera, talinu m. (cat. talí) (C), tracolla, aimmagoddu m. (S), traccolla, almicoddu m., cigna (G) // a almucoddu (L), a framucoddu (N) “a t.”; in d’unu truncu armicoddinu (L)“portato a t.”; attracollare (LN) “mettere a t.”; imbruncat chin sa soca armucoddu (N) “inciampa in un tronco con la soga a t.”; sochitta (N) “t. di cuoio”

tracollare vi. [to fall down, trébucher, caer, kippen] rùere (lat. RUERE), trambuccare (cat. trabucar), istrambuccare (L), rùghere, trabuccare (N), trabuccai, sciaccottai (C), trabuccà, isthrambuccà (S), trambuccà, cadé, strapintassi (G)

tracollo sm. [downfall, trébuchement, caída, Sinken] rutta f., ruina f., trambuccada f., istrambuccada f., bancarutta f. (t. finanziario), isciómpida f., -idura f., isciompimentu (L), rutta f., trabuccada f., bancarutta f. (N), accabussu, scollu, sciaccu, scollamentu, arruttroxa f., trabuccada f., bancarrutta f. (C), caggiudda f., trambuccadda f., fallimentu (S), strampata f., sbancata f. (t. finanziario) (G)

tracoma sm. med. [trachoma, trachome, tracoma, Trachom] tracoma (LNCS), granulosa f. (G)

tracomatoso agg. [trachomatous, atteint de trachome, tracomatoso, Trachom...] tzeghimosu, tracomatosu (L), tracomatosu (N), pitzulinu (N), tracomatosu, scrappallucciu (C),  tracumatosu (S), granulosu (G)

tracotante agg. mf. [arrogant, insolent, petulante, überheblich] arrogante, iscoccorosu, iscogorosu, ispirrudu, ismagliatzu (it. smargiasso), bragliosu (L), arroddiu, arroddinu, barritostu, matticrudu (N), bravanteri, brafanteri (probm. it. braveggiare), rovarollu (it. Rivarolo) (C), bragheri (piem. blaguè), arruganti, priputenti, riberò, azzosu (S), vettiosu, arroganti, priputenti (G)

tracotanza sf. [arrogance, insolence, petulancia, Überhenlichkeit] aminia, ominia, ispudréddiu m., bravàglia, bràglia, baravàglia (probm. it. bravata), cogorone m., iscògoro m., ispirra (L), arroddu m., barrosùmene m., barra (cat. barra) (N), barra, barrosìmini m., baggianeria, brafanteria (C), arrugànzia, azzosiddai, braga, priputènzia (S), vèttia, frappa, scòcara (G)

tracuro sm. itt. (Trachurus trachurus) [saury, saurel, tracuro, Trachurus] surellu (cat. sorell), sorella f. (L), surellu (N), sorellu, surellu imperiali, surellu golfitanu (C), suredda f. (SG)

tradescanzia sf. bot. (Tradescantia viridis) [tradescantia, herbe à la misère, tradescancia, Dreimasterblume] misèria, ricchesa (t. tricolor) (L), misèria (N), misèria, ricchesa (C), misèria (SG)

tradimento sm. [treason, trahison, traición, Verrat] traighimentu, traittoria f. (cat. traidoría), traissione f., traiscione f., traitzione f. (sp. traición), traighida f., traimentu, traitta f., marchingannu, affaltzamentu, alevosia f., malingannia f., trobealia f. (L), traichimentu, traimentu, traissione f., traittoria f., traittoriu, tropejalia f. (N), tradimentu, traittoria f., traitzioni f., traiximentu (C), tradimentu (S), tradimentu, tradituria f., tradizioni f. (G) // a s’iscunfidada, a traittorinu (L), a maschingannu (LN), a la ischunfidadda, iffidiadda (a l’), iffidiaddura (a) (S), a la sfidiata, a sfidiatura (G) “a t.”

tradire vt. [to betray, trahir, traicionar, verraten] traìghere, traighire, affaltzare ,affartzare, (L), traìchere, traire (N), traixi (C), tradì (S), tradì, affalsà, fà ruzza (Lm) (G) // leare a maschingannu (L) “gabbare, t. con finti pretesti”; Chie traighet s’amigu non la perdonat a frade (prov.-L) “Chi tradisce l’amico non risparmia neanche il fratello”

tradito pp. agg. [betrayed, trahi, traicionado, verraten] traittu, traighidu, affaltzadu (L), traittu, traìchiu (N), traìxiu (C), tradiddu (S), traditu, tradutu, affalsatu (G) // Ómine chi de fémina si fidat, daghi drommit traittu si nd’ischidat (prov.-L) “L’uomo che si fida della donna, se s’addormenta sol’appena, si risveglia t.”

traditore sm. [betrayer, traître, traidor, Verräter] traittore, traittoratzu, caratzanu (probm. cat. carassa), alese, aleve (sp. aleve), alevosu (sp. alevoso), fraitzu (probm. it. frate), escariota, mandighennega, trobearzu, trobeale (lat. *INTERPEDIA) (L), traittore, traittoratzu, tropejale, tolaju (N), traittori, traixidori, traixinu, fraitzu, impiccababbu (C), tradidori, impiccababbu, ischunfidaddu (S), traditori, facchiessu, fraizzosu, gregu, regu (lat. GRAECUS), ghjudeu (G) // Dae su traittore non s’est salvadu mancu Deus (prov.-L) “Dal t. non si è salvato nemmeno Dio”; Su mare est traittore (prov.-LN) “Il mare è t.”; Ómine chizibàsciu traittore (prov.-L) “Uomo dallo sguardo basso, uomo t.”; Su tempus passat e su traittori non morit mai (prov.-C) “Passa il tempo, ma il t. non muore mai”

tradizionale agg. mf. [traditional, traditionnel, tradicional, traditionell] tradissionale, segundu su connottu, antigóriu (L), sicunne su connottu, anticorju (N), segundu su connottu, antigóriu, attrassau (C), tradiziunari, antiggu (S), tradizionali, anticatu (G)

tradizionalmente avv. [traditionally, traditionnellement, tradicionalmente, traditionell] a manera de una ‘olta, a su connottu (L), a usu de una borta, a su connottu (N), a manera antiga (C), a usu d’una voltha (S), a manera d’una ‘’olta (G)

tradizione sf. [tradition, tradition, tradición, Tradition] tradissione, connottu m. (lat. COGNOSCERE), costumàntzia (LN), connottu m., costumu m. (C), traditzioni, custhumànzia, usànzia (S), tradizioni, cunnottu m. (G)

tradotta sf. [troop-train, train militaire, tren para soldados, Militärzug] tradotta

tradotto pp. agg. [translated, traduit, traducido, übersetzt] traduidu, boltadu, trasladadu (L), tradottu, tradùchiu, traduiu, bortau (N), tradùsiu, furriau, trasladau (C), tradottu, traduziddu (S), tradottu, traducitu (G)

traducibile agg. mf. [translatable, traduisible, traducible, übersetzend] chi si podet traduire (boltare) (L), chi si podet tradùchere (bortare) (N), chi si podit tradusi (trasladai, furriai) (C), traduzìbiri (S), chi si po’ traducì (G)

tradurre vt. [to translate, traduire, traducir, übersetzen] traduire (cat. traduhir), tradùere, tramìttere, trasladare, boltare (lat. *VOLTARE) (L), tradùchere, traduire, bortare (N),  tradusi (sp. traducir), tradùxiri, furriai, trasladai (sp. trasladar) (C), traduzì (S), traducì (G)

traduttore sm. [translator, traducteur, traductor, Überstezer] traduidore, trasladore, boltadore (L), traduttore, bortadore, vortadore (N), tradusidori, trasladori (C), traduttori  (S), traduttori, traducidori (G)

traduzione sf. [translation, traduction, traducción, Übersetzen] tradussione, traduida, raduiscione, trasladura, transida,  boltadura (L), tradussione, vortada, vortadura, bortadura (N), tradusidura, tradutzioni, furriadura, transida, transidura, traslatzioni (C), traduzioni (SG)

traente p. pres. agg. mf. [drawer, tireur, trayente, ziehend] tiradore, trazadore (LN), traenti, tiradori, traidori (C), tiradori, buggadori (S), tiradori, trasginadori (G)

traenza sf. [drawing, tirage, tiramiento, Trassierung] tiradura, trazadura, trazu m. (LN), tiradura, traimentu m. (C), tiraddura, buggaddura (S), tiratura, trasginatura (G)

trafelare vi. [to pant, être essoufflé, jadear, keuchen] ispossare, battimare, allaccanare, isartigare, isalidare (L), assagadare, abbattimare, assubentare, ghemidare (N), s’assuppai, si spentumai, scanai (detto del cane) (C), pasanà, ansimà, allaccanà (S), sgalinà, foddità, ansimà, riintà, irriintà (G)

trafelato pp. agg. [panting, essoufflé, jadeado, keuchend] ispossadu, isartigadu, battimadu, allaccanadu, affaundadu, isperrulidu (L), assagadau, abbattimau, assubentau, ghemidau, accalogliatu (N), assuppau, spentumau, spentimau, spentiniau (C), pasanosu, ansimosu, allaccanaddu, affaundaddu, appasanaddu (S), sgalinatu, fodditatu, ansimatu, riintatu, irriintatu (G) // bènnere isartigadu (L) “giungere t.”

trafelone sm. [pant, essoufflement, jadeo, keuchender Atem] assubentu, bémida f. (L), assubentu, ghémida f., sàgada f. (N), assuppu, pesari (cat. pesar) (C), pasanaddura f., affaùndia f., allaccanaddura f. (S), fóddita f., ànsima f., spranniggiadda f. (Cs) (G)

trafficabile agg. mf. [saleable, négociable, negociable, verkäuflich] traffigàbile, travigàbile (L), trafficàbile, trabicàbile (N), trafficàbili, travigàbili (C), traffiggàbiri (S), trafficàbbili (G)

trafficante p. pres. agg. smf. [dealer, trafiqueur, tratante, Händler] fatzenderi, faineri (cat. fainer), ispilicamba, traffichinu (L), affroddieri, frodderi, faludderi, ispilicamba, traffichinu, trafficante (N), trafficanti, trafficadori, faineri (C), traffigganti, fazzinderi, ippirigamba (S), trafficanti, manigghjoni, spilciuladori, mittuleddu (G)

trafficare vt. [to deal, trafiquer, traficar, handeln mit] traffigare, trafficare, travigare (sp. trafagar) (L), trafficare, trabicare, arreminzare (N), traffigai, travigai, trappicai (C), traffiggà (S), trafficà, algumignà, spilciulà, malcanzà (G)

trafficato pp. agg. [dealet?, trafiqué, traficado, verkehrsreich] traffigadu, trafficadu, travigadu (L), trafficau, trabicau (N), traffigau, travigau (C), traffiggaddu (S), trafficatu, algumignatu, spilciulatu, malcanzatu (G)

traffico sm. [traffic, trafic, tráfico, Handel] tràffigu, tràfficu, tràvigu, nàvigu, manizu (it. maneggio) , currizamentu, moventia f.  (L), tràfficu, traballonzu, trabiconzu, tràbicu, tràvicu, manizu (N), tràffigu, trappicu, tràvigu, manìggiu (C), tràffiggu, raggiru, riggiru (S), tràfficu, manegghju (G)

trafficone, -ino sm. [meddler, trafiqueur, mequetrefe, Geschäftemacher] trafficone, fatzenderi, trasseri, faineri (cat. fainer) (L), trafficone, impedduleri, affroddieri (N), affroddieri, faineri, maccatreffa (C), traffiggoni, trasseri (S), manigghjoni, trasseri, spilciuladori (G)

trafiggere vt. [to transfix, percer, herir con puñal, durchbohren] trabassare (it. trapassare), traspassare (sp. traspasar), pùnghere (lat. PUNGERE), taladrare (sp. taladrar) (L), pùnghere, passare, trafìchere (N), trapassai, traspassai, fìggiri, infrissiri, sticchiri (C), trabassà, firì (S), infilzà, lancià, pugnì  (G) // trapassadura f. (C) “trafiggimento”

trafila sf. [procedure, filière, papeleo, Zieheisen] trafila, filera (cat. filera) (LN), trafila, filiera, filera (C), trafira, firera (S), trafila, filiera, filèrina (G)

trafilare vt. [to wiredraw, tréfiler, trefilar, ziehen] trafilare (LN), redusi is metallus in filus, trafilai (C), trafirà (S), trafilà (G)

trafilatura sf. [draw-plate, tréfilage, trefilería, Ziehen] trafiladura (LNC), trafiraddura (S), trafilatura (G)

trafiletto sm. [paragraph, entrefilet, suelto de diario, Pressenotiz] articuleddu (LNC), arthicureddu, trafirettu (S), alticuleddu (G)

trafitta sf. [pang, blessure, punzada, Durchbohren] puntura, punta (lat. PUNCTA), ferta, lantadura (L), puntura, punghidura, ferta, lantadura, lattadura (N), punta, puntura, infrissida, ferta, ferida (C), puntura, firidda (S), pugnitura, punzata, firita (G)

trafitto pp. agg. [transfixed, percé, traspasado, durchbohrt] trabassadu, traspassadu, puntu, taladradu (L), trafittu, passau, puntu (N), trapassau, traspassau, infrissiu (C), trabassaddu, firiddu (S), puntu, infilzatu, lanciatu (G)

trafittura sf. [shotting pain, piqûre, punzado, Durchbohren] lantzittada, taladrada (L), puntura, punghidura (LN), ifferchida, ifferchita (N), infrissidura, puntura (C), puntura, infirchiddura (S), pugnitura, infilzatura (G)

