Per cercare una parola:
*Clicca su Modifica *Clicca su Trova *Scrivi la parola desiderata
|
ITALIANO - SARDO
s S S/4 (sp-sta) |
D U L S
DIZIONARIO UNIVERSALE
|
|
spaccabile
agg.
mf. [splitting,
qu’on peut fendre, que se puede hender, spaltend]
chi si podet ispaccare (isperrare, tzaccare, crebare) (L), chi si podet
ispaccare (isperrare) (N), chi si podit sperrai (crebai, segai) (C),
ippaccàbiri (S), fiaccàbbili (G) spaccalegna
smf.
[wood-cutter,
fendeur de bois, leñador, Holspalter]
segalinna, linnajolu, segantinu (it.
segantino) (L), secalinna (N), segalinna (C), ippaccalegna,
taglialegna, sigantinu (S), fiaccaligna, lignagghjolu (G) spaccamento
sm.
[splitting,
fendage, hendedura, Spalten]
crebamentu, tzaccamentu
(L), ispaccamentu
(LN), tzaccamentu, sperramentu, segamentu (C), ippaccamentu (S),
fiaccamentu, truncamentu, spirramentu (G) spaccamondo
smf.
fig. [boaster,
gascon, matasiete, Prahlhans]
fanfarrone (sp. fanfarrón),
pampalluccheri, altzimpàmpinu (L), fanfarrone, labalaccos, pistasaghina,
aralata (N), fanfarroni, scarciopinu, scorciolitanu (C), fanfarroni,
ippacconi (S), fanfarroni, bradesu, boleru (sp.
bolero) (G) spaccamontagne
smf.
fig. [braggard,
tranche-montagne, baladrón, Aufschneider]
barrosu, pazosu, ispantosu, ismagliatzu (it.
smargiasso), ispaccone, balentone (L), barrosu, pazeri, ispaccone (N),
spalleri, sballadori, barrosu, cerotteri (cat.
xerrotejar), spacconi, spantaculeri,
smargiassu
(C), ippantagarreri, ippantaforri, bragheri, barrosu, ippaccamuntagni,
ippacconi
(S), bradesu, boleru (sp. bolero),
barrosu, manniosu (G) spaccapietre
sm.
[stone-breaker,
casseur de pierres, pedrero, Steinklopfer]
piccadore,
piccapedreri (cat. picapedrer),
piccamolas, baronarzu
(L),
secaprederi, piccapetra, piccaprederi
(N), piccamoas,
piccheparderi, piccaperderi,
piccaparderi, segaperdas (C), piccapiddreri (S), piccapetra, taddapetri
(G) spaccare
vt.
[to
split, fendre, hender, spalten]
ispaccare, isperrare, isbarrare, crebare (lat.
CREPARE), tzaccare, isuppare (it.
ant. suppa), trappare (cat.
trapar, trepar; sp. trepar) (L), ispaccare, isperrare, iscartarare
(sp. esquarterar), irmelonare,
tzaccare (N),
spaccai, tzaccai, sperrai, segai, crepai, screpai,
screpeddai, steulai,
staulai, ischisciai,
schisciai, ispaccai, isperrai, saccai,
scuartarai,
scanniri, schinniri (C), ippaccà, ibbarrà, imbarrà,
ipparrà,
cribbà (S), spaccà, fiaccà, ispirrà, spirrà, sbarrà, sparrà (Cs), (G)
// carpire (lat. CARPERE) (L), crapire (N) ciappai, ceppai (cat.
xapar) (C), intazzà (G) “s.
la legna, il legname”; sperrai is cambas (C) “s.
(divaricare) le gambe”; O tronca o esci (G) “O
la va o la spacca”; Sperrai su pilu in cuàtturu (C) “S.
il capello in quattro” spaccarello
agg.
[splitting,
à noyau libre, abridero, leicht vom Kern lösbar]
ispaccadittu, isperraghe, fattittu (L), isperrache, déntiche,
iscarbiadore, traccadittu
(N), tzaccaddittu, sperradori (C), fattittu, ischicciaddittu (S),
spiccaiolu, spiccatogghju, prèmiciu (G) spaccasassi
smf.
bot. (Celtis australis) [pearlwort,
micocoulier, almez, Zürgelbaum]
sulzaga f. (lat. SYRIACA),
surzaga f., sorzaga
f., surzaghe f., suliache, surjache, ugliache, urriaca f.,
susarga f., suriaca
f. (ant.), sogaria f.
(ant.), frugàgia f., fruzaghe (L), soliacra f.,
soliacre f., soliarca
f., suriache, urriache (N),
sugarza f., sugàrgia f., surzaga f., sogàrgia
f., surgàgia f.,
srucaxa
f., surgarxa
f., sugraxa
f., gugarza f., cigraxa f., cingràxia
f., frugàgia f. (C), ippaccacrasthi (S), fiaccapetri (G) spaccata
sf.
[split,
fente, corte, Spalten]
ispaccada, isperrada, taccada, isuppada (L), ispaccada, isperrada (N),
tzaccada, sperrada, segada, steulada, staulada, scartarada,
scuartarada,
pèrrias pl. (C), ippaccadda, ibbarradda, ipparradda, cribbadda
(S), spaccata, fiaccata, truncata, sbarrata (G) spaccato
pp.
agg. [splitted,
fendu, hendido, gespalten]
ispaccadu, isperradu, tzaccadu, isbarradu, crebadu, isuppadu (L), ispaccau,
isperrau (N), spaccau, tzaccau, sperrau, segau, steulau, staulau,
scuartarau, schisciau, crepau
(C), ippaccaddu, ibbarraddu, imbarraddu,
ipparraddu, cribbaddu (S), spaccatu, fiaccatu, sbarratu, truncatu, feltu, sparraddu
(Cs), spirratu,
ispirratu (G) spaccatore
sm.
[splitter,
fendeur, hendidor, Spalter]
ispaccadore, isperradore, tzaccadore, isuppadore (L), ispaccadore,
isperradore (N), tzaccadori, sperradori, segadori, steuladori, stauladori
(C), ippaccadori, ibbarradori, ippaccadori, cribbadori (S), spaccadori,
fiaccadori, sbarradori, truncadori, spirradori (G) spaccatura
sf.
[split,
fente, hendedura, Spaltung]
ispaccadura, isperradura, isperru
m., isbarradura,
tzaccadura, crebadura, filadura, filidura,
isuppadura (L), ispaccadura, isperradura, carpida,
tzaccada, -adura, tzacconzu m. (N),
spaccadura, tzaccadura, tzaccarura,
segadura,
sperradura, sperriadura, steuladura, stauladura, filadura (C),
ippaccaddura, ibbarraddura, cribbaddura, ipparraddura (S), spaccatura, spaccaddura
(Cs), fiaccatura,
truncatura, sbarratura, spirratura, ispirratura, finditura (G) spacchettare
vt.
[to
unpack, dépaqueter, desenvolver, aufpacken]
ispacchettare, isboligare (L), ispacchettare, irbortare, irbolicare (N),
sboddicai, sboddiai (C), ippacchettà, ibburiggà (S), spacchittà, sbulicà,
sbuliggà
(Cs) (G) spacciafosso
sm.
(schioppo con canna grossa) [big
cannon, gros canon, cañón de gran calibre, Kanone]
trumbone (it. trombone),
iscuppetta f. (cat. sp. escopeta) (L),
iscoppetta f., iscoppette
(N),
trumboni, scuppetta f. (C),
ippaccafossi, ischuppetta f.
(S), fiaccafossi, scuppetta f.
(G) spacciare
vt.
[to
sell, débiter, despachar, verkaufen]
ispatzare, ispacciare (it. o sp.
despachar), ilgiubbare
(L),
ispatzare (N), spacciai, ispacciai,
spittiri
(it. spedire) (C), ippaccià
(S), spaccià, ispaccià, spacchjà, ispacchjà (G) // Cosa chi non
s’’idet non s’ispatzat (prov.-LN) “Cosa che non si vede non si spaccia”; Ca pocu sa prestu
spacchja (prov.-G) “Chi poco sa
presto spaccia”
spacciato
pp.
agg. [selled,
débité, despachado, verloren]
ispatzadu, ispacciadu (L), ispatzau (N), spacciau, spettiu.
spittiu
(C), ippacciaddu (S), spacciatu, ispacciatu, spacchjatu, ispacchjatu,
caputu (G) spacciatore
sm.
[seller,
débiteur, despachador, Vertreiber]
ispatzadore, ispacciadore (L), ispatzadore (N), spacciadori, spittidori
(C), ippacciadori (S), spacciadori, spacchjadori (G) spaccio
sm.
[sale,
débit, despacho, Vertrieb]
ispatzu, ispàcciu (L), ispatzu (N), spàcciu, spatzu (C), ippàcciu (S),
spàcciu, ispàcciu, spacchju, ispacchju, sprèscia f.,
sprèsciu (G) spacco
sm.
[fissure,
fente, hendedura, Spaltung]
ispaccu, isperradura f. (LN),
irbarru (N), sperru, spaccu, ispaccu
(C),
ippaccu, ibbarru (S), finditura f.,
abbaltura f. (G) spacconata
sf.
[braggadocio,
gasconnade, fanfarronada, Prahlerei]
ispacconada, làntara, càntara, aibbada, braga (piem.
blaga), pazarzeria, càdara
(L), ispacconada, ispracconada,
braga,
barra (N), spacconada, spaccara,
brafanteria,
palleria, spalleria, bragadura,
bragheria (C), ippaccunadda, fanfarrunadda (S), spampanata, ampru m.,
ispari m. pl., smèrruli m. pl. (G)
// L’ippaccunadda di dottò Soro (S) “Le
s. di dottor Soro (cacciatore vanesio)” spaccone
sm.
[boaster,
gascon, fanfarrón, Prahlhans]
ispaccone, fanfarrone (sp. fanfarrón),
bragheri (piem. blaguè),
ismagliatzu (it. smargiasso),
mattauddone, cuappu (sp. guapo),
pazosu, pazaghe (lat. PALEA), arrodinu,
baggianeri, barrone, berriscone, bradesu, bravanteri, braveri, dareddu,
iscrollamatzone, ispantacarrelas, pazagheddu, aibbadu,
berrittitortu (L), ispaccone, ispraccone, barrosu (cat.
barra), bragheri, alloro
(N), spacconi, ispacconi, spalleri,
palleri, barrosu, bragheri, fanfarroni, brafanteri, uffanu (sp. ufano), smargiassu, cerotteri (cat. xertotejar), cuappu, guappu, sproddenti,
bantaxeri
(C), ippacconi, fanfarroni, ippantaforri, ippantagarreri, barrosu, bragoni,
iffrappabìntàgliuri (S),
spacconi, spaccamonti, bradesu, boleru (sp.
bolero), brau, barrosu, fallampi
(Lm) (G)
// aibbare, bragare bravattonare
(L),
ispraccare, ispracconare (N),
boriai (C) “fare
lo s.” spada
sf.
[sword,
épée, espada, Schwert]
ispada (lat. SPATHA), durlidana (poetico)
(L), ispada, ispata (N), spada (C), ippada (S), spada, ispada (G) //
s’ispada de s’aradu (L) “steva
(stegola) dell’aratro”; tolu m.
(LC) “costola della s. (e del coltello); probm. piem. tola - DES II,
494)”; dragona (C) “ornamento
fatto in seta e fili d’oro e d’argento che portano i militari nel
manico della s.”; talinu m.
(C) “pendaglio della s.; cat. talí”; daiàccia (G) “spadaccia” spadaccino
sm.
[swordsman,
spadassin, espadachín, Fechter]
ispadaccinu (L), ispadatzinu (N), spadaccinu, schermidori (C), ippadaccinu
(S), spadaccinu (G) spadacciola
sf.
bot. (Gladiolus communis) [wild
gladiolus, glaïeul sauvage, estoque iridácea, wild Gladiole]
ispadone m., ispadarzu m.,
gladiolu m. (L), ispàdula, gradiolu m.
(N), spadoni m., spada, spàdula,
spadixedda, frori de spadoni m.,
lillu aresti m., lillu sposu m.
(C), ippadoni m. (S), spadoni m. (G) spadaio,
-aro sm.
[sword-maker,
fourbisseur, espadero, Schwertfeger]
ispadaju, mastru
de ispadas (L), ispadaju, ispadarju, mastru de ispadas (N), spadaju,
maistu de spadas (C), ippadàiu, masthru d’ippadi (S), spadàiu, mastru
di spadi (G) spadiglia
sf.
ispadìglia (LN), spadìglia (C), ippadìglia (S), spadìglia
(G) spadino
sm.
[court-sword,
épée de parade, espadín, Galanteriedegen]
ispadinu (L), ispadinu, brotzone (N), spadinu, sparinu
(C),
ippadinu (S), spadinu, ispadinu (G) spadista
sm.
[fencer,
épéiste, esgrimidor de espada, Degenfechter]
ispadista (LN), schermidori, sghermidori (C), ippadistha (S), spadista (G) spadona
(pera) sf.
[pear
spadona, poire spadona, pera spadona, Birne spadona]
pira ispadona, pira buttones (cozones) d’àinu (LN), pira spadona (C),
pera ippadona (S), pira button d’àsinu (G) spadroneggiare
vi.
