Per cercare una parola:
*Clicca su Modifica *Clicca su Trova *Scrivi la parola desiderata
|
ITALIANO - SARDO
t T T/2 (tr-tu) |
D U L S
DIZIONARIO UNIVERSALE
|
|
tra
prep. sempl. [between,
entre, entre, zwischen]
tra, inter (lat. INTER),
intro (lat. INTRO), intre, intra
(ant.; lat. INTRA), infra (ant.;
lat. INFRA) (L), tra, frae,
intre, inter,
intro (N), intra, intru de, ìnturu, intre, intr’’e, inter, infra (ant.)
(C), tra, fra, mezu
(in) (S),
tra, intra, illi, in mezu a (G) // interpare (L) “tra di loro”; intro (LN), intru, ìnturu (C) “anche: dentro”; da chici a pocu (G) “tra poco” trabacca
sf.
[hut,
baraque, cobertizo, Schuppen]
barracca (cat. sp. barraca),
tenda traballamento
sm.
[staggering,
chancellement, tambaleo, Taumeln]
ballàllara f., tzantzigamentu,
bantzigamentu, insacculada
f., -adura f., istontonadura f. (L),
tòntonos pl., cantzicamentu
(N), stóntunu, stontonamentu (C), banziggamentu, tamburamentu (S),
smanchinamentu, mancicamentu (G) traballante
p.
pres. agg. mf. [staggering,
chancelant, tambaleante, taumelnd]
bantzigadittu, bàntziga-bàntziga, trantulone, tràula-tràula,
tamba-tamba, giógula-giógula,
nai-nai, nàiga-nàiga,
abbenta-abbenta (L), a tòntonos, tontonande, tamba-tamba, bàntzica-bàntzica,
càntzica-càntzica (N), strómbulus-strómbulus, stòntona-stòntona,
feri-feri (C), tàmbura-tàmbura, bànzigga-bànzigga, badda-badda,
bamballòina f., bamballòinu,
nàigga-nàigga (S), baddiconi, badduloni, bambuloni, bàmbula-bàmbula, sàica-sàica,
in ballàllari, ziniconi (G) // andare a trantulone (L) “procedere
traballando” traballare
vi.
[to
stagger, chanceler, tambalear, taumeln]
tambulare, tumbulare (it. ant.
tombolare), tambare, traulare (lat.
*TRAGULARE), bantzigare, tzantzigare, tracculare, assacconare,
insacculare, issacculare, imbruschinare,
(L),
tontonare, bantzicare. cantzicare, corconare, tzunculare, itzuccurare,
tzuccurare, irtzuccurare, tracculare,
traugliare, tragulare,
tzillicare (N), tontonai, andai stòntona-stòntona (bàmbula-bàmbula,
scionca-scionca), assacconai,
assacchittai,
arrasattai, attrippidai (C), banziggà, tamburà (S), mancicà, smanchinà,
smanchinià, baddulà (G) // drògula-drògula
(Lm) (G) “traballando” trabalzo
sm.
[bump,
soubresaut, sacudida, Sprung]
brincu, sàltiu, tontonamentu, séddidu (L), bortule, bortulada f.,
brìnchiu, iscradéddiu, sàrtiu, seddu
(N),
stóntunu, sàrtiu, sàddidu, séddida f.,
brìnchidu, attìddidu (C), brincu, brincadda f.,
vulthuramentu, rudduramentu (S), brincu, dissùppulu (G) trabalzone
sm.
[jolt,
cahot, sacudión, Satz]
istontonada f., cadreddu, saccheddada f. (L),
bortule, iscradéddiu, isséddidu (N), sàddidu, stóntunu, attìddidu, istrinchìgliu,
istringhillu (C),
rudduroni (S), rumbuloni, dissùppulu (G) trabeazione
sf.
[trabeation,
trabéation, arquitrabe, Gebälk]
trabeassione (L), frontaladura (N), trabeatzioni (C), trabeazioni (SG) trabiccolo
sm. [ramshackle
vehicle, patraque, armatoste, Bettwärmer]
asciuttaroba; trabìcculu (L), assuttapannos, pride; trabìcculu (N),
asciuttaroba; trabìcculu (C), asciuttarobi, barrùccuru,
frubiri;
trabìccuru (S), asciuttaroba, sciuapanni; trabìcculu (G) traboccamento
sm.
[overflow,
débordement, desbordamiento, Überfliessen]
bessamentu, bessadura f., buttulada
f., -adura f., buttulamentu,
iscanteramentu, ischiscione (t. di
liquidi; cat. esquitxó) (L), ghiramentu, ghettadura f.,
tzampuliccadura f.,
tzampuliccu, ùffulu (N),
fuliadura f., sbruffuladura f. (C),
trabuccamentu, bassamentu (S), trabuccamentu, vassamentu (G) traboccare
vi.
[to
overflow, déborder, desbordar, überfliessen]
bessare (lat. VERSARE),
buttulare, birare (lat. GYRARE),
iscantarare (t. dell’acqua),
accolimare, ischiscionare (t. dei
liquidi in generale), grisciare,
rebundare, rebuccare
(it. ant. riboccare) (L),
ghirare, ghisciare, ghissare, bocare, uffulare, bulliare,
tzampuliccare
(N), abbrubuddai, bruffulai, sbruffulai, impuddai, gessai,
ghissai (C),
trabuccà, bassà, varzà (Lm),
ribissà
(S), trabuccà, vassà, acculmà (G) // bira-’ira, ira-ira (L),
ghira-ghira, lari-lari (N)“traboccante” traboccato
pp.
agg. [overflowed,
débordé, desbordado, übergeflossen]
bessadu, buttuladu, biradu, iscantaradu, ischiscionadu, rebuccadu (L),
ghirau, ghisciau, ghissau, bocau, bulliau,
uffulau,
tzampuliccau (N), sbruffulau, impuddau, abbrubuddau (C), trabuccaddu,
bassaddu, ribissaddu (S), trabuccatu,
vassatu, varzatu (Lm), acculmatu
(G) trabocchetto
sm.
[pitfall,
trappe, escotillón, Fallgrube]
trambuccu, trambucchette, ingannape’, caderatta f.,
cadreatta f. (tosc. cataratta),
trassa f. (cat. trassa; sp. traza),
trampa f. (cat. sp. trampa) (L),
trappa f. (cat. trapa), trampa f.,
trassa f., pràdiche f. (N),
trampa f., trappa f.
(C), trambucchettu, trabucchettu, ingannapedi (S), trambuccu, trappa
f., trampa f. (G) trabocchevole
agg.
mf. [overflowing,
débordant, excesivo, überfliessend]
bessadore, bira-’ira, ira-ira, iragunoru,
tìrula-tìrula, tìscia-tìscia (L),
ghiradore, ghira-ghira, abessu,
chìscia-chìscia, lari-lari
(N), bessadori, a cùccuru (C), bassadori, ibbuccadori (S), vassadori,
supratu (G) trabocco
sm.
[overflow,
débordement, desbordamiento. Überfliessen]
bessadura f., biradura f., isbuccu, cólumu (L), trabuccu, irbuccu, irborroccu (N),
sfruffuladura f., imbuccada f.,
stutturigamentu (C), trabuccu, ibboccu (S), vassatura f., isciuta f. (G) tracagnotto
agg.
sm. [squat,
ragot, rechoncho, untersetzt]
russatzu, aurratzu (L), grussottu (N), introssiu, bragarinatzu,
todoci (C),
tracagnottu (S), truzzu, trunziddutu, battuleddu (fig.) (G) tracannare
vt.
[to
gulp down, avaler, trincar, hinuntergiessen]
bìere (foras de misura) (lat.
BIBERE), buffare, abbuffare (dalla
rad. BUFF), trincare (it.
trincare), tragare (sp. tragar),
correddare, atzoncàresi (it.
cioncare), ingaliare, inciummare (probm.
it. volg. ciombolare - DES I, 54), inciummire (L), tracannare,
incorreddare, atzutzurrare, tzutzare, tzurrare, tzutzonare, incorcobare,
incorcobeddare, tzumire, ghettare a corpus, sorgonare, inguppare,
tumare (N),
trincai, acciummai, accirrai, aggragallai
(C),
traggà, inguddì, bì, inciummà (S), tracannà, tragà, buffà, inguddì,
abbumbassi (G) tracannata
sf.
[drink,
buverie, bebida, Trunk]
bida, buffada, abbuffada, tragada, bumbullida,
inciummida, -idura, ingaliada,
trincada (L), tracannada, incorreddada, tzutzada, incorcobada,
incorcobeddada, sorgonada, inguppada,
-adura, ingupponzu m., tzutzadura, ghettada
a corpus (N), trincada, acciummada, accirrada (C), traggadda, inguddidda
(S), tracannata, buffata,
tragata, inguddita (G) tracannato
pp.
agg. [drunk,
avalé, trincado, angeheitert]
bidu, buffadu, abbuffadu, tragadu, trincadu, ingaliadu, inciummadu,
inciummidu (L), tracannau, incorreddau, tzutzau, tzutzonau, incorcobau,
incorcobeddau, tzumiu, ghettau a corpus (N), trincau, acciummau, accirrau,
inguppau (C),
inguddiddu, traggaddu (S), tracannatu, tragatu, buffatu, ingudditu (G) tracannatore
sm.
[gulper,
buveur, bebedor, Trinker]
buffadore, tragadore, trincadore, trincone, ingaliadore, inciummidore,
pedrufeghe
(L), tracanna, tzutzone, buffadore, incorredderi (N), buffadori,
trincadori, trinconi, acciummadori, accirradori (C), traggadori, biidori,
inguddidori (S), tragadori, trinconi, trincadori, buffadori, inguddidori
(G) traccheggiare
vi.
[to
dally, retarder, demorar, hinhalten]
leare tempus, tirare a longu, isteniare (L), picare tempus, tirare a longu
(N), trigai, addasiai, pigai tempus (C), tracchiggià, isthà tira-tira,
isthintarià, piglià tempu (S), timpurigghjà, stinià (G) traccheggio
sm.
[dallying,
temporisation, molinete, Zaudern]
leada de tempus f., bistentu,
isténiu, isteniadura f. (L),
istentu, picadura de tempus f. (N),
addàsiu, stentu, tardantza f. (C),
tracchiggiamentu, isthintariamentu, isthèniu (S), timpurigghjamentu, sténiu,
taldanza f. (G) traccia
sf.
[trace,
trace, huella, Spur]
sémida (lat. SEMITA), istiga (lat.
VESTIGIARE o crs. bistiga), istigu m.,
ormina (it. orma), irmina,
urmina, arrastu m., rastra
(cat.
rastre; sp. rastro),
filuga, inghetta, tràvigu
m. (sp. trafagar), caminera,
fratta, tratta (lat. TRACTA), tràccia
(L), tratta, ormina, urmina, addromu m.,
frusa (t. del cane), sinza (N), arrastu m., arrastadura,
arrastamentu m., rastru
m., rastu m., trastìggiu m.
(cat. trasteig), frusa, morixeddu m.,
àndara, arrèspia, trastillu m. (C), tràccia, tratta, rasthu m.,
rastha,
aìmminu m., pidùggiu
m., semidda
(S), tràccia, tratta, rasta, arrasta, ràglia, rastru m.,
sestu m., vistica (G) //
arrastare, trattiare, tratteare, attrattare, attrattarizare,
trattarizare,
frattare, ormare, ormizare,
codiare (L), frusare (N), pigai sa frusa, affrusai, arrastai (C), trattià,
simà, visticà (G) “fiutare
(seguire) le t.”; cane de tratta m.
(L) “segugio”; Chie
furat su sceti lassat arrastu (prov.-C) “Chi
ruba la farina lascia le t.” tracciamento
sm.
[tracing,
tracement. trazo, Vorzeichnen]
signadura f., sestu (it. sesto), sestadura f., orminadura
f. (L),
tratteamentu, orminadura f., orminamentu,
sinzadura f. (N), sinnadura f.,
trassadura f. (C), tracciamentu, signaddura f. (S), tracciamentu, sistamentu (G) tracciare
vt.
[to
trace, tracer, trazar, ziehen]
signare, sestare (L), sinzare, tratteare, orminare, urminare, pistiddare
(N), sinnai, marcai, trassai (C), traccià, signà (S), traccià, sistà,
signà (G) tracciato
pp.
agg. [traced,
tracé, trazado, vorgezeichnet]
signadu, sestadu (L), sinzau, tratteau, orminau, pistiddau (N), sinnau,
marcau, trassau (C), tracciaddu, signaddu (S), tracciatu, sistatu, signatu
(G) tracciatore
sm.
[tracer,
traceur, trazador, Abstecker]
signadore, sestadore (L), tratteadore, sinzadore, frusadore, addromadore, orminadore
(N), trassadori, sinnadori (C), tracciadori, signadori (S), tracciadori,
sistadori, signadori (G) tracciatura
sf.
[marking,
traçage, calco, Vorzeichnung]
signadura, sestadura (L), tratteadura, sinzadura (N), trassadura,
sinnadura (C), tracciaddura, signaddura (S), tracciatura, sistatura,
signatura (G) trachea
sf.
anat. [trachea,
trachée, tráquea, Trachea]
arghentolu m., isgurtolu m., argastoru,
ingugliminestra, ingulliminestra, mossigheddone m., canna
de sa ‘ula, cannaula, canna de su pumone, canale de sa ‘ula m.
(L), gorgobena, gurguena, orgoena
(N), garguena, graguena, orgoena, gannarotza, orguzu
m., canna
de su gùtturu, corata (lat. CORATA),
canali de sa ‘ula m. (C),
arghasthoru m., agasthoru,
isghuena
(S), garganozzu m. (Lm),
canna
di la ‘ula, frìsci di la ‘ula m.
pl., mussichiddoni m. (G) //
muinale m. (L) “t. del bue” tracheale
agg.
mf. [tracheal,
trachéal, traqueal, tracheal]
de sa canna de sa ‘ula (L), de sa gorbobena (N), de sa garguena (C), di
l’arghasthoru (S), di li frisci di la ‘ula (G) trachino
sm.
itt. vds. aragna trachite
sf.
[trachyte,
trachyte, traquita, Trachyt]
trachite, pedra de sant’Anatòlia
(L),
preda de mola, preda mólina (N), trachiti (CSG) // pedra
frommigarza (L) “t. porosa”
tracimare
vi.
[to
overflow, déborder, desbordar, überlaufen]
bessare (lat. VERSARE),
birare (lat. GYRARE) (L),
ghirare (N), sbruffulai (C), bassà, birà
(S), varzà (Lm),
vassà,
svacà, svarzà (Lm) (G) tracimato
pp.
agg. [overflowed,
débordé, desbordado, übergelaufen]
bessadu, biradu (L), ghirau (N), sbruffulau (C), bassaddu (S), vassatu,
svacatu, varzatu (Lm)
(G) tracimazione
sf.
[overflow,
débordement, desborde, Überlaufen]
bessadura, biradura (L), ghiradura (N), sbruffuladura (C), bassamentu m. (S), vassatura, vassamentu m.,
svacatura, svacamentu m. (G) tracina
sf.
itt. (Trachinus araneus) [spider-crub,
poisson araignée, peje araña, Meerspinne]
isperrittu m., tràscina,
tràcina,
aragna (cat. aranya) (LN), tràcina,
tràsia, spirrittu m., sperrittu
m. (probm. it. spedito), aragna
di mari, pisci aragna m. (C), tràcina,
tràsgina (S),
tràcina, tràgina, ragnu marinu m.,
pèsciu ragnu m., aragna (Cs) (G) tracolla
sf.
[shoulder-belt,
bandoulière, bandolera, Traggurt]
tracolla, tiracollos m. pl.,
bandulera (sp. bandolera),
almucoddu m., armicoddu m. (it. armacollo) (L), tracolla, armucoddu m., framucoddu m. (N),
tracolla, bandugliera, banduliera, bandulera, talinu m. (cat. talí) (C), tracolla, aimmagoddu m. (S), traccolla, almicoddu m.,
cigna (G) // a almucoddu (L), a framucoddu (N) “a t.”; in d’unu truncu armicoddinu
(L)“portato a t.”; attracollare (LN) “mettere a t.”; imbruncat
chin sa soca armucoddu (N) “inciampa
in un tronco con la soga a t.”;
sochitta (N) “t. di cuoio” tracollare
vi.