traforare vt. [to bore, transpercer, horadar, durchstechen] istampare, pertùnghere (lat. PERTUNDERE), pertuntare, pertusare (lat. PERTUSUS) (L), istampare, pertùnghere, istuvare (N), stampai, stuvionai, pertungi, pertusai (C), isthampà, isthuvunà, parthusà (S), buccà, paltusà, stampà, tavunà (G)

traforato pp. agg. [perforated, transpercé, horadado, durchstochen] istampadu, pertuntu, pertusadu (L), istampau, pertuntu, istuvau (N), stampau, stuvionau, pertuntu, pertusau (C), isthampaddu, isthuvunaddu, parthusaddu (S), buccatu, paltusatu, stampatu, tavunatu (G)

traforo sm. [boring/tunnel, percement/tunnel, perforación/túnel,Durchstechung/Tunnel] istampa f., pertusu (lat. PERTUSUS), tuvu (lat. *TUFUS); galleria f. (LN), stampu, trappadura f., stuvioni, pertusu; gal(l)eria f. (C), isthampa f., parthusu, tuvoni; galleria f. (S), stampu, paltusu; galleria f. (G)

trafugamento sm. [stealing, soustraction, robo, Entwendung] fura f., isgrattiada f., -adura f., irrobatóriu (L) fura f., ispinzu (N), fura f., affuffamentu, arrelantzu (cat. rellans) (C), fura f., arrubbatóriu (S), fura f., furazzina f., rubbatóriu (G)

trafugare vt. [to steal, soustraire, robar, entwenden] furare (lat. FURARE), irrobare (it. derubare x sp. robar), istaffare (sp. estafar), isgrattiare, pijare, craspuare (L), furare, arraspignare, irrobare (N), affuffai (sp. afufar), furai, staffai, ciappai (piem. ciappè) (C), furà, rampiggià, piggià (S), furà, sgraffignà (G)

trafugato pp. agg. [stealed, soustrait, robado, entgewendet] furadu, irrobadu, istaffadu, isgrattiadu, pijadu (L), furau, arraspignau, irrobau (N), affuffau, furau, staffau, ciappau (C), furaddu, rampiggiaddu, piggiaddu (S), furatu, sgraffignatu (G)

trafusolo sm. anat. vds. tibia

tragedia sf. [tragedy, tragédie, tragedia, Tragödie] tragèdia (L), trazèdia (N), tragèdia (CS), tracèdia (G)

traghettamento sm. [ferrying, passage, barqueo, Überfahrt] traghettamentu, giumpamentu (L), traghettamentu, zumpadura f., zumpadorju (N), giumpamentu, traghettamentu (CS), draghittamentu, ghjumpamentu (G)

traghettare vt. [to ferry, passer, barquear, übersetzen] traghettare, giumpare (lat. *JUMPARE), attraessare, navighettare (L), traghettare, zumpare (N), traghettai, giumpai, truessai (C), traghettà, passà in barcha, giumpà, trabissà (S), draghittà, ghjumpà, traissà (G)

traghettata sf. [ferrying, passage, barqueo, Überfahrt] traghettada, giumpada, attraessada (L), traghettada, zampada, zumpada (N), traghettada, giumpada, truessada (C), traghettadda, passàggiu in barcha m., trabissadda (S), draghittata, ghjumpata, traissata (G)

traghettato pp. agg. [ferried, passé, barqueado, übersetzt] traghettadu, giampadu, attraessadu (L), traghettau, zumpau (N), traghettau, giumpau, truessau (C), traghettaddu, giumpaddu, trabissaddu (S), draghittatu, ghjumpatu, traissatu (G)

traghettatore sm. [ferryman, passeur, barquero, Fährmann] traghettatore, giumpadore, attraessadore (L), traghettadore, zumpadore (N), traghettadori, giumpadori (CS), draghittadori, ghjumpadori (G)

traghetto sm. [ferry, bac, transbordador, Übersetzen] traghettu, naviu (sp. navío), navile (it. ant. navile), bastimentu (L), traghettu, imbarcassione f. (N), traghettu, naviu, bastimentu (C), traghettu, basthimentu (S), draghettu, imbalcazioni f. (G)

tragicamente avv. [tragically, tragiquement, trágicamente, tragisch] tragicamente (LN), tragicamenti (CS), tracicamenti (G)

tragico agg. [tragic, tragique, trágico, tragisch ] tràgicu (LNCS), tràzicu (N), tràcicu (G)

tragitto sm. [way, trajet, camino, Fahrt] caminu, biazu, percussu (LN), caminu, bia f., biaxi (cat. viatje; sp. viaje) (C), camminu, viàggiu, parchossu (S), caminu, ghjettu, viagghju (G)

traguardo sm. [winning post, arrivée, alidada, Ziel] traguardu (L), traguardu, ralla f. (N), traguardu, umiadroxu (t. delle corse dei cavalli; probm. lat. METATORIUM – DES II, 599), tarea f. (sp. tarea), tenta f. (C), traguardhu (S), trigualdu, barratogghju, capu di lu palu (G)

traiettoria sf. [trajectory, trajectoire, trayectoria, Flugbbahn] arruncada, paràbula, ancuju m. (L), incurbiamentu m., corcobe m., paràbula (N), incrubamentu m., paràbula (C), immuggiamentu m., paràbura (S), mugghjamentu m., ghjru m., paràbula (G)

traina sf. [dragging, traîne, trineo, Schleppseil] trazu m., tràina (t. di ami per pesca) (L), trazu m. (N), tragu m. (C), trazu (S), tragghju (G)

trainamento sm. [dragging, traînée, rastra, Schleppen] trasinamentu, trasinadura f., istrasinamentu, istrasinadura f., trazamentu, trazadura f. (L), trisinamentu, trisinadura f., trazadura f. (N), tragada f., traimentu, tràngulamentu, strascinamentu, strascinadura f. (C), trainamentu, trazamentu, trasginamentu, tiramentu (S), tragghjamentu, tragghjulamentu (G)

trainare vt. [to drag, traîner, trajinar, schleppen] trasinare, istrasinare, trijinare (lat. *TRAGINARE), trazare, trazolare, tragare (lat. TRAHICARE), trailare (L), trisinare, trazare, tragare, picare a tira (N), trainai, tragai, portai a tragu, trangulai, strascinai (C), trainà, trazà, trasginà, tirà (S), trainà, tragghjà, tragghjulà (G)

trainato pp. agg. [dragged, traîné, trajinado, geschleppt] trasinadu, istrasinadu, trijinadu, trazadu, trazoladu, tragadu (L), trisinau, trazau, tragau, picau a tira (N), trainau, tragau, trangulau, strascinau (C), trainaddu, trazaddu, trasginaddu, tiraddu (S), trainatu, tragghjatu, tragghjulatu (G)

trainatore sm. [dragger, traîneur, arrastrador, Verführer] trasinadore, istrasinadore, trijinadore, trazadore (L), trisinadore, trazadore (N), trainadori, tragadori, tranguladori, strascinadori (C), trainadori, trazadori, trasginadori, tiradori (S), trainadori, tragghjadori, tragghjuladori (G)

traino sm. [dragging, charge, rastra, Schleppen] trazu, trisinzu, tràinu, carruzu (L), trazu, trasinzu, tiru, tira f., tragada f., tragonzu (N), tràinu, tragu, tràngulu, tragada f. (C), tràinu (S), tragghju, tragghjola f., tracchjola f. (G)

tralasciamento sm. [omission, omission, omisión, Auslassung] sessamentu, abbandonu (LN),  lassamentu, abbandonu (C), lassamentu, abbandonu (S), lacamentu, cudiamentu (G)

tralasciare vt. [to omit, omettre, dejar, auslassen] accadiare (L), sessare (it. cessare), lassare (it. o lat. LAXARE), dassare (lat. *DAXARE) (LN), lassai (C), scoigiai (C), lassà, abbandunà (S), lassà, lacà indaretu, cudià, scudià (Cs) (G)

tralasciato pp. agg. [omitted, omis, dejado, ausgelassen] sessadu, lassadu, dassadu, cambadu (L), sessau, lassau, dassau (N), lassau, malattrocciau (C), lassaddu, abbandunaddu (S), lassatu, lacatu indaretu, cudiatu (G)

tralciaia sf. [row (of vines), rangée, hilera, Reihe] órdine de ‘ides m., filare m. (L), pedu m. (lat. PEDUM), fila de bides (N), giuali de bìngia m., fundali m. (C), firari m. (S), òldini di viti m. (G)

tralcio sm. [vine-shoot, branche de vigne, sarmiento, Trieb] sarmentu, probàina f., puzone (de ‘ide), rattu (lat. BRACHIUM), nae f. (lat. NAVE), saitta f. (lat. SAGITTA), tiva f. (lat. TUFA) (L), sarmentu, luu, luo, lù (lat. LUCUS) (N), sàrtia f., sàttia f. (lat. SARTUS), sarmentu, sula (de su sarmentu) f., carriadòrgia f., carrigadroxa f., pudoni (C), saimmentu, rabazzoni (Cs) (S), tràciu, salmentu, taddoni, vitichignu (G) // arrabattare (L) “raccogliere i tralci secchi (sos rabatzones) delle viti”; capidiana f. (L), cabidiana f. (L), caburiana f., caudiana f. (C)“t. nuovo; it. càpito”; carriadorza f., barriadorza f. (L), carricatorja f. , garriatòglia f. (N), carriadroxa f., barriadroxa f. (C), “t. di vite carico di gemme”; tràiga f., tràila f. (L), tràica f. (N) “t. di viti con due o tre grappoli; lat. TRADUC, -UCE”; rabattu (L) “t.  secco della vite”; ràigla f. (L) “t.  di vite a più grappoli”;  sarmentu (LN), scramiabettu (C) “strumentino a fiato costituito da due t. di vite scorticati e legati tra loro, in mezzo ai quali viene collocata una strisciolina della medesima corteccia. Soffiando nell’interstizio, la strisciolina vibra producendo un suono che imita i versi degli animali (G. Dore)”; svitichignà (G) “togliere i t. per dar sole ai grappoli”; nià (G) “disporre i t. su paletti”; accuccurà, acculcuddà (G) “ricoprire i t.”

traliccio/1 sm. [trellis, treillis, poste de alta tensión, Drell] palu de ferru (LNC), paru di ferru, trarìcciu (S), palu di farru (G

traliccio/2 sm. (tela robusta usata per foderare materassi, guanciali, ecc.) [ticking, coutil, cotí, Fachwerk] iscottu (cat. escot) (L), pannispica, nundente (N), scottu, truxù, truggiù (piem. trogiu), impanna f. (C), ischottu, frenu, fresi (S), ambòcia f. (G)

tralice (in) md. [obliquely, de travers, al sesgo, schief] a tortu, de traessu, de rujadis, acchilvésciu (L), de traversu, de rucradis, a canacosta, a s’asciambrega, a sa sciambreba (N), de truessu, de trevessu, a sa spiocca, de biàsciu (C), di trabessu (S), di traessu, di sbascinu (G)

tralignamento sm. [degeneration, dégénération, degeneración, Entartung] imbastardimentu, acchilzéniu, chilzeniada f.,  chilzéniu, chilzeniadura f. (L), irgheniada f., irghenionzu, irghéniu, irgrezada f., iscastadura f., iseniadura f. (N), desviamentu, straviadura f., corrumpimentu (C), degenerazioni f. (S), altarazioni f., pilviltimentu (G)

tralignare vi. [to degenerate, dégénérer, degenerar, entarten] chilzeniare, acchilzeniare, imbastardire, irratzare, revertire (sp. revertir) (L), irdeinare, irgheniare, irgrezare, isperzeniare, iseniare, iscastare, trabiare (N), passai s’arraja, desviai (sp. desviar), strissiai, s’imburdugai (C), degenerà, ciambà in péggiu (S), altarà, pilviltì (G)

trallallera sm. (tipo di canto allegro e brioso) [a certain vivacious song, unu sorte de chanson vivace, un cierto canto vivaz, trallalala] trallallera

tralucente p. pres. agg. mf. [translucent, brillant, translúcido, durchscheinend] lughente, lutzighente, lughizente (L), lùchidu, lucorosu (N), traluxenti, luxenti (C), luzigghenti (S), luccichenti (G)

tralucere vi. [to shine, briller, traslucir, hindurchscheinen] lùghere (lat. LUCERE), lutzigare (L), lùchere, tralùchere (N), traluxi, luxi (C), luzì, brillà (S), luccicà, luccichintà, lucì, splandì (G)

tram sm. [tram, tramway, tranvía, Strassenbahn] tram, tranva, tranvai (LN), tranvi, tranvai, tranviu, tramviu (C), tram (SG), tranvai (S)

trama sf. [weft/conspiracy, trame/intrigue, trama/intriga,  Schuss/Intrige] trama (lat. TRAMA); ordinzada, ordivinzu m., ordinzu m. (lat. *ORDINIUM), ordiminzu m., meledu m., addaresu m., intramada, intramu m., inzamu m., olvidinzu m.,  trassonzu m., trassa (cat. trassa; sp. traza), trampa (cat. sp. trampa) (L), trama; transa, trassa, trampa, tramolla, ordiminzu m. (N), trama, tramma; trassa, trampa (CSG) // tramoni m. (G) “t. a punto grosso”

tramaglio, -one sm. mar. (nassa, rete da pesca) [drag-net, tramail, trasmallo, dreifaches Setzgarn] nassa f. (lat. NASSA), retza f. (it. rezza), mezardu (LN), retza a tres telus f., tramìngiu (C), tramaglioni, tramàgliu, tremàgliu, nassa f., nansa f. (S), nansa f., nassa f., rezza f., irrezza f., trimàgliu (Lm) (G)