[to
lord it, agir en maître, echarla de dueño, sich als Herr eufspielen]
ispadronizare, gallizare
(cat. gallejar), galligare, fàghere
de padronu, àere manu manna (L), fàchere a mere, fàchere su prepotente,
apposentare (N) fai su meri, appoderai (C), ippaddroniggià,
paddroniggià,
diminià (S), fassi patronu, patrunizà, duminà, diintà spòtticu (G) spaesare
vt.
[to
confound, dépayser, extrañarse, betäuben]
ispaesare, cunfùndere (lat.
CONFUNDERE), imbrambulliare, trobojare (L), debodare, iscussorjare,
cuffùndere, trepojare (N), improddiai, sturuddai, cunfundi, scunsertai
(C), ippaesà, cunfundì (S), spaisà, cunfundì (G) spaesato
pp.
agg. [confused,
dépaysé, extrañado, benommen]
ispaesadu, cunfusu, imbrambulliadu, trobojadu (L), debodau, iscussorjau,
cuffusu, trepojau (N), improddiau, sturuddau, cunfùndiu, scunsertau (C),
ippaesaddu, immaniaddu, confusu
(S), spaisatu, cunfusu (G) spaghettata
sf.
[dish
of spaghetti, repas de spaghetti, comida de espagueti, Spaghetti-Essen]
ispaghettada (L), ispaittada (N), maccarronada (C), ippaghettadda,
maccarrunadda (S), maccarunata (G) spaghetti
sm.
pl. [spaghetti,
spaghetti, espagueti, Spaghetti]
ispaghettos, maccarrones, findeos (cat.
fideus; sp. fideos) (L), ispaittos, maccarrones (N), maccarronis (C),
ippaghetti, maccarroni (S), maccaroni (G) spaghettini
sm.
pl. dimin. [littels
spagheti, petits spaghetti, espaqueti pequeños, Spaghettichen]
ispaghettinos, findeos (cat. fideus;
sp. fideos) (L), ispaitteddos (N), findeus (C), findei (SG) spaghetto
sm.
fig. (spavento) [string,
venette, miedo, Furcht]
assustu, assucconu , isprammu, attréminu (L), assustu, atzìcchidu,
isporu, pantea f. (N), timòria f.,
sprama f., atzìcchidu, pauria f.
(C), assusthu, ippàsimu, timória f.,
ipprammu (S), assustu, assucconu, intriminuta f.,
spamentu (G) spagliamento
sm.
[overflow,
dépaillage, despajo, Entfermung des Strohs]
ispazamentu (LN), spallamentu (C), ippagliamentu (S), spaddamentu (G) spagliare
vt.
vi. [to
overflow, dépailler, despajar, das Stroh entfernen von]
ispazare (LN), spalgiai, spallai
(C), ippaglià (S), spaddà (G) spagliatore
sm.
[sponger,
dépailleur, que despaja, Verbreiter]
ispazadore (LN), spalladori (C), ippagliadori (S), spaddadori (G) spaglio
sm.
[flooding,
débordement, derrame de las aguas, Übertreten]
ispazadura f. (LN), spalladura f. (C), ippagliaddura f.,
ippàgliu (S), spaddatura f. (G) spagnoletta
sf.
[spool,
bobine, españoleta, Nähseidenröllchen]
ispagnoletta (L), ispagnoletta, ispannoletta (N), spagnoletta (C),
ippagnuretta (S), spagnuletta (G) // ferru de leva m.
(C) “s. ferro per chiudere le
finestre”; ippagnuretta
(S) “barca veloce (spagnola)” spago
sm.
[string,
ficelle, bramante, Schnur]
ispau, troneu, tronneu,
trunneu, truneu, toroneu, udruneu,
funighedda f., fileddu (L),
ispau, tungheddu, trunneu,
trùnniu,
gariana f. (N), spagu, funixedda
f., soghitta f. (C), ippau, trunneu (S), spau, ispau, trunneu, cannaittu, spàghina
f. , ispàghina f.,
ispaghinittu,
puddentinu (Cs) (G)
// toroneu de su fuette (L) “sferzino”;
capu de ispau, cadiana de ispau f. (N)
“agugliata di s.”; tropeu
(N) “pezzo di s.”; suntellu
(C) “s. usato dai muratori”;
grosseru (C) “s. grosso”;
spaghinitta f. (G) “pezzo di s. sottile e resistente”; aimmàggiu
(S)“specie di spago sottile usato per riparare le reti e per armare
le lenze”; cudizza
f. (G) “estremità dello s.”; Sa fémina nàschida sutta s’astru de
su trau est bella, caente, tènnera e forte che ispau (prov.-L) “La donna nata sotto il segno del toro è bella, calda, tenera e
resistente come lo s.” spaiamento
sm.
[uncoupling,
désaccouplement, separación del par. Trennung]
isgiobada f.,
-adura f., isgiobamentu, iscumpagnamentu,
ispajamentu (L), ispajamentu, iscumpanzamentu, iscropada
f., iscropadura
f., ispizadura f. (N),
sparigamentu, sparigadura f. (C),
ippaggiamentu, ischumpagnamentu (S), spagghjamentu, scappiamentu (G) spaiare
vt.
[to
uncouple, désaccoupler, desaparear, trennen]
isgiobare, ispajare,
iscumpagnare, isgiùnghere (L), ispajare, iscropare, ispizare,
iscumpanzare, dirgualare,
irgualare (N),
scrobiai, sparigai, discumpangiai
(C),
ippaggià, ischumpagnà (S), spagghjà, scuppià, scappià, disapparà,
scatambià (G) // ispajare (L) “anche: scacciare gli uccelli dai campi seminati” spaiato
pp.
agg. [unmatched,
désaccouplé, desapareado, unpaarig]
isgiobadu, isgiuadu, ispajadu,
iscumpagnadu, isgiuntu (L), ispajau, iscropau, ispizau, iscumpanzau,
singru, irgualau, iscappu,
ispupiddau (N),
sparigau, singru, sringu (C), ippaggiaddu, ischumpagnaddu (S), spagghjatu,
scuppiatu, scappiatu, scàppiu, disapparatu, scatambiatu (G) // sringa f.
(C) “pecora che non ha ancora figliato” spalamento
sm.
[shovelling,
pelletage, limpiadura, Fortschaufeln]
ispalamentu (LN), appaliamentu (C), ipparamentu (S), paliamentu,
spalittamentu (G) spalancare
vt.
[to
open wide, ouvrir tout grand, abrir de par en par, aufreissen]
isbambarriare, imbambarriare, isbalbarriare,
isbambarrare, ispamparriare,
ispambarriare, ispampinare, ispamporionare, ispalpeddare,
ispamparriare, imparriare, impampinare, allutzighinare,
abberbereddare (lat. *AD-VERBERILLARE),
allampiare, allampare (s. gli occhi),
alladdarare, iscanzare, isperriare (s.
le gambe), imbarritzare, abbèrrere in campu (lat. APERIRE) (L), ispamparinare, appirastrare (sos ocros),
isperriare, apèrrere, irbab(b)arriare,
irbarriolare, ispapatzare (N),
isbambarriai, iscampaniai,
sparpalocciai, isparpalocciai, isprappalocciai, sprappalocciai,
isperriai, isprappeddai, sprapeddai,
sprapaddai, spabaristai,
sparueddai, sperranchiai, sparrancai,
sparruncai, sparrunchiai (sp.
esparrancar), scampaniai, sperriai (C), ipparancà,
ibbambarrià, ippampanà (S), sbarrizà, isbarrizà, sbarracà, sbambarrià
(Cs), spampanà,
balcunà (G) // isbambarriada
f., -adura f., isbambarriamentu (L), irbarriolonzu
(N) “spalancamento”; ispamporionare,
ispampanare, ispampinare sos ojos, laddarare (L) “s.
gli occhi”; ispaparrionare
(L) “s. le gambe”;
a
cambas sparrancadas (C) “con le gambe s., divaricate”; sprapeddai is ogus, is còscias
(C) “s. gli occhi, le cosce” spalancato
pp.
agg. [wide
open, tout ouvert, abierto de par en par, aufgesperrt]
imbambarriadu, isbambarriadu,
impampinadu, ispampanadu,
ispampinadu, allutzighinadu, abberbereddadu, allampiadu, allampadu,
alladdaradu, iscanzadu, isparrioladu,
isperriadu, imbarritzadu, abbertu in campu (L), ispamparinau, appirastrau,
isperriau, apertu, irbab(b)arriau,
ispapatzau, pinnulau (N),
sparrancau, sparruncau, sparrunchiau, isprappeddau,
sprapeddau,
sprapaddau, scampaniau, sperrau, scadangiau,
sprappalocciau (C),
ibbambarriaddu, imbambarriaddu,
ipparancaddu, ippampanaddu
(S), sbarrizatu, isbarrizatu, sbarracatu, spampanatu, sbambarriaddu (Cs), balcunatu
(G) // gianna abberta in campu (L) “porta
s.”; Pro piseddas e piseddos/ est sa gianna isbambarriada (L - T.
Rubattu) “Per ragazzi e ragazze/
la porta è s.” spalare
vt.
[to
shovel away, pelleter, sacar con la pala, fortschaufeln]
ispalare =it.), paliare (lat. PALA), ispalèschere (L), ispalare, ispaliare
(N),
appagliai, appaliai,
appaliggiai, ispalai, paliai,
spallesinai (C), ipparà (S), palià, spalittà (G) // ispalare (LN) “anche:
slogarsi (lussarsi) la spalla” spalata
sf.
[shovelling,
pellée, limpia con pala, Fortschaufeln]
ispalada, paliada, ispaléschida (L), ispalada (N), appaliada (C),
ipparadda (S), paliata, spalittata (G) spalato
pp.
agg. [shoveled,
pelleté, sacado con pala, fortschaufelt]
ispaladu, paliadu, ispaléschidu (L), ispalau, ispaliau
(N),
appaliau (C), ipparaddu (S), paliatu, spalittatu (G) spalatore
sm.
[shoveller,
pelleteur, que espala, Schneeschaufler]
ispaladore, paliadore (L), ispaladore (N), appaliadori (C), ipparadori
(S), paliadori, spalittadori (G) spalatrice
sf.
[shoveller,
machine pour pelleter, máquina par sacar la nieve, Bagger]
ispaladora, paliadora (L), ispaladora (N), appaliadora (C), ipparadora
(S), paliadora (G) spalatura
sf.
[shovelling,
pelletage, limpiadura de la nieve, Schippen]
ispaladura, paliadura (L), ispaladura, paliu
m. (N),
appaliadura (C), ipparaddura (S), paliatura, spalittatura (G) spalla
sf.
anat. [shoulder,
épaule, hombro, Schulter]
pala (lat. PALA), coddu m. (lat.
COLLUM), runcu de su
coddu m. (L),
pala, coddu m. (N), pala, coddu m.,
cuntroxu m. (C),
ippadda,
pala (S), spadda, ispadda, pala, ùmmaru m.,
ùmbaru m. (G) // armu m.
(LN) “sommità della s. del cavallo; lat. ARMUS; guidalesco del cavallo
sulla spalla”; bajulare (L) “portare
sulle s.; lat. BAIULARE”; ingruziare (L) “restringersi
nelle s.”; incoddare (L) “alzare
le s.”; iscoddare (L) “pendere
da una parte del collo”; giùghere a coccolloi (L) “portare sulle s. di un altro avvinghiando il collo con le gambe”;
palitortu (L) “dalle s. storte”;
ispalare (L), spalai (C) “slogarsi
la s.”; giùghere a cadracoddinu (a seddu, a palacadrea, a santu
frigulinu, a cola-cola chijina) (L) “portare
a s. una persona”; leare a santu pellegrinu (L) “prendere
sulle s. un bambino con le gambe penzoloni sul petto del portatore”;
ispagliera, ispalera,
isprallera (L) “fazzoletto che copre il collo e le s.”; ispalatzada
(L), spaddaricciata (G) “colpo
sulla s. a mano aperta”; palibrócchinu (L) “dalle
s. cadenti, cifotico”; paliettadu, palifaladu (L), palimannu (LN) “dalle
s. curve, cadenti; robuste”; cabigoddu m.
(LC), capicoddu m. (N) “paralisi alla s.”; fuire a boltapalas (L) “fuggire voltando le s.”; palimodde (LN) “dalle s. delicate, indolenzite”; palistrintu
(L) “dalle s. strette”;
pissegus (L)“alle s.”; palapussecus (a), palas pussecus (N)
“a s. voltate”; pricare
sas palas (N) “stringere le s.”;
a framucoddu (N) “a s.”;
bortare palas (N) “voltare le
s.”; coddibassu, palighette, paligorroppu (N) “dalle
s. basse, storte, gibbose”; calai de is coddus (C) “perdere
la considerazione”; a palas de domu (C) “dietro
casa”; a sa sutzulia (C) “portare
qualcuno sulle s.”; arrunzai de palas (C) “stringersi nelle s.”; portai a palaporceddu (C) “portare
a cavalluccio”; portai a palacadira (palacardiga) (C) “portare
a predellina”; scannedda
(C) “pezzo di carne del sottospalla”; spaddariccià
(G) “colpire alle s.”; Ómine
chi non balet bàttoro, si nche li pigat sa muzere a coddos (prov-L) “All’uomo
che non vale quattro (soldi) la moglie sale sulle s.”; Ca non l’à
in pala l’à in costi (prov.-G) “Chi
non ce l’ha sulle s. ce l’ha alle costole” spallare,
-arsi vi.
rifl. [to
dislocate one’s shoulder, épauler, despaldar, stossen mit der Schulter]
ispalare, bogàresi sa pala (L), ispalare, truncare sa pala (N), spalai
(C), ippaddazzà (S), spaddariccià, scuntrià (G) spallata
sf.