[to
fall down, trébucher, caer, kippen]
rùere (lat. RUERE), trambuccare
(cat. trabucar), istrambuccare
(L), rùghere, trabuccare (N), trabuccai, sciaccottai (C), trabuccà,
isthrambuccà (S), trambuccà, cadé, strapintassi (G) tracollo
sm.
[downfall,
trébuchement, caída, Sinken]
rutta f., ruina f., trambuccada f.,
istrambuccada f., bancarutta f. (t. finanziario), isciómpida
f., -idura f., isciompimentu (L),
rutta f., trabuccada f.,
bancarutta f. (N), accabussu,
scollu, sciaccu, scollamentu,
arruttroxa
f., trabuccada f., bancarrutta f. (C),
caggiudda f., trambuccadda f.,
fallimentu (S), strampata f.,
sbancata f. (t. finanziario) (G) tracoma
sm.
med. [trachoma,
trachome, tracoma, Trachom]
tracoma (LNCS), granulosa f. (G) tracomatoso
agg.
[trachomatous,
atteint de trachome, tracomatoso, Trachom...]
tzeghimosu, tracomatosu
(L), tracomatosu
(N), pitzulinu (N), tracomatosu,
scrappallucciu (C), tracumatosu (S), granulosu (G) tracotante
agg.
mf. [arrogant,
insolent, petulante, überheblich]
arrogante, iscoccorosu, iscogorosu,
ispirrudu, ismagliatzu
(it. smargiasso), bragliosu (L),
arroddiu, arroddinu, barritostu, matticrudu (N), bravanteri, brafanteri (probm.
it. braveggiare), rovarollu (it.
Rivarolo) (C), bragheri (piem.
blaguè), arruganti, priputenti, riberò, azzosu
(S), vettiosu, arroganti, priputenti (G) tracotanza
sf.
[arrogance,
insolence, petulancia, Überhenlichkeit]
aminia, ominia,
ispudréddiu m., bravàglia, bràglia,
baravàglia (probm. it. bravata),
cogorone m., iscògoro
m., ispirra (L),
arroddu m., barrosùmene m.,
barra (cat. barra) (N), barra, barrosìmini m., baggianeria, brafanteria (C), arrugànzia, azzosiddai,
braga, priputènzia (S), vèttia, frappa, scòcara (G) tracuro
sm.
itt. (Trachurus trachurus) [saury,
saurel, tracuro, Trachurus]
surellu (cat. sorell), sorella f.
(L), surellu (N), sorellu,
surellu
imperiali, surellu golfitanu (C), suredda f.
(SG) tradescanzia
sf.
bot. (Tradescantia viridis) [tradescantia,
herbe à la misère, tradescancia, Dreimasterblume]
misèria, ricchesa (t. tricolor) (L),
misèria (N), misèria, ricchesa (C), misèria (SG) tradimento
sm.
[treason,
trahison, traición, Verrat]
traighimentu, traittoria f. (cat.
traidoría), traissione f., traiscione
f., traitzione
f. (sp. traición), traighida
f., traimentu, traitta f., marchingannu,
affaltzamentu, alevosia
f., malingannia f., trobealia f. (L),
traichimentu, traimentu,
traissione f., traittoria
f., traittoriu, tropejalia
f. (N),
tradimentu, traittoria f.,
traitzioni f., traiximentu (C), tradimentu (S), tradimentu, tradituria f., tradizioni f. (G) // a
s’iscunfidada, a traittorinu (L), a maschingannu (LN), a la
ischunfidadda, iffidiadda
(a l’), iffidiaddura (a) (S),
a la sfidiata, a sfidiatura (G) “a t.” tradire
vt.
[to
betray, trahir, traicionar, verraten]
traìghere, traighire, affaltzare
,affartzare, (L),
traìchere, traire (N), traixi (C), tradì (S), tradì, affalsà, fà
ruzza (Lm) (G)
// leare a maschingannu (L) “gabbare,
t. con finti pretesti”; Chie traighet s’amigu non la perdonat a
frade (prov.-L) “Chi tradisce l’amico non risparmia neanche il fratello” tradito
pp.
agg. [betrayed,
trahi, traicionado, verraten]
traittu, traighidu, affaltzadu
(L), traittu, traìchiu
(N), traìxiu (C), tradiddu (S), traditu, tradutu, affalsatu (G) // Ómine
chi de fémina si fidat, daghi drommit traittu si nd’ischidat (prov.-L) “L’uomo
che si fida della donna, se s’addormenta sol’appena, si risveglia
t.” traditore
sm.
[betrayer,
traître, traidor, Verräter]
traittore, traittoratzu,
caratzanu (probm. cat. carassa),
alese, aleve
(sp. aleve), alevosu (sp.
alevoso), fraitzu (probm. it.
frate), escariota, mandighennega, trobearzu, trobeale (lat.
*INTERPEDIA) (L), traittore, traittoratzu,
tropejale,
tolaju (N), traittori, traixidori, traixinu, fraitzu, impiccababbu (C),
tradidori, impiccababbu, ischunfidaddu (S), traditori, facchiessu,
fraizzosu, gregu, regu (lat. GRAECUS),
ghjudeu (G) // Dae su traittore non s’est salvadu mancu Deus (prov.-L) “Dal t. non si è salvato nemmeno Dio”; Su mare est traittore (prov.-LN)
“Il mare è t.”; Ómine
chizibàsciu traittore (prov.-L) “Uomo
dallo sguardo basso, uomo t.”; Su tempus passat e su traittori non
morit mai (prov.-C) “Passa il
tempo, ma il t. non muore mai” tradizionale
agg.
mf. [traditional,
traditionnel, tradicional, traditionell]
tradissionale, segundu su connottu, antigóriu (L), sicunne su connottu,
anticorju (N), segundu su connottu, antigóriu, attrassau (C),
tradiziunari, antiggu (S), tradizionali, anticatu (G) tradizionalmente
avv.
[traditionally,
traditionnellement, tradicionalmente, traditionell]
a manera de una ‘olta, a su connottu (L), a usu de una borta, a su
connottu (N), a manera antiga (C), a usu d’una voltha (S), a manera
d’una ‘’olta (G) tradizione
sf.
[tradition,
tradition, tradición, Tradition]
tradissione, connottu m. (lat.
COGNOSCERE), costumàntzia (LN), connottu m.,
costumu m. (C), traditzioni,
custhumànzia, usànzia (S), tradizioni, cunnottu m. (G) tradotta
sf.
[troop-train,
train militaire, tren para soldados, Militärzug]
tradotta tradotto
pp.
agg. [translated,
traduit, traducido, übersetzt]
traduidu, boltadu, trasladadu
(L),
tradottu, tradùchiu,
traduiu, bortau
(N), tradùsiu, furriau, trasladau (C), tradottu,
traduziddu
(S), tradottu, traducitu (G) traducibile
agg.
mf. [translatable,
traduisible, traducible, übersetzend]
chi si podet traduire (boltare) (L), chi si podet tradùchere (bortare)
(N), chi si podit tradusi (trasladai, furriai) (C), traduzìbiri (S), chi
si po’ traducì (G) tradurre
vt.
[to
translate, traduire, traducir, übersetzen]
traduire (cat. traduhir), tradùere,
tramìttere, trasladare, boltare
(lat. *VOLTARE) (L), tradùchere,
traduire, bortare
(N), tradusi (sp. traducir), tradùxiri, furriai, trasladai (sp. trasladar) (C), traduzì (S), traducì (G) traduttore
sm.
[translator,
traducteur, traductor, Überstezer]
traduidore, trasladore,
boltadore (L), traduttore, bortadore, vortadore
(N),
tradusidori, trasladori (C), traduttori
(S), traduttori, traducidori (G) traduzione
sf.
[translation,
traduction, traducción, Übersetzen]
tradussione, traduida,
raduiscione, trasladura, transida, boltadura
(L), tradussione, vortada,
vortadura, bortadura
(N), tradusidura, tradutzioni, furriadura, transida, transidura,
traslatzioni (C), traduzioni (SG) traente
p.
pres. agg. mf. [drawer,
tireur, trayente, ziehend]
tiradore, trazadore (LN), traenti, tiradori, traidori (C), tiradori,
buggadori (S), tiradori, trasginadori (G) traenza
sf.
[drawing,
tirage, tiramiento, Trassierung]
tiradura, trazadura, trazu m. (LN),
tiradura, traimentu m. (C),
tiraddura, buggaddura (S), tiratura, trasginatura (G) trafelare
vi.
[to
pant, être essoufflé, jadear, keuchen]
ispossare, battimare, allaccanare, isartigare, isalidare
(L), assagadare, abbattimare, assubentare, ghemidare (N), s’assuppai, si
spentumai, scanai (detto del cane)
(C), pasanà, ansimà, allaccanà (S), sgalinà, foddità, ansimà, riintà,
irriintà (G) trafelato
pp.
agg. [panting,
essoufflé, jadeado, keuchend]
ispossadu, isartigadu, battimadu, allaccanadu, affaundadu,
isperrulidu (L),
assagadau, abbattimau, assubentau, ghemidau, accalogliatu
(N),
assuppau, spentumau, spentimau, spentiniau
(C),
pasanosu, ansimosu, allaccanaddu, affaundaddu, appasanaddu
(S),
sgalinatu, fodditatu, ansimatu, riintatu, irriintatu (G) // bènnere
isartigadu (L) “giungere t.” trafelone
sm.
[pant,
essoufflement, jadeo, keuchender Atem]
assubentu, bémida f. (L), assubentu, ghémida f.,
sàgada f. (N), assuppu, pesari (cat.
pesar) (C), pasanaddura f.,
affaùndia f., allaccanaddura f. (S),
fóddita f., ànsima
f., spranniggiadda f. (Cs) (G)
trafficabile
agg.
mf. [saleable,
négociable, negociable, verkäuflich]
traffigàbile, travigàbile (L), trafficàbile, trabicàbile (N), trafficàbili,
travigàbili (C), traffiggàbiri (S), trafficàbbili (G) trafficante
p.
pres. agg. smf. [dealer,
trafiqueur, tratante, Händler]
fatzenderi, faineri (cat. fainer),
ispilicamba, traffichinu (L), affroddieri, frodderi, faludderi,
ispilicamba, traffichinu,
trafficante
(N), trafficanti, trafficadori, faineri (C), traffigganti, fazzinderi,
ippirigamba (S), trafficanti, manigghjoni, spilciuladori, mittuleddu (G) trafficare
vt.
[to
deal, trafiquer, traficar, handeln mit]
traffigare, trafficare, travigare (sp.
trafagar) (L), trafficare, trabicare, arreminzare (N), traffigai,
travigai, trappicai (C),
traffiggà (S), trafficà, algumignà, spilciulà, malcanzà (G) trafficato
pp.
agg. [dealet?,
trafiqué, traficado, verkehrsreich] traffigadu, trafficadu, travigadu (L), trafficau, trabicau (N),
traffigau, travigau (C), traffiggaddu (S), trafficatu, algumignatu,
spilciulatu, malcanzatu (G) traffico
sm.
[traffic,
trafic, tráfico, Handel]
tràffigu, tràfficu, tràvigu, nàvigu, manizu (it.
maneggio) , currizamentu,
moventia f. (L),
tràfficu, traballonzu,
trabiconzu, tràbicu,
tràvicu, manizu (N), tràffigu, trappicu,
tràvigu,
manìggiu (C), tràffiggu, raggiru, riggiru (S), tràfficu, manegghju (G) trafficone,
-ino sm.
[meddler,
trafiqueur, mequetrefe, Geschäftemacher]
trafficone, fatzenderi, trasseri, faineri (cat.
fainer) (L), trafficone, impedduleri, affroddieri (N), affroddieri,
faineri, maccatreffa (C), traffiggoni, trasseri (S), manigghjoni, trasseri,
spilciuladori (G) trafiggere
vt.
[to
transfix, percer, herir con puñal, durchbohren]
trabassare (it. trapassare),
traspassare (sp. traspasar), pùnghere
(lat. PUNGERE), taladrare (sp.
taladrar) (L), pùnghere, passare, trafìchere (N), trapassai,
traspassai, fìggiri, infrissiri, sticchiri (C), trabassà, firì (S),
infilzà, lancià, pugnì (G)
// trapassadura f. (C) “trafiggimento” trafila
sf.
[procedure,
filière, papeleo, Zieheisen]
trafila, filera (cat. filera) (LN), trafila, filiera, filera (C), trafira, firera
(S), trafila, filiera, filèrina (G) trafilare
vt.
[to
wiredraw, tréfiler, trefilar, ziehen]
trafilare (LN), redusi is metallus in filus, trafilai (C), trafirà (S),
trafilà (G) trafilatura
sf.
[draw-plate,
tréfilage, trefilería, Ziehen]
trafiladura (LNC), trafiraddura (S), trafilatura (G) trafiletto
sm.
[paragraph,
entrefilet, suelto de diario, Pressenotiz]
articuleddu (LNC), arthicureddu, trafirettu
(S),
alticuleddu (G) trafitta
sf.
[pang,
blessure, punzada, Durchbohren]
puntura, punta (lat. PUNCTA), ferta, lantadura (L), puntura, punghidura, ferta,
lantadura, lattadura (N), punta, puntura, infrissida, ferta, ferida (C),
puntura, firidda (S), pugnitura, punzata, firita (G) trafitto
pp.
agg. [transfixed,
percé, traspasado, durchbohrt]
trabassadu, traspassadu, puntu, taladradu (L), trafittu, passau, puntu
(N), trapassau, traspassau, infrissiu (C), trabassaddu, firiddu (S), puntu,
infilzatu, lanciatu (G) trafittura
sf.
[shotting
pain, piqûre, punzado, Durchbohren]
lantzittada, taladrada
(L), puntura,
punghidura (LN), ifferchida, ifferchita (N), infrissidura, puntura (C),
puntura, infirchiddura (S), pugnitura, infilzatura (G) traforare
vt.
[to
bore, transpercer, horadar, durchstechen]
istampare, pertùnghere (lat.
PERTUNDERE), pertuntare, pertusare (lat.
PERTUSUS) (L), istampare, pertùnghere, istuvare (N), stampai,
stuvionai, pertungi, pertusai (C), isthampà, isthuvunà, parthusà (S),
buccà, paltusà, stampà, tavunà (G) traforato
pp.
agg. [perforated,
transpercé, horadado, durchstochen]
istampadu, pertuntu, pertusadu (L), istampau, pertuntu, istuvau (N),
stampau, stuvionau, pertuntu, pertusau (C), isthampaddu, isthuvunaddu,
parthusaddu (S), buccatu, paltusatu, stampatu, tavunatu (G) traforo
sm.
[boring/tunnel,
percement/tunnel, perforación/túnel,Durchstechung/Tunnel]
istampa f., pertusu (lat.
PERTUSUS),
tuvu (lat. *TUFUS);
galleria f. (LN), stampu,
trappadura f., stuvioni, pertusu;
gal(l)eria f. (C), isthampa f., parthusu, tuvoni; galleria f.
(S), stampu, paltusu; galleria f.
(G) trafugamento
sm.
[stealing,
soustraction, robo, Entwendung]
fura f., isgrattiada
f., -adura f., irrobatóriu
(L) fura f., ispinzu (N), fura f.,
affuffamentu, arrelantzu (cat.
rellans) (C), fura f.,
arrubbatóriu (S), fura f.,
furazzina f., rubbatóriu (G) trafugare
vt.
[to
steal, soustraire, robar, entwenden]
furare (lat. FURARE), irrobare (it.
derubare x sp. robar), istaffare (sp.
estafar), isgrattiare, pijare, craspuare
(L), furare, arraspignare, irrobare (N), affuffai (sp.
afufar), furai, staffai, ciappai (piem.
ciappè) (C), furà, rampiggià, piggià (S), furà, sgraffignà (G) trafugato
pp.
agg. [stealed,
soustrait, robado, entgewendet]
furadu, irrobadu, istaffadu, isgrattiadu, pijadu (L), furau, arraspignau,
irrobau (N), affuffau, furau, staffau, ciappau (C), furaddu, rampiggiaddu,
piggiaddu (S), furatu, sgraffignatu (G) trafusolo
sm.
anat. vds. tibia tragedia
sf.