tramandare vt. [to hand down, transmettre, transmitir a los venidores, überliefern] tramandare (LN), tramandai (C), tramandà (SG)

tramandato pp. agg. [handed, transmis, transimitido, übergeliefert] tramandadu (L), tramandau (NC), tramandaddu (S), tramandatu (G)

tramare vt. [to weave, tramer, tramar, anzetteln] tramare, trassare (cat. trassar; sp. trazar), ordinzare (lat. *ORDINIARE), ordiminzare, ordivinzare, ordizare, arminzare, meledare (lat. ant. MELETARE), cumbuttare, infilistrare, colovrinare (L), tramare, tropejare, trassare, ordiminzare, istare ordi-ordi, meledare, intrannire (N), tramai, intramai, trassai (C), tramà, intramà (S), tramà, trassà (G)

tramato pp. agg. [weaved, tramé, tramado, anzettelt] tramadu, transadu trassadu, ordinzadu, ordiminzadu, ordivinzadu, arminzadu, meledadu, colovrinadu (L), tramau, tropejau, trassau, ordiminzau, meledau, artimintzatu, intranniu (N), tramau, intramau, trassau (C), tramaddu, intramaddu (S), tramatu, trassatu (G)

tramatore sm. [conspirator, trameur, conspirador, Anzettler] tramadore, trassadore (cat. trassador; sp. trazador), ordinzadore (L), tramadore, trassadore, tropejale, trampista (cat. sp. trampista), cumprottadore (N), tramadori, intramadori, trassadori (C), tramadori, intramadori (S), tramadori, trassadori (G)

trambustio sm. [turmoil, tracas, trastejo, Lärm] cunfusione f., buliu, treboju, ammuinu, ciaffaretzu (cat. safareig), mìscia f., affusu (L), cubisione f., trepoju, barallu, affusu, affusadura f., burrumballa f. (cat. burrumballa) (N), attruppégliu, tréulu, sturuddu, trumbullu, battùliu (C), cunfusioni f., ischumpìgliu, ciaffarezzu, remetomba, burumbàglia f. (S), fraustu, tramùgghjulu, rimìsciu, imbùliu (G)

trambusto sm. [bustle, bouleversement, trastorno, Verwirrung] trambustu, chimentu, abbolottu (sp. alboroto), ischéliu, ischéltiu, tambeddu, attamazu, abbolottada f., -adura f.,  abbulottada f., attroboddu, attroboddamentu, marusìgliu, trabatta f. (L), trambustu, chimentu, burdellu, bolluzu, barallu, affériu, affuscu, trabiconzu, trumìghine, trumùghine, trùminu, mughina f. (N), stragamullu, stragambullu, tragambullu, stragàsciu, stragatzu, stragàcciu, stragossu, sculimerdu, sculumerdu, tragùgliu, tréulu, cumboja f., derroccu, sollóciu, carraxu (C), digógliu, burdheddu, abburottu, ischìsthiu (S), ribùliu, ulminu, dissàntanu, intirruzu, attillóiu (G)

tramenare vt. [to move about, remuer, remover. hin und her rücken] manizare, buluzare, buscuzare, troulare (L), bubuttare, trubuscare, appunzare, supuzare, subìghere, caniare (N), maniggiai, forrogai, scruccullai (cat. escorcollar) (C), isthruttunà, vulthurà, buriggà, ischunsarthà, iffurruggià (S), zirichiltà, disuldinà, svultulà, straultà, abbuluttà (G)

tramenio sm. [bustle, remuement, trastejo, Hinundherrücker] manizu, buluzu, forrogu, isforrojadura f., buscuzu ,supuzada f. (L), bubuttadura f., trubuscàmene, appunzadura f., cariadura f., carionzu, subighidura f., supuzu, supuzada f. (N), murigu, scrucculladura f., forrogadura f. (C), vulthuramentu, ischunserthu, buriaddura f., disórdhini (S), disóldini, tramùsgiulu, rimìsciu, intirruzzu, bùlicu (G)

tramestare vt. vi. [to rummage, mélanger, revolver, durcheinanderwerfen] murigare (lat. *FURICARE), mistuddare, buluzare, boltulare (L), muricare, colobiare, bubuttare, attunchiare (N), murigai, forrogai (C), muriggà, vulthurà (S), imbulià, rimacinà (G)

tramestio sm. [rummaging, brouillement, revolvimiento, Durcheinnander] murigadura f., murighinzu, murigu, isciaccheu, buluzu, boltulamentu, tremuttu (it. ant. tremoto) (L), muricadura f., muriconzu, murichinzu, morichintzu, bubuttadura f., forrocu, attunchiadura (N), murigu, morigu, morighìngiu, murighìngiu, murigadura f., sciumbullu (C), muriggaddura f., muriggamentu, vulthuramentu, trimuttu (S), imbùliu, rimàcinu, trimuttu (G)

tramezza sf. [partition, division, división, Zwischenwand] partidura (LNC), dibisioni (S), paltugnu m. (G) // zira, ziretta (C) “t. interna della tomaia; cat. gira”

tramezzamento sm. [partition, cloisonnage, separación, Teilung durch Zwischenwände] istramesada f., -adura f., istramesonzu, tremesada f., tremesamentu (L), tramesamentu (LNC), tabiccada f., -adura f., tabicconzu, tramesada f., -adura f., tramesonzu (N), tramezamentu (S), stramezamentu (G)

tramezzare vt. [to partition, cloisonner, separar, einschieben] tremesare, istramesare (L), tramesare (= it.), intramesare (LN), tabiccare (N), tramesai, intremesai (C), tramizà, intramizà (S), tramizà, intramizà, stramizà (G) // Dae sa chisina a su ‘ochile non b’at ite tramesare (prov.-N) “Tra la cucina e il focolare c’è poco da t.”

tramezzato pp. agg. [partitioned, cloisonné, separado,  eingeschoben] tramesadu, tremesadu, intramesadu, istramesadu (L), tramesau, intramesau, tabiccau (N), tramesau, intremesau (C), tramizaddu, intramizaddu (S), tramizatu, intramizatu, stramizatu (G)

tramezzino sm. [sandwich, sandwich, bocadillo, belegtes Brötchen] tramezinu (LNC), tramizinu (SG)

tramezzo sm. [partition wall, cloison, tabique, Zwischenwand] tramesu, tremesu, intramesadura f., intramesu, tabicche (sp. tabique) (L), tramesu, tabiccu (N), tremesana f., tramesu, tabiccu (C), tramezzu (S), tramezu, stramezu, tramizana f. (G)

tramite prep. [through, par l’entremise de, (por el) trámite, durch] pro mesu de (LN), po mesu de (C), pa mezu di (S), pal mezu di (G)

tramoggia sf. [hopper, trémie, tolva, Trichter] mojolu m. (lat. MODIOLUS), moggiolu m., maggiolu m., molinzone m., imbudu m. (L), mojolu m., moghiolu m., mozolu m. (N), mojolu m., molu m. (C), tramùggia, muioru m. (S), maiolu m. (G) // conca de majolu (L) “tonto”; ticcare (L) “mettere grano nella t.”; bittas pl. (L) “funi per far salire e scendere la t.; lat. VITTA”; meridda (L) “valvola della t. della macina che regola il passaggio del grano”; catzicadore m. (N) “cassetta di legno appesa sotto la t.”; buttu m. (N) “albero di legno della t.”; pabàdula (C) “cassetta inferiore della t.”; girada, gerada, erada (C) “cassetta della t.”; aribanti m. (S)“levetta per la regolazione del flusso nelle t.  delle vecchie macine (Bazzoni)”

tramontana sf. [north wind, tramontane, tramontana, Tramontane] tramuntana, bentu de nanti m., bentu ‘erettu m., bentu ‘iddiarzu m., bentu de s’Alighera m., bentu cossu m. (L), tramuntana, tramuntanu m., trabuntana, travuntana, trapuntana, bentu de susu m., bentu tataresu m., bentu frittu m., traconarja (N), tramuntana, tramuntanìglia, bentu de susu m., bòrea, levìggiu m. (C), tramuntana (S), tramuntana, ventu di subbra m. (G) // corvarju m. (N) “t.  secca”; trapuntanàrgiu m. (N) “luogo volto a t., dove non batte il sole”; si scimprai, s’attontai (fig.) (C) “perdere la t.”; tramuntanadda, tramuntanella (S) “leggero vento di t.”; Cando ischintiriddat sa linna est traconarja (prov.-N) “Quando la legna scoppietta è t.”; In tempus de tramuntanìglia mellus cappa che cuartìglia (prov.-C) “Quando spira la t. meglio un mantello che un coltellino”; Tramuntana frisca e sana (prov.-G) “T. porta fresco e salute”

tramontare vi. [to set, se coucher, tramontar, untergehen] tramuntare, calare, barigare (lat. VARICARE), intrinare (lat. INTERIM) (L), tramuntare, intrighinare, baricare (N), tramontai, intraisinci, calai ipparigai (C), tramuntà, incrinà (S), tramuntà, tramacinà, intramacinà, trabacinà, intrabacinà (G) // Su sole est imberghende (N) “Il sole sta tramontando”; Dogni die calat sole! (prov.-L) “Ogni giorno tramonta il sole!”

tramontato pp. agg. [set, couché, tramontado, untergegangen] tramuntadu, caladu, barigadu, intrinadu (L), tramuntau, intrighinau (N), tramontau, intrau, calau (C), tramuntaddu, incrinaddu (S), tramuntatu, tramacinatu, intramacinatu, trabacinatu, intrabacinatu (G)

tramonto sm. [setting, coucher du soleil, ocaso, Untergang] tramontu, occasu (lat. OCCASUM SOLIS), calada de sole f., impanigonzu, cabulada de sole f., intrada de sole f., inchinadorzu, inclinadorzu, iscurigadorzu, iscurigadorza f., intrinonzu, intrinada f., ingrinadorzu, ingalu, interrighinada f., morigadorzu, tramuntu (L), intrighinadorju, intrada de sole f., collia ‘e su sole f., intrìchinu, intrighinadura f. (N), intrada de su soli f., occasu, ammurriadroxu, scurigadroxu (C), tramontu, carasori, incrinadda f. (S), tramàcinu, intramàcinu, intramacinata f., trabàcinu, intrabàcinu, intrabacinata f., intrinata f., insirata f., incrinadda f., incrinu (Cs) (G)

tramortimento sm. [swoon, évanouissement, desmayo, Betäubung] dismaju (sp. desmayo), illaéndida f., istremuttida f., istramudida f., istramudimentu, istramudinzu, ammaudinada f., ammaudinamentu, ammustréschida f. (L), mortìghine, ammortighinada f., ammortighinzada f., dirmaju, irmeddighinamentu, irmeddighinadura f. (N), dismaju, scimingiadura f., scimìngiu (C), dimmaiamentu, attuntunamentu (S), ammultisginamentu, dismàiu, dillìchiu (G)

tramortire vt. vi. [to stun, s’évanouir, desmayarse, betäuben] dismajare (sp. desmayar), illaèndere, ammadainare, ammaduinare, ammaudinare, istremuttire, istremuntire, istrementire, istramudire (cat. ant. estrementir), ismurtire (L), dirmajare, ammortighinare, ammortighinzare, irmeddighinare, irmeddulinare, issinigare (N), dismajai, stramudiri, stramuttiri, stramudiai (C), dimmaià, attuntunà (S), tramultì, dismaiassi, ammultisginà, lacà malviu (G)

tramortito pp. agg. [stunned, évanoui, desmayado, besinnungslos] dismajadu, illaéndidu, ammaudinadu, istremuttidu, istremuntidu, istrementidu, ammustijinadu, immortighinadu, ismarighinadu (L), dirmajau, ammortighinau, ammortighinzau, ammurtichinau, irmattulinau, irmeddighinau, issinigau (N), dismajau, stramudiu, stramuttiu, stramudiau (C), dimmaiaddu, attuntunaddu, morthumuriaddu (S), tramultitu, dismaiatu,  ammultisginatu, muriatu, malviu (G)

trampoli sm. pl. [stiets, échasses, zancos, Stelzen] tràmpulos  (LN), tràmpulus (C), tràmpuri (S), pidoni (G)

trampoliere sm. orn. [stilt-bird, échassier, zancudo, Stelzvogel] trampulieri (LN), mangoni, tzurruliu (C), trampureri (S), ghjura f. (G)

trampolino sm. [spring-board, tremplin, trampolín, Sprungbrett] trampulinu (LNCG), trampurinu (S)

tramuta sf., -amento sm. [transmutation, déplacement, cambio, Versetzung] tràmuda, tramudamentu m., muda (L), tràmuda, tramudada (N), tramudamentu m. (C), ciambamentu m. (S), cambiamentu m., mutamentu m.(G)

tramutare vt. [to change, déplacer, cambiar, verwandeln] tramudare (lat. TRANSMUTARE), mudare (lat. MUTARE) (L), tramudare (N), tramudai, cambiai (C), tramuddà, muddà, ciambà (S), mutà, cambià, trasfulmà (G)

tran tran sm. [routine, tran-tran, rutina, Trott] andatzu (LNC), andazzu (S), andazzona f. (G)

trancia sf. [slice, tranche, lonja, Stück] fitta (it. fetta), trina, prància (L), fitta, trantza (N), trància, tancheddu m., tanchixeddu m., fitta (C),  trància, fetta (S), trància, fitta, schirriccioni m. (G) // a trinas (L) “a t., a fette”

tranciamento sm. [shearing, découpage, cizallado, Ausschneiden] truncamentu, trincamentu (L), trantzamentu, truncamentu, secadura f. (N), affittamentu, segamentu, truncamentu (C), seggamentu a fetti, affittamentu, tranciamentu (S), affittamentu, taddamentu (G)

tranciare vt. [to shear, découper en tranches, cizallar, tranchieren] segare (lat. SECARE), truncare (lat. TRUNCARE) (L), secare, trantzare, truncare, trincare (cat. trenc) (N), segai, truncai, tallai (lat. TALIARE), affittai (C), siggà, taglià (a fetti), trancià (S), taddà, affittà, trappà (G)

tranciato pp. agg. [sheared, découpé, cizallado, tranchiert] segadu, truncadu (L), secau, truncau, trincau (N), segau, truncau, tallau, affittau (C), siggaddu, tagliaddu (a fetti), tranciaddu (S), taddatu, affittatu, trappatu (G)

tranello sm. [snare, piège, asechanza, Falle] tranellu, ingannia f., ingannape’, inredu (sp. enredo), trampa f. (cat. sp. trampa), inzomu, maragna f. (sp. maraña), tramoja f., tremoja f. (sp. tramoya), tragna f., trancamàglia f., trancamaza f., tranfa f. (L), tramolla f., tropeju, abbentu, trampa f., ghelea f., gherja f. (N), trampa f., tramperia f. (cat. sp. trampería), tramòglia f., inginnnu (cat. enginy) (C), tranellu, méglia f. (sp. mella), ingannia f., ingagnia f., tràppura f. (S), trampa f., tramperia f., trampatura f., catràpula f., ingannia f. (G) // tranellare (L) “ordire t.”