[push
with the shoulder, épaulée, empujón con el hombro, Stoss mit der
Schulter]
ispalatzada, imbudada (L), ispalada, corfu de pala m. (N), spalada, corpu de pala m.
(C), ippaddadda, ippaddazzadda,
azzadda d’ippaddi (S), spaddaricciata, spaddata, colpu di zembu m.,
imbutata (G) spalleggiamento
sm.
[backing,
appui, sostén, Beistand]
amparu (sp. amparo), azudu, accostazamentu, affianzu (L), azudu,
affiancamentu, amparu, incumentu (N), aggiudu, amparu, accotzu (C),
affiancamentu, aggiuddu, amparu (S), agghjutu, accustagliamentu (G) spalleggiare
vt.
[to
back, épauler, afianzar, beistehen]
amparare (sp. amparar), azuare (it.
ant. adiutare), accostazare, affianzare (probm.
sp. afianzar) (L), azudare, affiancare, amparare, incumentare (N),
aggiudai, amparai, accotzai (C), affiancà, aggiuddà, amparà (S),
agghjutà, accustaglià (G) spalleggiato
pp.
agg. [backed,
épaulé, afianzado, beigestanden]
amparadu, azuadu, accostazadu, affianzadu (L), azudau, affiancau, amparau,
incumentau (N), aggiudau, amparau, accotzau (C), affiancaddu, aggiuddaddu,
amparaddu (S), agghjutatu, accustagliatu (G) spalleggiatore
sm.
[backer,
épauleur, afianzador, Beisteher]
amparadore, azuadore, affianzadore, accostazadore, accotzadore
(L), azudadore, affiancadore, amparadore, accotzador,e
incumentadore (N), aggiudadori, amparadori, accotzadori (C), affiancadori,
aggiuddadori, amparadori (S), agghjutadori, accustagliadori (G) spalletta
sf.
[parapet,
chaussée, antepecho, Brustwehr]
ispalletta, parapettus m., palighedda,
costana
(lat. COSTA), cosciale m.
(s. della porta o della finestra) (L), palichedda, parapettus m.
(N), barandau m., barandìglia (sp.
barandilla) (C), ippalletta, parabbettu m.,
cusciari m. (S), ghjachedda (G) spalliera
sf.
[back,
dossier, respaldo, Rückenlehne]
ispalliera (L), ispalliera, palera (s.
del letto), costana, ischinale m.
(N), spalliera, spagliera, ispalera,
spalera (C),
ippaddera (S), spaddera (G) // imbaradorzu
m. (L) “s. a della seggiola”; bangu
a spagliera m. (C) “cassapanca” spallina
sf.
[shoulder-strap,
épaulette, hombrera, Schulterklappe]
ispallina, coddittu m. (L),
ispallina (N), palixedda (C), ippallina (S), spaddina, spallina (G) //
coddittos de imbustu m. pl. (L),
coddalittos m. pl. (N) “s. del costume sardo” spallucce
(far) md.
[to
shrug one’s shoulders, *hausser les épaules, encogerse de hombros, die
Achseln zucken]
istrìnghersi in coddos, ingruppire de coddos (L), s’astrìnghere in
coddos (N), arrunzai is palas (C), azzà l’ippaddi (S), aggruppì li
spaddi (G) spallucciata
sf.
[shrug,
*haussement, encogida de hombros, Achselzucken]
istrinta de coddos (L), astrinta de coddos (N), arrunzada de palas (C),
azzadda d’ippaddi (S), alzata di spaddi (G) spalmare
vt.
[to
smear, enduire, untar con, streichen]
untare, ùnghere (lat. UNGERE), istèrrere (lat.
STERNERE) (LN), spainai, lùngiri
(C),
untà (S), untà, ugnì, spaglì (G) // frigare una pumada (L) “s.
una pomata” spalmata
sf.
[smearing,
enduisage, untadura, Bestreichen]
unta, untada, istérrida (L), unta, untada, istèrria (N), spainada (C),
untadda (S), untata, passata (G) spalmato
pp.
agg. [smeared,
enduit, untado, gestrichen]
untadu, untu, istérridu (L), untau, untu, istérriu (N), spainau, lùngiu,
luntu (C),
untaddu (S), untatu, untu, spaltu (G) spalmatore
sm.
[smearer,
espalmeur, untador, Bestreicher]
calavateri (L), untadore,
unghidore, isterridore (LN), spainadori (C), untadori (S), untadori,
passadori (G) spalto
sm.
[glacis,
glacis, glacis, Glacis]
ispuntone, bastione, pala f. (lat. PALA) (L), ispuntone, troccu, bastione, cronta f.,
pala f. (N), spuntoni, pitzicorru, tzùmburu, bastioni (C), ippuntoni,
basthioni (S), bastioni, rubbioni, spulgènzia f. (G) spampanamento
sm.
[stripping,
épamprage, despampano, Ablaubung]
ischirradura f., ispampinadura
f. (L), ispampinamentu
(LN), scirrada f., spampinadura f. (C), ippampanamentu (S), spampanamentu (G) spampanare
vt.
[to
strip (a vine), épamprer, despampanar, ablauben]
ischirrare (L), ispampinare
(LN), scirrai, spampinai, suncunai (C), ippampanà (S), spampanà (G) //
ippampanà l’occi (S) “sgranare
gli occhi” spampanata
sf.
[stripping,
épamprage, despampano, Ablaubung]
ispampinada (LN), scirrada, spampinada, spampanada, spamparrada (C),
ippampanadda (S), spampanata (G) spampanato
pp.
agg. [stripped,
épampré, despampanado, abgelaubt]
ispampinadu (L), ispampinau (N), scirrau, spampinau (C), ippampanaddu (S),
spampanatu (G) spampanatore
sm.
[stripper,
épampreur, despampanador, Ablauber]
ispampinadore (LN), scirradori, spampinadori (C), ippampanadori (S),
spampanadori (G) spanare
vt.
[to
strip, user le filet de, gastar la rosca, ausleiren]
ispanare, ismurenare (L), ispanare (N), spanai (C), ippanà (S), spanà,
ispanà, sfuà (G) spanato
pp.
agg. [stripped,
dont le filet est usé, gastado, ausgeleiert]
ispanadu (L), ispanau (N), spanau (C), ippanaddu (S), spanatu, ispanatu,
sfuatu (G) spanciamento
sm.
[disembowelling,
éventration, destripamiento, Bauchung]
ispantzamentu, ispantzadura
f., immattonzu, ismattamentu,
istrippamentu, isbentramentu, isbuzamentu (L), irbentramentu, irbuddonzu,
irmattamentu,
irbarramentu (N), smatzamentu, sbrentamentu, sbrentadura f. spanciamentu (C), ippanzamentu, ibbuddamentu, ivvintramentu,
immazzamentu (S), smazzamentu, sminuciamentu, sbuzamentu, spricugghjamentu
(G) spanciare
vt.
[to
gut, éventrer, destripar, den Bauch aufschlitzen]
ispantzare, ispantzigare,
ispantzigheddare, isbentrare,
immattare, ismattare,
istrippare, isbuzare (L), irbentrare, irmattare, irbarrare, irbuddare,
ispantzare (N),
spanciai, sbrentai, matzai,
smatzai,
sbiddiai (C), ippanzà, immazzà, ivvintrà, ibbuddà (S), smazzà,
sminucià, spricugghjà, sbullarà, sbuzà (G) spanciata sf.
[belly-flop,
ventrée, hartada, Bauchklatscher]
ispantzada, isbentrada, immattada,
ismattada,
istrippada, isbuzada (L), irbentrada, irmattada, irbarrada (N), spanciada,
sbrentada, smatzada, sbiddiada (C), ippanzadda, immazzadda, ivvintradda,
ibbuddadda (S), smazzata, sminuciata, sbuzata, spricugghjata (G) spanciato
pp.
agg. [gutted,
eventré, destripado, den Bauch aufschilitzt]
ispantzadu, isbentradu, ismattadu, istrippadu, isbuzadu (L), irbentrau,
irmattau, irbarrau, ispantzau,
istrippau (N),
spanciau, sbrentau, smatzau, sbiddiau (C), ippanzaddu, immazzaddu,
ivvintraddu, ibbuddaddu (S), smazzatu, sminuciatu, sbuzatu, spricugghjatu,
sbullaratu (G) spandere
vt.
vi. [to
spread, répandre, derramar, streuen]
ispàndere (lat. EX-PANDERE), ispàrghere (lat.
SPARGERE), ispartighinare, ispartzighinare,
ispramare,
ispraminare, ispaghinare, ispainare,
ispaniare (lat. EX-PAGINARE),
bettare (lat. *IECTARE x JACTARE),
disperdire (sp. desperdir), distrigliare
(L),
ispàrghere, ispartinare, ispramminare, ispainare, ghettare (N), spàndiri,
spràxiri, spaniai, ispaniai,
spainai,
ispainai, spagnai,
ispagnai, spoddiai,
sboddiai, spróndiri (C), ippaglì, iffrabbinà (S), spaglì (G) // bìrula-bìrula,
lari-lari (L) “dicesi di liquido
che si spande”; iffainare su fenu (N) “s.
il fieno” spandimento
sm.
[spreading,
épandage, derramamiento, Ausstreuung]
isparghimentu, ispraminamentu, ispràminu,
ispainada f.,
ispaniada f., isfrabbinada f.,
bettamentu
(L), isparghimentu, ispartinadura f.,
ispramminadura f., ispainada f. (N),
spàniu, ispàniu, spaniadura
f., spaniamentu, spainu,
spainadura f., spaìngiu, sciàmiu,
sciamiada f., spoddiamentu,
sboddiamentu (C), ippaglimentu, iffrabbinamentu (S), spaglimentu (G) //
cadalettu (C) “s. di varie cose
per terra, come frutta, paglia, fieno; lat. *CATALECTUS” spanditore
sm.
[spreader,
épandeur, espargidor, Streuer]
isparghidore, ispraminadore, bettadore (L), isparghidore, ispartinadore,
ispramminadore (N), spainadori, spaniadori, spoddiadori, sboddiadori (C),
ippaglidori, iffrabbinadori (S), spaglidori (G) spanna
sf.
[span,
environ 25 centimetres, palmo, Spanne]
prammu m. (25 cm.), palmu m., forchiddu m.,
furchiddu
m. (20 cm.), isforchidda
(L), parmu m., prammu
m., furchiddu
m. (N), parmu m., prammu m., furciddu m.,
fruciddu m. (C), pàimmu m. (S),
palmu m., fulciddu m.
(G) spannare
vt.
[to
skim, écrémer, desnatar la leche, entrahmen]
ispizare (L), innappare, ispizare,
ischelare (N), spillai, bogai su pillu (C), ippizà (S), spicià (G) spannato
pp.
agg. [skimmed,
écrémé, desnatado, entrahmt]
ispizadu (L), innappau, ispizau,
ischelau (N), spillau (C), ippizaddu (S), spiciatu (G) spannatura
sf.
[skimming,
écrémage, desnate, Entrahmung]
ispizadura, ispizamentu m. (L), innappada,
-adura, ispizadura,
ischeladura (N), spilladura (C), ippizaddura (S), spiciatura (G) spannocchiare
vt.
[to
husk, éplucher, recoger las mazorcas de maíz, entieschen]
ispinnicciare, isbuattare
(L), isprannuscare, isprannuccare
(N), spannugai, scoinai (sgranare le
pannocchie; it. merid. scogná) (C), imbuccià (iffuglià) lu triggu
d’Ìndia (S), spinnacchjà, spannucchjà (G) spantanare
vt.
vi. [to
get out of the mire, désembourber, desatascar, aus der Morast nehmen]
bogare dae su pantamu (L), irbadrinare (N), bogai de su ludrau (de sa
lutzina, de su bidili) (C), buggà da lu pantamu (S), bucà da lu pantamu
(da lu laagghju) (G) spappagallare
vi.
(fare il pappagallo) [to
chatter, parler comme un perroquet, repetir lo oído, schwatzen wie ein
Papagei]
ciarrare, ciacciarare (sp.
chacharear), ciarameddare (it.
ciaramellare), lereddare (L), tzarrare, lereddare, cuffaffarare (N),
ciacciarai, ciacciarrai, arrallai, crastulai (C), ciacciarà, ciaramiddà,
ripitì a pappagàgliuru (S), chjacchjarà, ciavanà, buddicinà, ripitì
comu lu pappagàgliu (G) spappolamento
sm.
[crumbling,
écrabouillage, desmenuzamiento, Zerquetschung]
disfaghimentu, isfaghimentu, isuppadura f.,
isfarfaruzamentu (L), ispaporoddadura f.,
ispaporeddadura f., ispetzolada
f., -adura f., ispetzolonzu, irfachidura
f., irfarfaruzamentu (N),
spampaniadura f., streccamentu,
streccadura f., spimpirinamentu,
scirfinamentu (C), marthuzzamentu, iffaiffugliuramentu (S), impappamentu,
sbrinnulamentu (G) spappolare
vt.
