Per cercare una parola:
*Clicca su Modifica *Clicca su Trova *Scrivi la parola desiderata
|
ITALIANO - SARDO
s S S/5 (ste-su) |
D U L S
DIZIONARIO UNIVERSALE
|
|
stearica
sf.
[tallow
candle, bugie stéarique, esteárica, Kerze]
isteàrica, asteàrica,
istiàlica (L),
istiàrica, istiarca, ostiàrica
(N),
stiàrica (C), istheàrica, sthiàrica
(S),
(candela) stiàlica, stiàligga
(Cs) (G) steatite
sf.
[steatite,
stéatite, esteatita, Steatit]
ghiju de trapperi m. (L), ghisu de mastru de pannu m. (N), ghixu de maistu de pannu m. (C), stheatiti, ghìsgiu di trapperi m. (S), petra di saltu (G) stecade
sf.
bot. (Lavandula stoechas) [lavender,
lavande, cantueso, Lavendel]
alchemissa,
archimissa (cat. artemissa; sp.
artemisa), ispìgula areste, ispiga areste, lavanda, appiolu m. (L), archimissa, ispicu m.
(cat. espic), lavanda, uscradinu m.,
frores de santa Maria m. pl. (N),
spicu m., spigu de monti m.,
spigu m. (lat. SPICUM), spìgulu
m. (lat. SPICULUM), lavanda,
arbioi m., abioi m., putzema (sp. alhucema) (C),
archimissa, ippigguredda, lavanda (S), alcumissa, alcumissu m.,
cumissu m., buredda, spìcula, spìcula aresta, spicu m., calecasu m. (G) //
archimissarju m. (N) “sito dove cresce la s.” stecca
sf.
[stick,
baguette, varilla, Stab]
istecca, isticca, isticcu m., cojana, cogiana (L), istecca, codiana, tzola, tola, bara (N),
sticca, sticcu m., ciavetta,
giavetta (s. di ferro o di legno per
fermare qualcosa; genov. ciavetta) (C), isthecca, sthecca
(S),
vilghitta (G) // incanneddadura
(L) “ingessatura di un arto supportata da s.”; isteccàccia
(L) “botta falsa della s. nel
giuoco del biliardo”; àrrau m.,
arrau m. (N) “s. con cui si fanno le ceste”; intabeddadura
(N) “unire (sostenere) per mezzo di s.”; tabeddas
pl. (C) “congegno
fonico costituito da 4 o 6 stecchette di legno, di canna o di metallo,
legate tra di loro da un pezzo di spago. Sistemato il congegno sulla mano,
con le dita si fa sbattere una stecchetta contro l’altra - G. Dore”;
vallena (G) “s. del busto” steccare
vt.
[to
fence in, palissader, vallar, einzäunen]
isteccare, tancare cun isteccas, appalonare (L), intabeddare,
chìnghere
(serrare, crusiare) chin isteccas (N), serrai (tancai) cun sticcas,
impalitzai, palitzai (C), isthiccà,
sarrà
(tancà) cun istheccaddu, punì la chisura (S), tancà cun lu sticcatu (G)
// steccato
sm.
[fence,
palissade, estacada, Lattenzaun]
isteccadu, arvu (lat. *VARIU), palitzada f. (=
it.) (L), isteccau, intabeddau,
palitzada f. (N), palitzada f.,
palada f. (it. ant. palata) (C),
istheccaddu, isthiccaddu, stheccaddu,
parizzadda f. (S), sticcatu, sticcaja
f., palizzata
f. (G) // retàulu (L) “s.
con cui si chiudono certe cappelle; cat. retáule” stecchetto
(a) md.
[to
live on short rations, tirer le diable par la queue, en las estreches,
knapp]
a mischinzia, a mischinzu, a cadéliu, a tasseddu, a ticcu, a tzìtzigu
(L),
miseramente, a tìnchinu (N), a serru, a tasseddu, a lugas (C),
misaramenti, cu’ ischassia, cu’ ischuria (S), schessamenti, a diegnu,
a diugnu
(G) stecchino
sm.
[tooth-pick,
cure-dent, mondadientes, Stäbehen]
ispuligadentes (L), ispulicadentes (N), limpiadentis (C), isthecchinu (S),
sticchinu (G) stecchire
vi.
[to
kill on the spot, se sécher, secarse, auf der Stelle töten]
isticchire, tostare (lat. TOSTUS),
istrinzìresi (it. stringere),
tirittare (s. dal freddo),
intetterigare, acchirdinare
(L),
isticchire (N), abbarrai tostau, tostai, atturai cìrdinu (C), isthicchì,
insigurì,
siccà (S), ingrugghjcà, ingrugghjucchì, intittaricà (G) stecchito
pp.
agg. [dried
up, séché, secado, ausgedorrt]
isticchidu, tostadu, tostoradu, siccu (lat.
SICCUS), istrinzidu, tétteru, iscrabistionadu
(L),
isticchiu, tétteru, chìrdinu (N), cìrdinu, tostau, tétteru (C), isthicchiddu,
seccu,
insiguriddu (S), sticcutu, isticcutu,
sticcuddu
(Cs), ingrugghjcatu,
ingrugghjucchitu, tèttaru, incirunatu, intittaricatu (G) stecco
sm.
[stick,
rameau sec, estaquilla, dürrer Zweig]
bruncu (lat. BRUNCUS), bruncone, runchione,
runcone, fostiju,
sazu (s. appuntito), chischiza f.,
isticcadellu (L), broccu, carrasprone, ghirrisone, fustricu,
isteccu (N),
sticcu, sticconi, fostigu, buccioni, burchioni,
bruconi,
imbruchioni, acutzoni, agutzoni
(C),
istheccu, isthiccu, stheccu,
prunizza
f. (S), sticcu, isticcu, broccu,
bruncu, cuscùcia f., trappa
f. (Lm) (G) stecconato
sm.
[stockade,
palis, empalizada, Lattenzaun]
palitzada f., arvu (lat. *VARIU) (L), isteccau, palitzada f. (N), rastrégliu, restrègliu (it.
ant. rastrello o cat. rastillo o sp. rastrillo), arrestrégliu,
palitzada f., palada f. (it. ant. palata) (C), istheccaddu, parizzadda f.
(S), sticcunatu, palizzata f. (G) steccone
sm.
accr. [listel,
échalas, estaca, Zaunlatte]
isticcone, listrone, listone (sp.
listón) (L), listrone (N), listoni, listroni (C), listhoni, listhella
f. (S), sticconi (G) Stefano
sm.
[Stephen,
Étienne, Esteban, Stephan]
Istèvene, Istefane (ant.; gr. Stéfane) (L), Istene, Istèvene (N), Stévini, Stévuni
(C), Sthèfanu (S), Stèvanu, Istèvanu (G) // istèvene (L) “anche: ventre, stomaco; it. stefano”; De Nadali a santu Stévini
(C) “Da Natale a santo S. (cosa di
brevissima durata)” stegola
sf.
[plough-handle,
mancheron, esteva, Sterz]
manile de s’aradu m. (L), isteva (lat. *STEVA x
STIVA) (N), steva (C), maniri m.,
sthanga (S), parastàngulu m. (G) stele
sf.
[stele,
stèle, estela, Stele]
losa (cat. llosa; sp. losa),
tzippu m. (it. ceppo) (L),
tzippu m., coluna, losa (N),
losa (CSG) // perdas fittas pl.
(LN) “s. di età preistorica” stella
sf.
[star,
étoile, estrella, Stern]
istella (= it.), isteddu m.
(lat. STELLA), istrella
(ant.), burteddu
m., urteddu m. (L), istella, isteddu m. (N),
stella, steddu m., strèglia (sp.
estrella) (C), isthella, sthella (S), stella, istella, stedda (G) // istella
de sant’Antoni (L) “stella di sant’Antonio (Sedum stellatum
officinalis); istellighedda, istelliina, istellitta (L) “stellina”;
malastru
m. (L) “cattiva s., influsso maligno delle s.; lat. MALUASTRUM o cat.
malastre”; stregliai (C) “ornare
di s.; sp. estrellar”; Isteddu accurtz’a sa luna: tristu chie bi
det pònnere! (prov.-LN) “S.
vicina alla luna: povero chi ci rimetterà!” stella
di mare sf.
itt. (Asteria rubens) [starfish,
étoile de mer, estrella del mar, Seesterne pl.]
istella de mare (marina), rughe de Salomone (L), istella de mare (N),
stella di mari (arrùbia, arrispinosa), siddu m.
(lat. SIGILLUM) (C), isthella di mari (S), istella di mari, stedda
marina (Lm) (G) stella
di Natale sf.
bot. (Euphorbia pulcherrima) [Christmass
star, étoile de Nöel, estrella de la Navidad, Weihnachtsstern]
istella de Nadale, rosa de Nadale (LN), stella de su nascimentu, stella de
Nadali, arrosa de Nadali (C), isthella di Naddari (S), stella di Natali
(G) stella
Diana (vespertina) sf.
[Diana’s
star, Diane, lucero del alba, Morgenstern]
istella (isteddu m. ) de
chenadorzu (L), istella de chenadorju (N), stella (steddu m.)
de cenadroxu, Véneri (C), isthella pasthora (S), stella cinatogghja, istella
cinatogghja (G) stella
errante (cadente) sf.
[shooting-star,
étoile tombante, estrella errante, Sternschnuppe]
isteddu coudu m., fogu ispàinu m.,
fogu ispàbinu m. (L), isteddu coudu m.
(N), steddu coudu m., stella
couda, stella crinuda (C), cometa (S), cumetta, cironi m. (G) stella
polare sf.
[north
star, étoile polaire, estrella polar, Polarstern]
norte m. (sp. norte) (L),
istella polare (N), norti m. (C),
isthella purari (S), istella (stedda) pulari (G) stellare
agg.
mf. [stellar,
stellaire, estrellar, stellar]
de s‘istella, de s’isteddu (LN), stellari (C), di l’isthelli (S), di
li stelli (G) stellato
agg.
[starry,
étoilé, estrellado, sternbesät]
istelladu, isteddadu, facciadu,
fatzadu (detto di animali con una
macchia sulla fronte) (L), isteddau (N), steddau, fraciau
(C),
isthelladdu (S), stillatu, stellatu, stiddaddu
(Cs) (G)
// boe isteddadu (L) “bue con una macchia bianca sulla fronte” stelletta
sf.
[star,
étoile (a cinq pointes),
estrelleuela,
Sternchen]
istelletta (LN), stelletta, stellixedda (C), isthelletta, sthelletta
(S),
stelletta (G) stellina
ruvida sf.
bot. (Galium palustre) [Galium,
Galium, asperilla, Waldmeister]
pigapigheddu m. (C) // filasca,
tiuledda (G) “stellina odorosa,
asperula; Asperula odorata” stellione
sm.
zool. (Stellio vulgaris; Tarentula mauritanica) [stellion,
stellion, estelión, Schleuderswanz]
taràntula f. (lat. *TARANTULA),
ràntula f., argilestra f., argilestru, tiligugu, iscurtone, iscuttone,
ascurpì
(cat. escorpí) (L), telacucu,
taràttula f., tattaruledda f., tarattuledda f.,
arattuledda f., tzalacuca
f., tzelacuca f., gargiletta
f., angiulette f.,
lulgetta f. (N), satzaluga f.,
satzauga f., santziluga f.,
tzatzaluga f., tzantzaluga f.,
sossoga f., tzabagugu, scruccioni, scrutzoni, pistilloni (lat.
STELLIO, -ONE), pistiggioni, lucesti f.
(C), taràntura f. (S),
zirichiltoni (G) // per geco
stellione vds. geco stellone
sm.
(caldo canicolare estivo) [extreme
heat, soleil brûlant, calor canicular, Hundstage]
basca f., cama f. (lat. CAUMA) (LN), basca f.
(cat. basca) (C), carurassu, caldhu d’aosthu (S), cama f.,
caldu néulu (G) stelo
sm.
[stalk,
tige, tallo, Stial]
cambu, camba f., griju, canna f.,
ena f., tenaju, tenaghe, cima f.
(lat. CYMA) (L), filu, tia f.
(N), cambu, cima f. (C), tinàgliuru
(S), ziru, canna f. (G) // cambare
(L) “mettere gli s., i gambi”; cannainzu (LN) “s.
sottile e lungo”; grijimutzos,
grijilongos (L) “dallo s. corto,
lungo”; runcarzu (L)
“la parte più grossa dello s.”; restìciu (N) “s.
che rimane dopo la mietitura”; Non
m’ispantat sa canna, si non s’ispiga manna (L) “Non
mi meraviglia lo stelo, ma di come è grande la spiga” stemma
sm.
[coat-of-arms,
armoiries pl.,
blasón, Wappen]
istemma (LN), stemma (C), isthemma (S), stemma (G) stemmato
agg.
[blazoned,
armorié, blasonado, wappengeschmückt]
istemmadu (L), istemmau (N), stemmau (C), isthemmaddu (S), stimmatu (G) stemperamento
sm.
[mixing,
délayage, desleimiento, Verdünnung]
istemperamentu (LN), stemperamentu (C), isthimparamentu (S), stimparamentu,
spunzamentu, stibbiata f.,
impuzzata f., impuzzatura f. (G) stemperare
vt.
[to
mix, délayer, desleír, verdünnen]
istemperare (LN), stemperai (C), isthimparà (S), stimparà, istimparà,
spunzià, stibbià, istibbià, impuzzà (s.
la calce) (G) stemperato
pp.
agg. [mixed,
délayé, desleído, verdünnt]
istemperadu (L), istemperau (N), stemperau (C), isthimparaddu (S),
stimparatu, istimparatu, spunziatu, stibbiatu, impuzzatu, impuzzaddu
(Cs) (G) stempiare
vi.
[to
go bald, perdre les cheveux sur les tempes, pelarse las sienes, kahle Schläfen
bekommen]
ispilire, pèrdere sos pilos (L), istrempiare (N), spinniai, scuccai, iscuccai
(C),
ippirì (S), spilì (G) stempiato
pp.
agg. [bald,
aux tempes dégarnies, pelado en las sienes, kahl an den Schläfen]
ispilidu, cuccurispilidu, càdriu (L), istrempiau, conchispiliu, crapistau,
ispiliu (N), spinniau, scuau, scuccau, lìsiu (C), ippiriddu,
ippinnicciddu, cabbippiriddu (S), spilutu, spiazzulatu, capilìsgiu (G) stempiatura
sf.
[baldness,
calvitie, calvez, Kahlheit an den Schläfen]
ispilidura (L), istrempiadura, ispilidura (N), scuccadura (C), ippiriddura,
crabbaggiumu m. (S), spilitura
(G) stendardiere
sm.
[standard-bearer,
porte-étendard, estandarte, Standarte]
portabandera (L), panderaju (N), portabandera (C), banderàiu,
porthabandera (S), bandiràiu (G) stendardo
sm.
[standard,
étendard, estandarte, Standarte]
istandarte (ant.), istendarte
(sp. estandarte), pinnone (it.
ant. pennone), bandera f.,
pandela f.(sp. bandera),
ghione (cat. guió; sp. guión) (L), istendardu, pinnone, pandera f.,
ghione (N), standartu, istangiartu,
pignoni,
ghioni, bandera f.,
carta f. (C), isthendardhu, bandera f.
(S), standaldu, stindaldu, stentaldu (G) // bionarzu,
ghionarzu (N) “cavaliere che porta in processione lo s.
durante le sagre di paese
“; Su mundu est unu pinnone alluttu (LN) “Il
mondo è uno s. infuocato” stendere
vt.
[to
spread out, étendre, tender, strecken]
istèrrere (lat. STERNERE),
istèndere (lat. EXTENDERE), ispàrghere
(lat. SPARGERE), istirare,
illongare (L), istèrrere, istèndere, istenniare, istirare, isterrimentare,
isterrorzare, istesorzare, istiriozare, istojare, ispàrghere,
attisiddare, allonghiare (N), sténdiri, isténdiri,
sterri, stendiai, istendiai,
attendiai,
spraxi, strumpai, spannai, rebbai (s.
per riposare) (C), isthindì, tindì, isthirà (S), stindì, istindì,
stirrì, istirrì, strumpà, tisà, apparà (s.
le mai), stravaccassi (s. per
terra), ascinà,
sciurinà (Lm) (G)
// tesorzu (L) “luogo
in cui si sciacquano i panni per stenderli al sole”; tendidura f.,
tendinzu (N) “modo di s. (spianare)
la pasta”; Cufforma
su lettu istira sos pedes (prov.-N) “A
seconda del letto stendi i piedi”; Stendiai su pei cunformu su
lentzoru (C) “S. il piede conforme
al lenzuolo”; Bisogna stirrì lu pedi cant’e longu lu linzolu (prov.-G)
“Bisogna s. il piede quanto è
lungo il lenzuolo” stendimento
sm.
[spreading,
déploiement, extensión, Ausbreitung]
sterrimentu, isterrimenta f.,
istiramentu, isparghimentu, tesura
f. (L),
isterrimentu, istèrria f., isterrimenta f. (N),
sterrimentu, istérrida f., sterrinu,
spraximentu,
stendiamentu (C), isthindimentu, tindimentu (S), stirrimentu, istirrimenta
f., istirrimentu,
stindimentu (G) stenditoio
sm. [clothes-horse,
étendoir, extendedor, Aufhängeboden]
tendidorzu, istendidorzu, isterridorzu, tesorzu
(L),
isterridorju, isparghidorju, ispraghidorzu,
istenditorju, tisiddu,
tesiddu (N), spraxidroxu, stendidroxu,
sterridroxa f.,
sterridroxu (C), isthindiddòggiu,
tindiddòggiu
(S), stinditogghju, istinditogghju (G) stenditura
sf.