trangugiamento sm. [swallowing, engloutissement, tragantona, Verschlucken] ingullimentu, ingullidura f., tragamentu, tragadura f. (L), ingurtidura f., tragadura f., atterghidura f. (N), ingurtimentu, ingurtidura f., tragamentu, tragadura f. (C), inguddiddura f., traggaddura f. (S), ingullitura f., tragata f., tragamentu, sulpatura f., acchirratura f. (G)

trangugiare vt. [to swallow, engloutir, tragar, verschlucken] ingullire (cat. engolir; sp. engullir), ingurtire (lat. INGLUTTIRE), tragare (sp. tragar), ingaliare, tragutzare (L), ingurtire, tragare, tracare, ghettare a corpus, tèrghere, attèrghere (lat.TERGERE) (N), ingulliri, ingurti, tragai (C), inguddì, traggà (S), inguddì, tragà, sulpà, acchirrà (G)

trangugiato pp. agg. [swallowed, englouti, tragado, verschluckt] ingullidu, ingurtidu, tragadu, ingaliadu (L), ingurtiu, tragau, tracau, attérghiu (N), ingulliu, ingùrtiu, tragau (C), inguddiddu, traggaddu (S), ingudditu, tragatu, sulpatu, acchirratu (G)

trangugiatore sm. [swallower, engloutisseur, tragador, Verschlucker] ingullidore, tragadore, ingaliadore (L), ingurtidore, tragadore, atterghidore (N), ingurtidori, tragadori (C), inguddidori, traggadori (S), inguddidori, tragadori, sulpadori, acchirradori, ciuddagghju, ciaddoni (G)

tranne prep. [except, excepté, excepto, ausser] foras de, francu chi, francu su (sa), séttuchi (lat. SETIUS + che), asteris (ant.; genov. ant. astér) (L), fora, foras de, francu su (sa), atzettuau, vorassiat (N), foras de, sarvu, bogau (C), fora chi, sàivvu chi, a mancu chi (S), fora di, francu, salvendi lu (la) (G) // L’ea ni boca tuttu, francu che lu macchinu (prov.-G) “L’acqua toglie tutto, t. la pazzia”

tranquillamente avv. [quietly, tranquillement, tranquilamente, ruhig] tranchigliamente, trancuillamente, abbacadamente, assussegadamente (L), tranchillamente (LN), tranchillamenti (C), tranquillamenti (S), tranchillamenti (G)

tranquillante sm. [tranquillizer, tranquillisant, tranquilizante, Beruhigungsmittel] tranchigliante, tranchillante, asseliadore (LN), tranchillanti, asseliadori (C), tranquillanti (S), tranchillanti (G)

tranquillare vt. vi. vds. tranquillizare

tranquillità sf. [quiet, tranquillité, tranquilidad, Ruhe] tranchiglidade, trancuillidade, tranchillidade (sp. tranquilidad), pasu m. (lat. PAUSUM), paru m., asséliu m., sussegada, sussegu m., assussegu m. (cat. sossego; sp. sosiego), siguràntzia, calmesa, paghe (lat. PAX, PACE), mudine m. (L), tranchillidade, resédiu m., pasu m., asséliu m., appachiada, appachiadura, assussegu m., asseretu m., bonantza, abbacada (N), tranchillidadi, asséliu m., assébiu m., assélgiu m., assussegu m., paxi (C), tranquilliddai, càimma, assussegu m. (S), tranchillitai, sussegu m., assussegu m., avvéniu m., ripànticu m. (G)

tranquillizzare vt. vi. [to tranquillize, tranquilliser, tranquilizar, beruhigen] tranchillizare, tranchiglizare (sp. tranquilizar), asseliare, asselenare, assulenare, assussegare, sossegare (cat. assossegar; sp. sosegar), appasigare, appaghizare, abblandare (sp. ablandar), accaire, chischire, seliare (L), tranchillizare, asseliare, asseretare, seliare, assussegare, appachiare (N), tranchillizai, tranchillai, asseliai, assebiai, assegliai, asselliai, assiliare, appasiguai (sp. apaciguar), assussegai, assecuiai, calmai, abbrandai (C), tranquillizà (= it.), appasignà, appasiguà, assussiggà (S), tranchillizà, pasigà, appasigà, sussigà, assussigà, turrà lu cori a càscia (G) // acchisciare (LN), occhisciare, occhissiare (L) “t. gli agnelli o i capretti, separarli dalle madri; dare gli agnelli alle madri dopo averle munte”

tranquillizzato pp. agg. [tranquillized, tranquillisé, tranquilizado, beruhigt] tranchiglizadu, tranchillizadu, asseliadu, asselenadu, assulenadu, assussegadu, sossegadu, appasigadu, accaidu, chischidu (L), tranchillizau, asseliau, asseretau, assussegau, appachiau (N), tranchillizau, asseliau, appasiguau, assussegau, assecuiau, calmau, abbrandau (C), tranquillizaddu, appasignaddu, appasiguaddu, assussiggaddu (S), tranchillizatu, pasigatu, appasigaddu (Cs), appasigatu, sussigatu, assussigatu (G)

tranquillo agg. [quiet, tranquille, tranquilo, ruhig] tranchillu, tranchìgliu, (sp. tranquilo), trancuillu, asseliadu, asséliu, assussegadu, sussegadu, pàghidu, pàsidu, sode, selenu, séliu, pacioccu, assaniadu, discansosu, calmu, (L), tranchillu, asseliau, appachiau, assussegau, ammeltzindrinnitu, discassosu (N), tranchillu, asseliau, sullenu, solenu, passiosu, paxosu, acchietu, calmu (C), tranquillu, pàsiddu, assussiggaddu, cabbassussigaddu (S), tranchillu, pàsigu, pàsidu, paciosu, paciorru, sussigatu, discansatu (G)

trans pref. [further, au delà de, más allá de, jenseits] a cudd’ala (LN), addia, a cudd’ala (C), a chidd’ara (S), a chidd’ala, chind’allonga (G)

transare vt. vi. [to reach an agreement, pactiser, transigir, durch einen Vergleich regeln] cuntrattare, mediare, pattuire, arrangiàresi, barattare (cat. baratar), campaniare (ant.) (L), cuntrattare, arranzare, s’accordare (N), pattuai, cuntrattai, barattai, campaniai (ant.) (C), accurdhassi, midià, pattuì, cuntrattà (S), transà (sp. transar), acculdassi, cunviné, agghjustassi (G)

transatlantico sm. [liner, transatlantique, transatlántico, Überseedampfer] transatlànticu (LNC), transatràntiggu (S), vapori (G)

transato pp. agg. [composed, médiat, mediato, mittelbar] cuntrattadu, mediadu, pattuidu, arrangiadu, barattadu (L), cuntrattau, arranzau, accordau (N), pattuau, cuntrattau, barattau (C), accurdhaddu, midiaddu, pattuiddu, cuntrattaddu (S), transatu, transitu, acculdatu, cunvinutu, agghjustatu, trasigghjutu (G)

transazione sf. [adjustment, transaction, transacción, Ausgleich] cuntrattu m., accordu m., arràngiu m., azustu m., campiania, campania (ant.; probm. lat. CAMPANA) (L),  arranzu m., arranzamentu m., accordu m., cumponidura, cumpromissu m. (N), transidura, arràngiu m., accórdiu m., cumpromissu m., campania (ant.) (C), transazioni, accordhu m. (S), agghjustu m., accoldu m. (G)

transenna sf. [transenna, transenne, barandilla de contención, Schranke] parapettus m., abberru m., traessa (lat. TRANSVERSA) (L), parapettus m., istanca (N), barra (cat. barra), stanga, truessa, tressa (C), abbarraddòggiu m., trabessa, ippranga (S), parapettu m., barra, parastàngulu m., stanga (G)

transennamento sm. [enclosure, barrage, barrera, Versperrung] abberradura f., serradura f., tancadura f., tanconzu (L), serradura f., istancadura f. (N), isbarrammentu, tancadura f. (C), abbarraddura f. (S), tancatura f. (G)

transennare vt. [to enclose, barrer, barrear, verammeln] serrare, inserrare (sp. encerrar), abberrare, tancare (cat. tancar) (L), serrare, crusiare, chìnghere (lat. CINGERE) (N), tancai, isbarrai (C), abbarrà, sarrà, tancà (S), tancà, barrà, recignì (G)

transennato pp. agg. [enclosed, barré, barreado, verammelt] serradu, inserradu, abberradu, tancadu (L), serrau, crusiau, chintu (N), tancau, isbarrau (C), abbarraddu, sarraddu, tancaddu (S), tancatu, barratu, recintu (G)

transetto sm. vds. navata

transeunte p. pres. agg. mf. [transient, passager, transeúnte, vorübergehend] passizeri, transianu, passarinu (L), passizeri (N), passaggeri (C), passiggeri (S), passizeri (G)

transfuga smf. [deserter, transfuge, tránsfuga, Überläufer] disertore (LN), disertori (C), diserthori (S), disaltori (G)

transigente p. pres. agg. mf. [tolerant, tolérant, transigente, aushaltend] cumponidore, bajuladore (LN), transigenti, baliadori, assaccadori, tolleranti (C), transigenti, bariadori (S), tullaranti, cumpunidori, stramezu (G)

transigenza sf. [tolerance, tolérance, tolerancia, Aushalten] cumponidura, bajuladura, cunsertu m., avvènia, accordu m. (L), bajuladura, cumponidura, accordu m. (N), baliadura, assaccadura, accórdiu m. (C), transigènzia, accordhu m., bariaddura (S), cumpustura, tullerànzia, agghjustu m., accoldu m. (G)

transigere vt. vi. [to reach an agreement, transiger, transigir, durch einenVergleich beilegen] trasèndere, cumpònnere (lat. CUMPONERE), bajulare (lat. BAIULARE), transigire (L), cumpònnere, bajulare, si pònnere de accordu (N), transiri, transigiri, baliai, accordai (C), transigì, barià, accurdhà (S), transigì, trasigghj’, balià, agghjustassi, acculdassi (G) // In fattu de onestade non trasendo! (L) “In fatto di onestà non transigo!”