[to
pulp, écrabouiller, deshacer, zerquetschen]
disfàghere, isfàghere, minutzare, isfarfaruzare, isuppare (L),
ispaporoddare, ispaporeddare, ispetzolare,
irfàchere,
irfarfaruzare (N), spampaniai (it.
spampanato), streccai, spimpirinai, scirfinai (C), marthuzzà, iffassi,
iffaiffugliurà (S), impappà, sbrinnulà, chilivrà (G) spappolato
pp.
agg. [mushy,
écrabouillé, deshacido, breiig]
disfattu, isfattu, minutzadu, isfarfaruzadu, isuppadu (L), ispaporoddau,
ispaporeddau, ispetzolau, irfattu,
irfarfaruzau (N), spampaniau, streccau, spimpirinau, scirfinau (C),
marthuzzaddu, iffattu, iffaiffugliuraddu (S), impappatu, sbrinnulatu,
chilivratu (G) sparabicco
(andare a) md.
[to
loaf, flâner, callejear, schlendern]
andare feri-feri (a zonzo, in giru, veli-veli), girellare, bagamundare (tosc. vagamondo o sp. vagamundo) (L), andare in ziru, zirellare,
rundare, bandulerare (cat. bandoler)
(N), garronai, arrotzai, arroliai, bagamundai (C), andà in girella (a
ispassu), cirundrunà, curriurà (S), andà rugghjuloni (urioni,
bandulirendi), curriulà, bandulirà (G) sparadrappo
sm.
(cerotto) [plaster,
sparadrap, esparadrapo, Pflaster]
zirone, tzirone (sp. cerón),
tzirottu (it. cerotto),
taffettanu (it. ant. taffettano),
tela de unghentu f., carta
de Brèscia f., acchillo (it.
diàchilon) (L), tzerotto, liga f.,
isparadrappa (N),
taffettanu, sparadrappu (it.o
fr. sparadrap), cerottu (C), zirottu (S), cirottu, achilloni
(G) sparagella
sf.
bot. (Sparagella officinalis) [wild
asparagus, asperge sauvage, espárragosilvestre, wilder Spargel]
ispina sorighina (L), ispina sorichina (N), spina de topis, sparau càbriu
m. (C), ippàramu aresthu m.
(S), sparau arestu m. (G) //
scovedu m. (C) “rami di s. usati
come scopa per mondare l’aia” sparaglione
sm.
itt. vds. sparlotto sparagnare
vt.
vi. (risparmiare) [to
save, épargner, ahorrar, ersparen]
risparmiare, aorrare (sp. ahorrar),
acchittare (it. ant. chitare),
casilare, cadeliare, cadoliare
(L),
risparmiare, istrabiare (cat.
estalviar) (N), sparagnai (= it.),
stuggiai, straviai, aorrai (C), aurrà, acunumizà, ripaimmià (S), aurrà,
rispalmià, acchittà, firizzà, adducà (G) sparagnino
sm.
[saver,
épargnant, ahorrador, Sparer]
risparmiadore, aorradore (L), risparmiadore, crastapùliche, creddecu,
cajasoru, grengu (N), sparagnadori, stuggiadori, straviadori, aorradori
(C), aurradori, ripaimmiadori (S), aurradori, rispalmiadori, sparagnonu
(Lm) (G) sparagno
sm.
(risparmio) [sparing,
épargne, ahorro, Sparen]
rispàrmiu, aorru (sp. ahorro), acchittu (L), rispàrmiu, istrabiadura f.,
mendecu (N), sparagnu (= it.),
stràviu (cat. estalvi), aorru (C), aorru, ripàimmu (S), aorru, rispàlmiu
(G) sparapane
sm.
(mangiafranco) [loafer,
fainéant, comilón, Tagedieb]
cane d’isterzu, appittanculu, brancàcciu (L), canisterju (N),
mangiafrancu, spillimichettas, pillingroneri (C), magnoni, inguvoni (S),
magnoni, papponi, stalcagghju (G) sparare
vt.
[to
shoot, tirer, disparar, schiessen]
iscuppettare (L), isparare,
tirare (LN), iscoppettare
(N), sparai,
cannai, (C),
ipparà, tirà (S), sparà, tirà, fucunà, fuculà (G) // isparare a s’isticcada
(N), fuculà (G) “s. a bruciapelo”, alma incriccata (G) “arma pronta a s.” sparata
sf.
[discharge,
décharge, disparo, Schiessen]
isparada, tirada (LN), sparada (C), ipparadda, tiradda (S), sparata,
tirata, fucunata (G) sparato
pp.
agg. [shot,
tiré, disparado, geschossen]
isparadu, tiradu (L), iscoppettau,
isparau,
tirau (N), sparau (C), ipparaddu, tiraddu (S), sparatu, tiratu, fucunatu,
fuculatu (G) sparato
dei calzoni sm.
[shirt-front,
braguette, portañulea, Schlitz]
braghetta f. (cat. sp. bragueta) (L),
màscala f., màscula f. (gr. maskhála - Pittau) (N), braghetta f. (CSG) sparatore
sm.
[shooter,
tireur, disparador, Schütze]
isparadore, tiradore (LN), sparadori, stràglia f. (C), ipparadori
(S), sparadori, tiradori (G) sparatoria
sf.
[shooting,
fusillade, tiroteo, Schiesserei]
isparatòria, isparonzu m.
(L),
isparatorja, isparonzu m.
(N),
sparadroxu m., sparadura (C),
ipparatória, ipparatóriu m.
(S), sparattòria, sparattòriu m. (G)
// tirulintana (G) “s. di fuochi
d’artificio” sparatura
sf.
[discharge,
décharge, disparo, Schiessen]
isparadura (LN), sparadura (C), ipparaddura (S), sparatura (G) sparecchiamento
sm.
[clearing,
enlèvement du couvert, desembarazo de la mesa, Abdecken]
isparitzamentu, isprodada f.,
-adura f., isprodamentu,
isprodu (L),
isparitzu (N), sparìcciu (C), ipparicciamentu (S), rimutimentu (G) sparecchiare
vt.
[to
clear, desservir la table, levantar la mesa, abdecken]
isparitzare, isprodare (L), isparitzare (N), sparicciai, isparicciai
(C),
ippariccià (S), sparicchjà, rimutì (G) // limpiai sa mesa (C) “s.
il tavolo” sparecchiato
pp.
agg. [cleared,
desservi, levantado, abgedeckt]
isparitzadu, isprodadu (L), isparitzau (N), sparicciau (C), ipparicciaddu
(S), sparicchjatu, rimusu (G) spareggiare
vt.
[to
distinguish, désaccoupler, desempatar, trennen]
ispajare, iscumpagnare (L), ispizare, ispajare, iscumpanzare (N), sparigai
(C), ippaggià, ischumpagnà (S), spagghjà, scappià, spariglià (G) spareggio
sm.
[disparity,
barrage, partida de desempate, Unterschied]
isparéggiu, bella f. (L),
isparezu, bella f. (N), sparéggiu
(C), ipparéggiu bella f:
(S),
sparigliamentu (G) sparganio
sm.
bot. (Sparganium erectum) [bubush,
jonc, espadaña, Blumenbinse]
istoja f. (L), buda f. (N), erba de impagliadas f.,
erba de impagliai f., fenu de
stoja, folla de stoja f., tùtturu
de stoja, scuettu de àcua, guettu de àcua, palla de mari f., tutturatzu (C), èiba d’impagliaddf.i, èiba d’impaglià f.
(S), buda f. (G) spargere
vt.
[to
scatte, répandrem esparcir, streuen]
ispàrghere (lat. SPARGERE), ispàndere (lat.
EXPANDERE), ispartinare, ispartighinare, ispartzighinare,
ispaghinare, isplàghere (ant.), splajare (ant.),
isparminare, ispramare, ispraminare,
ispramminare, ispainare, ispaniare (lat.
*EX-PAGINARE), ispraniare,
dispedire
(sp. despedir), distrigliare,
terramare
(sp. derramar) (L), ispàrghere,
ispràghere,
ispaniare, ispartzinare,
ispartinare, irfaghinare, ispramminare, isparpainare, isparpinare,
derramare (N), spàrgiri, ispàrgiri,
spraxi,
spainai, ispagnai,
ispainai, ispaniai, derramai,
spàndiri, spróndiri, ispróndiri,
isprùndiri, ispartzinai, spartzinai,
spratzinai, sciamiai, spampasullai
(C), ippaglì, iffrabbinà (S), spaglì, ispaglì,
spalghj’,
sparrucchjà,
straminà (Lm) ispadizzà,
dirramà (G) // derramai sànguni (C) “s.
sangue”; arroba de spraxi f. (C)
“biancheria da stendere”;
trapultà (G) “s. di bocca in
bocca”; Ca siminigghja pruni no àndia sculzu (prov.-G) “Chi
sparge spine non vada scalzo” spargimento
sm.
[spreading,
diffusion, esparcimiento, Ausstreuung]
isparghimentu, ispartinamentu, ispartinzu, ispraminamentu, ispràminu,
ispainada f., ispaniada
f., derrama f. (sp. derrama) (L), isparghimentu, ispartinadura f.,
ispartinzu, ispartzinata f.,
ispartzinonzu, ispàrtzinu, ispràghida f., ispramminadura
f., ispainada
f., ispaniadura f., ispàniu, ispanionzu, irfaghinadura
f. (N), spargidura f.,
.spraximentu,
spainamentu, derrama f.,
spartzinamentu, spàrtzinu, spratzinamentu, spràtzinu, sciàmiu, spaìngiu
(C), ippaglimentu, iffrabbinamentu, iffrabbinaddura f.
(S), spaglimentu (G) sparide
sm.
itt. vds. sparlotto sparigliare
vt.
[to
unmatch, dépareiller, desaparear, trennen]
iscumpagnare, isgualare, ispajare
(L), iscumpanzare, ispajare (N), sparigai, discumpangiai,
scumpangiai
(C), ippariglià (S), spariglià, spagghjà, scappià (G) spariglio
sm.
[unmatch,
désaccouplement, separación del par, Trennung]
iscumpagnamentu, ispajadura f.
(L), iscumpanzamentu, ispajadura f. (N),
sparigamentu, scumpangiadura
f., scumpangiamentu
(C), ipparìgliu (S), sparigliamentu, spagghjamentu, scàppiu (G) sparire
vi.
[disappear,
disparaître, desaparecer, verschwinden]
isparire, iscumpàrrere, disappàrrere,
disparire,
isvanessire, isèrghere (L), isparire, iscumpàrrere, irghelare,
irfrogorare, issonare
(s’) (N),
disparessi, dispariri, sparessi, isparessi
, isparèssiri, (sp.
ant. desparecer),
spesai, sbordigai (C),
ipparì, ischumparì, ivvanì, ivvanissì (S), sparì, disparì, capulà
(G) // craspuare (L) “far s.”;
picare sa ‘ia de su fumu (N) “s.
nel nulla” sparito
pp.
agg. [disappeared,
disparu, desaparecido, verschwunden]
isparidu, dispàrfidu, isérghidu,
isertu, iscumpàrfidu,
iscumpassu, disparidu, isvanessidu (L), ispariu, iscumpàssiu, irghelau,
irfrogorau (N), sparéssiu, disparéssiu, spesau (C), ippariddu,
ischumpariddu, ivvaniddu, ivvanissiddu (S), disparutu, sparutu, capulatu
(G) // vurturera f. (N) “cosa
s. per incanto” sparizione
sf.
[disappearance,
disparition, desaparición, Verschwinden]
isparimentu m., isparissione,
isvanéssida, craspuada,
disparida (L),
isparida, isparissione,
irgheladura (N), sparessimentu m.,
sparéssida, sparimentu m.,
sparitzioni,
svanéssida (C), ipparizioni, ipparimentu m.,
ipparidda (S), sparizioni (G) sparlare
vi.
[to
run, médire, denigrar, schlecht reden]
allimbare, giùghere in bucca, narrer male, inzomare, innoriare, innorare (it.
ignorare), approerzare, afforfigare,
criticare
(L), faveddare male, terraguzare, approegliare, illimbare
(N),
afferrittai, arraigai, sconcettuai,
tragaggiai, nai
mali (C), inferthà, critiggà, dì mari (S), linghittà, mulmurà, dì
mali, trapultà, strapultà, straà (G) sparlatore
sm.
[denigrator,
médisant, denigrador, Verleumder]
allimbadore, limbudu, limbimalu, buccatzu,
inzomadore,
criticadore (L), limbimalu, limbudu (N), afferrittadori, arraigadori,
bucca de tzàppulu f., lingudu (C), inferthadori, critiggadori, linghimannu (S),
lingutu, lingosu, dislingatu, straadori, mulmuradori (G) sparlotto
(o
sparo) sm. itt. (Sargus anularis)
[Sargus,
sargue, sargo, Brasse]
isparaglione (L), isparedda f. (sic.
asparedda) (N), ispau,
paralioni, spadedda f., sparedda
f. (C), ipparaglioni, pizzuddu
(S), sparaglioni, spiraglioni, sparaglionu
(Lm) (G) sparo
sm.
[shot,
détonation, disparo, Schiessen]
isparu (LN), cadda de ‘ocu f. (N), sparu (C), ipparu, tiru, sparu
(S),
sparu, tiru (G) // stallacabonis (C) “s.
simultaneo”; fuculata f. (G)
“s. a bruciapelo”; tabba f.,
ciòcchita f. (G) “rumore dello s.”; tirulintana f.