[spreading,
déploiement, tendedura, Ausbreitung]
isterridura, isparghidura, istiradura (L), isterridura, isparghidura (N),
stendiadura, sterridura, spraxidura (C), tindiddura (S), stirritura,
istirritura, stinditura, istinditura (G) stenebrare
vt.
[to
enlighten, éclairer, alumbrar, aufhellen]
inciarire, isgiarire, ispannare, ispalattare, ispanèschere, isgiannare
(L), iscrarire, ispalattare, illuchèschere, arbèschere, illimpiare (N),
scrariri, scraressi, isclaressi (sp.
esclarecer), spanigai, spannai (C), inciarì, inciarià, ippannà (S),
risciarà, sciarà, assirinà (G) stenografia
sf.
[stenography,
sténographie, estenografía, Stenographie]
istenografia (LN), stenografia, arti de scriri abbreviau (C), sthenografia,
isthenografia (S), stenografia (G) stenografo
sm.
[stenographer,
sténographe, estenógrafo, Stenograph]
istenógrafu (LN), stenógrafu (C), isthenógrafu (S), stenògrafu (G) stenosi
sf.
med. [stenosis,
sténose, estenosis, Stenose]
istrintura (L), astrintura (N), stringidura, strintura (C), isthringimentu
m. (S), ristringimentu m.,
strintura (G) stentare
vi.
[to
find it hard, avoir du mal à faire, carecer de lo necesario, Mühe haben]
bistentare (it. ant. bistentare),
istentare, isteniare (L), istentare (N), stentai (C), isthintà, tardhà,
paddì, padissì, isthinurà (S), stintà, taldà, stinià (G) stentatamente
avv.
[with
difficulty, avec peine, a gatas, mühselig]
a isteniadura, a pascionu, a pagu a pagu, a baddinca,
a baddone, a s’imbàula-imbàula, istentadamente (L),
abbellu-abbellu, a ispitzecche, a pacu a pacu, mórtura-mórtura,
istentadamente
(N), a fadigu, a serru, a traballu (C), a isthéniu (S), a istentu,
accant’accantu, comu mali si po’ (G) // limbipresu (N) “dicesi di chi parla s.” stentato
pp.
agg. [hard,
malingre, fatigado, mühsam]
bistentadu, isteniadu, nénneru (L), istentau (N), ingatzinau, ortitzu,
traballosu (C), padissiddu, isthinuraddu (S), stintatu, stiniatu, taldatu
(G) stento
sm.
[privation,
privation, escasez, Entbehrung]
isténiu, isteniadura f., fàdigu,
bistentu (it. ant. bistento),
cadéliu, cadeliada f.,
cadeliadura f., passificu (L),
istentu (N), stentu, apprettu, abbisóngiu, fadigu, finigonis pl.
(C), isthèniu, padissimentu, fàdiggu (S), stentu, istentu, stèniu,
istèniu (G) // annada de fàdigu (L) “annata
di s.”; cadeliàresi de su fàmine
(L), morri a finigonis (C) “morire
di fame tra gli s.”; campare a isténiu (L) “vivere
fra gli s.”; malepiare
(L) “vivere di s.”; mòrrere
a isténiu (L) “morire
lentamente”; passificare
(L) ”ottenere a s.”; steppa
sf.
[steppe,
steppe, estepa, Steppe]
isteppa (LN), steppa (C), istheppa (S), steppa (G) stepposo
agg.
[of
steppe, de la steppe, estepario, steppenartig]
istepposu (LN), stepposu (C), isthepposu (S), stepposu (G) sterco
sm.
[dung,
fiente, estiércol, Kot]
istercu (lat. STERCUS), merda f.,
caccasina f., làddara f., lorodda f. (s. diluito),
carùmene, fasura f., gheo
(L),
istercu, cascasina f., beranile (s. animale),
veranile, vasura f., ghiu
(N), streccu, stercu, streccósciu, stercósciu,
straccossu, streccosu, stercosu (C), merdha f.,
lidàmini (S), stelcu, istelcu,
melda
f., cascasgina f., bacina f. (s. umano),
stimpanatu (s. animale), zotta
f., zottu (Lm) (G)
// làddara bécchina f. (L) “s.
caprino”; istraccorzu (L), streccórgiu (C) “recinto
in cui si rinchiudono pecore e capre perché vi lascino lo s. che serve
come concime”; mossale (L) “massa
grossa di s.”; massillone,
massinada f. (N) “cumulo di s.”; bassarada
f., massarada f., merdóina
f. (C), buina f.,
busu (G) “s. bovino”; puddina f. (G)
“s. di uccelli”; mildagghju
(G) “stercaio”; cascasginatu
(G) “quantità di s.”;
loroddu, caccarùgnulu
(Lm) (G)
“s. di capre”; cacarugnulatu
(G) “sentiero sporco di s. che
segnala il passaggio di pecore, capre, ecc.”;
stilcagghju
(G) “luogo sudicio di s.”;
stilculà (G) “perdere s. (Usai)” stercoraio
(scarabeo) sm.
zool. (Geotrupes stercorarius) [dung-beetle,
stercoraire, escarabajo bolero, Raubmöwe]
carrabusu (lat. CARRUM + piem. büsa),
carrammerda, istreccone (L), carrabusu, carrammerda, carravoi, boe de
Tomasu (N), carrammerda, tragamerda, carrabusu, carra-carra (C),
carrammerdha (S), carramelda, carriamelda, carrabusu (G) stercorazione
sf.
[defecation,
défécation, defecación, Reinigung]
alledaminadura, cagada (L), alledamenadura, istercorada, cacada (N),
alladaminadura, cagada (C), lidaminaddura, caggadda, ischagazzadda (S),
litaminatura, cacata, sbacinata, stimpanata (G) stereo
agg.
[stereo,
stéréo, estereo, Stereo...]
istèreo (LN), stèreo (C), sthèreo (S), stèreo (G) stereotipo
sm.
[stereotyped,
stéréotype, estereotípico, Stereotyp]
pregiudìsciu (L), prezudìssiu (N), pregiudìtziu (C), pregiudìziu (S),
palghjudìziu (G) sterile
agg.
mf. [sterile,
stérile, estéril, steril]
istóigu, istùigu, istùdigu, isturdidu, istùnigu, istóbbile -u, istódiu,
lunàdigu, iunàdigu (lat. LUNATICUS), vacante (detto
della terra; lat. VACANTE), vagantiu
(lat.
VACANTIVUS),
siccarzu, istérile, asprinu,
éneu, raschinu, éstigu, ghìcciu (L),
lunàdicu, lunàticu, lunàrgiu (lat.
*LUNARIA), bacantiu, vacadivu,
vacatiu, lucarju,
astrólicu, singru (lat. SINGULUS),
burbusiccu, burbisiccu,
istérile
(N), stérili, infecundu, lunàdiu, lunàdigu, luàrigu, lunàrigu,
nuàdigu,
stùdigu, tuvudu, agona, bìciu,
bitzu
(it. vizzo) (C), isthériri, isthurdiddu,
pàbaru
(S), stèrili, lunàtticu, maciorru, vacantiu, aspriu (G) // ambularzu,
ambulazu (L) “bestiame s.”; ammascinare
(L) “insterilire”; aspriddarzu, asprine, raschinarzu,
rascinarzu (L) “luogo s.”; burbisicca
f., urvisicca
(L), culisicca (N), “donna s.”; istòdia f. (L) “bestia
s.”; sa
muzere istóiga (L) “la moglie
s.”; istoighiu (L) “l’insieme
delle bestie non pregne”; logu eremadu (eremidu), èrema f.
(lat. EREMUS), asprine, asprìghine, asprile (L), aspriu
(C), tarrapinu
(G) “luogo incolto, s.”; stéttiu
(LN) “bestia s., magra, sfinita
dagli stenti”; siccarza f.
(L), bacantia f., bacadiva f. (N) “vacca, pecora s.”;
maciorra f. (G) “sterpa, pecora s.” sterilità
sf.
[sterility,
stérilité, esterilidad, Sterilität]
lèzia, isterilesa (L), isterilidade (N), sterilidadi (C), istheririddai
(S), vacantiu m. (lat. VACANTIVUS), sterilitai (G) sterilizzare
vt.
[to
sterilize, stériliser, esterilizar, sterilisieren]
istuigare, isterilizare (L), isterilizare (N), sterilizai (C), istheririzà
(S), sterilizà (G) sterilizzato
pp.
agg. [sterilized,
stérilisé, esterilizado, sterilisiert]
istuigadu, isterilizadu (L), isterilizau (N), sterilizau (C),
istheririzaddu (S), sterilizatu (G) sterilizzatore
sm.
[sterilizer,
stérilisateur, esterilizador, Sterilisierer]
istuigadore, isterilizadore (L), isterilizadore (N), sterilizadori (C),
istheririzadori (S), sterilizadori (G) sterilizzazione
sf.
[sterilization,
stérilisation, esterilización, Sterilisierung]
istuigadura, isterilizassione (L), isterilizassione (N), sterilizatzioni
(C), istheririzazioni (S), sterilizazioni (G) sterminare
vt.
[to
exterminate, exterminer, exterminar, vernichten]
esterminare, isturminare
(ant.; lat. EXTERMINARE),
destruire, istruire (sp. destruir),
derrùere (lat. DERUERE),
segrestare (cat. segrestar),
dilabare (sp. deslavar), ispèrdere
(L), distruire, derrùere, ispèrdere, fàchere disaccattu (salina) (N),
destrui, sderroccai (cat. sp.
derrocar), sciusciai, sagrastai, sagrestai, segrestai (C), istheimminà,
disthruggì, ischramintà (S), stilminà, istilminà, stragà, struì,
bistrascià, bischisgià (lat.
EXQUIRERE) (G) sterminato
pp.
agg. [exterminated,
démesuré, exterminado, vernichtet]
esterminadu, destruidu,
derruttu, segrestadu, dilabadu, ispérdidu (L), distruttu, derruttu, ispérdiu
(N), derruttu, sderroccau, sciusciau, sagrastau, sagrestau, segrestau (C),
istheimminaddu, disthruiddu, ischramintaddu (S), stilminatu, istilminatu,
stragatu, struitu, dirruttu, bistrasciatu, bischisgiatu (G) sterminatore
sm.
[exterminator,
exterminateur, exterminador, Vertilger]
derruidore, isperdidore, segrestadore (L), distruidore, isperdidore (N),
destruidori, sderroccadori, sciusciadori (C), istheimminadori,
disthruidori, ischramintadori (S), stilminadori, istilminadori, stragadori,
struidori, bistrasciadori, bischisgiadori (G) sterminio
sm.
[extermination,
extermination, exterminio, Vernichtung]
distrussione f., isperdimentu, isperdissione
f., isperditzione f., disaccattu
(sp. desacato), segrestu, sagrastu, istruènscia f.
(L), isperdissione f.,
isperdìssiu, disaccattu, distrussione f.,
sacchizu (N), destruidura f.,
sderroccadura f., sciusciu (C),
istheimmìniu, ischramentu, disthruzioni f.,
isthruimentu (S), stilmìniu, istilmìniu, struimentu, istruimentu, bistràsciu
(G) sterna
sf.
orn. (Sterna hirundo) [flying
gurnard, sterne, charrán común, Seeschwalbe]
rùndine de mare (L), rùnchine de mare (N), caixedda (C), pabarrottu di
mari m., rùndina di mari (S),
àia (rùndula) di mari, guaràgliu
m. (Lm) (G)
// cau a biccu grussu m., marragau de mari mannu m. (C)
“s. maggiore; Hydroprogne caspia”;
caitta, marragau a peis nieddus m. (C)
“s. a zampe nere; Gelochelidon
nilotica” sternere
vt.
vi. [to
stretch, coucher par terre, aterrar, niederwerfen]
isterrijare, isterricorzare, istrampare, bettare a terra (L), istrumpare,
istèndere, ghettare a terra, isterricorjare (N), sterri (lat. STERNERE), sterrinai, sterrighinai,
sterrionai,
strumpai (C), isthindì, isthirrì, isthirrà, isthrampà, isthrampacà
(S), stindì, stirrì, strampà, istrampà, strumpà (G) sterno
sm.
anat. [sternum,
sternum, esternón, Brustbein]
ossu de s’istògomo, ossu de s’iscudu, iscudu, ossu de su coro, ossu
de su pettorru, ossu
de mesu sa pettorra, ispìcciu
(L),
ossu de sa pettorra, ossu de su pettorru, janna de s’ànima f. (N), ossu neuladori, neuladori,
genna
de s’ànima f. (C), ossu di
l’isthògamu (S), spicchju, ispicchju (G) // antrecoro, antecore,
intrecoro (L) “dolore (ma anche
cavità) retrosternale” sterpacchio
sm.
[brushwood,
broussailles pl.,
broza, Gestrüpp]
barrasone, arrisone,
elione (L),
carrasprone, ghirrisone, ghirghisone
(N), burchioni, brunchioni, barrasoni,
cribionatzu, rasittu (C),
barrasoni (S), broccu, rusconi (G) sterpaglia
sf.
[brushwood,
broussailles pl.,
maleza, Gestrüpp]
frascarzu m., chiscuza, chiscuzia,
chiscuzàmine m., chimuzu
m., busàmene m., malesa (cat. malesa; sp.
maleza) (L), carrasprone m.,
ghirrisone m., ghirghisone m.,
malesa, murconaza, istuppu m.,
virvinisa (N), fustigalla,
tepperàrgiu m. (C), risthàggiu
m., prunizzàggiu m., usciaddinu m.
(S),
frascagghju m., frascammu
m. (Cs), stilìccia
(G) sterpaia
sf.
[scrub,
brousse, fraga, Gestrüpp]
prunitzarzu m., tuppa de ispinas (L), locu agghirrisonau m., carraspronarju m. (N),
tuppa de spinas, prunedu m.,
boscu de burchionis m. (C),
risthàggiu m., aippràggiu m., prunizzàggiu m. (S),
lamagghju m., stilicciagghju m.
(G) sterpare
vt.
[to
eradicate, extirper, rozar, ausrotten]
isfrascare, ismacciare, isnarbonare, irrascare, ispattare, ismattutzare, chercuzare,
iscorturare (L),
irghirrisonare, irradichinare, irnarbonare (N), smattai, mattai, scorturai,
snarbonai, isnarbonai (C),
immaccià (S), stilpà (G) sterpazzola
sf.
orn. (Sylvia cinerea)
istampacresuras m, istampamuru m.,
moschitta (L),
istampamuru m., colacresuras
m. (N),
stampacresuras m. (C),
isthampachisuri m., isthampamuru
m. (S),
stampacrisgiuri m. (G) //
muschitta, puzone mùrina (L), murinatta, colacresuras m., ocru
‘e voe m., ogru ‘e oe m. (N), cherri-cherri m.,
ogu ‘e boi m., stampacresuras m., stampamatta m.,
topi de matta m., muschitta f.,
pappamusca m. (C), filumena di mùcciu, pulighittu di mùcciu m.,
cedda razzina, razzuzza (Cs),
(G) “s. di Sardegna; Sylvia conspicillata” sterpo
sm.
[dry
shoot, rejeton, ramo seco, dürrer Ast]
bruncu (lat. *BRUNCUS), bruncone,
busàmene, muju (lat. MUTILUS),
murcu, nucru, murrione, prumutza
f., prunitzu, prunitza
f. (tosc. pruniccia), buscuza
f., cuscuza
f. (lat. QUISQUILIAE),
chimuza f. (lat. CIMA x CYMA), muscione,
rabattu, runcone (L),
broccu (lat. BROCCUS), murcu,
mucru, carrasprone, ghirrisone, grasazone, grisizione, gradazone,
ghirghisone, fruncu,
mucheddu, pibirisia f., pompodda
f. (s. per accendere il fuoco),
mucrone, murcone (N), bruncu,
burchioni, brunchioni, burroni, buccioni, acutzoni, crisajoni, crisioni,
mrugu
(C), prunizza f. (S), stelpu,
broccu, bruncu, rusconi, mulchjoni,
cuscùcia
f. (G) // brunconosu
(L)“pieno di s., di sprocchi”; bruncuzare, chercuzare, chircuzare,
chimuzare cuscuzare (L)
“raccogliere
s. e frasca secca per accendere il fuoco”;
murconaza f. (LN) “quantità di s.”; murcone (L) “s.
rimasto per terra”; raspisone
(L) “fascio di s. usato
per chiudere varchi”; tuva
f. (L) “s. vuoto, cavo”; refogare, affocare (ant.) (L), affogai (C) “bruciare
gli s. prima di arare”; calamare, imprunitzare (L) “disporre s. sui muri dei poderi per impedire agli animali di invadere
i tancati”; murga f.
(N) “grosso s. tagliato”;
prudedda f. (N) “s. secchi
tra i rami di un albero” sterramento
sm.
[excavation,
terrassement, cavadura, Erdaushub]
isterramentu, iscarrarzamentu, isteremamentu, isterratzamentu
(L),
isterramentu, isterru, iscarrarjamentu (N), sterramentu, scarraxadura f. (C), istherramentu, ischarraggiamentu, iffussamentu (S),
starramentu, istarramentu, sfuamentu (G) sterrare
vt.