[tragedy,
tragédie, tragedia, Tragödie]
tragèdia (L), trazèdia (N), tragèdia (CS), tracèdia (G) traghettamento
sm.
[ferrying,
passage, barqueo, Überfahrt]
traghettamentu, giumpamentu (L), traghettamentu, zumpadura f.,
zumpadorju (N), giumpamentu, traghettamentu (CS), draghittamentu,
ghjumpamentu (G) traghettare
vt.
[to
ferry, passer, barquear, übersetzen]
traghettare, giumpare (lat. *JUMPARE),
attraessare, navighettare (L),
traghettare, zumpare (N), traghettai, giumpai, truessai (C), traghettà,
passà in barcha, giumpà, trabissà (S), draghittà, ghjumpà, traissà
(G) traghettata
sf.
[ferrying,
passage, barqueo, Überfahrt]
traghettada, giumpada, attraessada (L), traghettada, zampada,
zumpada
(N), traghettada, giumpada, truessada (C), traghettadda, passàggiu in
barcha m., trabissadda (S),
draghittata, ghjumpata, traissata (G) traghettato
pp.
agg. [ferried,
passé, barqueado, übersetzt]
traghettadu, giampadu, attraessadu (L), traghettau, zumpau (N), traghettau,
giumpau, truessau (C), traghettaddu, giumpaddu, trabissaddu (S),
draghittatu, ghjumpatu, traissatu (G) traghettatore
sm.
[ferryman,
passeur, barquero, Fährmann]
traghettatore, giumpadore, attraessadore
(L),
traghettadore, zumpadore (N), traghettadori, giumpadori (CS),
draghittadori, ghjumpadori (G) traghetto
sm.
[ferry,
bac, transbordador, Übersetzen]
traghettu, naviu (sp. navío),
navile (it. ant. navile), bastimentu (L), traghettu, imbarcassione f.
(N), traghettu, naviu, bastimentu (C), traghettu, basthimentu (S),
draghettu, imbalcazioni f. (G) tragicamente
avv.
[tragically,
tragiquement, trágicamente, tragisch]
tragicamente (LN), tragicamenti (CS), tracicamenti (G) tragico
agg.
[tragic,
tragique, trágico, tragisch ]
tràgicu (LNCS), tràzicu
(N), tràcicu
(G) tragitto
sm.
[way,
trajet, camino, Fahrt]
caminu, biazu, percussu (LN), caminu, bia f.,
biaxi (cat. viatje; sp. viaje) (C), camminu, viàggiu, parchossu (S),
caminu, ghjettu, viagghju (G) traguardo
sm.
[winning
post, arrivée, alidada, Ziel]
traguardu (L), traguardu, ralla f. (N),
traguardu, umiadroxu (t. delle corse
dei cavalli; probm. lat. METATORIUM – DES II, 599), tarea f.
(sp. tarea), tenta f. (C),
traguardhu (S), trigualdu, barratogghju, capu di lu palu (G) traiettoria
sf.
[trajectory,
trajectoire, trayectoria, Flugbbahn]
arruncada, paràbula, ancuju m.
(L), incurbiamentu m., corcobe m., paràbula (N), incrubamentu m.,
paràbula (C), immuggiamentu m.,
paràbura (S), mugghjamentu m.,
ghjru m., paràbula (G) traina
sf.
[dragging,
traîne, trineo, Schleppseil]
trazu m., tràina (t.
di ami per pesca) (L), trazu m. (N),
tragu m. (C), trazu (S),
tragghju (G) trainamento
sm.
[dragging,
traînée, rastra, Schleppen]
trasinamentu, trasinadura f.,
istrasinamentu, istrasinadura f.,
trazamentu, trazadura f. (L),
trisinamentu, trisinadura f.,
trazadura f. (N), tragada f., traimentu, tràngulamentu, strascinamentu, strascinadura f.
(C), trainamentu, trazamentu, trasginamentu, tiramentu (S),
tragghjamentu, tragghjulamentu (G) trainare
vt.
[to
drag, traîner, trajinar, schleppen]
trasinare, istrasinare, trijinare (lat.
*TRAGINARE), trazare, trazolare, tragare (lat.
TRAHICARE), trailare (L),
trisinare, trazare, tragare, picare a tira (N), trainai, tragai, portai a
tragu, trangulai, strascinai (C), trainà, trazà, trasginà, tirà (S),
trainà, tragghjà, tragghjulà (G) trainato
pp.
agg. [dragged,
traîné, trajinado, geschleppt]
trasinadu, istrasinadu, trijinadu, trazadu, trazoladu, tragadu (L),
trisinau, trazau, tragau, picau a tira (N), trainau, tragau, trangulau,
strascinau (C), trainaddu, trazaddu, trasginaddu, tiraddu (S), trainatu,
tragghjatu, tragghjulatu (G) trainatore
sm.
[dragger,
traîneur, arrastrador, Verführer]
trasinadore, istrasinadore, trijinadore, trazadore (L), trisinadore,
trazadore (N), trainadori, tragadori, tranguladori, strascinadori (C),
trainadori, trazadori, trasginadori, tiradori (S), trainadori,
tragghjadori, tragghjuladori (G) traino
sm.
[dragging,
charge, rastra, Schleppen]
trazu, trisinzu, tràinu, carruzu
(L),
trazu, trasinzu, tiru, tira f., tragada
f., tragonzu (N),
tràinu, tragu, tràngulu, tragada f.
(C), tràinu (S), tragghju, tragghjola f.,
tracchjola f. (G) tralasciamento
sm.
[omission,
omission, omisión, Auslassung]
sessamentu, abbandonu (LN), lassamentu,
abbandonu (C), lassamentu, abbandonu (S), lacamentu, cudiamentu (G) tralasciare
vt.
[to
omit, omettre, dejar, auslassen]
accadiare (L), sessare
(it. cessare), lassare (it.
o lat. LAXARE), dassare (lat. *DAXARE)
(LN), lassai (C), scoigiai
(C), lassà,
abbandunà (S), lassà, lacà indaretu, cudià, scudià
(Cs) (G) tralasciato
pp.
agg. [omitted,
omis, dejado, ausgelassen]
sessadu, lassadu, dassadu, cambadu
(L),
sessau, lassau, dassau (N), lassau, malattrocciau (C), lassaddu,
abbandunaddu (S), lassatu, lacatu indaretu, cudiatu (G) tralciaia
sf.
[row
(of vines), rangée, hilera, Reihe]
órdine de ‘ides m., filare m. (L), pedu m.
(lat. PEDUM), fila de bides (N), giuali de bìngia m.,
fundali m. (C), firari m. (S), òldini di viti m. (G) tralcio
sm.
[vine-shoot,
branche de vigne, sarmiento, Trieb]
sarmentu, probàina f., puzone (de ‘ide), rattu (lat.
BRACHIUM), nae f. (lat. NAVE),
saitta f. (lat. SAGITTA), tiva f.
(lat. TUFA) (L), sarmentu, luu, luo, lù (lat.
LUCUS) (N), sàrtia f., sàttia
f. (lat. SARTUS), sarmentu, sula (de su sarmentu) f.,
carriadòrgia f.,
carrigadroxa f., pudoni
(C), saimmentu, rabazzoni
(Cs) (S),
tràciu, salmentu, taddoni, vitichignu (G) // arrabattare (L) “raccogliere i tralci secchi (sos rabatzones) delle viti”; capidiana f. (L),
cabidiana f. (L),
caburiana f., caudiana
f. (C)“t. nuovo; it. càpito”;
carriadorza f., barriadorza f.
(L), carricatorja f. ,
garriatòglia f. (N), carriadroxa f.,
barriadroxa f. (C), “t.
di vite carico di gemme”; tràiga f.,
tràila f. (L), tràica f. (N) “t.
di viti con due o tre grappoli; lat. TRADUC, -UCE”; rabattu
(L) “t. secco della
vite”; ràigla f. (L) “t.
di vite a più grappoli”;
sarmentu
(LN), scramiabettu (C) “strumentino
a fiato costituito da due t. di vite scorticati e legati tra loro, in
mezzo ai quali viene collocata una strisciolina della medesima corteccia.
Soffiando nell’interstizio, la strisciolina vibra producendo un suono
che imita i versi degli animali (G. Dore)”; svitichignà (G) “togliere i t. per dar sole ai grappoli”; nià (G) “disporre
i t. su paletti”; accuccurà, acculcuddà (G) “ricoprire
i t.” traliccio/1
sm.
[trellis,
treillis,
poste de alta tensión, Drell]
palu de ferru (LNC), paru di ferru, trarìcciu
(S),
palu di farru (G traliccio/2
sm.
(tela robusta usata per foderare materassi, guanciali, ecc.) [ticking,
coutil, cotí, Fachwerk]
iscottu (cat. escot) (L),
pannispica, nundente (N), scottu, truxù, truggiù (piem.
trogiu), impanna f. (C),
ischottu, frenu, fresi (S), ambòcia f.
(G) tralice
(in) md.
[obliquely,
de travers, al sesgo, schief]
a tortu, de traessu, de rujadis, acchilvésciu
(L),
de traversu, de rucradis, a canacosta, a s’asciambrega, a sa sciambreba
(N), de truessu, de trevessu, a sa spiocca, de biàsciu (C), di trabessu
(S), di traessu, di sbascinu (G) tralignamento
sm.
[degeneration,
dégénération, degeneración, Entartung]
imbastardimentu, acchilzéniu,
chilzeniada f., chilzéniu,
chilzeniadura
f. (L), irgheniada
f., irghenionzu, irghéniu, irgrezada f., iscastadura
f., iseniadura f. (N), desviamentu, straviadura f., corrumpimentu (C), degenerazioni f. (S), altarazioni f.,
pilviltimentu (G) tralignare
vi.
[to
degenerate, dégénérer, degenerar, entarten]
chilzeniare, acchilzeniare,
imbastardire,
irratzare, revertire (sp. revertir) (L),
irdeinare, irgheniare,
irgrezare, isperzeniare, iseniare,
iscastare, trabiare (N), passai s’arraja, desviai (sp.
desviar), strissiai, s’imburdugai (C), degenerà, ciambà in péggiu
(S), altarà, pilviltì (G) trallallera
sm.
(tipo di canto allegro e brioso) [a
certain vivacious song, unu sorte de chanson vivace, un cierto canto vivaz,
trallalala]
trallallera tralucente
p.
pres. agg. mf. [translucent,
brillant, translúcido, durchscheinend]
lughente, lutzighente, lughizente (L), lùchidu, lucorosu (N), traluxenti,
luxenti (C), luzigghenti (S), luccichenti (G) tralucere
vi.
[to
shine, briller, traslucir, hindurchscheinen]
lùghere (lat. LUCERE),
lutzigare (L), lùchere, tralùchere (N), traluxi, luxi (C), luzì, brillà
(S), luccicà, luccichintà, lucì, splandì (G) tram
sm.
[tram,
tramway, tranvía, Strassenbahn]
tram, tranva, tranvai (LN), tranvi, tranvai, tranviu,
tramviu
(C), tram (SG),
tranvai (S) trama
sf.
[weft/conspiracy,
trame/intrigue, trama/intriga, Schuss/Intrige]
trama (lat. TRAMA); ordinzada,
ordivinzu m., ordinzu
m. (lat. *ORDINIUM), ordiminzu m.,
meledu m., addaresu m., intramada,
intramu m., inzamu m., olvidinzu m., trassonzu
m., trassa (cat. trassa; sp. traza), trampa (cat. sp. trampa) (L), trama; transa,
trassa,
trampa, tramolla, ordiminzu m. (N),
trama, tramma; trassa, trampa (CSG) // tramoni m.
(G) “t. a punto grosso” tramaglio,
-one sm.
mar. (nassa, rete da pesca) [drag-net,
tramail, trasmallo, dreifaches Setzgarn]
nassa f. (lat. NASSA), retza f.
(it. rezza), mezardu (LN), retza a tres telus f.,
tramìngiu (C), tramaglioni, tramàgliu,
tremàgliu, nassa
f., nansa f.
(S), nansa f., nassa f., rezza f.,
irrezza f., trimàgliu (Lm)
(G) tramandare
vt.
[to
hand down, transmettre, transmitir a los venidores, überliefern]
tramandare (LN), tramandai (C), tramandà (SG) tramandato
pp.
agg. [handed,
transmis, transimitido, übergeliefert]
tramandadu (L), tramandau (NC), tramandaddu (S), tramandatu (G) tramare
vt.
[to
weave, tramer, tramar, anzetteln]
tramare, trassare (cat. trassar; sp. trazar), ordinzare (lat. *ORDINIARE), ordiminzare, ordivinzare,
ordizare, arminzare,
meledare (lat. ant. MELETARE), cumbuttare,
infilistrare, colovrinare
(L), tramare, tropejare, trassare, ordiminzare, istare ordi-ordi, meledare,
intrannire (N),
tramai, intramai, trassai (C), tramà, intramà (S), tramà, trassà (G) tramato
pp.
agg. [weaved,
tramé, tramado, anzettelt]
tramadu, transadu trassadu,
ordinzadu, ordiminzadu, ordivinzadu,
arminzadu,
meledadu, colovrinadu (L), tramau, tropejau, trassau, ordiminzau, meledau,
artimintzatu, intranniu (N),
tramau, intramau, trassau (C), tramaddu, intramaddu (S), tramatu, trassatu
(G) tramatore
sm.
[conspirator,
trameur, conspirador, Anzettler]
tramadore, trassadore (cat.
trassador; sp. trazador), ordinzadore (L), tramadore, trassadore,
tropejale, trampista (cat. sp.
trampista), cumprottadore
(N),
tramadori, intramadori, trassadori (C), tramadori, intramadori (S),
tramadori, trassadori (G) trambustio
sm.
[turmoil,
tracas, trastejo, Lärm]
cunfusione f., buliu, treboju, ammuinu, ciaffaretzu (cat. safareig), mìscia f.,
affusu (L), cubisione f.,
trepoju, barallu, affusu, affusadura f.,
burrumballa f. (cat. burrumballa) (N),
attruppégliu, tréulu, sturuddu, trumbullu, battùliu (C), cunfusioni f.,
ischumpìgliu, ciaffarezzu, remetomba, burumbàglia f.
(S), fraustu, tramùgghjulu, rimìsciu, imbùliu (G) trambusto
sm.
[bustle,
bouleversement, trastorno, Verwirrung]
trambustu, chimentu, abbolottu (sp.
alboroto), ischéliu, ischéltiu, tambeddu, attamazu, abbolottada
f., -adura f., abbulottada f., attroboddu, attroboddamentu, marusìgliu,
trabatta f. (L),
trambustu, chimentu, burdellu, bolluzu, barallu, affériu, affuscu,
trabiconzu, trumìghine,
trumùghine, trùminu, mughina f.
(N), stragamullu, stragambullu,
tragambullu, stragàsciu,
stragatzu, stragàcciu,
stragossu, sculimerdu,
sculumerdu, tragùgliu, tréulu, cumboja
f., derroccu, sollóciu, carraxu
(C), digógliu, burdheddu, abburottu, ischìsthiu (S), ribùliu, ulminu,
dissàntanu, intirruzu, attillóiu (G) tramenare
vt.
[to
move about, remuer, remover. hin und her rücken]
manizare, buluzare, buscuzare, troulare (L), bubuttare, trubuscare,
appunzare, supuzare, subìghere, caniare (N), maniggiai, forrogai,
scruccullai (cat. escorcollar) (C), isthruttunà, vulthurà, buriggà,
ischunsarthà, iffurruggià (S), zirichiltà, disuldinà, svultulà,
straultà, abbuluttà (G) tramenio
sm.
[bustle,
remuement, trastejo, Hinundherrücker]
manizu, buluzu, forrogu, isforrojadura f.,
buscuzu ,supuzada f. (L),
bubuttadura f., trubuscàmene,
appunzadura f., cariadura f.,
carionzu, subighidura f., supuzu,
supuzada f. (N), murigu,
scrucculladura f., forrogadura f. (C), vulthuramentu, ischunserthu, buriaddura f.,
disórdhini (S), disóldini, tramùsgiulu, rimìsciu, intirruzzu, bùlicu
(G) tramestare
vt.
vi. [to
rummage, mélanger, revolver, durcheinanderwerfen]
murigare (lat. *FURICARE),
mistuddare, buluzare, boltulare (L), muricare, colobiare, bubuttare,
attunchiare (N), murigai, forrogai (C), muriggà, vulthurà (S), imbulià,
rimacinà (G) tramestio
sm.