(G) “s. continuato di più
cacciatori” sparpagliamento
sm.
[scattering,
éparpillement, desparramamiento, Verstreuung]
isparghimentu, ispraminadura f.,
ispram(m)inada f.,
-adura f., ispràm(m)inu, isfrabbinada f., isparinzada f.,
isprabinada f., ispaddicciadura
f., isprabarzu (L), ispainzu, isparpàlliu, ispartinadura f.,
irfaghinadura f., isparghidura f. (N),
spartzinamentu, sparbaxamentu, sprabaxamentu, sprabaxu, sciàmiu (C),
iffrabbinadda f.,
iffrabbinamentu, ippaglimentu (S), spapòglia f.,
spaldìziu (G) // sprabaxu (C) “anche:
diritto feudale della pastura, che si pagava versando un capo di
bestiame” sparpagliare
vt.
[to
scatter, éparpiller, desparramar, verstreuen]
ispàrghere (lat. SPARGERE), isparminare,
ispraminare,
ispramminare, ispaddicciare (tosc.
spagliare),
isfarittare, isparguddare, isprabarzare, isprabinare, ispravinare)
(L),
ispartinare, irfaghinare, ispàrghere, ispaichinare,
isparpalliare (N),
spartzinai, ispartzinai,
sparsinai, spraccinai, sprassinai, spratzinai, sparbaxai,
sprabaxai, scrabionai, sciamiai, spimpillonai (C), iffrabbinà, ippaglì,
iffaiffugliurà (S), spaglì, spaddizzà, spaldizià, spalguddà, sparranà,
spaltichinà, spaltigghinà
(Cs), sparramà, straminà (Lm) (G)
// fuire a s’ispràminu (L) “fuggire
a precipizio sparpagliandosi (detto delle bestie)”; isfriorzare (L) “s.
delle bestie quando d’estate comincia a soffiare il venticello fresco”;
spraccinadroxu (C) “luogo in cui si sparpagliano le merci” ; sparpagliato
pp.
agg. [scatterd,
éparpillé, desparramado, verstreut]
ispartu, ispraminadu, isprabinadu,
ispravinadu, ispaddicciadu,
isparinzadu, isprabarzadu,
bolàntigu (L), ispartinau, irfaghinau, ispartu (N), spartzinau, sparbaxau,
sprabaxau, scrabionau, sciamiau (C), iffrabbinaddu, ipparthu,
iffaiffugliuraddu (S), spaltu, spaddizzatu, spaldiziatu,
spalguddatu, sparramatu,
sparranatu,
spaltichinatu, spaltigghinaddu
(Cs), straminatu (Lm)
(G) sparsamente
avv.
[here
and there, çà et là, esparcidamente, verstreut]
ispartamente, a
s’isparta, a s’ispràm(m)inu (L), a ispartinadura, perlocos
(N),
a spartzinadura (C), a iffrabbinaddura, ipparthamenti (S), a spaldiziatura
(G) sparso
pp.
agg. [shed,
repandu, esparcido, verstreut]
ispartu, derramadu, ispaniadu, i
isparminadu,
spraminadu, isplatu (ant.)
(L),
ispartinau, ispartzinau,
ispràghiu, ispartu,
irfaghinau (N), spartzinau, derramau, spainau, spaniau, spartu, sciamiau, isprondiu,
spatinau (C),
ipparthu, iffrabbinaddu (S), spaltu, ispaltu, dirramatu, spalguddatu,
spaldiziatu, spaddizzatu, spaltichinatu ,sparrucchjatu,
straminatu (Lm) (G) spartiacque
sm.
[watershed,
ligne de partage des eaux, línea de desagüe, Wasserscheide]
diga f., partiabbas (LN), diga f.,
spartziàcuas (C), diga f.,
impartheba f. (S), diga f., spaltiea
(G) spartimento
sm.
[dividing,
partage, partición, Teilung]
partimenta f., partidura f., ispartidura f. (L), ispartzinzu,
partimentu,
partidura f. (N), spartzimentu,
spartzimenta f., spartzidura f.
(C), imparthimentu (S), paltugnu, spaltimentu (G) spartire
vt.
[to
separate, partager, partir,
teilen]
dispartire, ispadrire,
ispartire, ispartzire partire
(lat. PARTIRE) (L) partire, dispartzire,
ispartzire, cummesare, divìdere
(N), spartziri, ispartziri,
spratziri,
spracciri, cumpratziri, pretziri, dividi (C), imparthì, ipparthi, dibidì
(S), paltì, spaltì, ispaltì, paltuccà, diidì (G) // derramare (L),
derramai (C) “s. le quote di
un’imposta, di una somma; sp. derramar”; L’omu tira e Deu palti
(prov.-G) “L’uomo tira (per la propria parte) e Dio spartisce” spartito
pp.
agg. [divided,
partagé, partido, geteilt]
partidu, dispartidu,
ispartidu, divisu
(L), partiu, dispartziu,
ispartziu, cummesau, divisu
(N), spartziu, spratziu, pretziu, dividiu (C), imparthiddu, ipparthiddu, imparthuddu,
ipparthuddu, dibisu
(S), paltutu, spaltutu, ispaltutu, spaltuddu
(Cs), paltuccatu,
diisu (G) // Buccone partiu non ruppit brente (prov.-N) Il boccone s. non fa scoppiare la pancia”; Su bucconi spartziu,
s’àngelu si ‘nci sétzidi (prov.-C) “Boccone
spartito, l’angelo ci si siede” spartitore
sm.
[divider,
partageur, partidor, Teiler]
partidore (LN), spartzidori, spratzidori (C), imparthidori, ipparthidori
(S), paltidori, spaltidori (G) spartizione
sf.
[division,
partage, partición, Teilung]
ispartidura, partidura, partimenta, partiparis m.,
cumpartida, -idura,
dispartiscione, dividida (L),
partidura, partiparis m., dispartzida,
partzidura, partinzu m. (N),
spartzidura, spratzidura, partzimenta
(C),
ipparthimentu m., dibisioni (S), paltugnu m.,
paltimenta, ispaltimenta (G) // fàchere a partiparis (N) “s. in parti uguali” sparto
sm.
bot. (Stypa tenacissima, Lygeum spartum) [esparto,
spart, esparto, Esparto]
ispartu, tinnia f. (berb. tsennît) - DES II, 548) (L), ispartu, tzinnia f.,
tinniga f., tzinniga f. (N),
spartu, tzinniga f., sinniga f.,
tzònnia f., tzonni f., tinnia f.,
sònnia f., tzinnigraxa f., libanu,
tùximu, tùmixi (lat. TOMIX, -ICE) (C),
zinnia f. (SG) sparto
pungente sm.
bot. (Ammophila arenaria) [marine
rush, jonc marine, junco marino, Seebinse]
giuncu de mare (L), zuncu de mare, tinnia de mare f.
(N), fenu tranu (da trainai,
lat. *TRAGHINARE - DES II, 505) (C), giuncu di mari (SG) sparutezza
sf.
[spareness,
maigreur, flaqueza, Geringfügigkeit]
suttilesa, istrizilesa (LN), scaliximentu m.
(C), suttirèzia, lagniggura (S), niccesa, malacara (G) sparuto
agg.
(gracile, smunto) [spare,
malingre, flaco, spärlich]
maltrattu, lanzu (lat. *LANIUS),
romasu (lat. REMANSU), cagancinu,
cagantzinu (L), malincariu, malaccariu, irghiliniu, iscarraittu,
iscarrainzu, romasu (N), malitorrau, scalixiu, scalaxiu, scariau,
scariatzu, spiunchiu, ceghixeddu,
affésiu
(sp. adefesio) (C), malthrattu,
lagnu, rumasu, faccibiancu (S), trìgghjli, nècciu, lagnu, arrumasu,
scaringinitu, allagnacatu, allampanatu, di mala cara (G) sparviere
sm.
(lisciatoio del muratore) [mortarboard,
taloche, cimbel, Aufziehbrett]
allisadore, fradassu (genov.
frettasso) (L), frattassu (N), spraveri, allisadori, paramanu (piem.
paraman) (C), paramanu, fradassu
(S), allisgiadori, frattassu, paramani, talòccia f.
(G) sparviero
sm.
orn. (Accipiter nisus) [sparrowhawk,
épervier, gavilán, Sperber]
astoreddu, astorittu, ippalaeru, ippadderi, ispaderi, astore
futtientu, futtientu,
ispadinu,
tzappaju,
ciappàggiu (L), astorittu, astoreddu, istoreddu,
astore
minuju, isparagheri, acchettore (N), storillu, astorittu feridori,
feridori, spraberi, spreberi (cat. esparver), scatta de pisci f., tzrapadderi
(C), antuzu, ippaderi (S), altori, azzori (G) spasa
sf.
[basket,
cabas, espuerta, Tasche]
ispasa, coffa (L), coffa (NC), còiba, còibura (S), còlbula (G) spasimante
p.
pres. agg. smf. [lovesick,
soupirant, sufriente, Schmachten]
ispasimante (L), alluscau (N), spasimanti (C), ippasimanti, innammuraddu
cottu (S), spasimanti, innamuratu (G) spasimare
vi.
[to
suffer agonies, souffrir, sufrir mucho, schmachten]
ispasimare, pasmare (sp. pasmar),
rezirare, arreventare (L), alluscare (N), spasimai, ispasimai
(C),
ippasimà (S), spasimà, ispasimà, timì
a frea (G) spasimo
sm.
[pang,
douleur, dolor acudo, Krampf]
ispàsimu, pasmu (sp. pasmo), affrea f.,
frea f. (lat. FEBRIS) (L), ispàsumu,
lusca
f. (N), spàsimu, ispàsimu,
spamu, spasidàmini, ispasidàmini
(C),
ippàsimu, pàsana f., faùndia f. (S), spàsimu, ispàsimu, suffratta f., ilghjru,
affrea
f. (G) // Culùmbula sinzera,/
eu ti soc’amendi/ cu’ ispàsimi d’amori (G - Careddu-Arnone) “Colomba fedele,/ io ti sto amando/ con s. di amore” spasmo
sm.
(contrattura, rigidità) [spasmus,
spasme, pasmo, Krampf]
ispàsimu, pasmu (sp. pasmo), crancu, càncaru (it.
canchero) (L), ispramu, grampu, accrampada
f., istroccone (N),
spàsimu, spasmu, càncuru, cànchiru (C), grancu (S), cuntrazioni f.
(G) spasmodico
agg.
[spasmodic,
spasmodique, espasmódico, krampfhaft]
ispasimosu (L), ispramosu (N), spasmódicu (C), affannosu (S), affannosu,
ugliratu (G) spassare
vt.
[to
amuse, récréer, divertir, unterhalten]
ispassare, ispassiare, dispassare,
divertire,
disaogare (sp. desahogar),
isbeliare (cat. desvettlar; sp.
desvelar) (L), ispassiare, cullevare
(N),
spassiai, ispassiai,
sviolai, disaogai,
desogai, disogai, galiggiai (cat.
gallejar) (C), ippassà, ivvrasià, dibirthì (S), spassà, disvià,
ricrià, diiltì (G) // Canes appeddan e boes ispassan (prov.-L) “I
cani abbaiano e i buoi se la spassano”; Chie cun cosa anzena si l’ispassat
o in galera o sa vida bi lassat (prov.-L) “Chi
se la spassa con le cose degli altri o in galera o ci lascia la vita”;
A coro malu ispassatila! (prov.-N) “Se
hai il cuore triste spassatela!”; Tempu maru, ippassaddiru! (prov.-S)
“Tempo brutto, spassatela!”;
Gustu tóiu, spassatilla! (prov.-G) “Se
è di tuo gusto, spassatela!” spassionarsi
vi.
rifl. [to
dispassionate, s’épancher, desahogarse, die Freude verlieren]
disappassionàresi, ispassionàresi
(L),
s’irfocare (N), si spassionai (C), ippassiunà (S), disappassiunà,
spassiunà (G) spassionatamente
avv.
[dispassionately,
impartialment, desapasionadamente, sachlich]
disappassionadamente, disinteressadamente
(L), chena fàchere partzialidades (N), spassionadamenti (C),
ippassiunaddamenti (S), spassiunatamenti (G) spassionato
agg.
[dispassionate,
impartial, desapasionado, sachlich]
disappassionadu, ispassionadu
(L),
impartziale (N), spassionau (C), ippassiunaddu (S), spassiunatu,
disappassiunatu (G) spasso
sm.
[amusement,
passe-temps, recreo, Spass]
ispassu, dispassu,
ispassada f., ispassiada f., ispaju
(probm. cat. espai), disaogu (sp.
desahogo), disviu (cat. sp.
desviar), recreu (sp. recreo),
sarau (ant.; cat. sarau; sp. sarao),
ispidientu (L), ispaju, ispàssiu,
ispassu,
passizu, zocu, bantzillu, disaogu (N), spàssiu, spaju, disaogu, disogu,
desogu, ghilàggiu,
spreviamentu, spréviu,
passillu, picciurru, pecciurru, pacciurru (C), ippassu, ivvràsiu,
dibirthimentu (S), spassu, disviu, diiltimentu, abbentu, sarau (G) //
andare a s’affaiu (L), andare a faghinu, a fainu (N), andai a ciu-ciu
(C) “andare a s., portare in giro per diporto”; ispadazu
(L) “luogo di s.”; ispassivu (L) “amante dello s.” spassoso,
-evole agg.
mf. [funny,
amusant, alegre, spasshaft]
ispassosu, ispassiosu (LN), ispassivu
(N), spassiosu,
scialosu (C), ippassosu (S), spassosu, ispassivu, gustìuli (G) spastoiamento
sm.