[to
excavate, déblayer, desterrar las plantas, ausheben]
isterrare, iscarrarzare, isteremare, isterratzare,
isterronare (L),
isterrare, iscarrarjare (N), sterrai, scarraxai, iscarraxai,
spomentai
(C), istherrà, ischarraggià, iffussà (S), starrà, istarrà, sfussà,
sfuà (G) // chibbare (N) “s. col
grugno del cinghiale” sterrato
pp.
agg. [excavatedm
qui n’est pas pavé, desterrado, ausgehoben]
isterradu, iscarrarzadu, isteremadu (L), isterrau, iscarrarjau (N),
sterrau, scarraxau, spomentau (C), istherraddu, ischarraggiaddu,
iffussaddu (S), starratu, istarratu, sfussatu, sfuatu, sfuaddu
(Cs) (G) sterratore
sm.
[shoveller,
déblayeur, cavador, Erdarbeiter]
isterradore, iscarrarzadore (L), isterradore, iscarrarjadore (N),
sterradori, scarraxadori, spomentadori, marradori, terratzeri (C),
istherradori, ischarraggiadori, piccunàggiu (S), starradori, istarradori,
sfussadori, sfuadori (G) sterratura
sf.
[excavation,
déblayement, cavadura, Erdaushub]
isterradura, iscarrarzadura, isterratzu
m. (L),
isterradura, iscarrarjadura (N), sterradura, scarraxadura, spomentadura
(C), istherraddura, ischarraggiaddura (S), starramentu m.,
sfussatura, sfuatura (G) sterro
sm.
[digging
up, dèblai, cavazón, Erdaushub ]
isterratzu,
isterru (L), isterru,
isterronzu
(N), sterramentu, scarraxadura f., spomentu
(C),
istherru, ischarraggiaddura f. (S),
starru, istarru, sfussamentu, sfuamentu (G) sterzare
vi.
[to
steer, braquer, terciar, steuern]
istertzare (LN), stertzai, strissiai (C), istherzà (S), stilzà, ghjrà
(G) sterzata
sf.
[sudden
turn, coup de volant, viraje, Ausweichmanöver]
istertzada (LN), stertzada, strissiada (C), istherzadda (S), stelzata,
ghjrata (G) sterzo
sm.
[sterring-gear,
direction, volante, Steuerung]
istertzu, volante (it. volante)
(L), istertzu, bolante (N), stertzu, volanti (C), stherzu, voranti (S),
stelzu, volanti (G) steso
pp.
agg. [spread,
étendu, tendido, aufgehängt]
isténdidu, istérridu,
istesu,
istiradu, ispàrghidu, ispartu, illongadu, téndidu (L), istérriu,
istirau, isterrimentatu,
isterrorzau, istesorzau, istiriozau, ispartu,
attisiddau, allonghiau (N), stérriu, sténdiu, stendiau, spartu, spannau,
spinnicau, strumpau, rebbau, arrimau (C), isthirriddu, tesu,
isthrasginaddu (S), stirrutu, istirrutu, stesu, istesu, tesu, tisatu (G)
// Daghi si corcat sa roba istérrida a bratzone, atunzu ‘onu, daghi si
corcat a fiancu, atunzu malu (prov.-L) “Quando
il gregge si corica a zampe (di)stese, autunno buono, quando si corica sul
fianco, autunno brutto” stessere
vt.
[to
unweave, détisser, destejer, auftrennen]
istèssere, disfàghere, istramare (L), istèssere, istesserare, istramare
(N), stessi, stramai (C), stissì, isthramà (S), stissì, istissì, stramà
(G) // istéssiu (N), istissutu (G) “stessuto” stesso
agg.
dim. [same,
même, mismo, derselbe]
mantessi, matessi
(cat. mateix), che pare, ettottu,
própriu (sp. proprio) (L),
matessi, che pare, ettottu
(e tottu) (N),
matessi, matéssiu, e tottu (ettottu), própiu (cat.
propi) (C), matessi (S), mattessi, mattessu
(Lm), pròpriu,
pròppiu, stessu (G) // dabareddu
(S)“da se stesso” stesura
sf.
[drawing
up, rédaction, redacción, Abfassung]
istérrida, isterridura (L),
istèrria (N), stèrria, sterrimentu m.
(C), isthirridda (S), stirruta, stèrrita (G) stia
sf.
[hen-coop,
cage à poulets, jaula, Geflügelkorb]
gàbbia pro puddas (L), gàbbia pro puddos, puddarjeddu m.
(N), càbbia de puddas (C), gàbbia pa giaddini,
puddàggiu m. (S), gàpia, gàbbia
pa ghjaddini (G) stiacciare
vt.
[to
coop, encager, aplastar, in einen Käfig sperren]
ischitzare (genov. schisá),
cattare (lat. COACTARE) (L),
istreccare, accattare (N), cerfai, scerfai (cat.
esclafar), streccai (C), ischiccià, inciccià (S), sciaccià, schiccià,
schizzà (G) stiaccino
sm.
orn. (Saxicola rubetra) [stonechat,
traquet pâtre, tarabilla común, Schwarzkehlchen]
nanni, nannigheddu, lodde, cappa de moro f.,
cagamarrone, cattolaju, cincirrò, tzintorno, alipinta maseda f.
(L), sordadeddu, iscrarearju, iscarearzu, preidotto, cattolaju,
ciucirrò, cresurarzu, tzintzorno (N), conca de moru f.,
sartiareddu, sartiarellu
(C), caggamarroni, punté (S), citrì (G) stiancia
sf.
bot. (Typha angustifolia) [club-rush,
jonc, espadaña, Rohrkolben]
ispàdula, ispadarzu m., uda,
buda, insurdapitzinnos, insurdorija,
istoja
(L), buda. guda, gudone m.,
issurduricra,
surduricra, issurda (N), spàdula, fenu de spàdula m.,
scuettu de àcua m., guettu de
àcua m., palla de mari, folla de stoja, segadidus m. (C), buda, uda (S), buda, fiori di buda m., ghjuncu marinu m.,
insuldaricchj (G) stiepidire
vt.
[to
warm up, attiédir, entibiar, lau machen]
intebiare, istebiare (L),
tepiare, istepiare (N),
tebidai (C), intibià, infriddà (S), intibbià, attibbià, stibbià (G) stiffelius
sm.
(cappotto grossolano con cappuccio) [frock-coat,
redingote, levita, Gehrock]
gabbanu (= it.), brenussu (genov. brenusu), capparone (it.
ant. capperone) (L), gabbanu, capparone (N), redingottu (sp.
redingote), cavannu (sp. gabán),
capparoni,
patatucca f. (it. dial. patatucco) (C),
cappottu (S), gabbanu (G) stigadosso
sm.
bot. vds. stécade stigliare
vt.
(rompere la testa al lino) [to
hackle, tiller, espadar, brechen]
bargadare, barghidare (lat. *ARGANA),
cappulare (lat. CAPPULARE),
alliscare, mazare su linu (L), istilliare, mazare su linu (N), organai
(C), mazà lu linu (S), battì (mazà) lu linu (G) stigliatura
sf.
[hackling,
tillage, espadillado, Brechen]
bargadadura, bargadada,
barghedadura, agronadura,
mazadura de linu, alliscadura (L), istilliadura, mazadura de su linu (N),
organadura (C), mazaddura di lu linu /S), battitura (mazatura) di lu linu
(G) stigma
sm.
(marchio) [stamp,
marque, estigma, Zeichen]
marcu (L), istimma, marcu (N), marcu (C), marchu (S), malcu (G) stile
sm.
[style,
style, estilo, Stil]
istile, istìliu, sestu
(it. sesto) (LN), stilu, stili, istili,
sestu
(C), isthiri, sthiri, sesthu
(S), stili, tràciu, tràggiu
(Cs), avvèssiu,
sestu (G) stilettare
vt.
[to
stab, poignarder, apuñalar, erdolchen]
istilettare, istillettare,
istoccatzare,
appugnalare (cat. apunyalar; sp. apuñalar)
(L), istillettare, pugnolare (N), stilettai, istilettai,
spigonai,
appugnalai (C), isthirettà, isthillittà, pugnarà (S), firì cun lu
stillu, studdunà, istuddunà, stuccatà, istuccatà (G) stilettata
sf.
[stab,
coup de stylet, puñalada, Dolchstoss]
istilettada, istoccatzada, pugnalada, abbuddada (s.
nella pancia) (L), istillettada, istoccada, pugnolada (N), stilettada,
spigonada, appugnalada (C), isthirettadda, isthillittadda, isthuccadda
(S), stillittata, studdunata, stuccata, stuccagghjata (G) stiletto
sm.
[stylet,
stylet, estilete, Stilett]
istillu, istilette, istilettu (L), istillette,
istillu
(N), stilettu, strilettu -o, istillu,
spigoni
(cat. espigó; sp. espigón)
(C), isthirettu, isthillettu, còrrina f.
(S), stillu, istillu, studdu, istuddu (G) // raju, arrau (N) “s.
fatto con gli stinchi della lepre o del coniglio per lavorare gli steli
dell’asfodelo; stiletto per battere l’ordito; lat. RADIUS” stilista
smf.
[stylist,
styliste, estilista, Stilist]
istilista (LN), stilista (C), sthiristha (S), stilista (G) stilizzare
vt.
[to
stylize, styliser, estilizar, stilisieren]
istilizare (LN), stilizai (C), sthirizà (S), stilizà (G) stilizzato
pp.
agg. [stylized,
stylisé, estilizado, stilisiert]
istilizadu (L), istilizau (N), stilizau (C), sthirizaddu (S), stilizatu
(G) stilizzazione
sf.
[stylization,
stylisation, estlización,
Syilisierun]
istilizassione (LN), stilizatzioni (C), sthirizazioni (S), stilizazioni
(G) stilla
sf.
[drop,
goutte, gotita, Tropfen]
buttiu m., buttia, lùttiu m.,
lùttia, gùttiu m. (lat. GUTTA),
làmbria (lat. LACRIMA), làmpia,
istidda
(lat. STILLA), istiza, istizu m.,
ischitza, ischitzu m. (L), gùttia,
tillu m., istìddiu m., tiza (N), stìddiu m.,
tilla, tzilla (C), guttéggiu m. (S),
stidda, stilla, sprìndula, sprìndulu
m. (Cs), lìmpiu
m. (G) stillare
vt.
vi. [to
drip, dégoutter, gotear, absondern]
buttiare, luttiare, guttiare (lat.
GUTTIARE), isguttare, sumire, sùmere (lat.
SUMERE), istiddigare (L), istiddiare, tillare, pistiddare (N),
stiddiai, sumiri (C), guttiggià, guttià, sumì (S), guttigghjà, sguttià,
sprindulà (G) // istiddiare, pistiddare (N) “anche:
spruzzare stille di lardo fuso sull’arrosto” stillicidio
sm.
[dripping,
dégouttement, estilicidio, Tröpfeln]
buttiadura f., guttiadorzu, lùttiu
mortu, piscialoru, pisciarolu,
pissiarolu, bucciarolu, guttiadorzu m., sumida f., sumidura
f. (L), guttiadòrgiu, guttiadorzu,
gutziatura f., gùspiu, mórtura-mórtura, simidura f. (N),
stiddiadroxu, stìddiu, stiddiadura f.,
scalapinna f., scolapinna f., guttera
f. (sp. gotera) (C),
gutteggiamentu (S), guttigghju moltu, grundàgghjna f., spriottu (s. di lardo
infuocato sull’arrosto) (G) // cundannatu a li priutti (G) “condannato
allo s. dell’olio caldo” stillo
sm.
[still,
alambic, alambique, Destillierkolber]
limbiccu (L), lambiccu, alambiccu (N), limbiccu, lambiccu (C), limbiccu,
arambiccu (S), limbiccu (G) stilo
sm.
[stylet,
stylet, estilete, Griffel]
istilu (LN), stilu (C), sthiru (S), stilu (G) stilografico
agg.
[stylographic,
stylographique, estilográfico, Füllderer...]
istilogràficu (LN), stilogràficu (C), isthirogràficu (S), stilogràficu
(G) stima
sf.
[estimate,
estime, estimación, Achtung]
istima, istimascione, appretziadura,
apprétziu
m., calculada
(L),
istima, istimatzione,
brezu m., cherinzu
(N), stima, stimatzioni, appretzu m., pirìtzia (C), isthima,
sthima (S), stima, stimma, stimazioni, appréziu m.
(G) stimabile
agg.
mf. [estimable,
estimable, estimable, achtbar]
istimàbile (LN), stimàbili (C), isthimàbiri (S), stimàbbili (G) stimare
vt.
[to
estimate, estimer, estimar, schätzen]
istimare, àere in istimascione, apprettare (s.
un danno), abbrindare,
cuntzettuare, valorare, tantare
(L), istimare (N), stimai, istimai,
appretziai,
apprettiai, piritziai (C), isthimà, sthimà, prizià, varutà (S), stimà,
istimà, benvulè, prizià, apprizià, tiné in contu, prisgià (G) // giùghere
in palma de manu (L) punì in l’archi di l’ària (S)“s.
moltissimo”; brezare
(si) (N) “autostimarsi”; brezau (N) “che si autostima”; faranni
da coddu (S) “perdere la stima” stimato
pp.
agg. [esteemed,
estimé, estimado, geschätzt]
istimadu, apprettadu, tantadu (L), istimau (N), stimau, appretziau,
apprettiau (C), isthimaddu, sthimaddu, priziaddu, varutaddu, affiduzziaddu
(S),
stimatu, istimatu, priziatu, appriziatu, prisgiatu (G) // Chie cheret èssere
istimadu non nerzat sa veridade (prov.-L) “Chi
vuole essere s. non dica la verità” stimatore
sm.
[estimator,
estimateur, estimador, Schätzer]
istimadore, istimosu, appretziadore
(LN), stimadori (C), isthimadori, sthimadori (S), stimadori, istimadori
(G) stimmate
sf.
pl. eccl. [stigmas,
stigmates, estigmas, Stigmen]
istìmatas, istigmas (L), istimmas (N), stìmatas (C), isthìmmati (S), stìmmati
(G) stimolante
p.
pres. agg. mf. [stimulating,
stimulant, estimulante, anregend]
istimulante, punghidore, seguzadore, ispuntzonadore (L), intzidiadore,
tzuntzulladore, untzadore (N), stimulanti, scidadori, spertadori,
strumbuladori, insutzuligadori (C), apprittadori, impuntogliadori (S),
pizzichenti, puntugliadori, inzingadori, azzizadori (G) stimolare
vt.
[to
stimulate, stimuler, estimular, antreiben]
istimolare, ispuntorzare, ispronare, ispuntzonare, apprettare (sp.
apretar), pùnghere (lat.
PUNGERE), intzirriare,
seguzare,
siguzare,
truvare, trubare (lat. TURBARE) (L),
intzidiare, intzingare,
tzuntzullare, impuntorjare,
ispuntorjare,
ispuntzonare, untzare, pùnghere, suzicare, autzare,
azachinare, turbare,
trubare turvare (N),
stimulai, strumbulai, spertai, apprettai, insutzuligai, pungi, succai
(C),
apprittà, imprissà, sullizzità, impuntoglià, punì in marrania, trubà
(S), stimulà, inzingà, azzizà, puntuglià, spuntuglià, ispuntuglià,
spunzunà, ispunzunà, fà sangu (G) // attrempare sos boes (N) “s. gli animali da fatica” stimolata
sf.
[stimulation,
stimulation, estímulo, Reizung ]
ispuntzonada, ispuntorzada, ispronada, apprettada, seguzada (L),
intzidiada, tzuntzullada, ispuntzonada, untzada, ispuntorjada (N),
stimulada, strumbulada, insutzuligada (C), impuntogliadda, apprittadda,
ivvrùnziu m., impressamentu m.
(S), puntugliata, spuntugliata, spunzunata, inzingata, azzizata (G) stimolato
pp.
agg. [stimulated,
stimulé, estimulado, angetrieben]
istimoladu, ispuntorzadu, ispronadu, ispuntzonadu, apprettadu, puntu,
seguzadu, truvadu, trubadu (L), intzidiau, tzuntzullau, ispuntzonau,
ispuntorjau, autzau, untzau,
puntu, suzicau, turbau, trubau (N), stimulau, strumbulau, spertau,
apprettau, insutzuligau, puntu (C), apprittaddu, imprissaddu,
sullizzitaddu, impuntogliaddu, trubaddu (S), stimulatu, inzingatu,
azzizatu, puntugliatu, spuntugliatu, spunzunatu (G) stimolatore
sm.
[stimulator,
stimolateur, estimulador, Antreiber]
istimuladore, ispuntorzadore, ispronadore, apprettadore, seguzadore,
truvadore (L), intzidiadore, tzuntzulladore, tzuntzullu, ispuntzonadore,
untzadore, trubadore (N), stimuladori, strumbuladori, spertadori,
insutzuligadori (C), impuntogliadori, apprittadori (S), stimuladori,
puntugliadori, spuntugliadori, inzingadori, azzizadori, spunzunadori (G) stimolazione
sf.