transitabile agg. mf. [practicable, praticable, transitable, begehbar] chi si bi podet passare (colare) (L), chi si bi podet rucrare (colare) (N), chi si podit percurri (transitai) (C), bon’a passà (SG)

transitare vi. [to pass, passer, transitar, passieren] passare (lat. PASSARE), colare (lat. COLARE (L), colare, rucrare (lat. *CRUC(C)U-LARE) (N), passai, transitai (C), passà, transità (S), passà, culà, transà (G)

transitivo agg. [transitive, transitif, transitivo, transitiv] transitivu (LNC), transitibu (S), transitivu (G)

transito sm. [transit, passage, tránsito, Durchgang] passazu, coladura f., trànsitu, transu (L), coladura f., rucradura f. trànsitu, transu (N), passàggiu, passu, trànsitu (C), passàggiu, trànsitu (S), passagghju, culatogghju (G)

transitoriamente avv. [transitorily, transitoirement, transitoriamente, vorübergehend] transianamente (L), de passazu (LN), transitoriamenti, de passàggiu (C), transitoriamenti, di passàggiu (S), di passagghju, mumintaniamenti (G)

transitorietà sf. [transitoriness, caractère transitoire, lo precario de una cosa, Vorläufigkeit] passazu m., paga dura (L), passazu m., paca dura (N), passàggiu m., paga dura (C), transitorieddai, passàggiu m., pogga duradda (S), passagghju m., poca dura (G) 

transitorio agg. [transitory, transitoire, transitorio, vorübergehend] transitóriu, transianu, de passazu (L), passizeri, de paca dura (N), transitóriu, passaggeri, chi passat luegus (C), transitóriu, buràtiggu (S), passizeri, di poca dura, carratteri (G)

transizione sf. [transition, transition, transición, Übergang] coladura (L), coladura, rucradura (N), transidura, transitzioni (C), transizioni, passàggiu m. (S), passagghju m. (G)

transumante p. pres. agg. mf. [transhumant, transhumant, transhumante, transhumant] tramunadore, tramudadore, andantanu (L), tramudadore (N), tramudadori, truvadori (C), tramuddadori, trubbadori (S), branilanti, miriachesu (G)

transumanza sf. [transhumance, transhumance, transhumación, Transhumanz] tramudadura, tramunadura, tramudàntzia (L), tràmuda, tràmuta, tramudonzu m., trubera, truvera , turvera, turvan(t)zu m. (N), tramudantza, tramudadura, tramudamentu m. (C), trubbera, tramuddadda (S), branilatogghju m., branilatura (G)

transumare vi. [to transmigrate, transhumer, transhimar, die Weideplätzewechseln] tramudare (lat. TRANSMUTARE), tramunare (L), tramudare (N), tramudai, scussroxai (C), tramuddà, trubbà (lat. TURBARE) (S), branilà (G)

transustanziare vt. [to transubstantiate, transsubstan-tier, transubstanciar, sein Wesen verwandeln] cambiare de sustàntzia (LN), cambiai de sustàntzia (C), ciambà di susthànzia (S), mutà di sustànzia (G)

tranvai sm. vds. tram

tranviere sm. [tram-driver, employé de tramways, tranviero, Stassenbahner] tranvieri (LN), tranveri (C), tranvieri (SG)

trapanamento sm. [drilling, percement, taladro, Bohren] trabanamentu, trabanada f., berrinamentu (LN), trapanadura f., barrinamentu (C), trabanamentu (S), trapanamentu, varrinamentu (G)

trapanare vt. [to drill, percer, taladrar, bohren] trabanare, berrinare (L), trapanare, berrinare, verrinare (N), trapanai, stampai cun su trapanti, barrinai (cat. barrinar) (C), trabanà (S), trapanà, varrinà (G)

trapanato pp. agg. [drilled, percé, taladrado, bohrt] trabanadu, berrinadu (L), trapanau, berrinau, verrinau (N), trapanau, barrinau, berrinau (C), trabanaddu (S), trapanatu, varrinatu (G)

trapanatore sm. [driller, perceur, taladrador, Bohrer] trabanadore, berrinadore (L), trapanadore, berrinadore (N), trapanadori, barrinadori (C), trabanadori (S), trapanadori, varrinadori (G)

trapanazione sf. [drilling, trépanation, taladro, Bohrung] trabanadura, berrinadura, berrinada (L), trapanadura, trapanada, trapanonzu m., berrinadura, berrinada (N), trapanadura, trapanatzioni, barrinadura, berrinada, berrinóngiu m. (C), trabanazioni, trabanaddura (S), trapanatura, varrinatura (G)

trapano sm. [drill, trépan, taladro, Bohrer] tràbanu (= it.), berrina f. (probm. cat. barrina), trapante (cat. trepant), celebracchinu, girabarchinu, girabacchinu (L), tràpanu, trapante, trapanadora f., verrina f., berrina f., zirabarchinu (t. a mano; piem. giraberchin), zirafarchinu, celebracchinu (N), trapanti, tràpanu, tràppulu, barrina f., girabarrina, girabarchinu, girabracchinu (C), tràbanu, girabracchinu (S), tràpanu, tràbbanu (Cs), ghjrabalchinu, girabracchinu (Lm), varrugghju, varrucchju (G) // merce m., mèrcia f. (L), mertza (N), mèccia f., mèrcia f. (C) “punta o spiga  del t.; cat. metxa; sp. mecha”; beddu tràbanu! (S) “che assillo!”; mandrinu (S) “attrezzo che serve a sostenere la punta del t. (Bazzoni)”;

trapassare vt. vi. [to pierce, transpercer, traspasar. durchdringen] trabassare, traspassare (sp. traspasar), barigare (lat. VARICARE), pertùnghere (lat. PERTUNDERE), taladrare (sp. taladrar), mòrrere (lat. *MORERE)  (L), trapassare, mòrrere, baricare (N), trapassai, traspassai, attrapassai, infrissiri, barigai, morri (C), trabassà, passà da parthi in parthi, murì (S), trapassà, cabbulà, ghjumpà (G)

trapassata sf. [piercing, passage, traspaso, Übergang] trabassada, barigada, taladrada (L), trapassada (N), trapassada, traspassamentu m., barigada (C), trabassadda (S), trapassata, cabbulata (G)

trapassato pp. agg. [pierced, transpercé, traspasado, durchgedrungen] trabassadu, traspassadu (sp. traspasado), barigadu, pertuntu, taladradu (sp. taladrado), mortu (lat. MORTUUS) (L), trapassau, mortu (N), trapassau, traspassau, infrissiu, barigau, mortu (C), trabassaddu, morthu (S), trapassatu, cabbulatu, ghjumpatu, moltu (G)

trapasso sm. [piercing, passage, traspaso, Übegang] trabassu, barigamentu, morte f. (lat. MORS, MORTE) (L), trapassu, trapassonzu, morte f. (N), trapassu, attrapassu, morti f. (C), trabassu, morthi f. (S), trapassu, tragghjettu, ghjumpatura f., molti f. (G) // trabassu (L), trapassu (NC) “anche: morte di Cristo; digiuno dal Giovedì al Sabato santo”

trapelamento sm. [leak, suintement, vislumbre, Verbreitung] indìssiu, annotu, seru, iscóbiu (L), indìssiu (N), indìtziu, àrviu, arviadura f. (C), indìzziu, ischubbiadda f. (S), scópiu, ignittu, signafficcu (G)

trapelare vi. vt. [to leak out, suinter, vislumbrar, sickern] bènnere a ischire, leare oru, iscobiare (sp. escobiar) (L), bènnere a ischire, lebare oros, ischelare (N), indennentai, scoviai (C), sabbessi, ischubià (S), svilà, bucà a pìciu, spalisà, palisà (G)

trapelato pp. agg. [leaked out, suinté, vislumbrado, sickert] ischidu, iscobiadu (L), ischiu, ischelau (N), indennentau, scìpiu, scoviau, (C), sabbuddu, ischubiaddu(S), saputu, svilatu (G)

trapezio sm. geom. [trapezium, trapèze, trapezio, Trapez] trapétziu (LNC), trapèziu (SG)

trapezoidale agg. mf. [trapezoidal, trapézoïdal, trapezoidal, trapezförmig] a forma de trapétziu (LNC), a fòimma di trapèziu (S), a folma di trapèziu (G)

trapiantare vt. [to transplant, transplanter, trasplantar, umpflanzen] traspiantare (L), trapiantare (LN), arreprantai, trapiantai, traprantai (C), trapiantà, rimintì (S), trapiantà, strapiantà (G)

trapiantato pp. agg. [transplanted, transplanté, trasplantado, umpflanzt] trapiantadu (L), trapiantau (NC), trapiantaddu, rimintiddu (S), trapiantatu, strapiantatu (G)

trapiantatore sm. [transplanter, transplanteur, trasplantador, Umpflanzer] trapiantadore (LN), trapiantadori (CS), trapiantadori, strapiantadori (G)

trapianto sm. [transplantation, transplantement, trasplante, Umpflanzung] trapiantu (LNCS), rimintidda f. (S), trapiantu, strapiantu (G)

trappista sm. eccl. [Trappist, trappiste, trapista, Trappist] trappista (LNC), trappistha (S), trappista (G)

trappola sf. [trap, piège, trampa, Falle] sorigarzu m. (t. per topi), piàdiga (lat. *PEDATICA), matzonera (t. per volpi e per uccelli), óbiga, cane de ferru m., tràppula (L), soricarju m., lattu m. (t. per volpi; lat. LAQUEUS),  pràdiche, pràiga, pradera (t. di pietra), óppicu m. (probm. it. coppo), tràppula (N), arrettera, rettera, arrattera, rattera (t. per topi; cat. ratera),  rattonera, arrattonera, arrettonera (sp. ratonera), cassatopis m., artana, ottà, tella (cat. tella) (C), tràppura, soriggàggiu m. (S), tràppula, razzagghju m., piàttica, putriaca, tegghja (t. per uccelli), chjàppula (Lm), cuponi m. (G) // gremeddante m. (N) “congegno della t. per uccelli”; lantzu m. (N) “t.  per topi”; perdera (N), paradella (C), piàddigga (S), petriàcula (Lm), piàttigga (Cs) (G) “t.  per uccelli”; tauleddu m. (N) “zeppa della t. per uccelli, tirando la quale si riesce a catturarli”;  arrattonera a mòglia, a. tunda (C) “t.  a cateratta, a gabbia”; paradroxa (C) “gancetto della trappola in cui si conficca l’esca per la preda”; trappuleri m. (G) “fabbricatore  di t.; imbroglione”; razzàiu m., razzagghju m. (G) “anche: disinfestatore di topi”;  Pari un maccioni i’ la tràppula (G) “Sembra una volpe in t.”

trappolare vt. [to trap, prendre au piège, caer en el garlito, in einer Falle fangen] tènnere cun sa piàdiga, intrappulare (L), tènnere cun sa pràdiche, intrappulare (N), acciappai cun s’arrettera (arrettonera) (C), tinì cu la tràppura, intrappurà (S), tiné cu’ li tràppuli, intrappulà (G)

trappolatore sm. [swindler, trompeur, estafador, Gauner] ingannadore, trasseri, tramperi, trampalianu, trampaneri, trampanudu, androgheri (sp. droguero) (L), trasseri, tramperi, imbusteri (sp. embustero) (N), tramperi, imbusteri, martzapaneri (cat. marsapaner), matraccheri (C), trasseri, tramposu (sp. tramposo), inganniosu (S), trasseri, tramperi, trappuladori, tramposu (G)

trappoleria sf. [trick, tramperie, estafa, Gaunerei] trassa (cat. trassa; sp. traza), trampa (cat. sp. trampa), trampadoria, ingannia, tramoja, tremoja (sp. tramoya) (L), trassa, trampa, impróddiu m., mandruffa (N), trassa, trobedda, tramòglia, caràmbula (sp. carámbola) (C), trassa, trampa, ingannia, imbrógliu m. (S), trassa, trampa, tramperia (cat. sp. trampería), ingannu m. (G)

trapungere vt. [to transfix, piquer, pespuntar, aufspiessen] trabassare punghende, inferchire (L), trapassare punghende, infrissire (N), infrissiri, infritziri, schidonai (C), trabassà pugnendi, infirchì (S), trapassà pugnendi, infilzà (G)

trapunta sf. [quilt, courtepointe, manta acolchada, Steppdecke] còccia (sp. colcha), trabunta (L), crotza, mantalattu m., trapunta (N), trapunta, cròccia (C), trabunta, còccia (S), trapunta, còlcia, cocchja (Cs) (G) // ispichilla f. (N) “t.  ad ago a forma di piccola spiga”

trapuntare vt. [to quilt, broder à l’aiguille, pespuntar, sticken] trabuntare, orizare (L), trapuntare, arripuntare (N), trapuntai (C), trabuntà, ribuntà (S), trapuntà (G) // trapuntada f., -adura f. (N) “trapuntatura”

trapuntato pp. agg. [quilted, brodé à l’aiguille, pespuntado, gestickt] trabuntadu, orizadu (L), trapuntau, arripuntau, acupintu (lat. ACUPICTUS) (N), trapuntau (C), trabuntaddu, ribuntaddu (S), trapuntatu (G)

trapunto sm. [embroidery, arrière-point, bordado embutido, Steppen] trabuntu, trapparìgliu, ricamu (L), trapuntu, ricamu (NC), ribuntu (S), trapuntu (G) // trappadìgliu (L), trappadillu a bentallos (N) “specie di t. a ventaglio; sp. trepado – DES II, 508”

trarre vt. [to draw, tirer, traer, ziehen] tirare (= it.), tràere (lat. TRAHERE),  bogare (lat. VOCARE x VACARE), tragare (lat. *TRAHICARE) (L), tràghere, tràere, tirare, bocare, dogare (N), tirai, trai, tragai (C), tirà, buggà (S), traì (G)

trasalimento sm. [start, tressaillement, azoramiento, Zusammenfahren] siddimentu, assustu (sp. susto), assucconu, frittida f., ispram(m)adura f. (L), artzisadura f., arboradura f. (N), atzìcchidu, spasidàmini, assùmbridu, dissùpulu (C), siddimentu, isthrimintimentu (S), intriminuta f., intriminata f., ciòcchita di schina f., assustu (G)

trasalire vi. [to start, tressaillir, azorarse, zusammenfahren] siddire (probm. lat. SIGILLARE), assustare (sp. asustar), assucconare, isprammare (cat. espalmar), giaghinare (L), s’artzisare, s’arborare (N), atziccai (sp. achicar), si saddiri, s’istriorai, s’impilurtzai (C), siddì, isthrimintì (S), siddì, assustà, scancassi (G)

trasandare vi. [to neglect, négliger, descuidar, vernachlässigen] trascurare (LN), acchiddotzare, alloddinare (s’), allurcinare (s’), allurcinire (s’), allurinzare (s’) (N), trascurai (C), trasandà (S), trascurà, arimissi (G)