[unshackling,
dépêtrement, desligadura, Losbinden]
istrobeida f.,
-idura f. istrobeimentu,
istravada f.,
-adura f., istravamentu,
isbilandrada f.
(L), istravamentu, istravadura f.,
istropedidura f. (N),
strobimentu, stravamentu (C), isthrubimentu, isthrubiddura f. (S), straamentu, strubbimentu (G) spastoiare
vt.
[to
unshackle, dépêtrer, desmanear los caballos, losbinden]
istrobeire (lat. *INTERPEDIA),
istravare (cat. sp. traba), isbilandrare,
istrobejare (L),
istropedire, istravare, istrabare,
istropezare (N),
strobiri, strebiri, stravai (C), isthrubì (S), strubbì, sbilandrà,
sbruccà, straà, istraà (G) spastoiato
pp.
agg. [unshackled,
dépêtré, libre, losgebunden]
istrobeidu, istravadu, isbilandradu
(L),
istropediu, istropezau, istravau
(N), strobiu, strebiu, stravau (C), isthrubiddu (S), strubbitu,
sbilandratu, straatu, istraatu, sbruccatu (G) spata
sf.
bot. (brattea) [spathe,
spathe, espata del espádice, Blütenscheide]
fozaredda, làmina (L), lammiedda, fozichedda (N), follaredda, lama,
camisedda (C), fugliettina (S), làmina, frundaredda (G) spaternostare
vi.
[to
say one’s our Father, dire le Pater, recitar el Padre Nuestro, das
Paternoster beten]
babbunostrare,
nàrrere babbosnostros (LN), nai babbusnostus (C),
dì babbunosthri (S), patrinostrà (G) spatola/1
sf.
orn. (Platalea leucorodia)
gragalla, gragallu
m. (C) // gragallu (C) “anche:
capretto di un anno” spatola/2
sf.
(sorta di stecca usata dal muratore e dallo stuccatore) [spatula,
spatule, espátula, Spachtel]
isprammetta, ratzigadore m.,
cucciarone m. (L), ispàtula,
ispàdula,
arrasicadora (N), arraschiadori m. (C),
ippàtura, rascettu m. (S),
palittedda, razzicatogghju m. (G) spatriare
vt.
vi. vds. espatriare spauracchio
sm.
[scarecrow,
épouvantail, espantajo, Vogelscheuche]
babbarrottu, mastru de paza, bobboi, bobotti,
ispantamatzu, pinnàtzulu,
mammuntone, maimone, ispantamatta, ispantumatta (cat. espantament), pindàcciu, pinnone, buattone (piem.
büatta), mamuttone, mumuttone, mamutzone, malmuttone, malmuntone,
mamuntomo, marmuttone, marronca
f., furriottu, puppone, mannaghe,
trabulatzone (L),
mamuttone, mammutzone,
mamentomo, marrangoi,
mam(m)arrotzi, mana f. (lat. MANES),
bobbo, bobboa,
bobboi, bobbotti, tziorcu, coli-coli, ispantumatta, pàntuma
f., pàntumma f., pantumma,
pantamma, maimone,
mommotti, marrangrau (tziu), (N),
spantamatta, ispantamatta,
mumutzoni,
momotti, mammoi, mommoi,
marragotti, mustajoni, mamutzoni, maimoni, mamussoni, maia f., mantumma, pinnatzu, pinnoni, furriottu, paboi,
tzaccaredda,
scarafacci, sciarambatta (C), pabarrottu, babbarrottu, mammuttoni,
tzaccarradroxa f., pabboi,
babboi, babborchu, buattoni (S), pindariccioni, mommotti, mammuttoni,
babbolcu, buattoni, babbau, babbollu, bobottu
(G)
// Maimone (L) “anche: essere
demoniaco delle acque invocato anticamente come “facitore di pioggia”,
percuotendo le rocce con bastoni”; maimoni de scala (C) “candeliere, lampadario della scala” spaurire
vt.
[to
frighten, effrayer, asustar, erschrecken]
assustare (sp. asustar), assucconare, ispasimare (it. spasimare), ispaurire
(L),
assustrare, ispramare, assucconare, atziccare (N), ispasimai,
fai
timi, fai atziccai (C), ippasimà, assusthà, ipparrumà (S), fà paura,
assustà, assuccunà (G) spaurito
pp.
agg. [frightened,
effrayé, asustado, erschreckt]
assustadu, assucconadu, ispasimadu, attimidu (L), assustrau, ispramau,
assucconau, atziccau (N), timoriosu, atziccau (C), ippasimaddu,
assusthaddu, ipparrumaddu (S), assustatu, assuccunatu, spupuritu, sustu, spaicchjatu
(Lm) (G) spavalderia
sf.
[boldness,
crânerie, jactancia, Keckheit]
barra (cat. barra), paza (lat. PALEA), braga (piem.
blaga), ominia (lat. HOMO, -INE),
bravantada, ispómpiu m.
(L),
barra, paza, arroddu m. (N), brafanteria, spalleria, pampaluxi
(C),
azza, azzosiddai,
cugguroni m., barra,
priputèntzia, braga (S), vèttia, padda, barra (G) spavaldo
agg.
[bold,
crâne, jactancioso, keck]
faccimannu, barrosu, pazosu, ispadriadu, isfrontadu, bragosu, bragheri (piem.
blaguè), baggianeri,
bravanteri, bravatteri, bravatzone, braveri, intéritu, ominista (L),
pazosu, barrosu, arroddu, arroddinu, preittosu, caritostu
(N),
atzudu, brafanteri, bravanteri, bragheri, spavalderi
(C),
azzuddu, azzosu,
barrosu, priputenti, bragheri (S), vettiosu, paddosu, barrosu (G) spaventapasseri
sm.
[scarecrow,
épouvantail, espantapájaros, Vogelscheuche]
mastru de paza, puppone, pinnàtzulu, pinnatzu, mustajone, mamuttone,
malmuttone, furriola f., Antoni
Càriga, ómine de istratzu, ómine de postiza, ragàglia, cannàbida
f. (L), tentea f., tenteu, Maria pettena f.,
mamuttone, marrangoi, papàntile, papasillecca, pupurru, mam(m)arrotzi,
tziu marrangrau
(N),
spantamatta (cat. espantement),
mumutzoni, mustajoni, mulloni (C), buattoni, pindàcciu, traburazioni
f. (S),
pindariccioni, buattoni, pupponi (G) // matzedda
f. (C)“specie di s. carnevalesco”; Ancora
tu fiminendi,/ lu còlciu pindariccioni,/ attrìnzati li calzoni,/ chi li
polti pendi-pendi (G) “Anche tu amoreggiando,/ povero s.,/ tirati su i calzoni,/ ché li
porti cadenti” spaventare,
-arsi vt.
rifl. [to
frighten, épouvanter, espantar, erschrecken]
assucconare, asciucconare, assustare (sp.
asustar), appantaviare, apporare, attragantare,
attreghentare,
attrigantare, atturdire, istrementire, istremuttire, istremuntire (cat.
ant. estrementir), ispantare (sp.
espantar), avrinare, assiccare, assaltinare, isprammare (cat.
espalmar), attimorare, attimorire,
isvalostiare, assaltanare, issultare, isturdinare, ispantamare,
ispantumare, impantumare, ijantinare,
assulurgiare, atzurrumbare,
furfurinare, iscagantare, ispabucciare, ispamentare, issaltanare,
salarzare
(L), assustare, assustrare,
isporare, ispantamare, grisare, appuppurare, appantamare, appantasimare, appantejare,
ispramare,
ispapattare, apporare, assucconare, atziccare (sp. achicar), abbuare, iscrasumare, assumbrare,
atzurrumbare, avrinare, ispasimare, ispasumare, isprasare, isprasumare (N),
spramai, sprammai, atziccai, si saddiri, assustai, grisiri, grisai,
impilurtziri, impilurtzai, spantai, avriai, arviai, sprandiai, sprandiri, acciccai,
assiccai, assuccunai, suncunai, attimorilgiai, isprauriri, tzucconai (C),
assusthà, ippasimà, ippram(m)à,
azzuddissi,
ipparrumassi, siddissi (S), sustà, assustà, assuccunà, spamintà,
ispamintà, spaintà
(Lm), iscalmintà
(G) // assustadittu (L)“facile
a spaventarsi”; assustrósicu
(N) “facile a s.” spaventato
pp.
agg. [frightened,
épouvanté, espantado, erschreckt]
assucconadu, asciucconadu, assustadu, appantaviadu, apporadu, attraghentadu,
attreghentadu,
attuddidu, atturdidu,
istrementidu, istremuttidu, istremuntidu, ispantadu, avrinadu, assiccadu,
isprammadu, attimoradu, isvalostiadu, esaltigadu,
iscagantadu, ispasumadu, assaltanadu,
issaltanadu, isturdinadu,
ispantamadu, ijantinadu, amilanadu (sp.
amilanado) (L), assustrau, sustu, isporau, ispantamau, grisau,
appuppurau, appantamau, appantasimau, ispramau, iscrasumatu, ispapattau,
apporau, assucconau, atziccau, assumbrau,
atzurrumbau, avrinau, ispasumau, isprasumau, ocrispramau, abbuau
(N), spramau, sprammau, isprauriu,
atziccau,
saddiu, assustau, grisiu, grisau, impilurtziu, impilurtzau, spantau,
avriau, arviau, sprandiau, sprandiu, suncunau, triniu (C), assusthaddu,
ippasimaddu, azzuddiddu, ipparrumaddu, siddiddu (S), sustatu, assustatu,
assuccunatu, spamintatu, ispamintatu, spaintatu
(Lm), spasimaddu (Cs), iscalmintatu
(G) // assuccunànciulu (G) “che
si spaventa facilmente” spaventevole
agg.
mf. [fearful,
épouvantable, espantoso, schrecklich]
orrorosu, assucconadittu, apporadore, assustosu,
mamudu, porosu
(L), ispramosu, assustrosu, assustrósicu, mamuccu, mumuttu
(N),
spramosu, spantadori (C), ippasimosu, ipparrumadori, azzuddidori (S),
assustadori, tarrurosu, paurosu (G) // iscuru mamuccu (mamuttu) (N) “buio
pesto, s.” spavento
sm.
[fright,
épouvante, espanto, Schrecken]
assustu, assùstidu (sp. susto), asciucconada
f., -adura f., asciucconu, assucconada f., -adura f.,
assucconu,
assiccada f.,
-adura f., assustada f., ispram(m)ada
f., isprammu,
apporu, ispavùcciu, issultu, isumbru, assumbru (sp. asombro), ispasidàmine,
ispasidùmine,
ispramma f., isàstigu, assaltanada
f., assaltanu,
saltanu, attraghentada f.,
attraghentu, attreghentada f., attrigantada f., attreghentu,
attronizada f.,
attronizu, atterrighinada f., atterrimentu, appantàviu,
isgiru, grisu, ijàntinu, avrinada
f., -adura f., ischaghentu, ispanelzu, isturdinada,
isvalostiada f., timinzu, timuria f., trighentu
(L),
ispramu, ispràsimu, ispràsumu, ispasumonzu,
ispàsumu, spramada f., isporu,
assustrada f., assustru,
ispreu, apporrada f.,
apporradura f., pore,
atzìcchidu, assucconu, assuccu,
assùccunu, succone,
assucconada f.,
-adura f., assucconzu,
pundore, grisu, assumbru,
assuperju, ispantamatu, umbrada f. (N),
sprama f., spramma f., accìcchidu,
assìcchidu, atzìcchidu,
atzìcchiru, assustu,
assustru, assustradura f.,
apporrada f., apporradura f., appantarju, appanteju, spantu,
assùmbridu, atzicca f., spasidàmini,
ispasidàmini, ispàsimu,
assùccunu, ispramore, ispraura f., tzurrumbu, grisu
(C), assusthu, ippaventu, ippàsimu, ipprammu (S), assustu, sustu,
assucconu, intriminuta f.,
intriminata f., assuccunata f., spantu, scalmentu, iscalmentu, spamentu, ispamentu (G) // già
chi sa boche est bessia/ chi s’assustrónica sanas (N) “giacché si è sparsa la voce/ che tu guarisci le malattie da s.”;
pastinare (N) “immobilizzare dallo s.” spaventosità
sf.
[terror,
frayeur, espanto, Schrecken]
assucconu m., assustu m. (sp. susto), isprammu (L), arpiladura, artuddadura, assustru m.,
ispramu m., isporu m. (N), sprama,
spramma, assustu m., atzicca
(C), ippasimaddura, ipparrumaddura, siddiddura, ipprammu m., ippàsimu m., assusthu
m. (S), assustatura,
assuccunatura f. (G) spaventoso
agg.