[rummaging,
brouillement, revolvimiento, Durcheinnander]
murigadura f., murighinzu,
murigu, isciaccheu, buluzu,
boltulamentu, tremuttu (it. ant.
tremoto) (L), muricadura f.,
muriconzu, murichinzu, morichintzu,
bubuttadura
f., forrocu, attunchiadura (N),
murigu, morigu, morighìngiu,
murighìngiu,
murigadura f., sciumbullu (C),
muriggaddura f., muriggamentu,
vulthuramentu, trimuttu (S), imbùliu, rimàcinu, trimuttu (G)
tramezza
sf.
[partition,
division, división, Zwischenwand]
partidura (LNC), dibisioni (S), paltugnu m.
(G) // zira, ziretta (C) “t.
interna della tomaia; cat. gira” tramezzamento
sm.
[partition,
cloisonnage, separación, Teilung durch Zwischenwände]
istramesada f.,
-adura f., istramesonzu, tremesada f., tremesamentu (L), tramesamentu
(LNC), tabiccada f.,
-adura f., tabicconzu, tramesada f., -adura f.,
tramesonzu (N), tramezamentu
(S), stramezamentu (G) tramezzare
vt.
[to
partition, cloisonner, separar, einschieben]
tremesare, istramesare
(L), tramesare
(= it.), intramesare (LN), tabiccare
(N), tramesai,
intremesai (C), tramizà, intramizà (S), tramizà, intramizà, stramizà
(G) // Dae sa chisina a su ‘ochile non b’at ite tramesare (prov.-N) “Tra
la cucina e il focolare c’è poco da t.” tramezzato
pp.
agg. [partitioned,
cloisonné, separado, eingeschoben]
tramesadu, tremesadu, intramesadu,
istramesadu (L),
tramesau, intramesau, tabiccau
(N), tramesau, intremesau (C), tramizaddu, intramizaddu (S), tramizatu,
intramizatu, stramizatu (G) tramezzino
sm.
[sandwich,
sandwich, bocadillo, belegtes Brötchen]
tramezinu (LNC), tramizinu (SG) tramezzo
sm.
[partition
wall, cloison, tabique, Zwischenwand]
tramesu, tremesu,
intramesadura f., intramesu,
tabicche (sp. tabique) (L),
tramesu, tabiccu (N), tremesana f., tramesu, tabiccu (C), tramezzu
(S), tramezu, stramezu, tramizana f.
(G) tramite
prep.
[through,
par l’entremise de, (por el) trámite, durch]
pro mesu de (LN), po mesu de (C), pa mezu di (S), pal mezu di (G) tramoggia
sf.
[hopper,
trémie, tolva, Trichter]
mojolu m. (lat. MODIOLUS),
moggiolu m., maggiolu m.,
molinzone m., imbudu m. (L), mojolu m., moghiolu
m., mozolu m. (N),
mojolu m., molu m.
(C), tramùggia, muioru
m. (S),
maiolu m. (G) // conca de majolu
(L) “tonto”; ticcare (L) “mettere
grano nella t.”; bittas pl. (L)
“funi per far salire e scendere la t.; lat. VITTA”; meridda (L) “valvola
della t. della macina che regola il passaggio del grano”;
catzicadore m. (N) “cassetta
di legno appesa sotto la t.”; buttu m.
(N) “albero di legno della t.”; pabàdula (C) “cassetta inferiore della t.”; girada, gerada, erada (C) “cassetta
della t.”; aribanti m.
(S)“levetta per la regolazione del flusso nelle t.
delle vecchie macine (Bazzoni)” tramontana
sf.
[north
wind, tramontane, tramontana, Tramontane]
tramuntana, bentu de nanti m.,
bentu ‘erettu m., bentu
‘iddiarzu m., bentu de s’Alighera m.,
bentu cossu m. (L), tramuntana,
tramuntanu m., trabuntana,
travuntana, trapuntana,
bentu de susu m., bentu tataresu m.,
bentu frittu m., traconarja (N),
tramuntana, tramuntanìglia, bentu de susu m.,
bòrea, levìggiu m. (C),
tramuntana (S), tramuntana, ventu di subbra m.
(G) // corvarju m. (N)
“t. secca”; trapuntanàrgiu
m. (N) “luogo volto a t., dove non batte il sole”; si scimprai, s’attontai
(fig.) (C) “perdere la t.”; tramuntanadda,
tramuntanella (S) “leggero vento di t.”; Cando
ischintiriddat sa linna est traconarja (prov.-N) “Quando la legna scoppietta è t.”; In tempus de tramuntanìglia
mellus cappa che cuartìglia (prov.-C) “Quando
spira la t. meglio un mantello che un coltellino”; Tramuntana frisca
e sana (prov.-G) “T. porta fresco
e salute” tramontare
vi.
[to
set, se coucher, tramontar, untergehen]
tramuntare, calare, barigare (lat.
VARICARE), intrinare (lat.
INTERIM) (L), tramuntare, intrighinare, baricare
(N),
tramontai, intraisinci, calai ipparigai
(C),
tramuntà, incrinà (S), tramuntà, tramacinà, intramacinà, trabacinà,
intrabacinà (G) // Su sole est imberghende (N) “Il
sole sta tramontando”; Dogni die calat sole! (prov.-L) “Ogni giorno tramonta il sole!” tramontato
pp.
agg. [set,
couché, tramontado, untergegangen]
tramuntadu, caladu, barigadu, intrinadu (L), tramuntau, intrighinau (N),
tramontau, intrau, calau (C), tramuntaddu, incrinaddu (S), tramuntatu,
tramacinatu, intramacinatu, trabacinatu, intrabacinatu (G) tramonto
sm.
[setting,
coucher du soleil, ocaso, Untergang]
tramontu, occasu (lat. OCCASUM SOLIS), calada de sole f., impanigonzu, cabulada de sole f., intrada de sole f.,
inchinadorzu, inclinadorzu,
iscurigadorzu,
iscurigadorza f., intrinonzu,
intrinada f., ingrinadorzu, ingalu,
interrighinada f., morigadorzu, tramuntu (L),
intrighinadorju, intrada de sole f.,
collia ‘e su sole f.,
intrìchinu, intrighinadura f. (N),
intrada de su soli f., occasu,
ammurriadroxu, scurigadroxu (C), tramontu, carasori, incrinadda f.
(S), tramàcinu, intramàcinu, intramacinata f.,
trabàcinu, intrabàcinu, intrabacinata f.,
intrinata f., insirata f.,
incrinadda f., incrinu (Cs) (G) tramortimento
sm.
[swoon,
évanouissement, desmayo, Betäubung]
dismaju (sp. desmayo), illaéndida
f., istremuttida f., istramudida f.,
istramudimentu, istramudinzu, ammaudinada f., ammaudinamentu, ammustréschida
f. (L), mortìghine, ammortighinada
f., ammortighinzada f., dirmaju,
irmeddighinamentu, irmeddighinadura f.
(N), dismaju, scimingiadura
f., scimìngiu
(C), dimmaiamentu, attuntunamentu (S), ammultisginamentu, dismàiu, dillìchiu
(G) tramortire
vt.
vi. [to
stun, s’évanouir, desmayarse, betäuben]
dismajare (sp. desmayar), illaèndere,
ammadainare, ammaduinare, ammaudinare,
istremuttire, istremuntire, istrementire, istramudire (cat. ant. estrementir), ismurtire
(L),
dirmajare, ammortighinare, ammortighinzare,
irmeddighinare,
irmeddulinare, issinigare (N), dismajai, stramudiri, stramuttiri,
stramudiai (C), dimmaià, attuntunà (S), tramultì, dismaiassi,
ammultisginà, lacà malviu (G) tramortito
pp.
agg. [stunned,
évanoui, desmayado, besinnungslos]
dismajadu, illaéndidu, ammaudinadu, istremuttidu, istremuntidu,
istrementidu, ammustijinadu,
immortighinadu, ismarighinadu (L),
dirmajau, ammortighinau, ammortighinzau,
ammurtichinau, irmattulinau, irmeddighinau,
issinigau (N), dismajau, stramudiu, stramuttiu, stramudiau (C), dimmaiaddu,
attuntunaddu, morthumuriaddu (S), tramultitu, dismaiatu,
ammultisginatu, muriatu, malviu (G) trampoli
sm.
pl. [stiets,
échasses, zancos, Stelzen]
tràmpulos (LN), tràmpulus
(C), tràmpuri (S), pidoni (G) trampoliere
sm.
orn. [stilt-bird,
échassier, zancudo, Stelzvogel]
trampulieri (LN), mangoni, tzurruliu (C), trampureri (S), ghjura f. (G) trampolino
sm.
[spring-board,
tremplin, trampolín, Sprungbrett]
trampulinu (LNCG), trampurinu
(S) tramuta
sf.,
-amento
sm.
[transmutation,
déplacement, cambio, Versetzung]
tràmuda, tramudamentu m., muda
(L), tràmuda, tramudada
(N), tramudamentu m. (C),
ciambamentu m. (S), cambiamentu m.,
mutamentu m.(G) tramutare
vt.
[to
change, déplacer, cambiar, verwandeln]
tramudare (lat. TRANSMUTARE), mudare (lat.
MUTARE) (L), tramudare (N), tramudai, cambiai (C), tramuddà, muddà,
ciambà (S), mutà, cambià, trasfulmà (G) tran
tran sm.
[routine,
tran-tran, rutina, Trott]
andatzu (LNC), andazzu (S), andazzona f.
(G) trancia
sf.
[slice,
tranche, lonja, Stück]
fitta (it. fetta), trina, prància
(L), fitta, trantza (N), trància, tancheddu m.,
tanchixeddu m., fitta
(C), trància, fetta (S), trància,
fitta,
schirriccioni m. (G) // a trinas
(L) “a t., a fette” tranciamento
sm.
[shearing,
découpage, cizallado, Ausschneiden]
truncamentu, trincamentu (L), trantzamentu, truncamentu, secadura f. (N), affittamentu, segamentu, truncamentu (C), seggamentu a fetti,
affittamentu, tranciamentu
(S),
affittamentu, taddamentu (G) tranciare
vt.
[to
shear, découper en tranches, cizallar, tranchieren]
segare (lat. SECARE), truncare (lat.
TRUNCARE) (L), secare, trantzare, truncare, trincare (cat.
trenc) (N), segai, truncai, tallai (lat.
TALIARE), affittai (C), siggà, taglià (a fetti), trancià
(S),
taddà, affittà, trappà (G) tranciato
pp.
agg. [sheared,
découpé, cizallado, tranchiert]
segadu, truncadu (L), secau, truncau, trincau (N), segau, truncau, tallau,
affittau (C), siggaddu, tagliaddu (a fetti), tranciaddu
(S),
taddatu, affittatu, trappatu (G) tranello
sm.
[snare,
piège, asechanza, Falle]
tranellu, ingannia f., ingannape’, inredu (sp.
enredo), trampa f. (cat. sp.
trampa), inzomu, maragna f. (sp.
maraña), tramoja f.,
tremoja f. (sp. tramoya), tragna
f., trancamàglia f., trancamaza f., tranfa f. (L),
tramolla f., tropeju, abbentu,
trampa f., ghelea f., gherja f. (N), trampa f.,
tramperia f. (cat. sp. trampería), tramòglia f., inginnnu (cat. enginy) (C),
tranellu, méglia f. (sp. mella),
ingannia f., ingagnia
f., tràppura
f. (S), trampa f., tramperia f.,
trampatura f., catràpula f.,
ingannia f. (G) // tranellare
(L) “ordire t.” trangugiamento
sm.
[swallowing,
engloutissement, tragantona, Verschlucken]
ingullimentu, ingullidura f.,
tragamentu, tragadura f. (L),
ingurtidura f., tragadura f., atterghidura f. (N),
ingurtimentu, ingurtidura f.,
tragamentu, tragadura f. (C),
inguddiddura f., traggaddura f. (S), ingullitura f.,
tragata f., tragamentu,
sulpatura f., acchirratura f. (G) trangugiare
vt.
[to
swallow, engloutir, tragar, verschlucken]
ingullire (cat. engolir; sp.
engullir), ingurtire (lat.
INGLUTTIRE), tragare (sp. tragar),
ingaliare, tragutzare (L),
ingurtire, tragare, tracare, ghettare a corpus, tèrghere, attèrghere (lat.TERGERE)
(N), ingulliri, ingurti, tragai (C), inguddì, traggà (S), inguddì,
tragà, sulpà, acchirrà (G) trangugiato
pp.
agg. [swallowed,
englouti, tragado, verschluckt]
ingullidu, ingurtidu, tragadu, ingaliadu (L), ingurtiu, tragau, tracau,
attérghiu (N), ingulliu, ingùrtiu, tragau (C), inguddiddu, traggaddu
(S), ingudditu, tragatu, sulpatu, acchirratu (G) trangugiatore
sm.
[swallower,
engloutisseur, tragador, Verschlucker]
ingullidore, tragadore, ingaliadore (L), ingurtidore, tragadore,
atterghidore (N), ingurtidori, tragadori (C), inguddidori, traggadori (S),
inguddidori, tragadori, sulpadori, acchirradori, ciuddagghju, ciaddoni (G) tranne
prep.
[except,
excepté, excepto, ausser]
foras de, francu
chi, francu
su (sa), séttuchi (lat. SETIUS + che),
asteris (ant.; genov. ant. astér) (L),
fora, foras de, francu su (sa), atzettuau,
vorassiat (N),
foras de, sarvu, bogau (C), fora chi, sàivvu chi, a mancu chi (S), fora
di, francu, salvendi lu (la) (G) // L’ea ni boca tuttu, francu che lu
macchinu (prov.-G) “L’acqua
toglie tutto, t. la pazzia” tranquillamente
avv.
[quietly,
tranquillement, tranquilamente, ruhig]
tranchigliamente,
trancuillamente, abbacadamente, assussegadamente (L), tranchillamente
(LN), tranchillamenti (C), tranquillamenti (S), tranchillamenti (G) tranquillante
sm.
[tranquillizer,
tranquillisant, tranquilizante, Beruhigungsmittel]
tranchigliante, tranchillante,
asseliadore (LN), tranchillanti, asseliadori (C), tranquillanti (S),
tranchillanti (G) tranquillare
vt.
vi. vds. tranquillizare tranquillità
sf.
[quiet,
tranquillité, tranquilidad, Ruhe]
tranchiglidade,
trancuillidade, tranchillidade
(sp. tranquilidad), pasu m.
(lat. PAUSUM), paru m., asséliu
m., sussegada,
sussegu
m., assussegu m. (cat. sossego; sp. sosiego), siguràntzia, calmesa, paghe (lat.
PAX, PACE), mudine m. (L),
tranchillidade, resédiu m.,
pasu
m., asséliu m., appachiada, appachiadura,
assussegu m., asseretu
m., bonantza, abbacada
(N), tranchillidadi, asséliu m.,
assébiu m., assélgiu
m., assussegu
m., paxi (C), tranquilliddai, càimma,
assussegu m. (S), tranchillitai,
sussegu m., assussegu m.,
avvéniu m., ripànticu m. (G) tranquillizzare
vt.
vi. [to
tranquillize, tranquilliser, tranquilizar, beruhigen]
tranchillizare, tranchiglizare
(sp.
tranquilizar),
asseliare, asselenare, assulenare, assussegare, sossegare (cat. assossegar; sp. sosegar), appasigare, appaghizare,
abblandare
(sp. ablandar), accaire,
chischire, seliare (L),
tranchillizare, asseliare, asseretare,
seliare,
assussegare, appachiare (N), tranchillizai, tranchillai,
asseliai,
assebiai, assegliai,
asselliai, assiliare, appasiguai
(sp. apaciguar), assussegai, assecuiai, calmai, abbrandai (C),
tranquillizà (= it.), appasignà,
appasiguà, assussiggà
(S), tranchillizà, pasigà, appasigà, sussigà, assussigà, turrà lu
cori a càscia (G) // acchisciare (LN), occhisciare, occhissiare
(L)
“t. gli agnelli o i capretti,
separarli dalle madri; dare gli agnelli alle madri dopo averle munte” tranquillizzato
pp.
agg. [tranquillized,
tranquillisé, tranquilizado, beruhigt]
tranchiglizadu, tranchillizadu,
asseliadu, asselenadu, assulenadu, assussegadu, sossegadu, appasigadu,
accaidu, chischidu (L), tranchillizau, asseliau, asseretau,
assussegau,
appachiau (N), tranchillizau, asseliau, appasiguau, assussegau, assecuiau,
calmau, abbrandau (C), tranquillizaddu, appasignaddu, appasiguaddu,
assussiggaddu (S), tranchillizatu, pasigatu, appasigaddu
(Cs), appasigatu,
sussigatu, assussigatu (G) tranquillo
agg.