trasandato pp. agg. [neglectful, négligé, descuidado, nachlässig] trascuradu, istrascinu, isdronnu, isdronnadu, iscosidu, isbragadu, maffroddo, fòncio (L), trascurau, istrasinzu, istrasura, trasura, drolle, balioddu, irbardellau, irjannilau, inganilau, toleo, alloddinau, allurcinau, allurciniu, allurinzau, acchiddotzau, chiddotzu, cortzinu, peddutzone, perdecartzones, perdemudandas (N), trascurau, acciarollau, malattrocciau, sciamballau, scancioffau, sbullittinau, sdringhillonau (C), trasandaddu, ischuidaddu, ischagazzaddu, isthravaraddu (S), trascuratu, pantòsgiu, sfraddacciatu, sfrattacciatu, arimutu, zavattoni (Lm) (G) // Maridu iscosidu muzere istruddada (prov.-L) “Marito t. moglie poco abile”

trasbordare vt. [to tranship, transborder, transbordar, umladen] trasbordare (LN), trasbordai (C), traiburdhà (S), trasbuldà (G)

trasbordato pp. agg. [transhipped, transbordé, transbordado, umgeladen] trasbordadu (L), trasbordau (NC), traiburdhaddu (S), trasbuldatu (N)

trasbordatore sm. [traverser, transbordeur, transbordador, Beiboot] trasbordadore (LN), trasbordadori (C), traiburdhadori (S), trasbuldadori (G)

trasbordo sm. [transhipment, transbordement, transbordo, Umladung] trasbordu (LNC), traibordhu (S), trasboldu (G)

trascegliere vt. [to choose, choisir, escoger, wählen] seberare (lat. SEPARARE), chirriare, ischirriare (L), isseperare, seperare, chirriare (N), scioberai, scerai, sceddai (C), isciubarà, chirrià (S), sciuarà, schirrià, chirrià (G)

trascelto pp. agg. [choice, choisi, escogido, gewählt]  seberadu, chirriadu, ischirriadu (L), isseperau, seperau, chirriau, isempricau (N), scioberau, scerau, sceddau (C), isciubaraddu, chirriaddu (S), sciuaratu, schirriatu, chirriatu (G)

trascendentale agg. mf. [transcendental, transcendental, trascendental, transzendental] foras de misura (LNC), fora di misura (SG)

trascendente p. pres. agg. mf. [transcendent, transcendant, trascendente, transzendent] chi superat, chi colat, infinidu (L), chi superat, chi colat, infiniu (N), trascendenti, estremau (C), prubassadori, infiniddu (S), trascindenti, infinitu (G)

trascendenza sf. [transcendence, transcendance, trascendencia, Transzendenz] trabassu m., superamentu m., infinidade (L), trapassu m., superamentu m., demasiadura, infinidade (N), trapassu m., sobradura, stremadura (C), trabassu m., suparamentu m., infiniddai (S), trascindènzia, infinitai (G)

trascendere vt. vi. [to trascend, dépasser, trascender, transzendieren] propassare (cat. sp. propasar), superare, esagerare, etzèdere, illaccare (L), superare, esazerare, pònnere asas (fig.) (N), propassai, passai s’arraja, esagerai, sobrai (C), prubassà, esagerà (S), trascindì, suparà, passà a troppu, iscì fora di lu stègliu, ezzidì, altirià (G)

trasceso pp. agg. [transcended, dépassé, trascendido, transzendiert] propassadu, superadu, esageradu, etzèdidu, illaccadu (L), superau, esazerau (N), propassau, esagerau, sobrau (C), prubassaddu, esageraddu (S), trascindutu, suparatu, ezzidutu, altiriatu (G)

trascinamento sm. [dragging, traînée, arrastre, Schlepperei] trasinamentu, istrasinamentu, trijinamentu, trazamentu, trasinonzu, trásinu, trisinonzu, trìsinu, trisinzu, istrisinzu, trajinada f., trijinada f., trazera f. (L), trisinamentu, trisinzu, trasinzu, istrasinzu, trasura f., trazamentu, trazonzu, tragada f., tragonzu, trazera f., tira f. (N), trasinamentu, trisinamentu, istrisinamentu, strisiamentu, attrasinamentu (C), trasginamentu, trazamentu (S), trasginamentu, trasginatura f., tragghjatura f. (G)

trascinare vt. [to drag, traîner, arastrar, schleppen] trisinare, trijinare, trajinare, trasginare, istrasinare, tràere (lat. TRAHERE), trabantare, trazolare (L), trisinare, trasinare, istrasinare, trazare, tirare, picare a tira, trabentare, arrancare (N), trasinai, trisinai, trisinnai, istrisinai, strixinai, straxinai, striscinai, attrasinai, trangulai, sfuggiri, strisiai, tranguai, carrappai (C), trasginà, isthrasginà, trazà, traggà (S), trasginà, istrasginà, istrisciulà, tragghjà, arrancà (G) // busare, businare, musinare (L), musginà, smusginà (G) “t. per terra”

trascinato pp. agg. [dragged, traîné, arrastrado, schleppt] trisinadu, trijinadu, istrasinadu, trazadu, trazoladu, trabantadu (L), trisinau, trasinau, istrasinau, trazau, tirau, trabentau, arrancau (N), trasinau, trisinau, istrisinau, strixinau, straxinau, striscinau, attrasinau, trangulau, carrappau (C), trasginaddu, isthrasginaddu, trazaddu, traggaddu (S), trasginatu, istrasginatu, istrisciulatu, tragghjatu, arrancatu (G)

trascinatore sm. [dragger, traîneur, arrastrador, Verführer] trisinadore, trijinadore, istrasinadore, tragante, trazajolu, trazeri, trazadore (L), trisinadore, trazadore (N), trasinadori, trisinadori, strisinadori, strixinadori, tranguadori (C), trasginadori, isthrasginadori, trazadori (S), trasginadori, istrasginadori, tragghjadori (G) // Riu mudu trazadore (prov.-L), Ribu mudu trazadore (prov.-N), Riu mudu trasginadori (prov.-S) “Fiume silenzioso t.”

trascinio sm. [dragging, traînée, arrastramiento, Geschleppe] istrasinamentu, trisinamentu, trisinadura f., trazu, trazadura f., trisinzu, tràsinu (L), trisinzu, trisinadura f., trazadura f. (N), trasinamentu, trisinamentu, strasinamentu, attrasinamentu, trisìngiu, strasìngiu, tràngulu (C), trasginamentu, trazamentu (S), tràsginu, stràscinu, trasginatura f., tragghjatura f. (G)

trascinoni avv. [dragging one’s feet, à la traîne, arrastrando, schleppend] trìsina-trìsina, tràsina-tràsina, tràsiga-tràsiga, istrajinone, trazende, traza-traza, a trazu (L), trìsina-trìsina, traza-traza (N), trìsina-trìsina, tràsina-tràsina, tira-tira (C), trasginoni, a trasginaddura, attraga-attraga (S), trasginoni, strasginoni, tràsgina-tràsgina, a trasginatura, a trampasgioni, istrisciuloni (G)

trascolorare vi. [to change one’s colour, changer de couleur, palidecer, die Farbe wechseln] iscolorare, iscolorire (LN), scolorai, scoloriri (C), ischururì (S), sculurì, stignì, svintinà (G)

trascolorato pp. agg. [pale, changé de couleur, palidecido, bleich] iscoloradu, iscoloridu (L), iscolorau, iscoloriu (N), scoloriu, scolorau (C), ischururiddu, ciambaddu di curori (S), sculuritu, stintu, svintinatu (G)

trascorrere vt. [to pass, passer, transcurrir, verbringen] passare (lat. PASSARE), colare (lat. COLARE), barigare (lat. VARICARE) (L), colare, passare, rucrare (lat. *CRUC(C)ULARE), varicare (N), passai, propassai (cat. sp. propasar), barigai (C), passà, bariggà (S), trascurrì, passà, culà (G)

trascorrimento sm. [passing, passage, trascurso, Vorübergehen] coladura f., barigamentu, iscurrimentu (L), coladura f., iscurrimentu (N), passadura f., propassamentu, scurrimentu (C), ischurrimentu (S), trascurrimentu (G)

trascorso pp. agg. [past, passé, transcurado, verbracht] passadu, coladu, barigadu (L), colau, passau (N), passau, barigau, propassau, brebésciu (C), passaddu, bariggaddu (S), trascursu, passatu, culatu (G)

trascritto pp. agg. [transcript, transcrit, transscrito, abgeschrieben] trascrittu (LNC), traschrittu (S), trascrittu (G)

trascrittore sm. [transcriber, transcripteur, transcritor, Abschreiber] trascrittore (LN), trascrittori (C), traschrittori (S), trascrittori (G)

trascrivere vt. [to transcribe, transcrire, transcribir, abschreiben] trascrìere, copiare (L), trascrìvere, copiare (N), trascriri, copiai (C), traschribì, cupià (S), trascriì, cuppià (G)

trascrizione sf. [transcription, transcription, transcripción, Abschreiben] trascrissione, copiadura (LN), trascritzioni, copiadura (C), traschrizioni, cupiaddura (S), trascrizioni, cuppiatura (G)

trascurabile agg. mf. [negligible, négligeable, insignificante, umbeträchtlich] trascuràbile (LN), trascuràbili (C), traschuràbiri (S), trascuràbbili, di pocu contu (G)

trascurabilità sf. [carelessness, négligence, negligencia, Nachlässigkeit] trascurabilidade, preìttia (lat. PIGRITIA), pagu contu m. (L), trascurabilidade, preìttia, discódiu m. (N), trascuradesa (C), traschurànzia (S), trascurabbilitai (G)

trascuranza sf. [negligence, négligence, descuido, Nachlässigkeit] trascuràntzia, trascuradesa, preìttia (lat. PIGRITIA), discódiu  m., discuidu m. (sp. descuido), mandronia, affuttimentu m. (L), trascura, trascuràntzia, trascuradesa, discódiu m., preìttia (N), trascuradesa, affuttimentu m. (C), traschurànzia (S), trascurànzia (G)

trascurare vt. [to neglect, négliger, descuidar, vernachlässigen] trascurare, discuidare (sp. descuidar), discoidare, iscuidare, affuttire, leare a iscasimò, leare a iscasimone (L), trascurare, discodiare (N), trascurai, discuidai, discoidai, scoidai, affuttiri (C), traschurà, lassà a càntiggu di moscha (S), trascurà, discuidà, cudià, arimissi (t. nella persona) (G)

trascurataggine, -ezza sf. [negligence, négligence, descuido, Nachlässigkeit] trascuradesa, mandronia, preìttia (lat. PIGRITIA), discuidu m. (sp. descuido), incuru m., trascuridade, desìdia (ant.) (L), trascuradesa, trascura, trascuronzu m., discódiu m., preìttia, acchiddotzada, (N), trascuramentu m., discùidu m., discóidu m., scóidu m., scoidu m. (C), traschuraddèzia , traschurànzia, trasandaddèzia (S), trascurànzia, trascuratesa (G)

trascurato pp. agg. [negligent, négligé, descuidado, vernachlässigt] trascuradu, discuidadu, discodiadu, discoidadu, iscuidadu, manciscu (L), trascurau, discodiau, acchiddotzau, (N), trascurau, discuidau, scoidau, fraddoccu, affuttiu (C), traschuraddu (S), trascuratu, discuidatu, cudiatu, sfraddasciatu, arimutu (G)

trascuratore sm. [careless, négligent, negligente, nachlässig] trascuradore, discuidadore (L), trascuradore, discodiadore (N), trascuradori, discuidadori, discoidadori, scoidadori (C), traschuradori (S), trascuradori (G)

trasecolare vi. [to be amazed, s’étonner, beaucoup, asombrarse, staunen] abbaraddare, ispantare (sp. espantar), abbauccare, transire (cat. transirse), attrallarare (L), ispantare, abbabbaluccare, alleriare, abbaraddare, ammacchiare (N), si spantai, abbarrai spantau, allocchiai, attolondrai (sp. atolondrar), transiri (C), attrallarà, attrauccà, abbangarà, abbauccà, transì, isthrimintì (S), trallarà, attrallarà, attrauccà, abbauccà, spantamà (G)

trasecolato pp. agg. [amazed, fort étonné, asombrado, erstaunt] abbaraddadu, ispantadu, abbauccadu, transidu, attrallaradu, siccu e pistu (L), ispantau, abbabbaluccau, alleriau, abbaraddau, ammacchiau (N), spantau, allocchiau, attolondrau, transiu (C), attrallaraddu, attrauccaddu, abbangaraddu, abbauccaddu, transiddu, isthrimintiddu (S), trallaratu, attrallaratu, attrauccatu, siccu e pistu, abbauccatu, spantamatu (G)

trasferibile agg. mf. [transferable, transférable, transferible, versetzbar] trasferìbile (LN), trasferìbili (C), traiffirìbiri (S), trasfirìbbili (G)

trasferimento sm. [transfer, transfèrement, transferencia, Versetzung] istramujulada f., iistramùjulu, tràmudu (L), trasferimentu, tràmuda f. (LN), trasferimentu, tràmutu (t. di bestiame), trasladamentu (C), traiffirimentu (S), trasfirimentu, strapoltu, stramùsgiulu (G)

trasferire vt. [to transfer, transférer, transferir, versetzen] trasferire, tramudare (lat. TRANSMUTARE), tramunare, istrallocare, irraldare, irrardare, istrabantare, istramujulare, trasfèrrere (L), trasferire, tramudare (N), trasférriri, traslatai (it. traslare), trasladai (sp. trasladar), si cambiai (C), traiffirì (S), trasfirì, strapultà (G) //  attramudare (L) “t.  il bestiame da un pascolo all’altro”

trasferito pp. agg. [transferred, transféré, transferido, versetzt] trasferidu, tramudadu, tramunadu, istrabantadu, istramujuladu (L), trasferiu, tramudau (N), trasfertu, trasladau, cambiau (C), traiffiriddu (S), trasfirutu, strapultatu (G)