[stimulation,
stimulation, estímulo, Reizung]
istimulassione, ispuntzonadura, ispuntorzadura, ispronadura, punghidura,
apprettu m. (sp. aprieto),
apprettadura, apprettascione,
-assione, seguzu
m., trubadura,
trubu m. (L),
intzidiadura, tzuntzulladura, ispuntzonadura, autzada,
untzadura,
punghidura, ispuntorjadura, trubada,
trubadura, trubonzu m., trubu m. (N),
stimulatzioni, strumbuladura, spertadura, insutzuligadura, apprettu m.
(C), impuntogliaddura, pugniddura, apprettu m.
(S), stimulazioni, spuntugliatura, spunzunatura, inzingatura, azzizata
(G) stimolo
sm.
[stimulus,
aiguillon, estímulo, Antrieb]
istìmulu, ispuntzonamentu, ispuntzone,
puntorzu
(lat. PUNCTORIUM), apprettu (sp.
aprieto), seguzu, siguzu,
isvrùnciu, affróddiu (s. amoroso),
renchesta f., aitzu (L), intzìdia
f., tzuntzulladura f., untzadura f.,
ispuntzonadura f., ispuntzononzu
(N),
stìmulu, incitamentu, apprettu, strùmbulu (lat.
STIMULUM), affróddiu, nodu, insutzuligadura f. (C), apprettu, impressamentu, puntógliu, isthìmuru,
ivvrùnziu
(S), stìmulu, inzingu, azzizada f.,
spuntugliatura f., apprettu (G)
// Su molenti non camminat che a fortza de strùmbulu (prov.-C) “L’asino non cammina che a forza di s.” stinare
vt.
[to
take away of a tub, tirer du vin de la cuve, sacar del tino el mosto,
abziehen]
bogare dae sa cuba (L), iscuponare (N), bogai de sa carrada (C), buggà da
li cubbi (S), bucà da li cupi, scubbà
(Cs) (G) stinco
sm.
anat. [shin,
tibia, canilla, Schienbein]
istincu, ossu de s’anca, tzancone, cannedda de s’anca f.
(lat. CANNELLA), cambedda f.,
serra de s’anca f., cambutzu
(L), cannedda f., cambutzu, tìnchinu
(N), schincu, stincu,
ossu arrabbiosu, cambùciu, gannedda f.
(C), isthincu, zanconi, cannedda
di l’anca f. (S),
stincu, schincu, spinu di la ghjamba (G) // iscambutzare
(L)“dare calci agli s.”; iscanneddare (N) “prendere dei
colpi sugli s.; cambuciudu (C)“dagli s. grossi “;sganneddai
(C) “picchiare col piede sugli
s.”; sganneddadura f. (C) “colpo
sugli s.” stingere
vt.
[to
discolour, déteindre, descolorar, entfärben]
istìnghere (L), iscolorire,
iscolorare (LN), stingi, istingi,
scoloriri,
scolorai (C), ischururì, iffazzì (S), stignì, sculurì (G) stinto
pp.
agg. [discoloured,
déteint, descolorado, entfärbt]
iscoloridu, iscoloradu (L), iscoloriu, iscolorau (N), stintu, scoloriu,
scolorau (C), ischururiddu, iffazziddu, ibbàsgiu (S), stintu, sculuritu, schiggiaddu
(Cs) (G) stipa,
-ipola sf.
[brush-wood,
menu bois, broza, Reisig]
chimuza, aschimuza, ischimuza,
buscuza, chiecuza, chircuza
(lat. QUISQUILIAE), cuscuzedda,
iscuza,
pimpisa, frusulia,
iscabittu m., linna
minuda (L), cuscuzura, pampuddia, escabittu m.
(probm. it. capecchio), alluchinzadura,
saccaitta, saccaitza, ùscridu
m
(N), fustigalla, frustigalla, scau m.
(C), pimpisa, ischivuzu m.,
ischibuzu m., isthura, legna
minudda, legnaredda (S),
stilìccia, istilìccia (s. di
leccio), abbruncu m. (G) // chercuzare,
chiscuzare (L) “cercare stipe”; abbruncà
(G) “aggiungere s. al fuoco” stipare
vt.
[to
cram, entasser, estibar, zusammendrängen]
intzibbare, intuppire, imbusire, istibbire,
isticcare,
cottare, tzaccare, imbarrare (L), isticcare,
isticchire,
ficchire, incarcare, intippire (N), stibbai (cat.
estibar o it.), stibbiri, indibbiri
(C),
isthibbà, inzaccà, zaccà (S), cuzzà, addinsà (G) stipato
pp.
agg. [crammed,
entassé, estibado, dicht]
intzibbadu, intuppidu, imbusidu, istibbidu,
cottadu,
tzaccadu, imbarradu (L), isticcatu,
isticchiu,
ficchiu, incarcau, intippiu (N), stibbau, stibbiu, istibbiu
(C),
isthibbaddu, inzaccaddu, zaccaddu (S), cuzzatu, addinsatu, a un’abbocu
(G)
/ a intibbu, a intzibbu (L), a mummuleddu (N), a insaccu
(L), a
stibbu, a stibbidura (C) “pieno
zeppo, s. al massimo” stipendiare
vt.
[to
pay a salary, stipendier, estipendiar, besolden]
istipendiare (LN), stipendiai (C), isthipindià, isthupindià (S), pacà
(G) stipendiato
pp.
agg. [salaried,
stipendié, estipendiado, besoldet]
istipendiadu (L), istipendiau (N), stipendiau (C), isthipindiaddu,
isthupindiaddu (S), pacatu (G) stipendio
sm.
[stipend,
appointements pl.,
estipendio, Gehalt]
istipéndiu, paga f., gàggiu (cat.
gatge), feu (ant.; s. di un pubblico ufficiale; tosc. ant. feo) (L), istipéndiu,
istupéndiu (N),
stipéndiu, gàggiu, paga f.,
pagamenta f. (C), isthipéndiu,
isthupéndiu (S), paca f. (G) stipeto sm. [scrub, lieu de menu bois, luego de brozas, Reisigbündel] prunitzarzu (L), carraspronarju, ghirrisonarju (N), prunedu (C), prunizzàggiu (S), stilicagghju (G) stipetto
sm.
[(clothes-)locker,
chiffonnier, escriño, Schränkchen]
cascioneddu, ambuzu, bauleddu, iscarabàttula
f., fortzeri
(L), ambuzu, taliesche, cassiedda f.
(N), scaparattu (sp. escaparate), carramatzina f.,
carramatzìmini, baulleddu (C), cascioneddu, fuzzeri (S), fulzeri,
baulittu (G) stipite
sm.
[jamb,
montant, jamba de puerta, Pfosten]
antarile, antalire, àntara f.,
àntala f. (lat. ANTA(E)), candulittu,
cantalire,
cantarile, istantarolu, istantaloru, istantarile, istantalire (s.
del cancello: lat STANTE), intentarzu, cosciale (cat. cuixal) (L), cantargiare,
canterjale,
cassale, anterile,
anta f., antela f., antargiares pl.,
tzembrana f., rampu, arrampu
(N), istàntili, stanti, antili,
contonali, trempai,
trempali, battentis pl., cascioi
de sciambranas (s. della porta),
cartera de porta f. (C),
cusciari (S), cusciali, stantarili, stantaloru, stantarolu (G) // banderitta
f. (L) “s. del
carro sardo”; (L); istantalorare, istantarolare (L) “munire di
s.”; sos
cosciales de sa janna pl. (L),
is trempais de s’’enna (C) “gli
s. della porta”; baddadori de s’’enna (C) “arpione mobile dello s. della porta”; ghjóculu (G) “s.
di granito”; scuscialatu (G) “senza
lo s. o con lo s. danneggiato” stipo
sm.
[cabinet,
chiffonnier, cofrecito, Schrank]
armàdiu, cascione, cantonera f.
(sp. cantonera) (L), cassione, istipu (N), contonera f.,
burò (C), cascioni, fuzzeri (S), fulzeri (G) stipsi
sf.
med. [constipation,
constipation, estipsis, Verstopfung]
astrintura, isticchidura, abballottadura,
appedrada, appedradura,
malaccagare m. (L), ascadura, appastadura, allinnadura (N), mali de su misereu m.,
stringidura, costipatzioni (C),
isthrintura, isthitigghèzia (S), custipatu m.,
custipazioni, intruzzata (G) stipulante
p.
pres. agg. mf. [stipulator,
stipulant, estipulante, abschliessend]
isterridore (LN), stipulanti (C), isthipuranti (S), stindidori (G) stipulare
vt.
[to
stipulate, stipuler, estipular, abschliessen]
istèrrere (un’istrumentu, unu cuntrattu, un’accordu), istipulare
(LN), stipulai, istipulai,
sterri
unu cuntrattu (C), isthipurà (S), stindì (punì) un cuntrattu (G) stipulato
pp.
agg. [stipulated,
stipulé, estipulado, abschgeschlossen]
istérridu (L), istérriu (N), stipulau, stérriu (C), isthipuraddu (S),
stesu, stirrutu (G) stipulatore
sm.
[stipulater,
stipulateur, estipulador, Vertragschliessende]
isterridore (LN), stipuladori, sterridori (C), isthipuradori (S),
stindidori, stirridori (G) stipulazione
sf.
[stipulation,
stipulation, estipulación, Abschluss]
istérrida (de unu cuntrattu, de un’accordu) (LN), stipulatzioni,
sterridura (C), isthìpura (S), stinditura, stirritura (G) stiracchiamento
sm.
[stretching,
tiraillement, estiramiento, Strecken]
istiratzamentu, istìriu, istiramentu, istiriadura
f., istirionzu, istiriozu, istironzu (
(L), istiratzamentu (N), stiramentu, arregattamentu (C), isthirazzamentu,
tira-tira, isthriuzzamentu (S), tira-tira, stirrimentu (G) stiracchiare
vt.
[to
stretch, tirailler, estirazar, strecken]
istiratzare, istirare, istiriolare, isterriolare, ammerchinzare, infoddonare
(L),
istiratzare, istiriare, istiriolare
(N), stirai, istirai,
istiroddai, stirocciai, arregattai,
regattai (sp. regatear) (C), isthirazzà, tirà, isthriuzzà (s.
il prezzo) (S), stirrì, tirà, andà a istentu (G) stiracchiata
sf.
[stretching,
tiraillement, estiramiento, Entstellung]
istiratzada, istirada, istiriolada (L), istiratzada, istiriolada (N),
stirada, arregattada, regattada (C), isthirazzadda, isthriuzzadda (S),
tirata, stirruta (G) stiracchiato
pp.
agg. [stretched,
tiraillé, estirazado, gezwungen]
istiratzadu, istiradu, istirioladu, isterrioladu, ammerchinzadu (L),
istiratzau, istiriau, istiriolau
(N), stirau, arregattau, regattau (C), isthirazzaddu, tiraddu,
isthriuzzaddu (S), tiratu, stirrutu (G) stiracchiatura
sf.
[stretching,
tiraillement, estiramiento, Entstellung]
istiratzadura, istiradura, istirioladura, merchinziu m.
(L), istiratzadura, istirioladura (N), stiradura, arregattadura,
regattadura (C), isthirazzaddura, isthriuzzaddura (S), tiratura,
stirritura (G) stiramento
sm.
[ironing,
tiraillement, estiramiento, Dehnen]
istiramentu, incordamentu;
pranciamentu (L), istiru,
istironzu, istiriadura f., istirionzu, istiriozu, istìriu;
prantzadura f., prentzonzu
(N), stiramentu, istironzu,
istiru, strigadura f., stendimentu,
attendiadura f., attendiamentu;
pranciamentu, prenciamentu (C), isthiramentu; pranciamentu (S),
stirrimentu; pranciamentu (G) // carresegada f.,
illargada f. (L),
carrisegada f. (C),
carrisiggadda f. (S),
inculdatura f. (G) “s. muscolare,
strappo” stirare
vt.
[to
iron, repasser la linge, planchar, bügeln]
pranciare (s. col ferro da stiro; cat. planxar; sp. planchar),
prentzare;
istirare, istirire (L), appranciare,
prantzare,
prentzare;
istirare, istiriare (N),
planciai, pranciai,
prenciai; stirai, istirai,
istiroddai, stendiai,
attendiai (C), prancià; isthirà, tirà (S), prancià; stirrì (G) //
pizzottu (G) “stiramaniche del
sarto”; Sa carre de su cristianu pius la tiras e pius bessit! (prov.-L)
“La pelle dell’uomo più la
stiri e più è cedevole” stirata
sf.
[ironing,
coup de fer, planchado, Bügeln]
pranciada; istirada (L), prantzada,
prentzada, -adura;
istirada (N), pranciada, prenciada; stirada, stendiada (C), pranciadda;
isthiradda, tiradda (S), pranciata; stirruta (G) stirato
pp.
agg. [ironed,
repassé, planchado, gebügelt]
pranciadu; istiradu (L), appranciau,
prantzau,
prentzau;
istirau, istiriau, (N),
pranciau, prenciau; stirau, stendiau, attendiau (C), pranciaddu;
isthiraddu, tiraddu (S), pranciatu; stirrutu, tisatu (G) stiratoio
sm.
[dra
wing-board, stirator, tabla para planchar, Reisbrett]
asse pro pranciare f. (L), asse
pro prantzare f. (N), assi pro
pranciai f. (C), tàura pa
prancià f. (S), pizzottu (G) stiratore
sm.
[ironer,
stirator, planchador, Dehner]
pranciadore (sp. planchador); istiradore (L), prantzadore; istiradore (N),
pranciadori, prenciadori; stiradori, stendiadori (C), pranciadori;
isthiradori, tiradori (S), pranciadori; stirridori (G) stiratura
sf.
[ironing,
repassage, planchado, Dehnung
] pranciadura; istiradura (L), prantzadura, prantzonzu m.;
istiradura (N), pranciadura, prenciadura; stiradura, stendiadura (C),
pranciaddura; isthiraddura (S), pranciatura; stirritura (G) stiro
(ferro da) sm.
[iron,
fer a répasser, plancha, Bügeleisen]
prància f. (sp. plancha) (L),
prantza f. (N), prància f., ferru de pranciai (C), prància f. (SG) stirpe
sf.
[birth,
race, estirpe, Stamm]
erèntzia (sp. herencia), rèntzia,
arèntzia, arèscia, eredu
m., ereu
m. (cat. hereu), eredade (sp.
heredad), arrébula, rébula,
répula, zenia (it. genia),
nadia (lat. NATIVA), nassione (it.
ant. nazione), ratza (= it.),
cria (lat. CREARE), gretze m., iscannittu
m., còndoma,
cónduma (lat. *CONDOMA) (L), erèntzia,
ereu m., répula, arrampu m.
(it. rampo), arrampiu m.,
rampile m., arrampile m., istrippa,
istrippile m., casta (cat.
sp. casta), nassione, arratza, furzènia, greze,
rèscia, ghiràmene
m. (N), erèntzia, arèntzia,
ereu m., arereu m.,
erederu m. (sp. heredero),
eredeu m., aredadi, eredadi, arrépula,
ratza, ginia, iscrìpia, sangunau
m. (C), répura, prugènia,
razza, ginia, istheppa (S), puglènia, sciatta, stelba, istelba, stilpa,
istilpa, ghjnia (G) // aggastare
(N) “migliorare la s.”; fundamentarju
(N) “capostipite”; e non mi sèghero/ chi so dego/ s’istrippile de
Zudas (N - F. Satta) “e non mi
accorgo/ che sono io/ la s. si Giuda” stitichezza
sf.
med. [constipation,
constipation, estiptiquez, Verstopfung]
astrintura, isprémidos m. pl.,
prentu m., malaccagare m., istitighesa (L),
astrintesa, istrinta a
culu, oppilada, oppilonzu m., tappada, tapponzu m., allinnadura,
asprìghine m. (N),
costipatzioni, stringidura, mali de su misereu m.
(C), isthitigghèzia, isthrintura (S), stiticumu m.,
strignitura, custipatu m. (G) //
oppilare (N)
“divenire stitico” stitico
agg.
[constipated,
constipé, estíptico, verstopft]
astrintu, istìtigu, a isprémidos, culituppadu,
malaccagare
(L), astrintu, istìticu, oppilau
(N),
stìticu, carr’arrésciu (C), isthìtiggu, isthrintu (S), stìticu,
impitratu (G) // impitrassi (G) “divenire s.” stiticuzzo
agg.
fig. (avaro) [stingy,
lésineur, avaro, geizig]
atzeccadu, culistrintu, cadenància f.
(fig.), istrintu, tzecca f. (fig.),
aggantzadu, taccagnu (sp.
tacaño) (L), astrintu, grengu, mendecu, casiacca, crastapùliche,
culu de craedda, pistrincu (cat.
pistrincs) (N), asuriu (lat.
ESURIRE), susuncu, strintu, cagasucci, cananeu (lat.
CANANAEUS), satzagoni (C), abaru, azziccaddu, ippizzèccuru,
ippizziggosu, isthrintu (S), avaru, nanchjosu, milchignu, spizzeccu,
spizzichinu, cacasucchju, attinacciatu (G) stiva
sf.
mar. [hold,
cale, esteva, Kielraum]
istiva (s. delle navi; = it.);
isteva (lat. *STEVA o cat. esteva),
istantalire m., istantarile m.
(s. dell’aratro), istante m.
(lat. STANTE) (L), istiva; isteva, istea, istantarile m.,
istantalìciu m. (N), stiva;
steva, istentalitta (C), isthiba, sthiba (S), stiva; steva, stamanaru m.,
istamanaru
m. (s.
dell’aratro)
(G) // illorare (L) “infilare la
s. nell’anello del giogo”; manutza (L), manuntza, manutza (N),
manuntza, manutza, màniga, mànigu m.