[frightful,
épouvantable, espantoso, schrecklich]
orrorosu, apporadore, istrementidore, istremuttosu,
isprammosu,
formidandu (ant.),
iscarmentosu, terrorosu (L),
ispramosu, ispramorosu, arpilosu,
porosu, ispreosu, orretzosu
(N),
spramosu, arrorosu, spantosu (C), ippasimosu (S), tarrurosu, strimintosu,
orrorosu, scalmintosu (G) spaziale
agg.
mf. [spatial,
de l’espace, espacial, räumlich]
ispatziale (LN), spatziali (C), ippaziari (S), spaziali (G) spaziare
vi.
[to
space, espacer, espaciar, spationieren]
ispatziare, ispàrghere (lat.
SPARGERE) (LN), spatziai, spàrgiri (C), ippazià, ippaglì (S), spazià,
spaglì (G) // spatziadura
f. (C) “spaziatura” spazientire,
-irsi vt.
vi. [to
lose patience, s’impatienter, impacientarse, ungeduldig werden]
pèrdere sa pascièscia, impassientare,
-entziare, ispasciensciare, ispassentziare, ispassientziare, ispassientziàresi,
isferrare
(L), ispassentziare, pèrdere sa passèntzia (N), spassientziai, sferrai
(C), pirdhì la pazènzia, dà a la lórigga, fà incazzà (incarthà)
(S), spazinziassi, svilissi, alzà la battistina, alzassi, imbalcassi,
paldì la pazènzia (G) spazientito
pp.
agg. [impatient,
impatienté, impacientado, ungeduldig]
impassientadu, -entziadu,
ispassentziadu, chi
at pérdidu sa pascièscia (L), ispassentziau (N), spassientziau (C),
senza pazènzia, incazzaddu (S), spazinziatu, svilutu, alzatu, imbalcatu
(G) spazio
sm.
[space,
espace, espacio, Raum]
ispàtziu, trettu (cat. tret), banu, pamida
f., pàtiu
(sp. patio) (L), ispàssiu,
ispàtziu,
locu, trettu (N), spàtziu, trettu, logu (C), ippàziu, loggu (S), spàziu,
stèrrita f. (G) // tìrigu
(L)“s. vuoto fra due
proprietà che ne delimita i confini” spaziosità
sf.
[spaciousness,
spaciosité, espaciosidad, Weite]
ampiesa, amprària (L), ispatziosidade, amprària (N), amprària (C),
ippaziosiddai, mannària (S), amprositai (G) spazioso
agg.
[spacious,
spacieux, espacioso, weit]
ispatziosu, amprosu (it. ant.
ampioso), camposu (L), ispatziosu, ispratzitu, ampru (lat.
AMPLUS), iscampaniau (N), scampiosu, scampagnosu, sciagu (C),
ippaziosu, mannu (S), ladu, amprosu (G) spazzacamino
sm.
[chimney-sweep,
ramoneur, deshollinador, Schornsteinfeger]
innettatzimineas (L), munduzu,
mundatzimineras
(N), scovagimineras (C), annettaziminei,
mondaziminei (S), mundaciminei (G) spazzaforno
sm.
bot. (Thymelaea hirsuta) [oven-rake,
écouvillon, escobón, Ofenwisch]
iscobile, truvutzu, truvùsciu, iscoba de furru f.,
isculapadedda, timelea f. (L),
nerbiatza f., nebriatza f.,
iscopile, iscopa de forru f.,
truviscu, trubissu, trobiscu, buiscu (N), nebriatzu, nerbiatza f.,
scova de forru f., scova de
campagna f., segapingiada, erba
de prugas f., iscobili,
troiscu, truiscu,
trubiscu, trobiscu (C), ischubbiri, tuvùsciu, mònduru,
ischubbiglioni (S), mucchju marinu, trivùcia f.,
iscupili,
scupili,
scopa di furru f., iscopa
di furru f., mundulagghju (Lm)
(G) spazzaneve
sm.
[snow-plough,
chasse-neige, barrenieve, Schneepflug]
mundanie (L), mundanibe, pappanibe
m. (N),
scova de nì (C), mondanebi (S), mundanii (G) spazzare
vt.
[to
sweep, balayer, barrer, fegen]
mundare (lat. MUNDARE),
mundulare (s. il forno), munnuzare,
iscobizare, ispattare
(ant.; lat. *SPATARE) (L), iscopulare,
muniscare, munnare, mundare
(N), mundai, scovai, scovittai
(C),
mundà, ischubburà, mundurà (S), mundà, mundulà, spazzà
(Lm) (G)
// munduladore (L) “lungo bastone
con cui si spazza il forno”; mundare a frustinadura (N) “s.
con poca cura”; fruttosare (N) “s.
l’aia”; Si dugnunu mundéssia addananzi a la so’ janna tutti li
carreri sarìani puliti (prov.-G) “Se
ognuno spazzasse davanti alla propria porta tutte le strade sarebbero
pulite” spazzata
sf.
[sweep,
coup de balai, barrido, Fegen]
mundada, mundulada (L), iscopulada,
muniscada, mundonzu m., mundada
(N), mundada, scovada (C), mundadda, ischubburadda, munduradda (S),
mundata, mundulata (G) spazzato
pp.
agg. [sweept,
balayé, barrido, fegt]
mundadu, munduladu, ispattadu (L), mundau, muniscau
(N),
mundau, scovau (C), mundaddu, ischubburaddu, munduraddu (S), mundatu, mundaddu,
munduladdu (Cs), mundulatu
(G) spazzatoio
sm.
[besom,
écouvillon, barredero, Ofenbesen]
iscobile, iscóbulu (L), iscopile, iscópulu (N), scova f.,
scòvua f., iscobili
(C), ischubbiri, ischubbiglioni (S), scupili (G) spazzatore
sm.
[sweeper,
balayeur, barredor, Kehrer]
mundadore (LN), scovadori, mundadori, aligheri (C), mundadori (S),
mundadori, munduladori (G) spazzatura
sf.
[sweeping,
balayage, barredura, Fegen]
mundadura, mundia, mundetza, arga (lat.
ALGA), aligarzu m., argamile m., romenta, rumenta (ant.;
genov. rümenta) (L), mundadura, mmusina, arga, àliga (N), scovadura,
mundadura, àliga, mundìssia, burrumballa, sceddu m. (C), mundaddura, algha, argha
(S),
alga di muntinagghju, alga
di muntunagghju, mundàglia
(Cs), mundìzia,
mundulatura, algùmini m. (G) //
aligheri m. (C) “l’addetto al ritiro della s.”; cascitta de s’àliga (C) “cassetta
della s.”; alghegghju m.,
algùmini m. (G) “cose da buttare
nella s.” spazzaturaio
sm.
[dust-man,
boueur, basurero, Müllmann]
mundadore (LN), scovadori, su de s’àliga (C), mundadori, mondacarreri
(S), algàiu, scupinu, mundadori (G) spazzino
sm.
[road-sweeper,
balayeur, barrendero, Strassenreiniger]
mundadore, barramaju, ispatzinu (L), mundadore (N), scovadori, scoveri (sp.
escobero), aligheri (C), mundadori, mondacarreri (S), mundadori, algàiu,
scupinu, spazzinu (G) spazzola
sf.
[brush,
brosse, cepillo, Bürste]
ispàtzula, ambrùstia,
imbùstria, indrùstia, imbrùstia,
brùstia (piem. brustia), indùstria,
indrùstia, broza, brossa (cat.
brossa), ispumadore m. (L),
ispàtzula, ispumadore m.,
brusca (it. brusca), irbrossa
(N), spumadori m., spàtzula (C), imbrùsthia,
ippàzzura (S),
imbrùstia, ambrùstia, brùstia
(Lm), spàzzula
(G) // ispatzetta (L) “s. usata
dai minatori per togliere la polvere dalla buca dellla mina” spazzolare
vt.
[to
brush, brosser, acepillar, bürsten]
ispatzulare, imbrustiare, indrustriare
(L),
ispatzulare (N), spumai, passai su spumadori (C), imbrusthià (S),
imbrustià, sbrustià, isbrustià (G) spazzolata
sf.
[brush,
brossée, golpe de cepillo, Abbürsten]
ispatzulada, imbrustiada, indrustiada
(L),
ispatzulada (N), passada de spumadori (C), imbrusthiadda, ippazzuradda
(S),
imbrustiata, sbrustiata (G) spazzolato
pp.
agg. [brushed,
brossè, acepillado, gebürstet]
ispatzuladu, imbrustiadu (L), ispatzulau (N), passau cun su spumadori (C),
imbrusthiaddu (S), imbrustiatu, sbrustiatu, isbrustiatu (G) spazzolino
sm.
dimin. [small
brush, brosse à dents, cepillo de dientes, Bürstchen]
ispatzulinu, imbrustiedda f. (L),
ispatzulinu, ispatzetta f.,
isgurretta f. (s. dei minatori) (N),
spumadoreddu (C), ippazzurinu, imbrusthiaredda f. (S), spazzulinu (G) specchiaio
sm.
[mirror-maker,
glacier, espejero, Spiegelfabrikant]
ispijaju (L), ispricarju (N), sprigaju (C), frabiggadori d’ippicci (S),
spicchjàiu (G) specchiamento
sm.
[reflex,
reflet, reflejo, Sichspiegeln]
ispijada f., -adura
f., ispijamentu
(L), ispricadura f. (N), sprigamentu (C), ippicciamentu (S), spicchjamentu,
ispicchjamentu (G) specchiare,
-arsi vt.
rifl. [to
look at oneself, se regarder dans une glace, espejarse, sich spiegeln]
ispijare, ispiggiare,
ispigliare, isprigare,
abbaidàresi in s’ispiju (L), s’ispricare (N), si sprigai,
isprigai (C),
ippicciassi (S), spicchjassi, ispicchjassi (G) specchiato
pp.
agg. [upright,
sans tache, espejado, beispielhaft]
ispiggiadu, ispijadu,
isprigadu (L), ispricau (N), sprigau (C), ippicciaddu (S), spicchjatu,
ispicchjatu (G) specchiera
sf.
[looking-glass,
trumeau, psique, Wandspiegel]
ispijera (L), isprichera (N), luminera, lumiera (de cristallu) (C),
ippicciera (S), misìglia (G) specchietto
sm.
dimin. [hand-mirror,
miroir, espejillo, Spiegelchen]
ispijareddu (L), ispricheddu (N), isprighittu,
sprighixeddu
(C), ippicciareddu (S), specchjareddu, spicchjttu, ispicchjttu (G) specchio
sm.
[mirror,
glace, espejo, Spiegel]
ispeju,
ispiju (lat.* SPICULUM), ispìggiu
, ispéggiu, ispregu, isprigu (L), ispricu, isprecu (lat.
SPECULUM), isprìgliu, mirallu (cat.
mirall) (N), sprigu, isprigu,
mirallu
(C), ippìcciu (S), spècchju (G) // poju (L) “s.
d’acqua”; trumò
(LG) “grosso specchio da appendere al muro”; sprigu
balladori (C) “s. a bilico”;
ippicciadda f. (S) “guardata
allo s.”; Si
si segat s’ispiju, isfortuna! (prov.-L) “Se
si rompe lo s., sfortuna!” speciale
agg.
mf. [special,
spécial, especial, speziell]
ispeciale, ispetziale, avedadu
(L),
ispetzale, grandu (N),
speciali, spetziali (C), ippiziari (S), speciali (G) specialista
smf.
[specialist,
spécialiste, especialista, Spezialist]
ispecialista, ispetzialista (L), ispetzalista (N), specialista,
spetzialista (C), ippiziaristha (S), specialista (G) specialità
sf.
[speciality,
spécialité, especialidad, Spezielität]
ispecialidade, ispessialidade,
ispetzialidade (L), ispessialidade,
ispetzalidade (N), specialidadi, spetzialidadi (C), ippiziariddai (S),
specialitai (G) specializzare
vt.
[to
specialize, spécialiser, especificar, spezialisieren]
ispecializare, ispetzializare (L), ispetzalizare (N), specializai,
spetzializai (C), ippiziarizà (S), specializà (G) specializzato
pp.
agg. [specialized,
spécialisé, especificado, spezialisiert]
ispecializadu, ispetzializadu (L), ispetzalizau (N), specializau,
spetzializau (C), ippiziarizaddu (S), specializatu (G) specializzazione
sf.
[specialization,
spécialisation, especialización, Spezialisierung]
ispecializassione, ispetzializassione (L), ispetzalizassione (N),
specializatzioni, spetzializatzioni (C), ippiziarizazioni (S),
specializazioni (G) specialmente
avv.
[especially,
spécialement, especialmente, speziell]
mescas, mesches, meschi (cat. més
que), mascamente, massimamente, massim’a tottu, pertzipu
(ant.) (L),
mascas, mescas, mascamente (N), prima de tottu, printzipalmenti, assimas
(C), ippeziammenti, massimamenti,
sobbrattuttu (S), specci, màssimu, più di tutti, meddu e meddu (G) specie
sf.
[sort,
espèce, especie, Sorte]
ispètzia, ispèssia, esprèssie,
genia,
zenia, inzia (it. genia), iscera,
ischèria, ispèscia, paru
m., casta (cat. sp. casta), creze,
tamagna
(sp. tamaño) (L), ispèssia,
ispètzia, casta, arratza, issera,
paruzu m., arrampu
m., zenia, paru m., parile m.