trasferta sf. [transfer, déplacement, viaje, Versetzung] trasferta (LNC), traiffertha (S), straffelta (G)

trasfigurare vt. [to transfigure, transfigurer, transfigurar, verändern] giambare figura (sos connotados), mudare, disfrassare (sp. disfrazar) (L), cambiare sos connotaos, iscontzare dae cristianu, mudare (N), trasfigurai, cambiai figura, disfalsai, disfarsai, disfrassai, sbisuriai, stramudiai (C), traiffigurà (S), trasfigurà (G)

trasfigurato pp. agg. [transfigured, transfiguré, transfigurado, verändert] mudadu, disfrassadu, carialteriadu, giambadu de figura (L), chin sos connotaos cambiaos, iscontzu dae cristianu, mudau (N), trasfigurau, cambiau de figura, disfalsau, disfarsau, sbisuriau, stramudiau (C), traiffiguraddu (S), trasfiguratu (G)

trasfigurazione sf. [transfiguration, transfiguration, transfiguración, Veränderung] disfrassadura, mudadura (L), mudadura, muda (N), trasfiguratzioni, disfalsamentu m. (C), traiffigurazioni (S), trasfigurazioni (G)

trasfondere vt. [to tranfuse, tranfuser, transfundir, übertragen] infùndere (lat. INFUNDERE); travasare (L), iffùndere; travasare (N), infundi; travasai (C), infundì; trabasà (S), infundì; travasà (G)

trasformabile agg. mf. [tranformable, transformable, transformable, verwandelbar] trasformàbile, chi si podet mudare (LN), trasformàbili, chi si podit cambiai (C), traiffummàbiri (S), trasfulmàbbili (G)

trasformare vt. [to transform, transformer, transformar, verwandeln] trasformare, mudare (lat. MUTARE), giambiare (it. cambiare), boltare (lat. *VOLTARE), revertire (sp. revertir) (L), trasformare, mudare, cambiare, bortare (N), trasformai, mudai, sciurriai (C), traiffuimmà, mudà (S), trasfulmà, mutà, cambià, aliassi (G)

trasformato pp. agg. [transformed, transformé, transformado, verwandelt] trasformadu, mudadu, giambiadu, boltadu , revertidu (L), trasformau, mudau, cambiau, bortau (N), trasformau, mudau, sciurriau (C), traiffummaddu, mudaddu (S), trasfulmatu, mutatu, cambiatu, aliatu (G)

trasformatore sm. [tranformer, transformateur, transformador, Verwandler] trasformadore, mudadore, boltadore (L), trasformadore, mudadore, bortadore (N), trasformadori, mudadori, tramudadori (C), traiffummadori (S), trasfulmadoti, mutadori (G)

trasformazione sf. [transformation, transformation, transformación, Verwandlung] trasformassione, muda, mudadura, boltadura (L), trasformassione, muda, bortadura, vortadura (N), trasformatzioni, mudadura, mudàntzia (C), traiffummazioni, muda, mudadda (S), trasfulmazioni, mutanza, mutazioni (G)

trasfusione sf. [transfusion, tranfusion, transfusión, Umgiessen] trasfusione (LN), trasfusioni (C), traiffusioni (S), trasfusioni (G)

trasfuso pp. agg. [transfused, transfusé, transfundido, transfundiert] trasfusu (LNC), traiffusu (S), trasfusu (G)

trasgredire vt. [to transgress, transgresser, transgredir, übertreten] violare, disubbidire (L), biolare, disubbidire (N), violai, disobbedessi (sp. desobedecer) (C), viurà, disubbidì (S), viulà, disubbidì (G)

trasgressione sf. [transgression, transgression, transgresión, Übertretung] violassione, disubbidièntzia (L), biolassione, disubbidièntzia (N), violatzioni, disobbedessimentu m., desafforada (sp. desafuero) (C), viorazioni, iffozzaddura, disubbidiènzia (S), trasgrissioni, fulzatura, disubbédiu m. (G)

trasgressivamente avv. [with the transgression, avec trangression, trangresivamente, trangressiv] chena rispettu (LNC), senza rispettu (SG)

trasgressivo agg. [trangressor, transgresseur, transgresivo, trangressiv] irrispettosu (LN), desafforau (C), irrippittosu, disubbidienti (S), trasgrissivu, irrispittosu (G),

trasgressore sm. [trangressor, transgresseur, transgresor, Übertreter] violadore (L), bioladore (N), violadori (C), viuradori (S), trasgrissori, viuladori (G)

traslare vt. [to translate, transporter, trasladar, übertragen] trasferire (LN), trasladare (L,)trasladai (sp. trasladar), traslatai (C), traiffirì (S), trasfirì (G)

traslato pp. agg. [translated, transporté, trasladado, übertragen] trasferidu, trasladadu (L), trasferiu (N), trasladau (C), traiffiriddu (S), trasfirutu (G)

traslatore sm. [translator, translateur, transladador, Versetzer] trasferidore (LN), trasladore (L), trasladori (C), traiffiridori (S), trasfiridori (G)

traslazione sf. [translation, translation, trasladación, Versetzung] trasferimentu m. (LN), trasladura (L), trasladamentu m. (C), traiffirimentu m. (S), trasfirimentu m. (G)

traslocamento sm. [removal, déménagement, traslado, Versetzung] tramudadura f. (L) tramudadura f., tràmuda f. (N), trasladamentu, tramudamentu, cambiamentu de domu (C), ciambamentu di casa, tramuddamentu, carraddura f. (S), traspunimentu, cambiamentu di casa (G)

traslocare vt. vi. [to remove, déménager, trasladar, versetzen] tramudare (lat. TRANSMUTARE) (LN), stralatare (ant.), tramujulare (L), tramudai, trasladai (sp. trasladar) (C), tramuddà, ciambassi di casa, carrà (S), traspunì, cambiassi di casa (G)

traslocato pp. agg. [removed, déménagé, trasladado, versetzt] tramudadu, tramujuladu (L), tramudau (N), tramudau, trasladau (C), tramuddaddu, ciambaddu di casa, carraddu (S), traspostu, ciambatu di casa (G)

trasloco sm. [removal, déménagement, traslado, Versetzung] tràmuda f., tramujulada f., -adura f. (L), tràmuda f., tramudada f., tramudonzu, tràmutu, trubadorzu (N), tràmuda f., tramudantza f., tramudadura f. (C), tramuddamentu, ciambu di casa (S), traspostu, trastagghju, càmbiu di casa (G)

traslucidità sf. [translucence, translucidité, translucidez, Durchscheinen] trasparèntzia (LNC), traipparènzia (S), trasparènzia (G)

traslucido agg. [translucid, translucide, translúcido, durchscheinend] trasparente (LN), trasparenti (C), traipparenti (S), trasparenti (G)

trasmesso pp. agg. [transmitted, transmis, transmitido, übertragen] trasmissu, imbiadu, mandadu (L), trasmìttiu, imbiau (N), imbiau, mandau, dispacciau, bittiu, imbittiu (C), traimmittiddu, traimmissu, ippididdu, mandaddu (S), trasmissu, mandatu, spidutu (G)

trasmettere vt. [to transmit, transmettre, transmitir, übertragen] trasmìttere, trasmittire, mandare, imbiare, ispedire (L), trasmìttere, imbiare, indittare, ispedire (N), trasmitti, imbiai, mandai (C), traimmittì, ippidì, mandà (S), trasmittì, mandà, spidì (G)

trasmettitore sm. [transmiter, transmetteur, transmisor, Übertrager] trasmittidore (LN), trasmittidori (C), traimmittidori (S), trasmittidori (G)

trasmigrare vi. [to transmigrate, transmigrer, transmigrar, wandern] tramudare (lat. TRANSMUTARE), emigrare (LN), trasmigrai, scussroxai, emigrai, passai de logu a logu (C), emigrà, ciambà loggu (S), emigrà, cambià locu (G)

trasmigrato pp. agg. [transmigrated, transmigré, transmigrado, wandert] tramudadu, emigradu (L), tramudau, emigrau (N), trasmigrau, emigrau (C), emigraddu (S), emigratu (G)

trasmigratore sm. [transmigrator, transmigreur, transmigrador, Auswanderer] tramudadore, emigrante (LN), trasmigradori, emigranti (C), emigranti (SG)

trasmigrazione sf. [transmigration, transmigration, transmigración, Wanderung] tràmuda, tramudadura, emigrassione (LN), trasmigratzioni, emigratzioni (C), emigrazioni (SG)

trasmissione sf. [transmission, transmission, transmisión, Übertragung] trasmissione, remissa, mandada (L), trasmissione (N), trasmittidura (C), traimmissioni (S), trasmissioni (G)

trasmittente p. pres. agg. mf. sf. [transmitting, émetteur, transmisor, übertragend] trasmittente (LN), trasmittidori (C), traimmittenti (S), trasmittenti (G)

trasmodare vi. [to exceed, dépasser les bornes, exceder, übertreiben] bessire foras de misura, iscumpassare, propassare (cat. sp. propasar) (L), essìreche dae lìmites, zumpare, esazerare (N), propassai, esagerai (C), prubassà, esagerà (S), ezzidì, esagerà, passà a troppu (G)

trasmodato pp. agg. [excessive, excessif, excedido, unmässig] bessidu foras de misura, iscumpassadu, propassadu (L), essiu dae lìmites, zumpau, esazerau (N), propassau, esagerau (C), prubassaddu, esageraddu (S), ezzidutu, esageratu, passatu a troppu (G)

trasmutare vt. [to transmute, transmuer, transmudar, wandeln] mudare (lat. MUTARE), tramudare (lat. TRANSMUTARE), tramunare, cambiare (L), mudare, cambiare, tramudare (N), tramudai (C), traiffuimmà, ciambà (S), mutà, cambià, trasfulmà (G)

trasognare vi. [to indulge in day-dreams, rêver les yeux ouverts, trasoñar, träumen] bisionare, isvariare, abbauccare, sonniare (L), bisionare, delliriare, irbarionare (N), bisionai, pantasiai, schiribitzai, sbeliai (C), fantasthiggà, sunnià, visionà (S), franeticà, sunnià, visiunà (G)

trasognato pp. agg. [dreamy, ébaubi, trasoñado, träumend] bisionadu, isvarionadu, abbalaviadu, abbauccadu, transidu (L), disattinau, irbarionau, delliriau, abbaraddau (N), allocchiau, attolondrau, schiribitzosu, axeliau (C), abbangaraddu, transiddu, abbauccaddu (S), sunniatu, abbiralatu, abbauccatu (G)

trasparente p. pres. agg. mf. [transparent. transparent, transparente, transparent] trasparente, tralughente, cheli-cheli (L), trasparente, ischelau (N), trasparenti, traluxenti (C), traipparenti (S), trasparenti (G)

trasparentemente avv. [transparently, avec transparence, transparentemente, transparent] trasparentemente (LN), trasparentementi (C), traipparentementi (S),  trasparentementi (G)

trasparenza sf. [transparence, transparence, transparencia, Transparenz] trasparèntzia (LNC), traipparènzia (S), trasparènzia (G)

trasparire vi. [to shine through, transparaître, transparentarse, durchscheinen] trasparire, traspàrrere, cumpàrrere, tralùghere (L), trasparire, cumpàrrere (N), trasparéssiri, cumparri (C), traipparì (S), trasparì (G)

traspirare vi. [to perspire, transpirer, transpirar, ausbrechen] isvaporare, suerare, sumire (lat. SUMERE) (L), ispaporare, poddare, impoddare, impoddorare, poddorare, sudorare (N), traspirai, svaporai, spamporai, sudai (C), ivvapurà, ippapurà, ippampurì, sudà (S), traspirà, svapurà, sudà (G)

traspirazione sf. [perspiration, transpiration, transpiración, Transpiration] isvaporamentu m., sueradura, sumidura (L), ispaporadura, impoddadura, poddore m. (N), traspiratzioni,  sudori m., sumidura (C), sumiddura, sudori m. (S), traspirazioni, svapurata, sudata (G)

trasponimento sm. [transposition, transposition, transposición, Umstellung] tramudadura f., ispostamentu (L), tràmuda f., ispostamentu (N), trasplantamentu, trasladamentu (C), ippusthamentu, traifferimentu (S), traspunimentu, scustiamentu (G)

trasporre vt. [to transpose, transposer, transponer, umstellen] tramudare (lat. TRANSMUTARE), ispostare (LN), trasladai, trasplantai, transiri (it. ant. transire) (C), ippusthà, traiffirì (S), traspunì, scustià (G)

trasportabile agg. mf. [transportable, transportable, trasladable, transportabel] trasportàbile, chi si che podet carrare (gìghere) (L), carràbile, zuchìbile (N), trasportàbili, carràbili, seidosu (C), traippurthàbiri (S), traspultàbbili (G)

trasportare vt. [to transport, transporter, transportar, tragen] trasportare, carrare, istrallocare, tragare (lat. *TRAHICARE), carabattare, carrabattare, iscollettare (L), carrare, carruccare, accarrucciai, zùchere, tragare, trazare (N), trasportai, tragai, trangulai, abbiaxai, carrai, accarriggiai (C), traippurthà, trazà, carrà ,carrantà (S), traspultà, carrà, accarrià (Lm) // carrare a pala (L) “t. a spalle”; carruccare (L) “t. a dorso di equino”; arulare (L), carrià, carrulà, carruleddà (G) “t. col carro”; carrare a portàdigu (L) “t. per conto terzi”; seghedare (N) “t. le biade all’aia”; troddonare (N) “t. a fatica”; portai pesus alliaconca (C) “t. dei pesi sulla testa”; stidari (C) “t. il grano all’aia per la trebbiatura”; camallà (Lm) (G) ”t.  pesi sulle spalle”

trasportato pp. agg. [transported, transporté, transportado, getragen] trasportadu, carradu, istrallocadu, tragadu, carrabattadu, iscollettadu, carruccadu (L), carrau, zuttu, tragau, trazau (N), trasportau, tragau, trangulau, carrau, accarriggiau (C), traippurthaddu, trazaddu, carraddu (S), traspultatu, carratu, carriatu (G)

trasportatore sm. [conveyorman, transporteur, transportador, Transporteur] trasportadore, carradore, carriarzu, carrettoneri, carrulante, somarzu (L), carradore, zuchidore (N), trasportadori, tragadori, tranguladori, barriadori, arrarori, carradori, accarriggiadori (C), traippurthadori, carradori (S), traspultadori, carradori, carriadori, barriadori (G)

trasporto sm. [transport, transport, transporte, Transport] trasportu, portàdiga f., carradura f., carraria f., càrriu, carradoria f., somizu (L), carradura f., carronzu, trasportu, zuchidura f., battidura f. (N), trasportu, tragada f., portada f., biaxada f. (C), traipporthu, carrera f. (S), traspoltu, strapoltu, stramùsgiulu (G) // portàtica f. (N) “specie di paga per il t. delle merci”; Ministériu de sa carraria (L) “Ministero dei t.”