[quiet,
tranquille, tranquilo, ruhig]
tranchillu, tranchìgliu, (sp.
tranquilo),
trancuillu, asseliadu, asséliu, assussegadu, sussegadu,
pàghidu, pàsidu,
sode, selenu, séliu, pacioccu, assaniadu, discansosu, calmu, (L),
tranchillu, asseliau, appachiau, assussegau, ammeltzindrinnitu, discassosu
(N), tranchillu, asseliau, sullenu, solenu,
passiosu, paxosu,
acchietu, calmu (C), tranquillu, pàsiddu, assussiggaddu, cabbassussigaddu
(S),
tranchillu, pàsigu, pàsidu, paciosu, paciorru, sussigatu, discansatu (G) trans
pref.
[further,
au delà de, más allá de, jenseits]
a cudd’ala (LN), addia, a cudd’ala (C), a chidd’ara (S), a chidd’ala,
chind’allonga (G) transare
vt.
vi. [to
reach an agreement, pactiser, transigir, durch einen Vergleich regeln]
cuntrattare, mediare, pattuire, arrangiàresi, barattare (cat. baratar), campaniare (ant.)
(L), cuntrattare, arranzare, s’accordare (N), pattuai, cuntrattai,
barattai, campaniai (ant.) (C),
accurdhassi, midià, pattuì, cuntrattà (S), transà (sp. transar), acculdassi, cunviné, agghjustassi (G) transatlantico
sm.
[liner,
transatlantique, transatlántico, Überseedampfer]
transatlànticu (LNC), transatràntiggu (S), vapori (G) transato
pp.
agg. [composed,
médiat, mediato, mittelbar]
cuntrattadu, mediadu, pattuidu, arrangiadu, barattadu (L), cuntrattau,
arranzau, accordau (N), pattuau, cuntrattau, barattau (C), accurdhaddu,
midiaddu, pattuiddu, cuntrattaddu (S), transatu, transitu, acculdatu,
cunvinutu, agghjustatu, trasigghjutu (G) transazione
sf.
[adjustment,
transaction, transacción, Ausgleich]
cuntrattu m., accordu m., arràngiu m., azustu m.,
campiania, campania
(ant.; probm. lat. CAMPANA) (L),
arranzu m., arranzamentu m.,
accordu m., cumponidura,
cumpromissu m. (N), transidura,
arràngiu m., accórdiu m., cumpromissu m.,
campania (ant.) (C),
transazioni, accordhu m. (S),
agghjustu m., accoldu m. (G) transenna
sf.
[transenna,
transenne, barandilla de contención, Schranke]
parapettus m., abberru m., traessa (lat. TRANSVERSA) (L),
parapettus m., istanca (N),
barra (cat. barra), stanga,
truessa, tressa (C), abbarraddòggiu m.,
trabessa, ippranga (S), parapettu m.,
barra, parastàngulu m., stanga
(G) transennamento
sm.
[enclosure,
barrage, barrera, Versperrung]
abberradura f., serradura f., tancadura f., tanconzu
(L), serradura f., istancadura f.
(N), isbarrammentu, tancadura f.
(C), abbarraddura f. (S),
tancatura f. (G) transennare
vt.
[to
enclose, barrer, barrear, verammeln]
serrare, inserrare (sp. encerrar),
abberrare, tancare (cat. tancar) (L),
serrare, crusiare, chìnghere (lat.
CINGERE) (N), tancai, isbarrai (C), abbarrà, sarrà, tancà (S), tancà,
barrà, recignì (G) transennato
pp.
agg. [enclosed,
barré, barreado, verammelt]
serradu, inserradu, abberradu, tancadu (L), serrau, crusiau, chintu (N),
tancau, isbarrau (C), abbarraddu, sarraddu, tancaddu (S), tancatu, barratu,
recintu (G) transetto
sm.
vds. navata transeunte
p.
pres. agg. mf. [transient,
passager, transeúnte, vorübergehend]
passizeri, transianu, passarinu (L), passizeri (N), passaggeri (C),
passiggeri (S), passizeri (G) transfuga
smf.
[deserter,
transfuge, tránsfuga, Überläufer]
disertore (LN), disertori (C), diserthori (S), disaltori (G) transigente
p.
pres. agg. mf. [tolerant,
tolérant, transigente, aushaltend]
cumponidore, bajuladore (LN), transigenti, baliadori, assaccadori,
tolleranti (C), transigenti, bariadori (S), tullaranti, cumpunidori,
stramezu (G) transigenza
sf.
[tolerance,
tolérance, tolerancia, Aushalten]
cumponidura, bajuladura, cunsertu m.,
avvènia, accordu m. (L),
bajuladura, cumponidura, accordu m.
(N), baliadura, assaccadura, accórdiu m.
(C), transigènzia, accordhu m.,
bariaddura (S), cumpustura, tullerànzia, agghjustu m.,
accoldu m. (G) transigere
vt.
vi. [to
reach an agreement, transiger, transigir, durch einenVergleich beilegen]
trasèndere, cumpònnere (lat. CUMPONERE),
bajulare (lat. BAIULARE), transigire
(L), cumpònnere, bajulare, si pònnere de accordu (N), transiri,
transigiri, baliai, accordai (C), transigì, barià, accurdhà (S),
transigì, trasigghj’, balià, agghjustassi, acculdassi (G) // In fattu
de onestade non trasendo! (L) “In
fatto di onestà non transigo!” transitabile
agg.
mf. [practicable,
praticable, transitable, begehbar]
chi si bi podet passare (colare) (L), chi si bi podet rucrare (colare)
(N), chi si podit percurri (transitai) (C), bon’a passà (SG) transitare
vi.
[to
pass, passer, transitar, passieren]
passare (lat. PASSARE), colare (lat.
COLARE (L), colare, rucrare (lat.
*CRUC(C)U-LARE) (N), passai, transitai (C), passà, transità
(S), passà, culà, transà (G) transitivo
agg.
[transitive,
transitif, transitivo, transitiv]
transitivu (LNC), transitibu (S), transitivu (G) transito
sm.
[transit,
passage, tránsito, Durchgang]
passazu, coladura f., trànsitu,
transu (L),
coladura f., rucradura f. trànsitu,
transu (N), passàggiu, passu, trànsitu (C), passàggiu, trànsitu (S),
passagghju, culatogghju (G) transitoriamente
avv.
[transitorily,
transitoirement, transitoriamente, vorübergehend]
transianamente (L), de
passazu (LN), transitoriamenti, de passàggiu (C), transitoriamenti, di
passàggiu (S), di passagghju, mumintaniamenti (G) transitorietà
sf.
[transitoriness,
caractère transitoire, lo precario de una cosa, Vorläufigkeit]
passazu m., paga dura
(L), passazu m., paca dura (N), passàggiu m.,
paga dura (C), transitorieddai, passàggiu m.,
pogga duradda (S), passagghju m.,
poca dura (G) transitorio
agg.
[transitory,
transitoire, transitorio, vorübergehend]
transitóriu, transianu, de passazu (L), passizeri, de paca dura (N),
transitóriu, passaggeri, chi passat luegus (C), transitóriu, buràtiggu
(S), passizeri, di poca dura, carratteri (G) transizione
sf.
[transition,
transition, transición, Übergang]
coladura (L), coladura, rucradura (N), transidura, transitzioni (C),
transizioni, passàggiu m. (S),
passagghju m. (G) transumante
p.
pres. agg. mf. [transhumant,
transhumant, transhumante, transhumant]
tramunadore, tramudadore, andantanu (L), tramudadore (N), tramudadori, truvadori
(C),
tramuddadori, trubbadori (S), branilanti, miriachesu (G) transumanza
sf.
[transhumance,
transhumance, transhumación, Transhumanz]
tramudadura, tramunadura, tramudàntzia
(L),
tràmuda, tràmuta, tramudonzu
m., trubera,
truvera , turvera, turvan(t)zu
m. (N),
tramudantza, tramudadura, tramudamentu m.
(C), trubbera, tramuddadda (S), branilatogghju m., branilatura (G) transumare
vi.
[to
transmigrate, transhumer, transhimar, die Weideplätzewechseln]
tramudare (lat. TRANSMUTARE),
tramunare (L), tramudare (N), tramudai, scussroxai (C), tramuddà, trubbà
(lat. TURBARE)
(S),
branilà (G) transustanziare
vt.
[to
transubstantiate, transsubstan-tier, transubstanciar, sein Wesen
verwandeln]
cambiare de sustàntzia (LN), cambiai de sustàntzia (C), ciambà di susthànzia
(S), mutà di sustànzia (G) tranvai
sm.
vds. tram tranviere
sm.
[tram-driver,
employé de tramways, tranviero, Stassenbahner]
tranvieri (LN), tranveri (C), tranvieri (SG) trapanamento
sm.
[drilling,
percement, taladro, Bohren]
trabanamentu, trabanada
f., berrinamentu
(LN), trapanadura f., barrinamentu (C), trabanamentu (S), trapanamentu, varrinamentu
(G) trapanare
vt.
[to
drill, percer, taladrar, bohren]
trabanare, berrinare (L), trapanare, berrinare, verrinare
(N), trapanai, stampai cun su trapanti, barrinai (cat.
barrinar) (C), trabanà (S), trapanà, varrinà (G) trapanato
pp.
agg. [drilled,
percé, taladrado, bohrt]
trabanadu, berrinadu (L), trapanau, berrinau, verrinau (N), trapanau,
barrinau, berrinau (C),
trabanaddu (S), trapanatu, varrinatu (G) trapanatore
sm.
[driller,
perceur, taladrador, Bohrer]
trabanadore, berrinadore (L), trapanadore, berrinadore (N), trapanadori,
barrinadori (C), trabanadori (S), trapanadori, varrinadori (G) trapanazione
sf.
[drilling,
trépanation, taladro, Bohrung]
trabanadura, berrinadura, berrinada
(L), trapanadura, trapanada,
trapanonzu m., berrinadura,
berrinada (N), trapanadura, trapanatzioni, barrinadura, berrinada,
berrinóngiu m. (C),
trabanazioni, trabanaddura (S), trapanatura, varrinatura (G) trapano
sm.
[drill,
trépan, taladro, Bohrer]
tràbanu (= it.), berrina f.
(probm. cat. barrina), trapante (cat.
trepant), celebracchinu, girabarchinu, girabacchinu (L), tràpanu,
trapante, trapanadora f.,
verrina f., berrina
f., zirabarchinu (t.
a mano; piem. giraberchin), zirafarchinu, celebracchinu (N), trapanti, tràpanu, tràppulu, barrina f., girabarrina, girabarchinu, girabracchinu (C), tràbanu, girabracchinu
(S),
tràpanu, tràbbanu
(Cs), ghjrabalchinu,
girabracchinu (Lm),
varrugghju,
varrucchju (G) // merce m., mèrcia
f. (L), mertza (N), mèccia
f., mèrcia f.
(C) “punta o spiga del t.;
cat. metxa; sp. mecha”; beddu tràbanu! (S) “che
assillo!”; mandrinu
(S) “attrezzo che serve a sostenere la punta del t. (Bazzoni)”; trapassare
vt.
vi. [to
pierce, transpercer, traspasar. durchdringen]
trabassare, traspassare (sp.
traspasar), barigare (lat.
VARICARE), pertùnghere (lat.
PERTUNDERE), taladrare (sp.
taladrar), mòrrere (lat. *MORERE)
(L), trapassare, mòrrere, baricare
(N), trapassai, traspassai, attrapassai,
infrissiri, barigai, morri (C), trabassà, passà da parthi in parthi, murì
(S), trapassà, cabbulà, ghjumpà (G) trapassata
sf.
[piercing,
passage, traspaso, Übergang]
trabassada, barigada, taladrada
(L),
trapassada (N), trapassada, traspassamentu m.,
barigada (C), trabassadda (S), trapassata, cabbulata (G) trapassato
pp.
agg. [pierced,
transpercé, traspasado, durchgedrungen]
trabassadu, traspassadu (sp.
traspasado), barigadu, pertuntu, taladradu (sp.
taladrado), mortu (lat. MORTUUS)
(L), trapassau, mortu (N), trapassau, traspassau, infrissiu, barigau,
mortu (C), trabassaddu, morthu (S), trapassatu, cabbulatu, ghjumpatu,
moltu (G) trapasso
sm.
[piercing,
passage, traspaso, Übegang]
trabassu, barigamentu, morte f.
(lat. MORS, MORTE) (L), trapassu, trapassonzu,
morte
f. (N), trapassu, attrapassu,
morti f. (C), trabassu, morthi f.
(S), trapassu, tragghjettu, ghjumpatura f.,
molti f. (G) // trabassu (L),
trapassu (NC) “anche: morte di
Cristo; digiuno dal Giovedì al Sabato santo” trapelamento
sm.
[leak,
suintement, vislumbre, Verbreitung]
indìssiu, annotu, seru, iscóbiu (L), indìssiu (N), indìtziu, àrviu,
arviadura f. (C), indìzziu,
ischubbiadda f. (S), scópiu,
ignittu, signafficcu (G) trapelare
vi.
vt. [to
leak out, suinter, vislumbrar, sickern]
bènnere a ischire, leare oru, iscobiare (sp.
escobiar) (L), bènnere a ischire, lebare oros, ischelare (N),
indennentai, scoviai (C), sabbessi, ischubià (S), svilà, bucà a pìciu,
spalisà, palisà (G) trapelato
pp.
agg. [leaked
out, suinté, vislumbrado, sickert]
ischidu, iscobiadu (L), ischiu, ischelau (N), indennentau, scìpiu,
scoviau, (C), sabbuddu, ischubiaddu(S), saputu, svilatu (G) trapezio
sm.
geom. [trapezium,
trapèze, trapezio, Trapez]
trapétziu (LNC), trapèziu (SG) trapezoidale
agg.
mf. [trapezoidal,
trapézoïdal, trapezoidal, trapezförmig]
a forma de trapétziu (LNC), a fòimma di trapèziu (S), a folma di trapèziu
(G) trapiantare
vt.
[to
transplant, transplanter, trasplantar, umpflanzen]
traspiantare (L), trapiantare
(LN), arreprantai, trapiantai, traprantai (C), trapiantà, rimintì
(S),
trapiantà, strapiantà (G) trapiantato
pp.
agg. [transplanted,
transplanté, trasplantado, umpflanzt]
trapiantadu (L), trapiantau (NC), trapiantaddu, rimintiddu
(S),
trapiantatu, strapiantatu (G) trapiantatore
sm.
[transplanter,
transplanteur, trasplantador, Umpflanzer]
trapiantadore (LN), trapiantadori (CS), trapiantadori, strapiantadori (G) trapianto
sm.
[transplantation,
transplantement, trasplante, Umpflanzung]
trapiantu (LNCS), rimintidda
f. (S), trapiantu,
strapiantu (G) trappista
sm.
eccl. [Trappist,
trappiste, trapista, Trappist]
trappista (LNC), trappistha (S), trappista (G) trappola
sf.
[trap,
piège, trampa, Falle]
sorigarzu m. (t. per topi), piàdiga
(lat. *PEDATICA), matzonera (t.
per volpi e per uccelli), óbiga, cane de ferru m.,
tràppula (L), soricarju m., lattu m. (t. per volpi;
lat. LAQUEUS), pràdiche, pràiga, pradera (t.
di pietra), óppicu m. (probm.
it. coppo), tràppula (N),
arrettera, rettera, arrattera,
rattera
(t. per topi; cat. ratera),
rattonera, arrattonera, arrettonera (sp.
ratonera), cassatopis m., artana, ottà, tella (cat.
tella) (C), tràppura, soriggàggiu m.