(C) “impugnatura o manubrio
della s. dell’aratro”; paragna
mar. (S) “tavola sagomata longitudinale che serve a poggiare
il pagliolo (pavimento della s.); stivale
sm.
[boot,
botte, bota, Stiefel]
istivale, istiale, bestiale, botte f.,
botta f. (cat. sp. bota) (L), botta
m., istibale, istivale
(N), stivali, botta f., polacca f.
(cat. polaca) (C), botta a tromba f.,
isthibari, sthibari (S),
bottu longu, bottu grossu (G)
// bottas a trumba f. pl. (L),
buzzi pl. (G) “s. a mezza gamba”;
s’imbottai, si sbottai (C) “calzare
gli s., levarsi gli s.” stivaletto
sm.
dimin. [ankle-boot,
bottine, botín, Stiefelette]
bottinos pl. (sp. botín o pis.
bottino), bottas fines f. pl.,
bottes a camba f. pl.,
burtzighinos pl. (it. borzacchini) (L),
istivaleddu (N), bottinu, buttinu, polacchina f.
(C), botti fini f. pl., isthibarettu,
sthibarettu (S),
bottu longu, buttinu (G) // bulzichinu (G) “s.
femminile” stivare
vt.
[to
stow, entasser, estibar, stauen]
istivare, tzaccare (L), istivare, incarcare (N), stivai, istivai,
stibbiri,
stibbai, impillai (C), isthibà, sthibà,
inzaccà,
incugnà (S), stivà, stiffà
(Lm), imbarrà,
inziffì (G) stivato
pp.
agg. [stowed,
entassé, estibado, staut]
istivadu, tzaccadu (L), istivau, incarcau (N), stivau, stibbiu, stibbau,
impillau (C), isthibaddu, inzaccaddu, incugnaddu (S), stivatu, stiffatu
(Lm), imbarratu,
inziffutu (G) stizza
sf.
[anger,
fâcherie, rabieta, Grimm]
arràbbiu m., futta, affutta (it.
fotta), infutterada,
infutteramentu m., bùstiga, bùstica
(piem. bóstica), birchidda,
bischiza,
bèttia (probm. lat. *INVECTIVARE),
arrennegu m., arramattu m.,
crebu m. (lat. CREPARE),
attediada, attédiu
m. (it. tedio), fele m.
(lat. FEL), felone m., bùzara
(genov. búzzera), tzaccu m.,
grumone m., croccone m.
(cat. corcó), corina (it. ant.
corina), incatzada,
ischérfiu m., leu
m., mùtria (it. mutria), venza (cat.
venja) (L), affutta, affuttadura, arragone m., croccone m., aggromoradura,
aggromoru m., gromore
m., grema (cat.
cremar), arra, arralla, arràllia (probm.
cat. rallar), venza, pipa, crepu m.,
derre m., dérralu m., arrosolu m.,
bischiza, bèttia,
fele m., inchimerada,
nechidade, rennegu m., arrennegu
m. (N), feli m., renigna,
arrenigna (cat, renyina), staccu
m., crocconi m., arrennegu m., bùstica,
affutta, affuttadura,
futta, fèngia, studugu m.,
tudugu m., cherpu
m., istéiba, trémpiu m. (C),
arràbbiu m., affutta, crebbu m.,
còllara, avvirinadda (S),
crebbu
m. (Cs), affutta,
futta
(Lm), curina,
attédiu m., arrinecu m.,
zirrioni m. (G) stizzire,
-irsi vt.
vi. rifl. [to
irritate, se fâcher, enojar, ärgern]
arrabbiare, affuttare, arrennegare (sp.
ant. renegar), crebare, anniccare, affelàresi, affelonare,
bustigare, busticare,
attediare, ingrumonàresi, infutteràresi, inconàresi (sp.
enconarse), inchietàresi (sp.
inquietar) (L), arrennegare, si picare fele, s’affelare, s’inchimerare,
si nechidare, s’anniccare, s’affuttare, si bettiare, s’accrocconare,
apprum(m)onare (N),
inchietai, si pigai feli, s’infelai, s’arrennegai, accrocconai, s’atzutzuddai,
s’incaboniscai, s’insutzuligai, s’ameddai,
apprum(m)onai, imbirdillai
(C),
arrabbiassi, affuttassi, cribbà, burià (S), stizzì, stibbità,
affuttassi, arrinicassi, attidiassi, inchiettà, irragnacà, addispittassi,
indispittì, impuddì (G) stizzito
pp.
agg. [angry,
fâché, enojado, ärgerlich]
arrabbiadu, affuttadu, arrennegadu, crebadu, anniccadu, affeladu,
attediadu, appiumonadu,
apprumonadu, bustigadu, busticadu,
ingrumonadu, infutteradu, imburvaradu,
inconadu, inchietadu (L), arrennegau, affelau, inchimerau, nechidau,
anniccau, apprum(m)omau,
bettiau, affuttau,
accrocconau (N), inchietau, arrennegau, accrocconau, atzutzuddau,
incaboniscau, insutzuligau, ameddau, infeboniu,
schinnissau (C),
arrabbiaddu, affuttaddu, cribbaddu, buriaddu (S), stizzitu, stizzuddu
(Cs), stibbitatu,
affuttatu, arrinicatu, attidiatu, inchiettatu, irragnacatu, addispittatu,
indispittutu, impudditu (G) stizzosamente
avv.
[irritably,
avec colère, rabiosamente, reizbar]
cun crebu, felosamente (L), chin crepu, chin arrennegu, felosamente (N),
felosamenti, cun affutta, cun bùstica (C), cun arràbbiu, cun affutta,
cun crebbu (S), cun affutta, cun arrinecu, a nettu
mundiu (G) stizzoso
agg.
[irritable,
colère, rabioso, reizbar]
arrabbiadittu, felosu, felorosu, abbettiosu, crocconosu, buzarrosu,
abbettiosu, isfidiadu, leosu, airosu, buscicosu, busicosu,
bugiarru,
primóstigu, primmósigu, airósigu, levantinu, appiumonadu,
bischizosu, ischerfiosu, tzoccosu (L),
arrennegosu, felosu, derreddu, arragonosu, rennegosu,
bischizosu, cacafele, matticrudu,
suffùriu (N), febosu, felosu,
felorosu, ferenosu, staccosu, tzaccosu, tzaccau, airosu, sutzuliu, pìsili,
isteibosu,
arrennegosu, arrenignosu, renignosu (cat.
renyinós) (C), arrabbiosu, arrabbiaddittu, cribbaddittu,
cribbantinu, ippùnziggu (S)
mutrioni, futtarizzu, arrabbiànciulu (G) stoccafisso
sm.
[stockfish,
stockfisch, estocafís, Stockfisch]
baccaglià (cat. bacallà),
baccalà (L), istoccafissu, baccalà (N), baccalliari, baccaliari,
baccagliari, stoccafissu (C), isthoccafissu, baccaglià (S), stoccafissu,
baccaglià, baccalà (G) stoccata
sf.
[stab,
estocade, estocada, Degenstoss]
istoccada, istocchizu m.,
isticchida,
istoccatzada (L), istoccada, istoccata
(N),
stoccada, insaccada (C),
isthuccadda, isthuccaggiadda, isthuccazzadda (S), stuccata, istuccata (G)
// giogai a stoccadas (C) “contendersi
qualcosa a colpi di stocco”; S’istoccada no est mossu de pùlighe
(prov.-L) “La s. non è un morso
di pulce” stoccatore
sm.
[stabber,
tapeur, estocador, wer Degenstösse versetzt]
istoccadore, istoccatzadore (L), istoccadore (N), stoccadori (C),
isthuccaggiadori (S), stuccadori, istuccadori (G) stoccheggiare
vt.
[to
wound with a rapier, estocader, estoquear, Degenstösse versetzen]
istoccare, istoccheddare, istocchizare,
istoccatzare (L), istoccare, istillettare (N), stocchiggiai, stocchilgiai,
stucchiggiai,
stoccai (C), isthuccaccià, isthuccazzà (S), stuccatà, istuccatà (G) stocco
sm.
[rapier,
estoc, estoque, Stossdegen]
istoccu, istillu (LN), stoccu, stilettu (C), isthoccu, isthirettu (S),
stoccu, studdu, istuddu, stillu, istillu (G) stoffa
sf.
[cloth,
étoffe, tela, Stoff]
istoffa, baetta (sp.
bayeta) (L), istoffa
(N), stoffa (C), isthoffa (S), stoffa (G) // amis m. (L) “s. di lana color
cremisi per fare gonnelle”; setè m.
(L) “antica s.; fr. ant.
satin”; frissa (ant.) “nome
di un’antica s.”; cadinu m. (LC)
“s. di lana grossolana; cat. catís; sp. ant. cadiz”; cordigliadu
m., ispigone m. (L) “specie di s.
antica”; doppiura (L) “detto di s.
o tessuto resistente”; istoffìglia (L) “s. leggera”; belibeu
m., bilubiloi m. (N) “s.
leggera e trasparente”; brillantinu
m. (N) “qualità di s. abbastanza
pregiata”; sestare
(N) “tagliare la s.”; talisu
m. (N) “specie di s.; cat. talis”; bergansò m. (C) “s. di Olanda; piem.
bergansson”; bodratiu
m. (C)“s. per le
gonne dei costumi femminili”; ciafarcani
m. (C) “s. indiana
d’Aleppo”; prunella
(C) “s. di lana pregiata con cui si fa il grembiule di alcuni costumi
femminili sardi”; finta (Lm) (G)”striscia di s. ricamata
usata per guarnizione di lenzuola”; pilulzu
m. (G) “tipo di s. pelosa”; sciampla (C) “pezzo di s. che si lascia nelle vesti per poterle poi slargare; cat.
eixampla – DES II, 455”; piccotti m.
(C) “s. di seta rada e
lucente” stogliere
vt.
vi. [to
dissuade, détourner, disuadir, abwenden]
istorrare, distraire, disviare (sp.
desviar), istrattòddere,
istrottòddere (L),
irbortare, istorrare, istòddere, istrattòddere (N), stoddi, stolli,
storrai, istroddi, sbeliai
(C), disthuglì, disthraì, ivvulthà (S), svià, isvià, isvarià, sturrà
(G) stoicamente
avv.
[stoically,
stoïquement, estoicamente, stoisch]
chin coràggiu (L), chin corazu (N), cun alientu (C), curaggiosamenti (S),
curagghjosamenti (G) stoico
agg.
[stoical,
stoïque, estoico, stoisch]
coraggiosu, corazosu (L), corazosu (N), stóicu, alientosu (C), curaggiosu
(S), curagghjosu (G) stoino
sm.
dimin. [door-mat,
paillasson, esterilla, Fussmatte]
istojedda f. (LN), stera f. (C), isthoiedda f. (S),
stoa f. (G) stola
sf.
[stole,
étole, estola, Stola]
istola (LN), stola (C), isthora (S), stola (G) // Dinari de istola andat
sempre ‘ola-’ola (prov.-L) “Denari di s. van subito via”; Si ven’a casa la stola no lassà
mudderi sola (prov.-G) “Se viene a
casa la s. (= il prete) non lasciare sola la moglie” stolidezza,
-ità sf.
[stolidity,
sottise, estulticia, Dummheit]
istolidesa, macchine m., tontesa,
bijoncùmine m., isimprùmene m. (L), istolatzadura, istinu m.
(N), scimprori m., tontesa,
boveria, balossìmini m.,
sciapidóriu m., sciollóriu m., strollichèntzia (C), isgimprumu m. (S), scimprùgghjni, tuntesa, stultesa (G) stolido
agg.
[stolid,
sot, estólido, dumm]
istólidu, soloccu, bijoncu, biongu, macchisonzu, cacciàcciu, maccariottu,
maccoccu, bistoldu (it. Bertoldo), iselentadu, bistónchinu, ciónchinu,
dronzoelle, nécciu,
pendione (sp. pendón) (L),
istolatzau, drolle (cat. drol.le),
drelle -u, balioddo, drangalloi, intolatu,
micaelle
(N), balossu, bovu (cat. sp. bobo),
scimpru (cat. ximple), tontu (sp.
tonto), bicchilloi, bicchiloi, bicchillocu,
lolloni,
meu (probm. it. menico), stróllicu,
istróllicu,
scassolau (C), isgimpri, tontu, tontazzu, tunturroni, santunnoce,
basgiaboi (S), biarottu, bialoni, bibbilloccu, scimpru, bisgioncu,
bistoldu, attambanatu (G) stollo
sm.
(asta di legno) [pole
(of haystack), perche, palo de pajar, Stange]
palu (lat. PALUS),
roccu (lat. BROCCUS)
(LN),
fusti (lat. FUSTIS), pèrtia f.
(lat. PERTICA), palu (C),
roccu, paru (S), rocchju, palu (G) stolone
sm.
[stolon,
stolon, estolón, Stolon]
rebuddu, rempuddu (lat. *REPULLUS),
frua f. (lat. FRUGE),
frunza f. (lat. FRONDIA), isfraone, allattante (L), froga f.,
froghedda f., sirba f. (lat. SILVA),
brossa f., allattante
(N),
schésciu, tzéurra f. (C),
isthuroni (S), rimpuddu, pucioni (G) stoltamente
avv.
[stupidly,
sottement, estultamente, dumm]
loccamente, maccamente
(L), che maccoccu, a macchiore,
istinadamente (N), tontamenti, bovamenti (C), maccamenti (SG) stoltezza
sf.
[stupidity,
sottise, estulticia, Dummheit]
macchine m., macchìmine m.,
macchinesa, isimprùmene
m., iscabadoria, castigadùmine
dortidùdine, loccheria, loccura
(sp. locura), necedare
(ant.), trottìmene m., tortesa,
tortura (L), istolatzadura, istinu m.,
gaddighinzu m., loccura, macchìghine
m., nochimore m., boliadura, toccadura a conca (N), loccura, loccheria, macchiori m.,
arrevesciori m., locchesa,
locchidadi, locchìmini m., strollichèntzia,
sciollóriu m., scassolamentu m., travessura,
trevessua (C),
isgimprumu m. (S), macchinu m.,
scimprùgghjni (G) stolto
agg.
[stupid,
sot, estulto, dumm]
innócchidu, maccu (lat. MACCUS), loccu (sp.
loco), iscabadu, leccu (cat.
llec), abbadu, labadu, istinadu,
istoltu
(L), istolatzau, istinau, maccoccu, boliau, dischissiau, irgabbalau, nóchimu,
gaddighinosu (N), loccu, maccócciu, macchisóngiu, brómbulu, alluau (C),
isgimpri (cat. ximple), maccu,
maccaccu, tunturroni, barengu (S), istultu, bistoldu, scimpru, biarottu,
mangalloi (G) // s’alloccai (C) “diventare
s.; sp. alocar”; Chie at dinari istoltos los ispendet in roccos (prov.-L)
“Chi ha soldi s. (non sudati) li
spende in pezzi di legno (in cose futili)” stomacare
vt.
[to
nauseate, écoeurer, asquear, anekeln]
istogamare, istogomare
ascamare, aschiare (sp. asquear),
triulare sa matta, contomiare
(L),
istocomare, istomacare, ascare,
ghelestiare (N), stogumai, istogumai,
treulai
sa matza, sciumbullai (trumbullai) su stógumu, aschiai (C), isthomaggà,
isthogamà, isthugamà, burià,
fà a gana mara (S), stogamà, stugamà, riaddà, fà l’ascu (l’àscamu),
bulià (G) stomacata
sf.
[loathing,
*hideur, asquerosidad, Ekel]
istogamada, àscamu m., ascu m. (sp. asco),
aschiada (L), ghelestiada, ascada, ascu m.,
ascadura, contomu m., istocomada
(N),
stogumada, aschiada, ascu m.,
schivori m., schivòria (C),
isthomaggadda, isthogamadda, buriaddura (S), stogamata, riaddata (G) stomacato
pp.
agg. [nauseated,
écoeuré, asqueado, angeekelt]
istogamadu, ascamadu, aschiadu, contomiadu
(L),
istocomau, istomacau, ascau,
ghelestiau (N), stogumau, sciumbullau, aschiau (C), isthomaggaddu,
isthogamaddu, buriaddu (S), stogamatu, stugamatu, riaddatu, buliatu (G) stomachevole
agg.
mf. [nauseating,
écoeurant, asqueroso, ekelerregend]
istogamosu, ascamosu, istogomosu, ascamile, ascherosu (sp.
asqueroso), ascosu, isputzecche
(L),
contomosu, ghelestiosu, ascosu, colobiadore, istomacale, istocomosu
(N),
stogumosu, ascherosu, ascosu (C), isthogamosu (S), stumagosu, stogamosu,
riaddosu (G) stomaco
sm.
anat. [stomach,
estomac, estómago, Magen]
istògomo, istógamu, istógomu, istómagu, (lat.
STOMACHUS),
budda f. (lat. BULLA), bentre
pizàdile f. (s. dei ruminanti),
istèvene (L), istómacu, istócamu, istàmacu, istòcomo,
stògomo,
ciacu,
cracu,
istreccu
(N),
stógumu, stógomu (C), isthògamu, sthògamu,
istherchu
(S), stògamu, stòmmaggu
(Cs), istògamu
(G) // faùndia f. (L) “impaccio allo s.”; isanimadura f.