trasposizione sf. [transposition, transposition, transposición, Umstellung] tràmuda, ispostamentu m. (LN), tràmuda, trasladamentu m., spostadura (C), ippusthamentu m. (S), traspunitura (G)

trasposto pp. agg. [tranposed, transposé, transpuesto, umstellt] tramudadu, ispostadu (L), tramudau, ispostau (N), trasladau, trasplantau, transiu (C), ippusthaddu (S), traspostu, scustiatu (G)

trastullare vt. [to amuse, amuser, solazar, unterhalten] appentare, abbentare (probm. it. avventato - DES I, 40), giogare (lat. IOCARE), gioghittare, ingiogattare, abbrengulare (probm. tosc. brincolare - DES I, 42), bischizare (it. ant. bischizzare), imbelleccare (sp. embelecar), inzogatzare, ingiogatzare (cat. enjogassar), abbadaloccare, abbajoccare, abballagare, azogulare, appinnioccàresi (L), zocare, zochittare, intzocattare, alleriare, abbebbereccare, appentare (N), gioghittai, ingiogatzai, imbalai, imballacai, abbambanai, cardampulai, cardampai (C), appintà, giuggà, ingiuggazzà (S), abbintà, ricrià, disvià, inghjucazzà (G) // cardampuleri (C) “dedito al trastullo, alla tresca”

trastullo sm. [amusement, amusement, solaz, Unterhaltung] abbréngulu, abbréddulu, appentu, appentada f., recreu (sp. recreo), abbentu, appinnioccu, pinniocu, gioghittu, abbajoccada f., -adura f., abbaioccu, bellu (sm.), allériu (L), zocu (lat. IOCUS), appentu, bellai, ziziu, irbelegu (N), giogarinu, gioghittu, appentu, chicchiu, pinnioccu, spàssiu, trastullu (C), giogghittu, appentu (S), abbentu, disviu, ricreu, trustùgliu, cicciubeddu (G)

trasudamento sm. [transuding, transudation, trasudor, Transudation] sueramentu, sumidorzu, sumidura f. (L), sudoramentu, sumidura f. (N), sudamentu, sumidroxu, sumidura f. (C), sudorazioni, sumiddura (S), trasciàngulu, sumitura f. (G)

trasudare vi. [to transude, transsuder, trasudar, schwitzen] sùmere, sumire (lat. SUMERE), suerare, iscolare, surzire (detto dei liquidi) (L), sumire, sudorare (N), sumiri, sudai (C), trasudà, sumì (S), sumì, sudà (G)

trasudato pp. agg. [transuded, transsudé, trasudado, ausgeschwitzt] sùmidu, sumidu, surzidu, sueradu, iscoladu (L), sumiu, sudorau (N), sumiu, sudau (C), trasudaddu, sumiddu (S), sumitu, sudatu (G)

trasudazione sf. [transuding, transudation, trasudor, Ausschwitzer] sumida (LN), sumidura (LNC), surzidura (L), sumiddura (S), sumitura (G)

trasversale agg. mf. [transversal, transversal, transversal, quer] tortu, de traessu (L), tortu, de traversu, de travessu (N), traversali, truessu, trevessu, tressu (C), torthu, di trabessu (S), toltu, sbascinu, dirrugghjatu (G) // travessaria (ant.) “via t.; zona presso Villacidro; lat. TRANSVERSARIA - DES II, 512”

trasversalmente avv. [transversally, transversalement, transversalmente, quer] de traessu, a iscadràppiu, a iscadrappiadura, de rujadis, a rugales, a iscortavèglia, a ruppidura, a chiscorru, a porrónchiu, a truncadura, a traessa, a colottu (L), de traversu, de travessu, a rucradinu, de rugadis, de rucradis, de rucratis, de rujaris, a rughinu, de rujales, a canacosta, a segòbia, a culatzu, a istùtturu, a sartiarucra, a sarturucca (N), traversalmenti, de truessu, de trevessu, a sa spiocca, de biàsciu, acchifilu, a perriunga (C), di trabessu (S), di traessu, a scaracozza, di sbascinu, di sténciu (Lm) (G)

trasvolare vt. vi. [to fly across, passer sur, trasvolar, überfliegen] bolare (lat. VOLARE) (LN), bolai (C), burà, vurà (S), trasbulà, bulà (G)

tratta sf. comm. [draft, traite, libranza, Tratte] tratta (L), tratta, addromu m. (N), tratta (CSG)

trattabile agg. mf. [that can be dealt with, traitable, tratable, behandelbar] trattàbile (LN), trattàbili, manosu (cat. manós) (C), trattàbiri (S), trattàbbili (G)

trattabilità sf. [tractability, affabilité, afabilidad, Behandelbarkeit] trattabilidade (LN), trattabilidadi (C), trattabiriddai (S), trattabbilitai (G)

trattamento sm. [treatment, traitement, tratamiento, Behandlung] trattamentu, trattada f. (L), trattamentu, trattèntzia f., trattonzu (N), trattamentu (CSG)

trattare vt. [to treat, traiter, tratar, behandeln] trattare (lat. TRACTARE), manizare; argumentare (L), trattare, imperare (lat. IMPERARE); argumentare (N), trattai; argumentai, prossédiri (C), trattà, aisghumintà (S), trattà, algumintà (G) // privare (L) “t. familiarmente, con intimità; sp. privar”; bìghere a chivighia (L) “t. male una persona, rimproverarla continuamente”; Meda impèrana s’assunza po untare sas iscarpas (N) “Molti trattano (adoperano) il sego per ingrassare le scarpe”; Tratta s’amigu comente s’inimigu (prov.-L) “Tratta l’amico come il nemico”; Nàrami de tue e tràttami ‘ene (prov.-L) “Dammi del tu e trattami bene”

trattativa sf. [negotiation, négociation, tratado, Verhandlung] trattativa, negóssiu m. (LN), negótziu m. (C), trattatiba (S), trattazioni, cunvéniu m. (G)

trattato sm. [treaty, traité, tratado, Verhandlung] trattadu (L), trattau (NC), trattaddu (S), trattatu (G)

trattazione sf. [treatment, manière de traiter, desarrollo, Behandlung] trattassione, trattàntzia (L), trattadura (N), trattadura, argumentatzioni (C), trattazioni (SG)

tratteggiare vt. [to outline, *hacher, rasguear, stricheln] tratteggiare, fàghere a trattigheddos (a trettareddos) (L), tretteare, fàchere a tretticheddos (N), tratteggiai, fai a trattixeddus (C), trattiggià (S), trattigghjà (G)

tratteggiato pp. agg. [outlinedd, *haché, rasgueado, gestrichelt] tratteggiadu (L), tretteau (N), tratteggiau (C), trattiggiaddu (S), trattigghjatu (G)

tratteggio sm. [outlining, *hachures pl., rasgueo, Schraffierung] trattéggiu, trattigheddos pl. (L), tretticheddos pl. (N), trattéggiu (CS), trattegghju (G)

trattenere, -ersi vt. vi. rifl. [to keep, retenir, detener, aufhalten] trattènnere, imbaràresi, rentènnere, istentàresi (it. stentare), bistentàresi (it. ant. bistentare), baraddàresi, addajàresi, arressàresi, appuntare, imbiorire, istasinare, refrenare, trassèndere (L), trattènnere, arretènnere, raffrenare, istentare, si canzolare (N), tratténiri, stentai, abbarrai, atturai, s’arrespinai, si poderai, addurai, affrimmai, parpai (C), trattinì, intrattinì, imbarassi (S), trattiné, trattinì (Cs), ditiné, rintiné, stintassi, bistintassi, imbarassi, assittiassi, appuntà (G)

trattenimento sm. [entertainment, amusement, entretenimiento, Unterhaltung] trattenimentu, bistentu (it. ant. bistento), abbaraddu, imbaru, imbarada f., istallina f., istallia f. (L), trattenimentu, trattesa f., istentu, allerju, abbaraddu, appuntu (N), trattenimentu, stentu, addàsiu (C), trattinimentu (SG)

trattenuta sf. [deduction, retenue, retención del sueldo, Abzug] tratténnida, riténnida, firmadura (L), ritenta (N), tratténnida, ritenuta (C), trattinudda (S), trattinuta (G)

trattenuto pp. agg. [kept, retenu, detinido, aufgehalten] tratténnidu, trattesu, imbaradu, rentesu, retentu, istentadu, bistentadu, baraddadu, addajadu, appuntatu, arréschidu, istasidu, imbioridu (L), tratténniu, mantesu, istentau, canzolau, arretentu (N), tratténiu, agguantau, stentau, abbaraddau, atturau, arrespinau (C), trattesu (S), trattinutu, ditentu, stintatu, imbaratu, imbaraddu (Cs) (G)

trattino sm. dimin. [hyphen, tiret, guión, kleiner Strich] trattigheddu, trettigheddu, trettareddu (L), tretticheddu (N), trattixeddu (C), trattinu (SG)

tratto sm. [tract, trait, tracto, trich] trettu (cat. tret), trattu, cadalanu (L), trattu, trettu, rattu (t. di tempo; sp. rato) (N), trattu, trettu, rattu, cadelanu, érgiu, erxu, luàrgiu (C), trattu, drettu, pezzu (S), trattu, trettu, passu, signu, ghjettu (t. di strada)  (G) // èssere a trettu de (L) “essere sul punto di, in procinto di”; fàghere a trettos (L) “compiere una cosa ad intervalli, in maniera discontinua”; improntitùidu, tott’in d’unu (L), tutt’a un’ora (S) “tutto ad un t.”; persona de bellu trattu (LC) “persona dal bel t., dai modi gentili”; lisieddu (N) “t. liscio e sgombro di una strada o piazza”; a trett’’e su mari (C) “vicino al mare”; a rattus a rattus (C) “di t. in t., di quando in quando”;  una passa di cannau (S) “un t. di corda”

trattore sm. [tractor, tracteur, tractor, Traktor] trattore (LN), trattori (CSG) // trattorare (LN), trattorai (C), tratturà (SG) “arare col t.”

trattoria sf. [tavern, restaurant, casa de comida, Wirtshaus] trattoria, ostera, locanda (LN), staria,  piola (franc. piaule o piem. piola), canova (lat. CANABA) (C), tratturia, usthera, lucanda (S), ustera, ciddera (G)

trattorista smf. [tractor-driver, tractoriste, tractorista, Traktorfahrer] trattorista (LNC), trattoristha (S), trattorista (G)

tratturo sm. [cattle-track, chemin pour les troupeaux, cañada, Trift] caminera f., andàina f. (genov. andania; piem. andana), sémida f.; lat. SEMITA), pareda f. (sp. vereda) (L), caminera f., àndala f., andata f., annatta f., andàine f., sémida f. (N), caminera f., àndala f., andireddu, pareda f. (C), utturinu, camineddu, trazera f. (S), camineddu, andara f., sèmita f. (G)

trauma sm. med. [trauma, trauma, traumatismo, Trauma] colpu, ferida f.; assustu (sp.  susto), isdeossadura f. (L), ferta f., corfu; ispramu (N), corpu, ferta f.; assustu (C), còipu, firidda f., piraddura f.; assusthu (S), colpu, sciambarata f., firita f., finditura f.; assustu, intriminata f. (G)

traumatizzare vt. [to traumatize, étourdir, aturdir, ein Trauma bewirken] isdeossare, istrementire (cat. ant. estrementir), impressionare, attreghentare (L), ispapattare, impressionare, ispantamare (N), impressionai, assustai (sp. asustar), spramai (C), impressionà, assusthà, busthurà (S), svultulà, imprissiunà, spamintà (G)

traumatologia sf. med. [traumatology, traumatologie, traumatología, Traumatologie] cura de sas feridas (fertas) (LN), cura de is fertas (C), cura di li firiddi (S), cura di li firiti (G)

travagliare vt. vi. [to torment, travailler, apenar, quälen] tribulare, mattanare (it. mattana), anneare, turmentare, istimpidare (L), tribulare, trumentare, affrizire, peleare (sp. pelear), mattanare, anneare, abbituperare, pistorjare (N), tribuliai, traballai, trumentai, ammattanai (C), tuimmintà, triburà,  padì, padissì, pinà (S), tribbulà, tulmintà, pilià (G)

travagliato pp. agg. [tormented,