(S), tràppula, razzagghju m.,
piàttica, putriaca, tegghja (t. per
uccelli), chjàppula (Lm),
cuponi
m. (G) // gremeddante m.
(N) “congegno
della t. per uccelli”; lantzu
m. (N) “t. per
topi”; perdera (N), paradella (C), piàddigga (S), petriàcula (Lm), piàttigga (Cs) (G) “t.
per uccelli”; tauleddu m. (N) “zeppa
della t. per uccelli, tirando la quale si riesce a catturarli”; arrattonera
a mòglia, a. tunda (C) “t.
a cateratta, a gabbia”; paradroxa
(C) “gancetto della trappola in cui si conficca l’esca per la
preda”; trappuleri
m. (G) “fabbricatore di t.;
imbroglione”; razzàiu m.,
razzagghju m. (G) “anche:
disinfestatore di topi”; Pari
un maccioni i’ la tràppula (G) “Sembra
una volpe in t.” trappolare
vt.
[to
trap, prendre au piège, caer en el garlito, in einer Falle fangen]
tènnere cun sa piàdiga, intrappulare (L), tènnere cun sa pràdiche,
intrappulare (N), acciappai cun s’arrettera (arrettonera) (C), tinì cu
la tràppura, intrappurà (S), tiné cu’ li tràppuli, intrappulà (G) trappolatore
sm.
[swindler,
trompeur, estafador, Gauner]
ingannadore, trasseri, tramperi, trampalianu,
trampaneri, trampanudu, androgheri
(sp. droguero) (L), trasseri,
tramperi, imbusteri (sp. embustero)
(N), tramperi, imbusteri, martzapaneri (cat.
marsapaner), matraccheri (C), trasseri, tramposu (sp. tramposo), inganniosu (S), trasseri, tramperi, trappuladori,
tramposu (G) trappoleria
sf.
[trick,
tramperie, estafa, Gaunerei]
trassa (cat. trassa; sp. traza),
trampa (cat. sp. trampa), trampadoria,
ingannia, tramoja, tremoja (sp.
tramoya) (L), trassa, trampa, impróddiu m.,
mandruffa (N), trassa, trobedda, tramòglia, caràmbula (sp. carámbola) (C), trassa, trampa, ingannia, imbrógliu m.
(S), trassa, trampa, tramperia (cat.
sp. trampería), ingannu m. (G) trapungere
vt.
[to
transfix, piquer, pespuntar, aufspiessen]
trabassare punghende, inferchire (L), trapassare punghende, infrissire
(N), infrissiri, infritziri, schidonai (C), trabassà pugnendi, infirchì
(S), trapassà pugnendi, infilzà (G) trapunta
sf.
[quilt,
courtepointe, manta acolchada, Steppdecke]
còccia (sp. colcha), trabunta
(L), crotza, mantalattu m., trapunta (N), trapunta, cròccia (C),
trabunta, còccia (S), trapunta, còlcia, cocchja
(Cs) (G)
// ispichilla f. (N)
“t. ad ago a forma di
piccola spiga” trapuntare
vt.
[to
quilt, broder à l’aiguille, pespuntar, sticken]
trabuntare, orizare (L), trapuntare, arripuntare (N), trapuntai (C),
trabuntà, ribuntà (S), trapuntà (G) // trapuntada
f., -adura f. (N) “trapuntatura” trapuntato
pp.
agg. [quilted,
brodé à l’aiguille, pespuntado, gestickt]
trabuntadu, orizadu (L), trapuntau, arripuntau, acupintu (lat. ACUPICTUS) (N), trapuntau (C), trabuntaddu, ribuntaddu (S),
trapuntatu (G) trapunto
sm.
[embroidery,
arrière-point, bordado embutido, Steppen]
trabuntu, trapparìgliu, ricamu
(L), trapuntu, ricamu (NC), ribuntu (S), trapuntu (G) // trappadìgliu
(L), trappadillu a bentallos (N) “specie
di t. a ventaglio; sp. trepado – DES II, 508” trarre
vt.
[to
draw, tirer, traer, ziehen]
tirare (= it.), tràere (lat.
TRAHERE),
bogare (lat. VOCARE x VACARE),
tragare (lat. *TRAHICARE) (L),
tràghere, tràere, tirare,
bocare, dogare (N), tirai, trai, tragai (C), tirà, buggà (S), traì (G) trasalimento
sm.
[start,
tressaillement, azoramiento, Zusammenfahren]
siddimentu, assustu (sp. susto),
assucconu, frittida
f., ispram(m)adura f. (L),
artzisadura f., arboradura f. (N), atzìcchidu,
spasidàmini, assùmbridu, dissùpulu
(C),
siddimentu, isthrimintimentu (S), intriminuta f.,
intriminata f., ciòcchita di
schina f., assustu (G) trasalire
vi.
[to
start, tressaillir, azorarse, zusammenfahren]
siddire (probm. lat. SIGILLARE), assustare (sp. asustar), assucconare, isprammare (cat. espalmar), giaghinare
(L), s’artzisare, s’arborare (N), atziccai (sp.
achicar), si saddiri, s’istriorai, s’impilurtzai (C), siddì,
isthrimintì (S), siddì, assustà, scancassi (G) trasandare
vi.
[to
neglect, négliger, descuidar, vernachlässigen]
trascurare (LN), acchiddotzare,
alloddinare (s’), allurcinare (s’), allurcinire (s’), allurinzare
(s’) (N), trascurai
(C), trasandà (S), trascurà, arimissi (G) trasandato
pp.
agg. [neglectful,
négligé, descuidado, nachlässig]
trascuradu, istrascinu, isdronnu, isdronnadu, iscosidu, isbragadu,
maffroddo, fòncio (L), trascurau, istrasinzu, istrasura, trasura, drolle,
balioddu, irbardellau, irjannilau, inganilau, toleo, alloddinau,
allurcinau, allurciniu, allurinzau, acchiddotzau, chiddotzu, cortzinu,
peddutzone, perdecartzones, perdemudandas (N),
trascurau, acciarollau, malattrocciau, sciamballau, scancioffau, sbullittinau,
sdringhillonau (C),
trasandaddu, ischuidaddu, ischagazzaddu, isthravaraddu
(S), trascuratu, pantòsgiu, sfraddacciatu, sfrattacciatu, arimutu, zavattoni
(Lm) (G)
// Maridu iscosidu muzere istruddada (prov.-L) “Marito
t. moglie poco abile” trasbordare
vt.
[to
tranship, transborder, transbordar, umladen]
trasbordare (LN), trasbordai (C), traiburdhà (S), trasbuldà (G) trasbordato
pp.
agg. [transhipped,
transbordé, transbordado, umgeladen]
trasbordadu (L), trasbordau (NC), traiburdhaddu (S), trasbuldatu (N) trasbordatore
sm.
[traverser,
transbordeur, transbordador, Beiboot]
trasbordadore (LN), trasbordadori (C), traiburdhadori (S), trasbuldadori
(G) trasbordo
sm.
[transhipment,
transbordement, transbordo, Umladung]
trasbordu (LNC), traibordhu (S), trasboldu (G) trascegliere
vt.
[to
choose, choisir, escoger, wählen]
seberare (lat. SEPARARE),
chirriare, ischirriare (L), isseperare, seperare, chirriare (N), scioberai,
scerai, sceddai (C), isciubarà, chirrià (S), sciuarà, schirrià, chirrià
(G) trascelto
pp.
agg. [choice,
choisi, escogido, gewählt]
seberadu, chirriadu, ischirriadu (L), isseperau, seperau, chirriau,
isempricau (N),
scioberau, scerau, sceddau (C), isciubaraddu, chirriaddu (S), sciuaratu,
schirriatu, chirriatu (G) trascendentale
agg.
mf. [transcendental,
transcendental, trascendental, transzendental]
foras de misura (LNC), fora di misura (SG) trascendente
p.
pres. agg. mf. [transcendent,
transcendant, trascendente, transzendent]
chi superat, chi colat, infinidu (L), chi superat, chi colat, infiniu (N),
trascendenti, estremau (C), prubassadori, infiniddu (S), trascindenti,
infinitu (G) trascendenza
sf.
[transcendence,
transcendance, trascendencia, Transzendenz]
trabassu m., superamentu m.,
infinidade (L), trapassu m.,
superamentu m., demasiadura, infinidade (N), trapassu m., sobradura, stremadura (C), trabassu m., suparamentu m.,
infiniddai (S), trascindènzia, infinitai (G) trascendere
vt.
vi. [to
trascend, dépasser, trascender, transzendieren]
propassare (cat. sp. propasar),
superare, esagerare, etzèdere, illaccare (L), superare, esazerare, pònnere
asas (fig.) (N), propassai,
passai s’arraja, esagerai, sobrai (C), prubassà, esagerà (S), trascindì,
suparà, passà a troppu, iscì fora di lu stègliu, ezzidì, altirià (G) trasceso
pp.
agg. [transcended,
dépassé, trascendido, transzendiert]
propassadu, superadu, esageradu, etzèdidu, illaccadu (L), superau,
esazerau (N), propassau, esagerau, sobrau (C), prubassaddu, esageraddu
(S), trascindutu, suparatu, ezzidutu, altiriatu (G) trascinamento
sm.
[dragging,
traînée, arrastre, Schlepperei]
trasinamentu, istrasinamentu, trijinamentu, trazamentu, trasinonzu,
trásinu,
trisinonzu, trìsinu, trisinzu,
istrisinzu, trajinada f.,
trijinada f., trazera f. (L),
trisinamentu, trisinzu, trasinzu, istrasinzu, trasura f., trazamentu, trazonzu,
tragada f., tragonzu, trazera f., tira
f. (N), trasinamentu,
trisinamentu, istrisinamentu, strisiamentu,
attrasinamentu (C), trasginamentu, trazamentu (S), trasginamentu,
trasginatura f., tragghjatura f. (G) trascinare
vt.
[to
drag, traîner, arastrar, schleppen]
trisinare, trijinare, trajinare,
trasginare, istrasinare,
tràere (lat. TRAHERE), trabantare,
trazolare (L), trisinare, trasinare, istrasinare, trazare, tirare, picare a
tira, trabentare, arrancare (N), trasinai, trisinai, trisinnai,
istrisinai,
strixinai, straxinai, striscinai, attrasinai, trangulai, sfuggiri,
strisiai, tranguai, carrappai
(C), trasginà, isthrasginà, trazà, traggà (S), trasginà, istrasginà,
istrisciulà, tragghjà, arrancà (G) // busare, businare, musinare (L),
musginà, smusginà (G) “t. per
terra” trascinato
pp.
agg. [dragged,
traîné, arrastrado, schleppt]
trisinadu, trijinadu, istrasinadu, trazadu, trazoladu, trabantadu
(L), trisinau, trasinau, istrasinau, trazau, tirau, trabentau, arrancau
(N), trasinau, trisinau, istrisinau, strixinau, straxinau, striscinau,
attrasinau, trangulau, carrappau (C), trasginaddu, isthrasginaddu,
trazaddu, traggaddu (S), trasginatu, istrasginatu, istrisciulatu,
tragghjatu, arrancatu (G) trascinatore
sm.
[dragger,
traîneur,
arrastrador,
Verführer]
trisinadore, trijinadore, istrasinadore, tragante,
trazajolu, trazeri, trazadore
(L), trisinadore, trazadore (N), trasinadori, trisinadori, strisinadori,
strixinadori, tranguadori (C),
trasginadori, isthrasginadori, trazadori (S), trasginadori, istrasginadori,
tragghjadori (G) // Riu mudu trazadore (prov.-L), Ribu mudu trazadore (prov.-N),
Riu mudu trasginadori (prov.-S) “Fiume
silenzioso t.” trascinio
sm.
[dragging,
traînée, arrastramiento, Geschleppe]
istrasinamentu, trisinamentu, trisinadura f.,
trazu, trazadura f., trisinzu,
tràsinu (L), trisinzu, trisinadura f.,
trazadura f. (N), trasinamentu,
trisinamentu, strasinamentu, attrasinamentu, trisìngiu, strasìngiu, tràngulu
(C), trasginamentu, trazamentu (S), tràsginu, stràscinu, trasginatura f.,
tragghjatura f. (G) trascinoni
avv.
[dragging
one’s feet, à la traîne, arrastrando, schleppend]
trìsina-trìsina, tràsina-tràsina, tràsiga-tràsiga, istrajinone,
trazende, traza-traza,
a trazu (L), trìsina-trìsina, traza-traza (N), trìsina-trìsina, tràsina-tràsina,
tira-tira (C), trasginoni, a trasginaddura, attraga-attraga (S),
trasginoni, strasginoni, tràsgina-tràsgina, a trasginatura, a
trampasgioni, istrisciuloni (G) trascolorare
vi.
[to
change one’s colour, changer de couleur, palidecer, die Farbe wechseln]
iscolorare, iscolorire (LN), scolorai, scoloriri (C), ischururì (S),
sculurì, stignì, svintinà (G) trascolorato
pp.
agg. [pale,
changé de couleur, palidecido, bleich]
iscoloradu, iscoloridu (L), iscolorau, iscoloriu (N), scoloriu, scolorau
(C), ischururiddu, ciambaddu di curori (S), sculuritu, stintu, svintinatu
(G) trascorrere
vt.
[to
pass, passer, transcurrir, verbringen]
passare (lat. PASSARE), colare (lat.
COLARE), barigare (lat. VARICARE)
(L), colare, passare, rucrare (lat.
*CRUC(C)ULARE), varicare
(N),
passai, propassai (cat. sp. propasar),
barigai (C), passà, bariggà (S), trascurrì, passà, culà (G) trascorrimento
sm.
[passing,
passage, trascurso, Vorübergehen]
coladura f., barigamentu,
iscurrimentu (L), coladura f.,
iscurrimentu (N), passadura f., propassamentu, scurrimentu (C), ischurrimentu (S),
trascurrimentu (G) trascorso
pp.
agg. [past,
passé, transcurado, verbracht]
passadu, coladu, barigadu (L), colau, passau (N), passau, barigau,
propassau, brebésciu (C),
passaddu, bariggaddu (S), trascursu, passatu, culatu (G) trascritto
pp.
agg. [transcript,
transcrit, transscrito, abgeschrieben]
trascrittu (LNC), traschrittu (S), trascrittu (G) trascrittore
sm.
[transcriber,
transcripteur, transcritor, Abschreiber]
trascrittore (LN), trascrittori (C), traschrittori (S), trascrittori (G) trascrivere
vt.
[to
transcribe, transcrire, transcribir, abschreiben]
trascrìere, copiare (L), trascrìvere, copiare (N), trascriri, copiai
(C), traschribì, cupià (S), trascriì, cuppià (G) trascrizione
sf.
[transcription,
transcription, transcripción, Abschreiben]
trascrissione, copiadura (LN), trascritzioni, copiadura (C), traschrizioni,
cupiaddura (S), trascrizioni, cuppiatura (G) trascurabile
agg.
mf. [negligible,
négligeable, insignificante, umbeträchtlich]
trascuràbile (LN), trascuràbili (C), traschuràbiri (S), trascuràbbili,
di pocu contu (G) trascurabilità
sf.
[carelessness,
négligence, negligencia, Nachlässigkeit]
trascurabilidade, preìttia (lat.
PIGRITIA), pagu contu m. (L),
trascurabilidade, preìttia, discódiu m.
(N), trascuradesa (C), traschurànzia (S), trascurabbilitai (G) trascuranza
sf.
[negligence,
négligence, descuido, Nachlässigkeit]
trascuràntzia, trascuradesa, preìttia (lat.
PIGRITIA), discódiu m., discuidu m.
(sp. descuido), mandronia, affuttimentu m.
(L), trascura, trascuràntzia, trascuradesa, discódiu m.,
preìttia (N), trascuradesa, affuttimentu m.