(L) “languore di s.”;
male de sos èbedes (L) “pesantezza
di s.”; suffratta f., subèria
f., subreria
f. (L), supèria f. (G) “pesantezza di s.
dopo una scorpacciata”; èssere a chèndia (L) “avere
acidità di s.”; tènnere in budda (L) “avere
sullo s. una persona”; èssere a trìulas de matta (L) “avere lo s. sconvolto”; coràtzidu, coràssidu (L), coràrdile (N), coràssiu (C) “bruciore di s.”; pirì
(Lm) (G) “s.
della
gallina”; zìricu
(G) “sensazione sgradevole dello s.
dovuta all’abbondanza del cibo o ad altro”; A
s’istògomo est dulche su ch’est rànzigu a bucca (prov.-L) “È
dolce allo s. ciò che è amaro al palato”; Su stógumu prenu non
creit a su sbuidu (prov.-C) “Lo s.
pieno non crede a quello vuoto” stomatite
sf.
med. [stomatitis,
stomatite, estomatisis, Stomatitis]
buccamala, male a sa ‘ucca m., maleucca
(male de ‘ucca) m., rispiu m., ruspisu m. (L),
male de sa ‘ucca m., iscardidura de bucca (N), mali de sa ‘ucca m. (C), infiammazioni di la bocca (S), mali di la bucca m.
(G)// ruspi-ruspi m.,
ruspiu m. (L) “s. aftosa
dei bambini” stonacare
vt.
[to
unplaster, décrépir, quitar el revoque, den Putz nehmen]
istunigare, iscrostrare (L), irgrostare muros, catzare s’arribbussadura
(N), ndi bogai (spilloncai) s’arrebussu (C), ischrusthà (da l’intònaggu)
(S), stunacà (G) stonacato
pp.
agg. [unplastered,
décrépi, descostrado, ohne Putz]
istunigadu, iscrostadu (L), irgrostau (N), spilloncau de s’arrebussu
(C), ischrusthaddu da l’intònaggu (S), stunacatu (G) stonare
vt.
vi. [to
be out of tune, détonner, desentonar, falsch spielen]
istonare, iscantonare, iscantare, distonare (it.
ant. distonare) (L), istonare, agguttare (N), stonai, istonai,
disintonai
(sp. desentonar), distonai (C),
isthunà, sthunà, ischuncurdhà (S), stunà (G) stonato
pp.
agg. [out
of tune, détonné, desentonado, falsch]
istonadu, iscantonadu, iscantadu, distonadu, malaccordadu
(L),
istonau, agguttau (N), stonau, disintonau, distonau (C), isthunaddu,
sthunaddu, ischuncurdhaddu (S), stunatu (G) // a chistonu
(L) “in maniera s.” stonatura
sf.
[false
note, dissonance, desarmonía, Falschspielen]
istonadura, distonadura, distonu
m., iscantonamentu m.
(L), istonadura (N), stonadura, stonu m.,
disintonu m. (sp. desentono) (C), isthunaddura, ischuncordhu m.
(S), stunatura, sgrembu m., spòmpiu
m., ispòmpiu m. (G) stop
sm.
[stop,
stop, stop, Stop]
frimmada f. (LN), issi! (N),
firmada f. (C), feimmadda
f. (S), cansata f., sposta
f., filmata f.
(G) stoppa
sf.
[tow,
étoupe, estopa, Werg]
istuppa (lat. STUPPA), raigatzu m.,
raigone m., ràjula, ràsula, tombai
m. (L),
istuppa (N), stuppa, istuppa
(C),
isthoppa, sthoppa (S),
stuppa (G) // burvusa (N) “s. del
lino”; La stuppa accult’a lu focu si no si brusgia s’abbampa (prov.-G)
La s. accanto al fuoco se non si
brucia s’avvampa” stoppaccio/1
sm.
[tinder,
bourre, taco para el fusil, Vorladung]
istuppatzu, iscabìcciu, ischivitzu (it.
capecchio) (L), istuppatzu, istrittibiddatzu (N), stuppinella f. (sp. estopín), pìggia f.
(cat. pitja) (C), ischivizu, isthuppàzziu
(S),
stuppàcciu (G) // pìggia f. (C)
“anche: zeppa di legno che serve ad assicurare la lama alla pialla” stoppaccio/2
sm.
bot. (Usnea barbata) [moss,
mousse, almizcle, Moss]
istuppàcciu, matta
de tinteri f. (L), lanedda de
matta f. (N), stuppa de matta f.
(C), lana di rocca f., èiba
ruza f. (S), petralana f., alba
tramuntana f., alba lùccia f.,
alba lucia f., muscu (G) stoppaccioso
agg.
[towy,
cotonneux, estoposo, wergartig]
istupposu (L), istupposu, contomosu (N), stuppacciosu, tuvudu (lat. *
TUFUS) (C),
isthupposu (S), stupposu (G) stoppare
vt.
[to
stop with tow, étouper, tapar con estopa, mit Werg verstopfen]
istuppare (LN), stoppai,
stuppai
(C), isthuppà (S), stuppà (G) stoppia
sf.
[stubble,
chaume, rastrojo, Stopfel]
istula (lat. *STIPULA), restùgiu
m., restuju
m. (lat. *RESTUCULUM), restugu m.,
restrugu m., restugliu m. (ant.), listrugu
m., sedu m. (L),
istula, restrucu m., ristrucu
m., listrucu
m., sèghede m., sèghete m. (lat. SEGES),
suttalle m., suttafarche m.,
suttafalce m. (N), stula, stua, érimu m.
(C), isthura, fìndaggu
m.,risthùggiu m. (S),
stula, saina
(Cs), stùppia, rustugghju
m., ristugghju m., sedu m., abbruncu m.
(G) // agghiare s’istula
(L) “conservare le s.”; fàghere
cuilarza (L) “bruciare le s. ed
ingrassare il terreno col concime delle bestie pascolanti”; istulare
(LN), stulai, istulai (C)
“pascolare nelle s.; raccogliere
le s.”; istularzu m. (L),
stuàrgiu m., stoàrgiu m. (C) “luogo di s.” ;
seghedare (LN) “tagliare o
raccogliere le s.” stoppino
sm.
[wick,
lumignon, pabilo, Docht]
istuppinzu (L), luchinzu, lumerra
f. (N),
luxìngiu, pibillu (sp. pabilo)
(C), isthuppignu (S), stuppignu, istuppignu (G) // lucchette (cat. lluquet) (L), lucchittu (C), lucchettu, zirìglia f.
(G) “s. inzolfato per le botti”; stuppignà (G) “mettere lo s.”; smiccià, smucculà (G) “accorciare lo stoppino” stoppione
sm.
bot. (Cirsium italicum, C. arvense)
bardu candela (L), gardu aininu, gardu molentinu (N), cardu de santu
Giuanni, spin’’e pastori f.,
spinecardu f. (C), gardhu di
santu Giuanni (S), caldu asininu (G) stopposo
agg.
[towy,
cotonneux, estoposo, wergartig]
istupposu, istuppulosu, tuffudu,
tuvudu
(lat. *TUFUS) (L), istupposu,
contomosu (N), stupposu, tuvudu (C), isthupposu, sthupposu
(S),
stupposu, pulmonazzu (G) storace
sm.
bot. (Styrax officinalis) [styrax,
storax, estoraque, Storaxbalsam]
istorache,
storàciu
(LN), storaxi, storaci, storàciu
(C),
isthoraci (S), storaci (G) storcere
vt.
[to
twist, tordre, torcer, verbiegen]
istòrchere, dòrchere, tòrchere
(lat.* TORCERE x TORQUERE),
intonchinare, tultzinare, isbambiare (s.
il filo), isbambulare, apponsare, istrocchizare, istoncinare,
tonchinare, isprofizare,
istonchinare, retoltare, travolcare, inconchinare
(L), istòrchere, istròcchere, tròcchere, intorticare, tonchinare,
intonchinare, istonchinare, istortonzare,
fortzicare
(N), strocci, stroccillai, istottorgiai,
strottoxai,
trottixai, trottoxai, attrottiai, attrottoxai, tróddiri, arricraccai,
recraccai,
arrecraccai (cat. recalcar) (C),
isthuzzì, tuzzì,
tuzzinà, turthià (S), stulcì, tulcì, intulcì, sturcinà
(Lm) (G), turcinà (Cs), tulcinà
(G) // apponsare su murru (L) “s.
il muso”; istròcchere (N) “anche:
parlare sotto metafora”; s’arrecraccai unu pei (C) “s.
un piede”; Dottori chi stroccit bruncu non c’est de si fidai (prov.-C)
“Di un dottore che storce il muso
non c’è da fidarsi” storcimento
sm.
[twist,
contorsion, torcimiento, Verbiegung]
intonchinamentu, istonchinada
f., istórchida f., -idura f.,
istorchimentu, tultzinamentu,
istrocchidura f., abbaluccamentu,
attambainada f., atturdida f., isturdida f., asturdimentu,.
travolcada f. (L),
fortzicadura f., fórtzicu, tonchinadura, trocchidura f. (N), stroccimentu, stroccidura f., recraccadura f., strottoxamentu
(C), isthuzzidda f., tuzzinamentu,
tuzziddura f. (S), stulcimentu, tulcinamentu, tulcimentu, intulcimentu (G) stordimento
sm.
[dizziness,
étourdissement, aturdimiento, Betäubung]
isturdimentu, atturdimentu, attontonadura
f., attontonu,
attuntonamentu, tùmbidu, tumbimentu, abbauccu, attambainamentu,
attambainadura f., mùidas f.
pl., illuinu, alluinu, illérinu,
imbeladura, ammuinadura
f., pasmu (sp. pasmo) (L), isturdida
f., isturdimentu,
isturdinzu,
atturdimentu, iscussiminzu, ammalughinamentu, abbabbaluccamentu,
attolondramentu (N), stronamentu, scilibrimentu, scassolu, alluinu,
sturuddu, stontonamentu, alluadura
f., attolondramentu, isturuddu, lolloina f., mediadura f.,
sbollinu, scimingiadura f., iscimìngiu, sciumìngiu,
sciundadura f., sturdimentu (C),
attuntunamentu, attambainamentu, abbangaramentu (S), stuldimentu, muina f.,
allòlliu, imbàddinu, intumbidda
f. (Cs), intumbùgghjni
f., intumbimentu, cialbiddana f.
(G) stordire
vt.
vi. [to
daze, étourdir, aturdir, betäuben]
isturdire, attontare, istuntonare,
attuntonare,
attontonare, istontonare, attambainare, abbanghelare, abbenghelare,
ammammaluccare, ammumuinare, intumbire (sp.
entumirse), asturdire,
atturdire
(cat. sp. aturdir), imbaddinare,
illuinare, alluinare, abbovare, abbaluccare, abbagliuccare, imbelare,
abbelare, abberelare, isturdinare, allampare, allampiare, attolondrare,
pasmare (sp. pasmar), istronare,
attronare (sp. atronar), allereddare,
ammadainare, ammammaccoccare, tumbire (L),
isturdire, atturdire, abbabbaluccare, irmeddighinare, ammadughinare,
attordire, irbaddinare, istorronare,
attolondrare, ammalughinare, iscussiminzare, ammammaluccare (N), isturdiri,
sturdiri,
atturdiri, stronai, attronai, stontonai, istontonai,
attontai,
attolondrai, stolondrai, alloriai, allolloriai,
sturuddai,
isturuddai, scilibriri,
abbabbaluccai, abbrabbaluccai, alluinai, scimingiai, iscimingiai, sciumingiai,
ammammaluccai, attrudiri, iscirbì, meriai, sbollinai, smemoriai,
sturnigai (C),
attuntunà, attambainà, abbangarà, ibbaddinà, abbazinà, abbuvunà,
isthuntunà, sthurdhì (S),
stuldì, istuldì, intumbì, abbivalà, abbauccà, imbaddinà, attuntunà,
stuntunà, stuntunì, intuntunà, attambainà
(Cs), allollià,
intrunà, attrauccà, attrallarà, abbiuttì, ingaladì (s. con chiacchere) (G) // luare (L), alluai (C) “s.
i pesci con l’euforbia”; sa pudda at isturdidu (L) “la
gallina ha perso la capacità di fare le uova”; mediai (C) “essere
stordito, fuori di sé” storditezza
sf.
[absent-mindedness,
étourderie, atolondramiento, Fahrigkeit]
attontamentu m., atturdimentu m., imbàddinu m.,
intumbimentu m., illuinamentu m.,
attolondramentu m., istronamentu m., istronada,
-adura, isturdinada (L),
attolondradura, iscussiminzadura, atturdidura, disattinu m.
(sp. desatino), discóidu m. (N), stronamentu m.,
attontamentu m., alluinamentu m.,
sturuddamentu m. (C), attuntunamentu m.,
attambainamentu m.,
abbangaramentu m. (S),
intumbimentu m., intumbùgghjni,
allòlliu m., cialbiddana, muina,
intrunamentu m. (G) stordito
pp.
agg. [dozed,
étourdi, aturdido, betäubt]
asturdidu, isturdidu,
attontadu, attontonadu, istontonadu, attambainadu, abbangheladu,
abbengheladu, ammammaluccadu, intumbidu, atturdidu, imbaddinadu,
abbaddinadu, alluinadu, illuinadu, abbovadu, abbaluccadu, abbagliuccadu,
imbeladu, abbeladu, abbereladu, isturdinadu, allampadu, allampiadu,
attolondradu, pasmadu, istronadu, attronadu, attronidu,
atzunconadu,
allereddadu, ammadainadu ,
ammammaccoccadu, lùinu, lunadu (L),
isturdiu, atturdiu, abbabbaluccau, attolondrau, ammalughinau,
iscussiminzau, irmeddighinau, istontorronau,
istorronau,
ammammaluccau, allentrennau
, tallaranatu (N),
sturdiu, strudiu, isturdiu,
atturdiu,
attrudiu, stronau,
attronau, stontonau, attolondrau, stolondrau, alloriau, sturuddau,
scilibriu, abbabbaluccau, abbrabbaluccau, alluinau, ammammaluccau,
ammuccionau, immadeddau, sculubiau, spidientau, stamburinau,
scimingiau, iscimingiau (C), attuntunaddu, attambainaddu, abbangaraddu,
ibbaddinaddu, abbazinaddu, abbuvunaddu,
ammaccaccaddu, ammaccuccaddu, isthuntunaddu, sthurdhiddu (S),
stulditu, istulditu, sturdulitu
(Lm), intumbitu,
intumbiddu
(Cs), abbauccatu,
imbaddinatu, attuntunatu, istuntunatu, abbivalatu, intuntunatu, allolliatu,
intrunatu, intrunaddu
(Cs), attrauccatu,
attrallaratu, attambainaddu,
stuntunitu, abbiuttitu
(G) storia
sf.
[history,
histoire, historia, Geschichte]
istòria (L), istòria, cuncustòria (N), stòria (C), isthória, sthória
(S),
stòria, istòria (G) // retranga (L), arratranga (C) “s.
vecchia, lunga e noiosa; cat. retranga”; E sentza cuncustòria/ de
su tottu detzidet de l’ispèrdere (N) “E
senza tante s./ decide di distruggerlo del tutto” storicamente
avv.
[historically,
historiquement, históricamente, geschichtlich]
istoricamente (LN), storicamenti (C), isthoricamenti (S), storicamenti (G) storicità
sf.
[historicity,
historicité, historicidad, Geschichtlichkeit]
istoricidade (L), istoritzidade (N), storicidadi (C), isthoriciddai (S),
storicitai (G) storico
agg.
[historical,
historique, histórico, historisch]
istóricu (LN), stóricu (C), isthóricu (S), stòricu, storiali (G) storiella
sf.
dimin. [little
story, historiette, cuento, kleinne Geschichte]
istoriedda (LN), palistòria,
paristòria
(gr. paristoria), naravella, novìtzia
(incrocio di nova + it.
notizia), contàscia, contu m.,
contadu m. (L), paristòria,
contu m. (NC), paristhória,
cuntaddu m. (S), contu m., cuntatu m. (G) //
novitziare (L) “raccontare s.” storiografia
sf.
[historiography,
historiographie, historiografía, Geschichtsschereibung]
istoriografia (LN), storiografia (C), isthoriografia (S), storiografia (G) storiografo
sm.
[historiographer,
historiographe, historiógrafo, Geschichtschreiber]
istoriógrafu (LN), storiógrafu (C), isthoriógrafu (S), storiògrafu (G) storione
sm.
itt. (Acipenser sturio) [sturgeon,
esturgeon, esturión, Stör]
istorione (LN), storioni, istorioni
(C),
isthorioni (S), storioni (G) stormire/1
sm.
[rustle,
bruissement, crujido, Rascheln]
ischimuzu, mùida f., istripittu
(L), arra f., arràllia f., frùsia f., mùghida
f. (N), muinu, battùliu, tremedderi, carrappadura f.
(C), ischimuzu, trimuttu (S), fràstamu, sfraizzu, frùsciu, frascùgliu
(G) // arra de sidas (N) “s. di
fronde” stormire/2
vi.
[to
rustle, bruire, zurrir las frondas, rauschen]
ischimuzare, muidare, frusciare (L), arrare, arralliare, frusiare, frusire
(N),
battuliai, carrappai (C), ischimuzà (S), frastamà, fruscià (G) stormo
sm.
[flight,
troupe, bandada, Schar]
bolu, nue de puzones f., trumada f., frotta f.
(L), bolu (N), bólidu, truma
de pillonis f., gamada de pillonis f. (C),
boru (S), bolu (G) // repiccare (L) “suonare
le campane a s.”;
sciurmai (C) “volare a s.” stornare
vt.
[to
avert, détourner, desviar, abwenden]
istorrare (cat. astorar), disviare (cat.
sp. desviar), disvariare (sp.
desvariar), distornare,
iscolombrare, istràere (L),
istorrare, irbortare (N), storrai, desviai (C), disthuglì, ivvulthà (S),
sturrà, schilvià, disvià (G) stornato
pp.
agg. [averted,
détourné, desviado, abgewendet]
istorradu, disviadu, isvariadu, disvariadu (sp.
desvariado) (L), istorrau, irbortau (N), storrau,
desviau (C), disthugliddu, ivvulthaddu (S), sturratu, schilviatu,
disviatu (G) stornellare
vi.
[to
sing stornelli, chanter des couplets, coplear, Stornelli singen]
andirare (LN), cantare
a muttos (a muttettos) (L), cantare a muttos (a muttettes) (N), andirai,
cantai
a muttus (a muttettus) (C), cantà a muttetti, isthruniddà (S), cantà a
mutti (G) stornellata sf. [singing of stornelli, cantate de couplets, cantada de coplas, Stornelligesang] istrunellada (L), cantada a muttos (LN), cantada a muttus (C), isthruniddadda, cantadda a muttetti (S), cantata a mutti (G) |
|
stornello
sm.
[stornello,
couplet, copla, Stornello]
muttu, muttettu (L), muttu, muttette (N), muttu, muttettu (C), muttettu
(S), muttu, muttettu (G) storno/1
sm.
[transfer,
détournement, giro de fondos, Umbuchung]
giru de fundos (de ‘inari) (L), ziru de fundos (de dinare)(N), storru,
giru de fundus (de dinai) (C), giru di fondi (di dinà) (S), ghjru di
fundi (di dinà) (G) storno/2
sm.
orn. (Sturnus vulgaris) [starling,
étourneau, estornino, Starn]
istrunellu (it. stornello), istrunìgliu,
istullu, isturlu, istùrulu,
isturru (lat. STURNUS), istrullu, istrulu, istrullu pintirinadu, istrunìgliu,
istùrulu randinadu (s. di passo),
puzone nieddu, istrùgliu, melodia f., meludia f.
(L), istùrulu, istùrulu grandinau, sturru, isturru, istullu, istrùlliu,
ustrullu (N), sturru, isturru, sturnu, stùrridu, storru, turnu, sturru
pintu, sturru nieddu, sturru colori de arrosa (s.
roseo; Sturnus roseus) (C), isthruneddu (S), struneddu
(Cs), sturru,
struddu, istruddu, strùddula f., strùddulu, istrùddulu, studdu,
strullu, stùlluru, istrugghju, istrùgghjulu, istruneddu (Cs) (G)
// istrunellare (L)
“cacciare gli s.”; istrùgliu
nieddu (L); isturru de
monte, istùrulu
campinu (N), sturru nieddu,
sturru carroghinu, merrioca f. (C) “s. nero (Sturnus unicolor)”;
stùrrinu (C) “del
colore dello s.” storpiamento
sm.
[crippling,
estropiement, estropeo, Versunstaltung]
istroppiamentu, isempiadura f., abbisestru,
bisestru
(L), istróppiu, isémpiu (N), struppiamentu, struppìmini,
struppiu,
scalabru (sp. descalabro) (C),
isthruppiamentu, isciumpiamentu (S), istruppiamentu, istróppiu (G) storpiare
vt.
[to
cripple, estropier, estropear, verunstalten]
istruppiare, istroppiare (lat.
EXTURPILARE o dallo sp. estropear), isempiare, ijempiare (it.
scempiare), bisestrare (probm.
it. bisesto - DES I, 210) (L), istroppiare, disestrare,
isempriare, isempiare,
attullire (cat. tulir; sp. tullir) (N), struppiai,
istruppiai,
stroppiai, istroppiai, scempiai,
sciorbeddai, tulliri (C), isthruppià, isciumpià (S), struppià, istruppià,
stroppià
(Cs), scimpià
(G) // Lu troppu isciumpèggia (prov.-S),
Lu troppu struppigghja (prov.-G) “Il
troppo storpia” storpiato
pp.
agg. [crippled,
estropié, estropeado, verunstaltet]
istruppiadu, istroppiadu, ijempiadu,
isempiadu, bisestradu (L), istroppiau, isempiau, isempriau,
attulliu
(N), struppiau, stroppiau, istroppiau,
scempiau,
sciorbeddau, tulliu (C), isthruppiaddu, isciumpiaddu (S), struppiatu,
istruppiatu, stroppiaddu
(Cs), struppiaddu (Cs) scimpiatu
(G) // Corfu de maccu o mortu o istroppiau (prov.-N) “Colpo
di matto o morto o s.” storpiatura
sf.
[crippling,
estropiement, estropeo, Verunstaltung]
istruppiadura, istroppiadura, ijempiadura,
isempiadura, istrùppiu m., istróppiu
m., isémpiu m. (L), istroppiadura, istróppiu
m., isempiadura (N),
struppiadura, istroppiadura,
struppiu
m., struppìmini
m., scempiadura,
scalabru m. (sp. descalabro)
(C), isthruppiaddura, isciumpiaddura (S), struppiatura, istruppiatura,
struppiadura (Cs),
stròppiu m., istròppiu m.,
scimpiatura, sciambaratura (G) storpio
agg.
[crippled,
estropié, tullido, verunstaltet]
istruppiadu, isempiadu, bisestradu, tuglidu,
tullidu (cat. tulit; sp. tullido) (L),
istroppiau, isempiau, attulliu, musellu
(N),
struppiau, scempiau, castigau, tulliu (C), isthruppiaddu, isciumpiaddu,
casthigaddu da Deu (S), stròppiu, sciancu, sciancaddu
(Cs), zàncanu,
struppiatu, istruppiatu (G) storta
sf.
[twist,
entorse, distorsión, Verrenkung]
conchinada, recarcadura, recraccadura, dórchida,
istorta, isgúberu
m. (L), tròcchia, torta,
turuviata, bocadura,
irbissiadura (N), arrecraccada,
arrecraccadura (C), tuzzidda, tuzziddura (S), bucatura (G) // punteddi
culcatu m. (G) “s. del
piede” stortamente
avv.
[crookedly,
de travers, torcidamente, krumm]
a su revessu, a fàlchinu, a chiffilu, in dortine, fósciga-fósciga
(L),
a tortu, a tortibértile, a
torrimbértile,
a intónchinu (N), a trottu, trottamenti (C), torthamenti, di trabessu
(S), toltamenti (G) // leàrela in dortine (L) “vedere
s. le cose” storto
pp.
agg. [twisted,
tortu, torcido, krumm]
tortu (lat. *TORCERE x TORQUERE),
dórchidu,
dortu, drottu, barridortu,
revessu (it. rovescio), chivessu, cumbessu (lat. CONVERSUS),
chiffilu, isdeoltu, fàrchinu, fàlchinu (lat.
FALX), fràschinu, fróschinu, bistónchinu, istonchinadu,
iscambesciadu,
iscumbessiadu, piliesse, bambu (it.
ant. bambo), giólvinu,
inconchinadu, istórchidu, tórchidu, tróddinu, travolcadu, troffigadu,
troffijadu (L),
tortu, ghertzu,
istortonzau, istrócchiu, trócchiu,
tónchinu, iscumbeddu (N), trottu, strottoxau, attrottoxau, cumbessu, tróddinu
(C), torthu, barritorthu, bisthònchinu, aribesu, arivesu,
bigorru, cònchinu, isthórthiggu, sthórtiggu (S),
stoltu, toltu, tulcitu, stulcitu, intulcitu, tulcinatu, turcinatu
(Lm), turcinaddu (Cs), intulcinatu,
bàtulu, ritolchju,
scivertatu, scivertu, barritoltu,
bistoltu, ghelzu (G) // anchifàlchinu (L), cambifràcchinu (N) “dalle
gambe s.”; filu bambu (L) “filo
storto”; tortichinu (N) “un
po’ s. ” ; tortu che ricrale (N) “s.
come il versoio dell’aratro”; ogus tortus (C) “occhi s.”; A ferru tortu mànica indiaulada (prov.-N) “Al
ferro s. manica dura”; Su mundu est unu corru trottu: oi atturat a
issu e cras a issu e tottu! (prov.-C)
“Il mondo è un corno s.: oggi
tocca a lui e domani di nuovo a lui!”; Lu toltu l’addrizza la
piola (prov.-G) “Cio che è s. lo
raddrizza l’accetta” stortura sf. [deformity, tortuosité, desvarío, Krümmung] tortura, tortesa, disattinu m. (sp. desatino) (L), tortiorja, tortura, irbissiadura (N), trottesa, disattinu m., stentériu m. (C), ipprupósiddu m. (S), tultura, spòmpiu m., disattinu m., zancarrunata (G) stovigliaio
sm.
[potter,
potier, alfarero, Geschirrfabrikant]
isterzaju, isterzajolu,
istrezeri (L),
isterjarju (N), strexaju, crongiulàrgiu, crongoaxu (C), isthegliàgliu
(S), stigliàiu, cialoràiu (G) // No abbarrai in giru che roda de
strexaju (C) “Non girare
continuamente come la ruota dello s.” stoviglie
sf.
pl. [kitchen-ware,
poterie sing.,
vasijas de barro, Geschirr]
isterzu m. sing. (probm. lat.
TERREUS - DES I, 691), istrezu m. sing., istuvùglia
sing., istuvuzu m. sing. (L),
istégliu
m. sing., isterju
m. sing., istélgiu m.
sing., isterzu
m. sing., trastos
m. pl. (N), strexu m.
sing. (C), isthégliu m. sing. (S),
stigliamu m. sing., istigliamu m.
sing. , stégliu m. sing., istégliu m. sing. (G)
// punzada
sing. (L) “s.
di terra”; testile
m. sing (L); isteglieri
m. sing. (N) “detto di chi raccoglie i recipienti del latte e
li trasporta al caseificio”; testighile
m. sing. (N) “frantume di s.; lat. *TESTULE”; fàghere s’isterzu (L), fai
su strexu (C) “lavare i piatti,
rigovernare la cucina”; strexu m.
sing. (C) “anche: oggetti che
fanno parte della dote e che si trasportano con i carri a buoi a casa
degli sposi” stoviglieria
sf.
[crockery,
poterie, alfarería, Geschirr]
isterzàmine m. (L), isterju m. (N), strexu m. (C),
isthegli m. pl. (S), stigliamu m.
(G) stozzaccio
sm.
(ferraglie) [iron
dross, ferraille, escoria de hierro, Schlacke]
ferràmine, ferratzina f. (L),
ferrìghine (N), ferralla f. (C),
farràglia f. (SG) stra
pref.
[over,
sur, extra, über]
meda (lat. META) (LNC), umbè,
assai (S), umbè, abbeddu (G) strabalzare
vt.
vi. [to
jolt, ballotter, sacudir, wanken]
brincare (sp. brincar),
cadreddare, attappulare, cadraddare,
bottiare
(sp. ant. botar) (L), brinchiare,
iscadreddiare, attappulare (N), atzappulai, sartiai (C), brincà, salthà
(S), brincà, suppulà, dissuppulà (G) strabene
avv.
[very
well, très bien, muy bien, sehr gut]
bene meda (LN), benìssimu (C), umbè bè, assai bè (S), benissimu (G) strabico
agg.
[squinting,
strabique, estrábico, schielend]
bajoccu (probm. tosc. baiocco), miriànculu,
ojifrùscinu, ojitortu
(L), bajoccu, ocritortu, ocrilértzinu,
corribàsciu
(N), oghitrottu, bisogu (sp. bisojo),
bajoccu, cordogu (C),
occitorthu, isthràbiggu,
occi pìuru (S),
occhjtoltu, occhjmiriànculu, miriànculu, sbrénciu,
scrìnciu (Lm) (G) strabiliante
p.
pres. agg. mf. [amazing,
étonnant, asombroso, erstaunlich]
ispantosu (sp. espantoso),
meravizosu (L), ispantosu, meravilliosu (N), spantosu, spantamentosu (C),
ippantosu, marabigliosu, tamanti (S), spantosu, maraigliosu (G) strabiliare
vt.
vi. [to
be amazed, émerveiller, asombrar, erstaunen]
ispantare (sp. espantar),
meravizare (L), ispantare, meravilliare (N), spantai, attolondrai (C),
ippantà, lassà a bucca abbertha, marabiglià (S), spantà, maraiglià,
spantamà (G) strabiliato
pp.
agg. [amazed,
émerveillé, asombrado, höchst erstaunt]
ispantadu, meravizadu (L), ispantau, meravilliau (N), spantau, attolondrau
(C), ippantaddu, marabigliaddu (S), spantatu, maraigliatu, spantamatu (G) strabismo
sm.
med. [squinting,
strabisme, estrabismo, Schielen]
ojimbesse, bajoccùmine, ojitortu, luscu, liuscu, vista
torta f. (L),
bajoccùmene, vista torta f. (N),
vista torta f., bajoccùmini (C), occcitorthi pl. (S), occhjtolti pl. (G)
// corribàsciu (L) “s.
convergente” straboccare
vi.
[to
overflow, déborder, desbordar, über laufen]
bessare (lat. VERSARE), birare,
irare (lat. GYRARE), derramare (sp.
derramar), iscolumare, ischiscionare (s.
dei liquidi) (L), bocare, ghisciare, ghissare, ghirare (N), bessai,
sbruffulai, derramai, abbuccai (cat.
abucar), impuddai (C), bassà, ibbuccà S), vassà (G) strabocchevole
agg.
mf. [overflowing,
débordant, exorbitante, über fliessend]
bessadore, foras de misura, tìrula-tìrula
(L),
ghisciadore, ghiradore, fora de misura, demasiau (N), bessadori, sobrau,
propassau (C), ibbuccadori, fora di misura, prubassadori (S), supratu,
trabuccanti (G) // a
iscortinadura (L) “in quantità strabocchevole” strabocco
sm.
[overflowing,
débordement, bocanada, Überfliessen]
isbuccu, cólumu, iscolumada
f., -adura f., biradura
f. (L), trabuccu, irborroccu
(N), cùccuru, sbruffuladura f., stutturigamentu (C),
ibboccu (S), vassatura f.,
isciuta f. (G) strabuono
agg.
sup. ass. [very
good, très bon, requetebueno, sehr gut]
bonu meda (LNC), umbè bonu (SG) strabuzzare
vt.
[to
roll one’s eyes, rouler, torcer, verdrehen]
istralunare, isbambarriare sos ojos, ispamporionare sos ojos (L),
ispamparinare sos ocros, bortare sos ocros (N), imbraxai is ogus,
sprapeddai is ogus, spabaristai,
sparpalocciai, sprappalocciai (C),
ibbambarrià l’occi, ippampanà l’occi (S), isbarrà l’occhj,
spampanà l’occhj (G) stracanarsi
vi.
rifl. [to
work like a slave, fatiguer, afanarse, schuften]
istraccàresi, istrippàresi, istrapoddàresi,
rabanàresi (it. arrapinare), arrapanàresi,
isciaonàresi, (L),
s’istrippare, s’irfacchinare (N), si fatigai, si fadiai che bastàsciu
(C), fadiggassi umbè, isghubbà (S), straccassi, strippassi,
smatarasciassi, arramattassi
(G) stracarico
agg.
sup. ass. [overloaded,
surchargé, sobrecargado, überladen]
istantaridu, a pilimpedde,
gàrrigu
che pileri (L), gàrrigu meda (N), gàrrigu meda, ingomau (C), carriggu
umbè (S), gàrrigu umbè (G) // barriare che pileri (L) “caricare
oltremisura, eccessivamente” stracaro
agg.
sup. ass. [overdear,
très cher, muy caro, sehr teuer]
caru meda (LNC), caru umbè (SG) straccale
sm.
[brake
rod, tirant, cincha, Bauchgurt]
tirante (sp. tirante), latranga f. (cat.
retranga; sp. retranca) (L), letranca f., retranca f., tirante
(N), tiranti, arretranga f. (C),
tiranti (SG) straccare
vt.
vi. [to
fatigue, fatiguer, cansar, ermüden]
istraccare (it. straccare), istragare (sp.
estrago), isballare (it.
sballare), istasire (it. ant.
stasire), impeazare, ispeazare
(sp. despear) (L), istraccare,
istriccare, istasire, istrossare, addrollire, orròschere (lat. ABHORRESCERE) (N), straccheddai, stasiri, stragai, fadiai,
arrosci, cansai, cantzai (sp. cansar)
(C), isthraccà, isthasgì, isthinurà, runzià (S), straccà, sballà,
svaddà (G) stracciabrache
sm.
bot. (Smilax aspera) [sarsaparilla,
salsepareille, zarzaparrilla, Smilax ]
tetti (probm. prerom.), tittione,
asmila f., càlamu (L), tetti,
tittione, tettione, téttiu (N), tittioni, tintioni, tintioi, visioni,
visioi, autzara f. (probm. prerom.),
ùrtzula f., urtzula
f., serrada f., arrù cràbiu, arrù cràbinu (C), tittioni, raza f.