(C), traschurànzia (S), trascurànzia (G) trascurare vt. [to neglect, négliger, descuidar, vernachlässigen] trascurare, discuidare (sp. descuidar), discoidare, iscuidare, affuttire, leare a iscasimò, leare a iscasimone (L), trascurare, discodiare (N), trascurai, discuidai, discoidai, scoidai, affuttiri (C), traschurà, lassà a càntiggu di moscha (S), trascurà, discuidà, cudià, arimissi (t. nella persona) (G) |
|
trascurataggine,
-ezza sf.
[negligence,
négligence, descuido, Nachlässigkeit]
trascuradesa, mandronia, preìttia (lat.
PIGRITIA), discuidu m. (sp. descuido), incuru m., trascuridade,
desìdia (ant.) (L),
trascuradesa, trascura, trascuronzu
m., discódiu
m., preìttia, acchiddotzada,
(N),
trascuramentu m., discùidu m., discóidu
m., scóidu
m., scoidu
m. (C), traschuraddèzia ,
traschurànzia, trasandaddèzia
(S), trascurànzia, trascuratesa (G) trascurato
pp.
agg. [negligent,
négligé, descuidado, vernachlässigt]
trascuradu, discuidadu, discodiadu,
discoidadu, iscuidadu, manciscu
(L), trascurau, discodiau, acchiddotzau,
(N),
trascurau, discuidau, scoidau, fraddoccu, affuttiu (C), traschuraddu (S),
trascuratu, discuidatu, cudiatu, sfraddasciatu, arimutu (G) trascuratore
sm.
[careless,
négligent, negligente, nachlässig]
trascuradore, discuidadore (L), trascuradore, discodiadore (N),
trascuradori, discuidadori, discoidadori, scoidadori (C), traschuradori
(S), trascuradori (G) trasecolare
vi.
[to
be amazed, s’étonner, beaucoup, asombrarse, staunen]
abbaraddare, ispantare (sp. espantar),
abbauccare, transire (cat. transirse),
attrallarare (L), ispantare,
abbabbaluccare, alleriare, abbaraddare, ammacchiare (N), si spantai,
abbarrai spantau, allocchiai, attolondrai (sp.
atolondrar), transiri (C), attrallarà, attrauccà, abbangarà,
abbauccà, transì, isthrimintì (S), trallarà, attrallarà, attrauccà,
abbauccà, spantamà (G) trasecolato
pp.
agg. [amazed,
fort étonné, asombrado, erstaunt]
abbaraddadu, ispantadu, abbauccadu, transidu, attrallaradu, siccu e pistu
(L), ispantau, abbabbaluccau, alleriau, abbaraddau, ammacchiau (N),
spantau, allocchiau, attolondrau, transiu (C), attrallaraddu, attrauccaddu,
abbangaraddu, abbauccaddu, transiddu, isthrimintiddu (S), trallaratu,
attrallaratu, attrauccatu, siccu e pistu, abbauccatu, spantamatu (G) trasferibile
agg.
mf. [transferable,
transférable, transferible, versetzbar]
trasferìbile (LN), trasferìbili (C), traiffirìbiri (S), trasfirìbbili
(G) trasferimento
sm.
[transfer,
transfèrement, transferencia, Versetzung]
istramujulada f.,
iistramùjulu, tràmudu (L), trasferimentu,
tràmuda f. (LN), trasferimentu,
tràmutu (t. di bestiame),
trasladamentu (C), traiffirimentu (S), trasfirimentu, strapoltu, stramùsgiulu
(G) trasferire
vt.
[to
transfer, transférer, transferir, versetzen]
trasferire, tramudare (lat.
TRANSMUTARE), tramunare, istrallocare, irraldare,
irrardare, istrabantare, istramujulare, trasfèrrere (L),
trasferire, tramudare (N), trasférriri, traslatai (it. traslare), trasladai (sp.
trasladar), si cambiai (C), traiffirì (S), trasfirì, strapultà (G)
// attramudare (L) “t.
il bestiame da un pascolo all’altro” trasferito
pp.
agg. [transferred,
transféré, transferido, versetzt]
trasferidu, tramudadu, tramunadu, istrabantadu,
istramujuladu (L),
trasferiu, tramudau (N), trasfertu, trasladau, cambiau (C), traiffiriddu
(S), trasfirutu, strapultatu (G) trasferta
sf.
[transfer,
déplacement, viaje, Versetzung]
trasferta (LNC), traiffertha (S), straffelta (G) trasfigurare
vt.
[to
transfigure, transfigurer, transfigurar, verändern]
giambare figura (sos connotados), mudare, disfrassare (sp. disfrazar) (L), cambiare sos connotaos, iscontzare dae
cristianu, mudare (N), trasfigurai, cambiai figura, disfalsai, disfarsai,
disfrassai, sbisuriai, stramudiai (C), traiffigurà (S), trasfigurà (G) trasfigurato
pp.
agg. [transfigured,
transfiguré, transfigurado, verändert]
mudadu, disfrassadu, carialteriadu, giambadu de figura (L), chin sos
connotaos cambiaos, iscontzu dae cristianu, mudau (N), trasfigurau,
cambiau de figura, disfalsau, disfarsau, sbisuriau, stramudiau (C),
traiffiguraddu (S), trasfiguratu (G) trasfigurazione
sf.
[transfiguration,
transfiguration, transfiguración, Veränderung]
disfrassadura, mudadura (L), mudadura, muda (N), trasfiguratzioni,
disfalsamentu m. (C),
traiffigurazioni (S), trasfigurazioni (G) trasfondere
vt.
[to
tranfuse, tranfuser, transfundir, übertragen]
infùndere (lat. INFUNDERE);
travasare (L), iffùndere; travasare (N), infundi; travasai (C), infundì;
trabasà (S), infundì; travasà (G) trasformabile
agg.
mf. [tranformable,
transformable, transformable, verwandelbar]
trasformàbile, chi si podet mudare (LN), trasformàbili, chi si podit
cambiai (C), traiffummàbiri (S), trasfulmàbbili (G) trasformare
vt.
[to
transform, transformer, transformar, verwandeln]
trasformare, mudare (lat. MUTARE),
giambiare (it. cambiare),
boltare (lat. *VOLTARE),
revertire (sp. revertir) (L),
trasformare, mudare, cambiare, bortare (N), trasformai, mudai, sciurriai
(C), traiffuimmà, mudà (S), trasfulmà, mutà, cambià, aliassi (G) trasformato
pp.
agg. [transformed,
transformé, transformado, verwandelt]
trasformadu, mudadu, giambiadu, boltadu , revertidu (L), trasformau, mudau,
cambiau, bortau (N), trasformau, mudau, sciurriau (C), traiffummaddu,
mudaddu (S), trasfulmatu, mutatu, cambiatu, aliatu (G) trasformatore
sm.
[tranformer,
transformateur, transformador, Verwandler]
trasformadore, mudadore, boltadore (L), trasformadore, mudadore, bortadore
(N), trasformadori, mudadori, tramudadori (C), traiffummadori (S),
trasfulmadoti, mutadori (G) trasformazione
sf.
[transformation,
transformation, transformación, Verwandlung]
trasformassione, muda, mudadura, boltadura (L), trasformassione, muda,
bortadura, vortadura
(N), trasformatzioni, mudadura, mudàntzia (C), traiffummazioni, muda,
mudadda (S), trasfulmazioni, mutanza, mutazioni (G) trasfusione
sf.
[transfusion,
tranfusion, transfusión, Umgiessen]
trasfusione (LN), trasfusioni (C), traiffusioni (S), trasfusioni (G) trasfuso
pp.
agg. [transfused,
transfusé, transfundido, transfundiert]
trasfusu (LNC), traiffusu (S), trasfusu (G) trasgredire
vt.
[to
transgress, transgresser, transgredir, übertreten]
violare, disubbidire (L), biolare, disubbidire (N), violai, disobbedessi (sp.
desobedecer) (C), viurà, disubbidì (S), viulà, disubbidì (G) trasgressione
sf.
[transgression,
transgression, transgresión, Übertretung]
violassione, disubbidièntzia (L), biolassione, disubbidièntzia (N),
violatzioni, disobbedessimentu m.,
desafforada (sp. desafuero) (C),
viorazioni, iffozzaddura, disubbidiènzia (S), trasgrissioni, fulzatura,
disubbédiu m. (G) trasgressivamente
avv.
[with
the transgression, avec trangression, trangresivamente, trangressiv]
chena rispettu (LNC), senza rispettu (SG) trasgressivo
agg.
[trangressor,
transgresseur, transgresivo, trangressiv]
irrispettosu (LN), desafforau (C), irrippittosu, disubbidienti (S),
trasgrissivu, irrispittosu (G), trasgressore
sm.
[trangressor,
transgresseur, transgresor, Übertreter]
violadore (L), bioladore (N), violadori (C), viuradori (S), trasgrissori,
viuladori (G) traslare
vt.
[to
translate, transporter, trasladar, übertragen]
trasferire (LN), trasladare
(L,)trasladai
(sp. trasladar), traslatai (C),
traiffirì (S), trasfirì (G) traslato
pp.
agg. [translated,
transporté, trasladado, übertragen]
trasferidu, trasladadu
(L), trasferiu (N), trasladau (C), traiffiriddu (S), trasfirutu (G) traslatore
sm.
[translator,
translateur, transladador, Versetzer]
trasferidore (LN), trasladore
(L), trasladori
(C), traiffiridori (S), trasfiridori (G) traslazione
sf.
[translation,
translation, trasladación, Versetzung]
trasferimentu m. (LN), trasladura
(L), trasladamentu
m. (C), traiffirimentu m.
(S), trasfirimentu m. (G) traslocamento
sm.
[removal,
déménagement, traslado, Versetzung]
tramudadura f. (L) tramudadura f., tràmuda f. (N),
trasladamentu, tramudamentu, cambiamentu de domu (C), ciambamentu di casa,
tramuddamentu, carraddura f.
(S), traspunimentu, cambiamentu di casa (G) traslocare
vt.
vi. [to
remove, déménager, trasladar, versetzen]
tramudare (lat. TRANSMUTARE)
(LN), stralatare (ant.),
tramujulare (L), tramudai,
trasladai (sp. trasladar) (C),
tramuddà, ciambassi di casa, carrà (S), traspunì, cambiassi di casa (G) traslocato
pp.
agg. [removed,
déménagé, trasladado, versetzt]
tramudadu, tramujuladu (L),
tramudau (N), tramudau, trasladau (C), tramuddaddu, ciambaddu di casa,
carraddu (S), traspostu, ciambatu di casa (G) trasloco
sm.
[removal,
déménagement, traslado, Versetzung]
tràmuda f., tramujulada f.,
-adura f. (L),
tràmuda f., tramudada f.,
tramudonzu, tràmutu,
trubadorzu (N),
tràmuda f., tramudantza f., tramudadura f. (C),
tramuddamentu, ciambu di casa (S), traspostu, trastagghju, càmbiu di casa
(G) traslucidità
sf.
[translucence,
translucidité, translucidez, Durchscheinen]
trasparèntzia (LNC), traipparènzia (S), trasparènzia (G) traslucido
agg.
[translucid,
translucide, translúcido, durchscheinend]
trasparente (LN), trasparenti (C), traipparenti (S), trasparenti (G) trasmesso
pp.
agg. [transmitted,
transmis, transmitido, übertragen]
trasmissu, imbiadu, mandadu (L), trasmìttiu, imbiau (N), imbiau, mandau,
dispacciau, bittiu, imbittiu (C), traimmittiddu, traimmissu,
ippididdu,
mandaddu (S), trasmissu, mandatu, spidutu (G) trasmettere
vt.
[to
transmit, transmettre, transmitir, übertragen]
trasmìttere, trasmittire,
mandare,
imbiare, ispedire (L), trasmìttere, imbiare, indittare, ispedire (N),
trasmitti, imbiai, mandai (C), traimmittì, ippidì, mandà (S), trasmittì,
mandà, spidì (G) trasmettitore
sm.
[transmiter,
transmetteur,
transmisor, Übertrager]
trasmittidore (LN), trasmittidori (C), traimmittidori (S), trasmittidori
(G) trasmigrare
vi.
[to
transmigrate, transmigrer, transmigrar, wandern]
tramudare (lat. TRANSMUTARE),
emigrare (LN), trasmigrai, scussroxai, emigrai, passai de logu a logu (C),
emigrà, ciambà loggu (S), emigrà, cambià locu (G) trasmigrato
pp.
agg. [transmigrated,
transmigré, transmigrado, wandert]
tramudadu, emigradu (L), tramudau, emigrau (N), trasmigrau, emigrau (C),
emigraddu (S), emigratu (G) trasmigratore
sm.
[transmigrator,
transmigreur, transmigrador, Auswanderer]
tramudadore, emigrante (LN), trasmigradori, emigranti (C), emigranti (SG) trasmigrazione
sf.
[transmigration,
transmigration, transmigración, Wanderung]
tràmuda, tramudadura, emigrassione (LN), trasmigratzioni, emigratzioni
(C), emigrazioni (SG) trasmissione
sf.
[transmission,
transmission, transmisión, Übertragung]
trasmissione, remissa, mandada (L), trasmissione (N), trasmittidura (C),
traimmissioni (S), trasmissioni (G) trasmittente
p.
pres. agg. mf. sf. [transmitting,
émetteur, transmisor, übertragend]
trasmittente (LN), trasmittidori (C), traimmittenti (S), trasmittenti (G) trasmodare
vi.
[to
exceed, dépasser les bornes, exceder, übertreiben]
bessire foras de misura, iscumpassare, propassare (cat. sp. propasar) (L), essìreche dae lìmites, zumpare, esazerare
(N), propassai, esagerai (C), prubassà, esagerà (S), ezzidì, esagerà,
passà a troppu (G) trasmodato
pp.
agg. [excessive,
excessif, excedido, unmässig]
bessidu foras de misura, iscumpassadu, propassadu (L), essiu dae lìmites,
zumpau, esazerau (N), propassau, esagerau (C), prubassaddu, esageraddu
(S), ezzidutu, esageratu, passatu a troppu (G) trasmutare
vt.
[to
transmute, transmuer, transmudar, wandeln]
mudare (lat. MUTARE), tramudare (lat.
TRANSMUTARE), tramunare, cambiare (L), mudare, cambiare, tramudare
(N), tramudai (C), traiffuimmà, ciambà (S), mutà, cambià, trasfulmà
(G) trasognare
vi.
[to
indulge in day-dreams, rêver les yeux ouverts, trasoñar, träumen]
bisionare, isvariare, abbauccare, sonniare (L), bisionare, delliriare,
irbarionare (N), bisionai, pantasiai, schiribitzai, sbeliai (C),
fantasthiggà, sunnià, visionà (S), franeticà, sunnià, visiunà (G) trasognato
pp.
agg. [dreamy,
ébaubi, trasoñado, träumend]
bisionadu, isvarionadu, abbalaviadu, abbauccadu, transidu (L), disattinau,
irbarionau, delliriau, abbaraddau (N), allocchiau, attolondrau,
schiribitzosu, axeliau (C), abbangaraddu, transiddu, abbauccaddu (S),
sunniatu, abbiralatu, abbauccatu (G) trasparente
p.
pres. agg. mf. [transparent.
transparent, transparente, transparent]
trasparente, tralughente, cheli-cheli (L), trasparente, ischelau (N),
trasparenti, traluxenti (C), traipparenti (S), trasparenti (G) trasparentemente
avv.
[transparently,
avec transparence, transparentemente, transparent]
trasparentemente (LN), trasparentementi (C), traipparentementi (S),
trasparentementi (G) trasparenza
sf.
[transparence,
transparence, transparencia, Transparenz]
trasparèntzia (LNC), traipparènzia (S), trasparènzia (G) trasparire
vi.
[to
shine through, transparaître, transparentarse, durchscheinen]
trasparire, traspàrrere, cumpàrrere,
tralùghere (L), trasparire, cumpàrrere (N), trasparéssiri, cumparri
(C), traipparì (S), trasparì (G) traspirare
vi.
[to
perspire, transpirer, transpirar, ausbrechen]
isvaporare, suerare, sumire (lat.
SUMERE) (L), ispaporare, poddare, impoddare, impoddorare, poddorare,
sudorare (N), traspirai, svaporai, spamporai, sudai (C), ivvapurà,
ippapurà, ippampurì, sudà (S), traspirà, svapurà, sudà (G) traspirazione
sf.
[perspiration,
transpiration, transpiración, Transpiration]
isvaporamentu m., sueradura,
sumidura (L), ispaporadura, impoddadura, poddore m.
(N), traspiratzioni, sudori m.,
sumidura (C), sumiddura, sudori m.
(S), traspirazioni, svapurata, sudata (G) trasponimento
sm.
[transposition,
transposition, transposición, Umstellung]
tramudadura f., ispostamentu
(L), tràmuda f., ispostamentu
(N), trasplantamentu, trasladamentu (C), ippusthamentu, traifferimentu
(S), traspunimentu, scustiamentu (G) trasporre
vt.
[to
transpose, transposer, transponer, umstellen]
tramudare (lat. TRANSMUTARE), ispostare (LN), trasladai, trasplantai, transiri
(it. ant. transire) (C), ippusthà,
traiffirì (S), traspunì, scustià (G) trasportabile
agg.
mf. [transportable,
transportable, trasladable, transportabel]
trasportàbile, chi si che podet carrare (gìghere) (L), carràbile, zuchìbile
(N), trasportàbili, carràbili, seidosu (C), traippurthàbiri (S),
traspultàbbili (G) trasportare
vt.
[to
transport, transporter, transportar, tragen]
trasportare, carrare, istrallocare, tragare (lat.
*TRAHICARE), carabattare,
carrabattare,
iscollettare (L), carrare, carruccare, accarrucciai, zùchere, tragare,
trazare (N), trasportai, tragai, trangulai, abbiaxai,
carrai,
accarriggiai (C), traippurthà, trazà, carrà ,carrantà
(S),
traspultà, carrà, accarrià (Lm) //
carrare a pala (L) “t. a spalle”; carruccare (L) “t.
a dorso di equino”; arulare (L), carrià, carrulà, carruleddà (G) “t.
col carro”; carrare a portàdigu (L) “t.
per conto terzi”; seghedare (N) “t.
le biade all’aia”; troddonare (N) “t.
a fatica”; portai pesus alliaconca (C) “t.
dei pesi sulla testa”; stidari (C) “t.
il grano all’aia per la trebbiatura”; camallà
(Lm) (G) ”t.
pesi sulle spalle” trasportato
pp.
agg. [transported,
transporté, transportado, getragen]
trasportadu, carradu, istrallocadu, tragadu, carrabattadu, iscollettadu, carruccadu
(L),
carrau, zuttu, tragau, trazau (N), trasportau, tragau, trangulau, carrau,
accarriggiau (C), traippurthaddu, trazaddu, carraddu (S), traspultatu,
carratu, carriatu (G) trasportatore
sm.
[conveyorman,
transporteur, transportador, Transporteur]
trasportadore, carradore, carriarzu, carrettoneri, carrulante, somarzu
(L),
carradore, zuchidore (N), trasportadori, tragadori, tranguladori, barriadori,
arrarori, carradori,
accarriggiadori (C), traippurthadori, carradori (S), traspultadori,
carradori, carriadori, barriadori (G) trasporto
sm.
[transport,
transport, transporte, Transport]
trasportu, portàdiga f.,
carradura f., carraria f., càrriu, carradoria
f., somizu (L),
carradura f., carronzu,
trasportu, zuchidura
f., battidura f. (N), trasportu, tragada f.,
portada f., biaxada
f. (C),
traipporthu, carrera f. (S),
traspoltu, strapoltu, stramùsgiulu
(G) // portàtica f. (N) “specie di paga per il t. delle
merci”; Ministériu de sa carraria (L) “Ministero
dei t.” trasposizione
sf.
[transposition,
transposition, transposición, Umstellung]
tràmuda, ispostamentu m. (LN),
tràmuda, trasladamentu m.,
spostadura (C), ippusthamentu m. (S),
traspunitura (G) trasposto
pp.
agg. [tranposed,
transposé, transpuesto, umstellt]
tramudadu, ispostadu (L), tramudau, ispostau (N), trasladau, trasplantau,
transiu (C), ippusthaddu (S), traspostu, scustiatu (G) trastullare
vt.
[to
amuse, amuser, solazar, unterhalten]
appentare, abbentare (probm. it.
avventato - DES I, 40), giogare (lat.
IOCARE), gioghittare, ingiogattare,
abbrengulare
(probm. tosc. brincolare - DES I,
42), bischizare (it. ant.
bischizzare), imbelleccare (sp.
embelecar), inzogatzare, ingiogatzare (cat.
enjogassar), abbadaloccare,
abbajoccare, abballagare, azogulare, appinnioccàresi
(L), zocare, zochittare, intzocattare,
alleriare,
abbebbereccare, appentare (N), gioghittai, ingiogatzai, imbalai, imballacai,
abbambanai, cardampulai, cardampai (C), appintà, giuggà, ingiuggazzà
(S),
abbintà, ricrià, disvià, inghjucazzà (G) // cardampuleri (C) “dedito al trastullo, alla tresca” trastullo
sm.
[amusement,
amusement, solaz, Unterhaltung]
abbréngulu, abbréddulu, appentu, appentada
f., recreu
(sp. recreo), abbentu,
appinnioccu, pinniocu, gioghittu,
abbajoccada f.,
-adura f., abbaioccu, bellu (sm.), allériu
(L), zocu (lat. IOCUS), appentu,
bellai, ziziu, irbelegu (N),
giogarinu, gioghittu, appentu, chicchiu, pinnioccu, spàssiu, trastullu
(C), giogghittu, appentu (S), abbentu, disviu, ricreu, trustùgliu,
cicciubeddu (G) trasudamento
sm.
[transuding,
transudation, trasudor, Transudation]
sueramentu, sumidorzu, sumidura
f. (L), sudoramentu, sumidura f.
(N), sudamentu, sumidroxu,
sumidura
f. (C), sudorazioni, sumiddura
(S), trasciàngulu, sumitura f. (G) trasudare
vi.
[to
transude, transsuder, trasudar, schwitzen]
sùmere, sumire (lat. SUMERE), suerare, iscolare, surzire (detto dei liquidi) (L), sumire, sudorare (N), sumiri, sudai (C),
trasudà, sumì (S), sumì, sudà (G) trasudato
pp.
agg. [transuded,
transsudé, trasudado, ausgeschwitzt]
sùmidu, sumidu, surzidu, sueradu, iscoladu (L), sumiu, sudorau (N),
sumiu, sudau (C), trasudaddu, sumiddu (S), sumitu, sudatu (G) trasudazione
sf.
[transuding,
transudation, trasudor, Ausschwitzer]
sumida (LN), sumidura (LNC), surzidura (L), sumiddura (S), sumitura (G) trasversale
agg.
mf. [transversal,
transversal, transversal, quer]
tortu, de traessu (L), tortu, de traversu, de travessu (N), traversali,
truessu, trevessu, tressu (C), torthu, di trabessu (S), toltu, sbascinu,
dirrugghjatu (G) // travessaria (ant.)
“via t.; zona presso Villacidro; lat. TRANSVERSARIA - DES II, 512” trasversalmente
avv.
[transversally,
transversalement, transversalmente, quer]
de traessu, a iscadràppiu, a iscadrappiadura, de rujadis, a rugales, a
iscortavèglia, a ruppidura, a
chiscorru, a porrónchiu, a truncadura, a traessa, a
colottu (L), de traversu, de travessu, a rucradinu, de
rugadis, de
rucradis, de rucratis, de
rujaris, a rughinu, de rujales, a
canacosta, a segòbia, a
culatzu, a istùtturu, a sartiarucra, a
sarturucca (N), traversalmenti, de truessu, de trevessu, a sa spiocca, de
biàsciu, acchifilu, a
perriunga (C),
di trabessu (S), di traessu, a scaracozza, di sbascinu, di
sténciu (Lm) (G) trasvolare
vt.
vi. [to
fly across, passer sur, trasvolar, überfliegen]
bolare (lat. VOLARE)
(LN),
bolai (C), burà, vurà (S), trasbulà, bulà (G) tratta
sf.
comm. [draft,
traite, libranza, Tratte]
tratta (L), tratta, addromu m.
(N), tratta (CSG) trattabile
agg.
mf. [that
can be dealt with, traitable, tratable, behandelbar]
trattàbile (LN), trattàbili, manosu (cat.
manós) (C), trattàbiri (S), trattàbbili (G) trattabilità
sf.
[tractability,
affabilité, afabilidad, Behandelbarkeit]
trattabilidade (LN), trattabilidadi (C), trattabiriddai (S),
trattabbilitai (G) trattamento
sm.
[treatment,
traitement, tratamiento, Behandlung]
trattamentu, trattada f.
(L), trattamentu, trattèntzia f., trattonzu (N), trattamentu
(CSG) trattare
vt.
[to
treat, traiter, tratar, behandeln]
trattare (lat. TRACTARE), manizare; argumentare (L), trattare, imperare (lat.
IMPERARE); argumentare (N), trattai; argumentai, prossédiri (C),
trattà, aisghumintà (S), trattà, algumintà (G) // privare (L) “t.
familiarmente, con intimità; sp. privar”; bìghere a chivighia (L) “t. male una persona, rimproverarla continuamente”; Meda impèrana
s’assunza po untare sas iscarpas (N) “Molti
trattano (adoperano) il sego per ingrassare le scarpe”; Tratta
s’amigu comente s’inimigu (prov.-L) “Tratta
l’amico come il nemico”; Nàrami de tue e tràttami ‘ene
(prov.-L) “Dammi del tu e trattami
bene” trattativa
sf.
[negotiation,
négociation, tratado, Verhandlung]
trattativa, negóssiu m. (LN),
negótziu m. (C), trattatiba (S), trattazioni, cunvéniu m. (G) trattato
sm.
[treaty,
traité, tratado, Verhandlung]
trattadu (L), trattau (NC), trattaddu (S), trattatu (G) trattazione
sf.
[treatment,
manière de traiter, desarrollo, Behandlung]
trattassione, trattàntzia (L), trattadura (N), trattadura,
argumentatzioni (C), trattazioni (SG) tratteggiare
vt.
[to
outline, *hacher, rasguear, stricheln]
tratteggiare, fàghere a trattigheddos (a trettareddos) (L), tretteare, fàchere
a tretticheddos (N), tratteggiai, fai a trattixeddus (C), trattiggià (S),
trattigghjà (G) tratteggiato
pp.
agg. [outlinedd,
*haché, rasgueado, gestrichelt]
tratteggiadu (L), tretteau (N), tratteggiau (C), trattiggiaddu (S),
trattigghjatu (G) tratteggio
sm.
[outlining,
*hachures pl.,
rasgueo, Schraffierung]
trattéggiu, trattigheddos pl.
(L), tretticheddos pl. (N),
trattéggiu (CS), trattegghju (G) trattenere,
-ersi vt.
vi. rifl. [to
keep, retenir, detener, aufhalten]
trattènnere, imbaràresi, rentènnere, istentàresi (it.
stentare), bistentàresi (it.
ant. bistentare), baraddàresi, addajàresi, arressàresi, appuntare, imbiorire,
istasinare, refrenare, trassèndere (L),
trattènnere, arretènnere,
raffrenare, istentare,
si canzolare (N), tratténiri, stentai, abbarrai, atturai, s’arrespinai,
si poderai, addurai,
affrimmai, parpai (C),
trattinì, intrattinì, imbarassi (S), trattiné, trattinì
(Cs), ditiné,
rintiné, stintassi, bistintassi, imbarassi, assittiassi, appuntà (G) trattenimento
sm.
[entertainment,
amusement, entretenimiento, Unterhaltung]
trattenimentu, bistentu (it. ant.
bistento), abbaraddu, imbaru, imbarada
f., istallina f., istallia
f. (L), trattenimentu, trattesa
f., istentu,
allerju, abbaraddu, appuntu (N), trattenimentu, stentu, addàsiu (C),
trattinimentu (SG) trattenuta
sf.
[deduction,
retenue, retención del sueldo, Abzug]
tratténnida, riténnida, firmadura
(L),
ritenta (N), tratténnida, ritenuta (C), trattinudda (S), trattinuta (G) trattenuto
pp.
agg. [kept,
retenu, detinido, aufgehalten]
tratténnidu, trattesu, imbaradu, rentesu, retentu, istentadu, bistentadu,
baraddadu, addajadu, appuntatu, arréschidu, istasidu, imbioridu
(L), tratténniu, mantesu, istentau, canzolau, arretentu
(N),
tratténiu, agguantau, stentau, abbaraddau, atturau, arrespinau (C),
trattesu (S), trattinutu, ditentu, stintatu, imbaratu, imbaraddu
(Cs) (G) trattino
sm.
dimin. [hyphen,
tiret, guión, kleiner Strich]
trattigheddu, trettigheddu,
trettareddu
(L), tretticheddu (N), trattixeddu (C), trattinu (SG) tratto
sm.
[tract,
trait, tracto, trich]
trettu (cat. tret), trattu,
cadalanu (L), trattu, trettu, rattu (t. di tempo; sp. rato) (N), trattu, trettu, rattu, cadelanu, érgiu,
erxu, luàrgiu (C),
trattu, drettu, pezzu (S), trattu, trettu, passu, signu, ghjettu (t.
di strada) (G) // èssere
a trettu de (L) “essere sul punto
di, in procinto di”; fàghere a trettos (L) “compiere
una cosa ad intervalli, in maniera discontinua”; improntitùidu,
tott’in d’unu (L), tutt’a un’ora (S) “tutto
ad un t.”; persona de bellu trattu (LC) “persona
dal bel t., dai modi gentili”; lisieddu (N) “t.
liscio e sgombro di una strada o piazza”; a trett’’e su mari (C)
“vicino al mare”; a rattus a
rattus (C) “di t. in t., di quando
in quando”; una passa
di cannau (S) “un t. di corda” trattore
sm.
[tractor,
tracteur, tractor, Traktor]
trattore (LN), trattori (CSG) // trattorare (LN), trattorai (C), tratturà
(SG) “arare col t.” trattoria
sf.
[tavern,
restaurant, casa de comida, Wirtshaus]
trattoria, ostera, locanda (LN), staria,
piola (franc. piaule o piem. piola), canova (lat. CANABA) (C), tratturia, usthera, lucanda (S), ustera, ciddera
(G) trattorista
smf.
[tractor-driver,
tractoriste, tractorista, Traktorfahrer]
trattorista (LNC), trattoristha (S), trattorista (G) tratturo
sm.
[cattle-track,
chemin pour les troupeaux, cañada, Trift]
caminera f., andàina f. (genov. andania; piem. andana), sémida f.; lat. SEMITA), pareda f.
(sp. vereda) (L), caminera f.,
àndala f., andata f.,
annatta f., andàine f., sémida
f. (N), caminera f.,
àndala f., andireddu, pareda f.
(C), utturinu, camineddu, trazera f.
(S), camineddu, andara f., sèmita
f. (G) trauma
sm.
med. [trauma,
trauma, traumatismo, Trauma]
colpu, ferida f.; assustu (sp.
susto), isdeossadura
f. (L),
ferta f., corfu; ispramu (N),
corpu, ferta f.; assustu (C), còipu, firidda f.,
piraddura f.; assusthu
(S), colpu, sciambarata f.,
firita f., finditura f.; assustu,
intriminata f. (G) traumatizzare
vt.
[to
traumatize, étourdir, aturdir, ein Trauma bewirken]
isdeossare, istrementire (cat. ant.
estrementir), impressionare, attreghentare (L), ispapattare,
impressionare, ispantamare (N), impressionai, assustai
(sp. asustar), spramai (C),
impressionà, assusthà, busthurà (S), svultulà, imprissiunà, spamintà
(G) traumatologia
sf.
med. [traumatology,
traumatologie, traumatología, Traumatologie]
cura de sas feridas (fertas) (LN), cura de is fertas (C), cura di li
firiddi (S), cura di li firiti (G) travagliare
vt.
vi. [to
torment, travailler, apenar, quälen]
tribulare, mattanare (it. mattana),
anneare, turmentare, istimpidare (L), tribulare, trumentare, affrizire,
peleare (sp. pelear), mattanare, anneare, abbituperare, pistorjare
(N),
tribuliai, traballai, trumentai, ammattanai (C), tuimmintà, triburà,
padì, padissì, pinà (S), tribbulà, tulmintà, pilià (G) travagliato pp. agg. [tormented, |