(S), tettu, gréddula aresta f.,
bréddula aresta f., sarzaparìglia
f. (Lm) (G) stracciaiolo
sm.
vds. straccivéndolo stracciamento
sm.
[tearing,
déchirement, rasgadura, Zerreissen]
istratzamentu (LN), illorionada
f. (N), stracciada f., stracciamentu,
stirongiamentu, scorriolamentu, scorriamentu (C), isthrazzamentu,
isthrazzuramentu, ischirriuramentu (S), stracciamentu (G) stracciare
vt.
[to
tear, déchirer, rasgar, zerreissen]
istratzare, istracciolare,
istrazolare, istrutzare istratzulare,
ispilurtzire, illatzare
(L), istratzare, isperriolare, illorionare
(N),
stracciai, istracciai, stracciulai,
stirongiai, scorriolai, scorriai ,larderai,
stiriossai, stiritzai (C),
isthrazzà, isthrazzurà, ischirriurà (S), straccià, strippiddà
(Lm) (G) stracciato
pp.
agg. [torn,
déchiré, rasgado, zerrissen]
istratzadu, istratzuladu, illatzadu, ispenditzonadu
(L),
istratzau, istratzolau, isperriolau,
illorionau (N),
stracciau, stracciulau, stirongiau, scorriolau, scorriau, larderau
(C),
isthrazzaddu, isthrazzuraddu, ischirririuraddu (S), stracciatu, stracciaddu
(Cs) (G) stracciatura
sf.
[tearing,
déchirement, rasgadura, Zerreissen]
istratzadura, istratzulada,
istratzuladura
(L), istratzadura, illorionada
(N),
stracciadura, stirongiadura, scorrioladura, scorriadura (C),
isthrazzaddura, isthrazzuraddura, ischirriuraddura (S), stracciatura (G) straccio
sm.
[rag,
chiffon, trapo, Lumpen]
istratzu, istràtzulu, istratzina f.,
iscórriu, banzuletta f.,
battiliza f., frigadorzu, frigajolu, istravinzu, tràddulu (L),
istratzu, fricadorju (s. per pulire),
pettolu, perriolu, pittùlliu, ispettùlliu, ispittùlliu, ispittullu,
tappeu, belibeu (N), stràcciu, stràcciulu, scórriu, petz’’e pei f.,
tzàppulu (C), isthrazzu, isthrazza f.
(S), stràcciu, pindàculu, zàppulu (G) // istratzùmine
(L), istratzia f. (N) “stracciume, s.
vecchio”; mìttiui
(C) “s. che protegge la testa
quando si trasporta la legna”; L’isthrazzi so li chi bòrani (prov.-S),
Li straccioni so’ li chi bòlani (prov.-G) “Sono
gli s. che volano via” straccione
sm.
[ragamuffin,
déguenillé, andrajoso, Bettler]
istratzone, istratzuladu, ischirrioladu, ispilurtzidu,
trabulatzone, zàule,
zaulone (L), istratzone, stratzolau,
cortzinu, iscartzalloffu,
peddutzone, pidore,
trisinzu, irbinarjau (N), straccioni, pedditzoni, brenucosu, caddemis (sic.
gaddemi), caddémini,
scorciopinu, scrociopinu, spollatzinu, straccibau (C),
isthrazzoni, piddizza, piddizzoni, ischraccioni
(S),
straccioni, pindariccioni, pindilaccionu
(Lm), sfraddascioni,
sfradapponi, chighirispeddi,
strippiddonu (Lm) (G)
// ischracciunà (S) “fare
vita da s.”; straccivendolo
sm.
[rag-and-bone-man,
chiffonnier, cardador de capullos malogrados,
Lumpensammler]
istratzaju,
istratzeri, accabidaistratzos, bendidore de istratzos. istratzuetzu (L),
istratzeri, collidore
(bendidore) de istratzos (N), lanaju, pilaju, arregollidori de straccius
(C), isthrazzibecci (S), straccivecchju (G) stracco
agg.
[very
tired, las, cansado, müde]
istraccu (= it.), cansadu (sp.
cansado), cansidu, cansu, acchéssidu, acchénsidu, istasidu,
isfuttidu (L), istraccu, istriccau, istrossau, istrosso,
addrolliu
(N), straccu, stragu, cansau, stasiu, fadiau, arréndiu, arrósciu,
arrebentau (C), isthraccu, ippussididdu, isthasgiddu, isthinuraddu,
runziaddu (S), straccu, sballatu, svaddatu, attruppigliatu (G) stracotto
agg.
sup. ass. [overdone,
trop cuit, muy cocido, zerkocht]
cottu meda (LNC), cottu umbè (SG) strada
sf.
[road,
chemin, camino, Strasse]
istrada, carrela (cat. sp. carrera), carrera, garrela,
caminu m., calu
m. (ant.) (L),
istrada, istrata, carrela,
carrera,
caminu m., ruga, rua (it.
ant. ruga) (N), bia, arruga, ruga, rua, carrera, carrela, carreba,
callu
m. (tosc. ant. callo), mori m.
(s. di campagna) (C), carrera, isthradoni m.,
caminu m. (S), carrela, carrera,
caminu m., via (G) // leare su
paliette (L) “prendere la s. più
corta e sparire (G. Ruju)”; istrada, istradile m.
(L) “sedile di pietra davanti alla casa usato per montare a cavallo”;
bia carrettera (N) “s.
di campagna”;prebia (per bia) (N) “lungo la s.”; s’arruare
(N) “fermarsi per s.”; carrelloni m.
(C) “s. senza uscita”;
fai morisfaddidus (C) “fare
strade diverse”; gent’’e
arruga (C) “gente di strada, genticola”; immanchinà
(S) “uscire di strada”; caminu-caminu (G) “lungo la s.”;
carrugghju
m. (G) “s. stretta”; tragghjettu m.
(G) “s. interrotta”;
caminu saldu m. (G) “s. tracciata dal passaggio dei carri”; Mìseru chie lassat
zente in caminu! (prov.-LN) “Misero
chi abbandona la gente per s.”; Non lessis s’arruga bèccia po sa
noa (prov.-C) “Non lasciare la s.
vecchia per la nuova” stradale
agg.
mf. [of
the road, routier, caminero, Strasser...]
istradale, biarzu (lat. VIARIUS) (L), istradale (N), biàrgiu (C), di la carrera,
isthradari (S), di la carrela, stradali (G) stradina,
-etta, -uzza sf.
dimin. [little
road, petit chemin, calljuela, Gasse]
istradedda, camineddu m.,
carreledda (L), istradedda, camineddu m.,
carreredda, ruedda (N), stradixedda, arrughedda,
(C), carreredda (S), carreredda, carrugghju m. (G) stradino
sm.
[road-mender,
cantonnier, peón caminero, Strassenarbeiter]
mundadore, ispatzinu, barramaju, carrelaju (L), mundadore, istradinu (N),
scovadori, scoveri (sp. escobero),
stradoneri, aligheri
(C), mundadori, mondacarreri (S), scupinu, algàiu, spazzinu (G) stradone
sm.
accr. [large
road, grand-route, carretera, Landstrasse]
istradone (LN), stradoni, istradoni
(C),
isthradoni (S), stradoni (G) strafalciare
vi.
[to
mess up, agir à la diable, chapucear, hudeln]
impastucciare (it. impastocchiare),
impiastrare (= it.), atzoroddare
(probm. cat. sorollar),
indruvigare (L), atzoroddare, inturuddare, intzoddinare (N), atzaroddai,
sgarrafattonai, acciapputzai (sp.
chapucear), acciappinai, affioncai (C), impasthiccià, impriasthà,
cianfuglià, incianfuglià (S), imbrauciulà, ziminà, mustrià, fà
cinfrioni (G) strafalcione
sm.
[blunder,
bourde, error garrafal, grober Fehler]
impastùcciu, atzoroddu (probm. cat.
soroll), incioroddamentu,
incioroddu, ismarrunada f., impiastru,
istrambottu (it. strambotto), istramboccu,
ciaffaretzu (cat. safareig) (L),
irballu, abbattu, atzoroddu, intzoddinadura f.,
calamistru, abbattu, matzimbróddiu (N), atzaroddu, matzambóddiu,
garrafattoni, acciarollu (C), immarrunadda
f., ipprupósiddu,
cianfùgliu, impasthìcciu, ciappinadda f.
(S), parastròcculu, strambottu, cinfrioni, chjappùcciu, imbrumacu
(G) strafare
vi.
[to
overdo, faire plus qu’il ne faut, hacer más de lo necesario, übertreiben]
istrafàghere, illaccare, bessìreche dae sa ‘este (L), istrafàchere, pònnere
asas (fig.) (N),
propassai, alloriai, sobrai (C), prubassà, esagerà (S), fà a
macchinu, passà a troppu, eccidì (G) straforare
vt.
[to
pierce, transpercer, horadar, lochen]
istampare (it. ant. stampare),
pertùnghere (lat. PERTUNDERE),
pertusare (lat. PERTUSUS) (L), istampare, pertùnghere, istuvare (N), stampai,
stuvionai, pertungi, pertusai, trappai (C), isthampà, isthavunà,
isthuvunà, tuvunà, parthusà (S), stampà, paltusà, tavunà, buccà (G) straforo
(di) md.
[secretly,
à la sourdine, a hurtadillas, heimlich]
a s’accua, a tuppa in pinna, a coattu, a trampa, a trampadura (L), a
cuba, a furinu (N), a sa cua, a trappadura, a sa scusi (C), a cua, a frùsciu,
a la ischusa (S), affultu, cuatu-cuatu, a coa, cuatoni (G) strafottente
p.
pres. agg. mf. [unconcerned,
je-m’en-fichiste, insolente, rüpelhaft]
istrafuttente, bragheri (piem. blaghè),
beffajolu (L), insolente, preittosu (N), scundiu (sp.
escondido), fustigonadori, scurréggiu, strufuddiu
(C),
isthrafuttenti, bragheri, chi si n’affutti (S), straffuttenti, vettiosu
(G) strafottenza
sf.
[carelessness,
je-m’en-fichisme, insolencia, Rüpelei]
istrafuttèntzia, braga (piem. blaga),
affuttidura,
forrigu m. (L), affuttidura,
incuràntzia, arroddu m. (N),
fustigamentu, discóidu m., affuttidura,
strufuddu m. (C), isthrafuttènzia,
braga, insurènzia (S), straffuttènzia, frappa, scòcara (G) strafóttere
vi.
[not
to care a damn, se foutre, no importarse, pfeifen]
istrafùttere,
istrafuttire, si
nd’affuttire, si nde frigare (L), si nd’affuttire, si nde fricare (N),
s’affuttiri, s’indi frigai, strufuddiri, strufuddai (C), affuttissinni
(SG) strage
sf.
[slaughter,
massacre, estrago, Blutbad]
istragu m. (sp. estrago), disaccattu m.
(sp. desacato), abbasattu m.,
degógliu m. (cat. sp. degollar),
isopu m., issopu m., istròscia, istrossa (cat.
destrossa), mattantza, mattàntzia, mattansa (sp. matanza), mortorzu m.,
derrotta (ant.), santaccida,
santatzida (s. di bestiame per
vendetta o moria naturale), istrage (L), disaccattu m.,
degollu m., iscorramatzina,
salina, issala (N), mortoxu m.,
mutroxu m., stragu m.,
mattantza, degollu m., degógliu
m., sdegógliu m., tagollu
m., strossa,
destrossa, destrossu m. (sp.
destrozo), occidroxu m. (C),
isthragi, isthragu m.,
santazzidda, magheddu m. (S),
stragu m., istragu m., stragghju,
macceddu
m., scalmentu m., iscalmentu m. (G) //
mattare (sp. matar), fàghere
issopu (L), stragà, distragà, fà a cataletta (G) “fare
una s.”; segasinnu m.
(L) “s. di
bestiame” straglio
sm.
mar. (canapo per issare le merci sulle navi) [stay,
étail, estay, Hanfseil]
cànnau (lat. CANNABUS), cannau (L),
cànnabu, cànnau (N), cànniu (C), cannau, suardha f. (S), cannau (G) stragrande
agg.
sup. ass. [enormous,
très grand, grandísimo, gewaltig]
mannu meda, carraffale (cat. sp.
carrafal) (L), mannu meda (NC), mannu umbè (SG) stralciare
vt.
[to
take out, élaguer, despimpollar las vides, nehmen]
isarmentare; bistràere,
ischirriare,
ischeriare (lat. EXQUAERIARE)
(L),
isarmentare; isseperare (N), segai (scirrai) su sermentu; scerai (C),
isaimmintà; chirrià (S), svitichignà, spampanà, spuciunà; schirrià
(G) stralciato
pp.
agg. [taken
aout, élagué, despimpollado, genommen]
isarmentadu; ischirriadu, ischeriadu (L), isarmentau; isseperau (N), segau,
scirrau; scerau (C), isaimmintaddu; chirriaddu (S), svitichignatu,
spampanatu, spuciunatu; schirriatu (G) stralcio
sm.
[removal,
extrait, extracto, Herausnehmen]
chirriadura f., ischirriadura f., iséberu,
bistratta f., parte
f. (L), isséperu, chérrida f.,
trettu (N), cérrida f., sceru
(C), chirriaddura f., isciùbaru
(S), schirriatura f., sciùaru
(G) strale
sm.
[dart,
dard, dardo, Pfeil]
fritza f., saetta f.
(sp. saeta) (LN), fèrcia f.,
fretza f., saetta f. (C), frezza f.,
saetta f. (S), frìccia f.,
saitta f. (G) stralunare
vt.
[to
roll, rouler les yeux, poner en blanco los ojos, verdrehen]
istralunare, abbebbereccare, ismeddinare,
torrulare,
isbambarriare sos ojos, ammadurare (ghindulare) sos ojos (L), istralunare,
illughinare, ispamparinare (N), stralunai (C), isthralunà, ippampanà
l’occi, ibbambarrià l’occi (S), ribuddulà l’occhj (G) //
ispamparinu (N) “stralunamento” stralunato
pp.
agg. [rolling,
bouleversé, pasmado, verdreht]
istralunadu, abbebbereccadu, ismeddinadu,
zireladu, torruladu
(L), istralunau, ispampanau,
ispamparinau,
illughinau (N), stralunau (C), isthralunaddu (S), ribuddulatu, imburinatu
(Lm) (G) stramare
vt.
[to
forage, affiurager, poner la cama al ganado, füttern]
istramare (LN), stramai, istramai
(C),
isthramà (S), stramà (G) stramato
pp.
agg. [foraged,
affouragé, forrajeado, füttert]
istramadu (L), istramau (N), stramau (C), isthramaddu (S), stissutu,
stramatu
(G) stramatura
sf.
[foraging,
affouragement, abastecimiento de forraje, Füttern]
istramonzu m.,
istramu m. (L), istramadura
(LN), stramadura (C), isthramaddura (S), stramatura (G) stramazzare
vt.
vi. [to
knock down, renverser, derribar, hinfallen]
istrampare, bettare (rùere) a terra, trabentare, chimentare, isdeorare,
isdegorare, isdoare, isdobbiare, iscartinare,
iscorcorijare, iscorcorigare
(L), ghettare a terra, ischisinare a terra, irdobbare,
istrempare, istrumpare,
iscorcobeddare, abbuttinare (N), strumpai, strempai,
tzappulai,
atzappulai, scoccorigai, scroccorigai, iscroccorigai,
bertulai, istrampoinai, istrampuinai, istruessai, sbertugliai, sbertulai
(C), trabintà, caggì a frùndia, isthrampà, trambuccà (S), strampà,
strumpà, dà a tarra, strapintà, sduà (G) stramazzata
sf.
[heavy
fall, chute, batacazo, Fall]
istrampada, trabentada, isfasciada, chimentada, rutta, istràmpida, istràmpidu
m., isdeorada, isdegorada,
isdoada,
isdobbiada, iscorcorigada, iscorcorijada
(L),
istrumpada, istrùmbitu m.,
iscorcobeddada,
abbuttinada, irdobbada,
irdóbbita, orruttòrgia, orruttorja, orruttorza,
attuttorja (N), strumpada, atzappulada, arruttroxa, sbertulada,
scoccorigada, scroccorigada, orruttura
(C),
trabintadda, caggiudda, trambuccadda, tamburadda, isthrampadda (S),
strampata, strapintata, sduata (G) stramazzato
pp.
agg. [knocked
down, renversé, derribado, hingefallen]
istrampadu, trabentadu, chimentadu, ruttu, isdeoradu, isdegoradu, isdoadu,
isdobbiadu, iscorcorijadu,
iscorcorigadu
(L), ghettau a terra, ischisinau, istrumpau, iscorcobeddau, abbuttinau
(N), strumpau, atzappulau, scoccorigau, scroccorigau, sbertulau (C),
trabintaddu, caggiuddu a terra, isthrampaddu, trambuccaddu (S), strampatu,
strumpatu, strapintatu, sduatu (G) stramazzone
sm.
[falling
heavily, chute violente, costalazo, schwerer Fall]
istrampada f., isfasciada f.,
rutta f., iscartinada f.,
trabentada
f. (L), istrumpada f.,
ruttorja f. (N), strumpada f., scoccorigada f.,
arruttroxa f., sbertulada,
scartinada f. (C), iffasciadda f.,
trabintadda f., tamburadda f. (S),
strampata f., sduata f.,
strapintata f. (G) stramberia |