(N), spètzia, bisura, ginia, genia,
spècia (C),
ippézia, razza (S), spézia, scera, galitai, vessu m. (G) // su paru de sas crabas (L) “la s. delle capre”; isceras agriles (L) “s. agrarie”; chiddu ‘essu d’omu (G) “quella s. d’uomo” specifica
sf.
[detailed
list, détail, detalle, Aufstellung]
ispetzìfica, distinta (LN), specìfica, listra (C), ippizzìfica,
disthinta (S), spicìfica, distinta (G) specificamente
avv.
[specifically,
spécifiquement, detalladamente, spezifisch]
pretzisamente, a distintu (LN), specificamenti, craramenti (C),
prizzisamenti, ippizzificamenti (S), prizzisamenti, spicificamenti (G) specificamento
sm.
[specification,
spécification, especificación, Einzelangabe]
ispetzificamentu, pretzisassione f. (LN),
specificamentu, precisatzioni f. (C),
ippizzificamentu, ippricamentu, prizzisazioni f. (S), spicificazioni f.,
prizzisazioni f. (G) specificare
vt.
[to
specify, spécifier, especificar, genau angeben]
ispetzificare, pretzisare, attorriare,
avvincare (sp.ahincar), dilindare, dillindare,
dislindare (sp. deslindar) (L),
ispetzificare, pretzisare (N), specificai, precisai, spricai, crariri (C),
ippizzificà, ippricà, prizzisà (S), spicificà, prizzisà, ditilminà
(G) specificativo
agg.
[specifier,
spécifieur, especificador, Anzeiger]
ispetzificadore, pretzisadore (LN), specificadori, spricadori (C),
ippizzificadori, ippricadori (S), spicificadori (G) specificato
pp.
agg. [specified,
spécifié, especificado, näher bestimmt]
ispetzificadu, pretzisadu, attorriadu,
avvincadu (L),
ispetzificau pretzisau (N), specificau, spricau, precisau, crariu (C),
ippizzificaddu, ippricaddu, prizzisaddu (S), spicificatu, prizzisatu,
ditilminatu (G) specificatore
sm.
[specifier,
sp^cifieur, especificador, Anzeiger]
ispetzificadore, pretzisadore (LN), specificadori, spricadori (C),
ippizzificadori, ippricadori (S), spicificadori (G) specificazione
sf.
[specification,
spécification, especificación, Einzelangabe]
attorriada, attórriu m.,
avvincada, avvincu m. (sp. ahinco), incarimentu m. (L), ispetzificassione,
pretzisassione, determinu m. (LN),
specificatzioni, precisatzioni, spricadura, crarimentu m.
(C), ippizzificazioni, ippricazioni (S), spicificazioni, prizzisazioni
(G) specifico
agg.
[specific,
sp^cifique, específico, spezifisch]
ispetzìficu (LN), specìficu (C), ippizzificu (S), spicìficu (G) specillo
sm.
[probe,
sonde, tienta, Sonde]
ispetzillu, sonda f. (LN), iscandàgliu (C), sunda f.,
ischandàgliu (S), sonda f.,
iscandaddu (G) speciosità
sf.
[speciosity,
spéciosité, apariencia engañosa, Scheinbarkeit]
galania (bellesa) chene sustàntzia (LNC),
garania (beddèzia) senza susthànzia
(S), galania (biddesa) chenza sustànzia
(G) specioso
agg.
[specious,
spécieux, engañoso, scheinbar]
bellu (galanu) chene sustàntzia (LNC), galanu (bellu) senza susthànzia
(S), galanu (bellu) chenza sustànzia (G) speco
sm.
[cavern,
antre, cueva, Höhle]
grutta f., ispelunca f.
(L), grutta f., istampu,
ispilunca f. (N), grutta f., stampu (C), grutta f.,
furrùggiu (S), grutta f.,
spilonca f. (G) specola sf. [observatory, observatoire, observatorio astronómico, Sternwarte] osservadorju m., altura (L), osserbadorju m., artura (N), miraderi m., osservatóriu m., artura, spécula (C), osseivvatóriu m., althura (S), osselvatòriu m., altura (G) |
|
speculare
vt.
vi. [specular,
spéculer, explorar, spekulativ untersuchen]
ispeculare, ispeculizare, abbaidare cun attentzione, chircare, isfruttare
(L), isprorare, ispiculare,
ispiculizare, punterare,
obrettare, abberguare (sp. averiguar),
aggruccare (N), spegulai, speculittai, speculizai,
spiculliai, spreculittai,
spriculiai,
scruffi, sprorai, avvrincai,
buscai, circai, scruccullai (C), ippicurà, ippicurizà,
iffruttà (S), spilciulà ispirià, ispiriacà (G) speculària
sf.
bot. (Specularia hybrida)
campaneddas pl. (LNC),
campaneddi pl. (SG) speculativo
agg.
[speculative,
spéculatif, especulativo, spekulativ]
ispeculadore (L), isproradore, punteradore, obrettadore, abberguadore,
aggruccadore (N), speculativu, avvrincadori, scrucculladori (C),
ippicuradori (S), spilciuladori (G) speculatore
sm.
[speculator,
spéculateur, especulador, Denker]
ispeculadore, ispeculizadore,
isfruttadore
(L), isproradore, punteradore, obrettadore, abberguadore, aggruccadore
(N), avvrincosu, speculeri,
speculizadori, speculittadori,
avvrincadori (C), ippicuradori, iffruttadori (S), spilciuladori (G) speculazione
sf.
[speculation,
spéculation, especulación, Spekulation]
ispeculassione, ispeculizassione,
ispìcculu
m. (L), ispiculonzu
m., ispìculu m., isproradura,
punteradura, obrettadura, abberguadura, aggruccadura (N), avvrincu m.,
avvrìnculu m., speculatzioni,
speculizatzioni (C), ippicurazioni, iffruttamentu m.
(S), spilciulatura (G) spedarsi
vi.
rifl. [to
tire, s’éreinter, cansarse, ermüden]
ispeazàresi (sp. despearse) (L),
s’ispedare (N), si speai, ispeai
(C),
ippedassi (S), spidassi (G) spedatura
sf.
[tiredness,
fatigue, cansancio, Müdigkeit]
ispeazu m., ispedazu, istracchidùdine
(L), ispeu m. (N), speamentu m.
(C), ippeaddura (S), spidatura (G) spedicare
vt.
[to
unshackle, dépêtrer, desembarazar, losbinden]
ispeighittare, istrobeire,
istravare (L), ispedichinare, istropedire, istrabare,
istravare
(N), srobiri, sliai, sciolli (C), isthrubì (S), sfunà, strubbì, straà,
isbilandrà (G) // contare fàvulas a s’ispedichinada (N) “raccontare bugie a tutto spiano” spedire
vt.
[to
mail, expédier, expedir, senden]
ispedire, dispacciare, dispatzare (cat.
despatxar; sp. despachar) (L), ispedire, ispidire (N), spediri, ispediri,
dispacciai,
imbiai (C), ippidì, mandà
(S), spidì, ispidì (G) speditamente
avv.
[speedily,
rapidement, de prisa, schnell]
a lestru (L), a
sa lestra, in presse (LN), a sa lesta, de pressi (C), in pressa,
lesthru-lesthru, a l’ ivveltha
(S), a lestru, in pressa (G) speditezza
sf.
[quickness,
vitesse, prontitud, Schnelligkeit]
lestresa, apprettu m. (sp. aprieto),
disgàggiu m. (sp. desgaje) (L),
lestresa, apprettu m. (N),
lestesa, disgàggiu m., cuidau m. (cat. cuytar; sp. ant. coytar) (C), lesthrèzia (S), lestresa (G) spedito
pp.
agg. [quick,
expédié, expedido, gewandt]
ispedidu, dispacciadu; lestru, ispìcciu (it.
spiccio) (L), ispediu; lestru, apprettau (N), spediu, dispacciau,
imbiau; lestu, crispu, disgaggiau (C), ippididdu; lesthru, ivvelthu (S),
spidutu, ispidutu; sgaciatu, disgaciatu, lestru, sullìzitu (G) spedizione
sf.
[consignment,
expédition, expedición, Virsendung]
ispedissione, ispedidura, dispàcciu
m. (cat. despatx; sp. despacho),
imbiu m. (L), ispedissione,
imbiu m. (N), speditzioni, dispàcciu
m., imbiu m. (C), ippidizioni (S), spidizioni, ispidizioni, dispàcciu m.
(G) spedizioniere
sm.
[carrier,
expéditionnaire, expedidor, Spediteur]
ispedissioneri, ispidissioneri (LN), speditzioneri, ispeditzioneri
(C),
ippidizioneri (S), spidiziuneri (G) spegnere
vt.
[to
extinguish, éteindre, apagar, löschen]
istudare (lat. *EXTUTARE), tudare (lat.
*TUTARE), mòrrere (lat. *MORERE),
bocchire (lat. OCCIDERE) (L),
istutare, tutare, mòrrere, ammortire,
irmòrrere, occhìdere
(N), studai, istudai, bocciri
(C), isthudà (S), spignì, ispignì (G) // a moristuda (L) “prossimo a s.”; bócchinde sa lughe! (L), bóccindi sa luxi (C)
“spegni la luce!”;
a su ìnica-ìnica
(N) “dicesi di cosa che va attenuandosi, spegnendosi; mórinche
su focu! (N) “spegni il fuoco!”;
Su focu non s’istutat ube lu pones (prov.-N) “Il
fuoco non si spegne dove l’attizzi”; Dogna àcua studat su fogu (prov.-C)
“Qualsiasi acqua spegne il
fuoco”; Ea luntana no spigni focu (prov.-G) “Pioggia
lontana non spegne il fuoco” spegnibile
agg.
mf. [extinguisher,
qu’on peut éteindre, apagable, löschbar]
chi si podet istudare (L), chi si podet istutare (N), chi si podit studai
(C), chi si po’ isthudà (S), chi si po’ spignì (G) spegnimento
sm.
[extinction,
extinction, apagamiento, Löschen]
istudada f., istudamentu,
moridura f. (L), istutada
f., istutadura
f., moridura f. (N), studadura f.,
studamentu,
studa f. (C), isthudamentu (S), spignimentu (G) // no dai studa (C) “non
dar tempo” spegnitoio
sm.
[snuffer,
éteignoir, apagador, Löschpiess]
istudacandelas (L), istutacandelas (N), studacandelas (C), isthudacanderi
(S), spignicandeli (G) spegnitore
sm.
[extinguisher,
éteigneur, apagador, Löscher]
istudadore (L), istutadore (N), studadori (C), isthudadori (S), spignidori
(G) spelacchiamento
sm.
[tearing
the hair out, pelage, peladura, Enthaarung]
ispilimentu, ispilusida f.
(L),
ispilinzu,
ispinniadura f. (N), spilimentu
(C), ippirimentu, ippirucciadda
f., ippirucciamentu
(S), spilucchjamentu (G) spelacchiare
vt.
[to
tear out the hair, se peler, pelar un poco, rupfen]
ispilire, ispilutzire, ispillitzare,
ispinniccire (L),
ispinniare, ispilurtire, ispilire (N), spiliri, ispiliri,
spilursiri, spilurtziri, sgraminai,
cramiai (C), ippirì, ippiruccià (S), spilucchjà (G) // Conca de poleddu
no ispilit mai (prov.-LN) “Testa
d’asino non si spelacchia mai” spelacchiato
pp.
agg. [scanty-haired,
pelé, pelado, halbkahl]
ispilidu, ispilutzidu, ispiluccadu,
ispigniccidu, concheossu, conchinudu, ispiattuladu, pilone
(cat. piló; sp. pelón) (L),
ispinniau, ispilurtiu, ispiliu, ispiliortziau,
mesispérdiu (N),
spiliu, ispiliu, spilurtziu,
spilusiau, spinniau (C), ippiriddu, ippirucciaddu (S), spilucchjatu,
spilutu, spiluddu
(Cs), spilulcitu
(G) // Matzone ispilidu logu pudìdu (prov.-L) “Volpe
s. luogo puzzolente”; Atunzu ispilidu pastore famidu (prov.-L) “Autunno
s. (privo di erba) pastore affamato” spelare
vt.
[to
unhair, peler, pelar, ausrupfen]
ispilire, ispilicuccare, ispinnare,
ispinniare (L), ispilire (N), spiliri, ispiliri,
spinniai
(C), ippirì, ippiruccià (S), spilì, ispilì (G) // limpiai is patatas
(C) “s. le patate” spelato
pp.
agg. [hairless,
pelé, pelado, haarlos]
ispilidu, ispilicuccadu, ispinniadu
(L), ispiliu (N), spiliu, spilurtziu, spilutziu (C), ippiriddu,
ippirucciaddu (S), spilutu, ispilutu, ispiliu,
rasignu, spiazzuliddu
(Cs) (G) spelatore
sm.
[hair-remover,
peleur, pelador, Enthaarer]
ispilidore (LN), spilidori (C), ippiridori (S), spilidori, ispilidori (G) spelatura
sf.
[unhairing,
pelage, peladura, Enthaarung]
ispilicuccada, ispilidura
(L), ispilidura, ispilinzu
m. (N),
spilidura (C), ippiriddura, ippirucciaddura (S), spilitura, ispilitura (G) speleologia
sf.
[spelaeology,
spéléologie, espeleología, Speläologie ]
ispeleologia (L), ispeleolozia (N), speleologia (C), ippereorogia (S),
speleologia (G) speleologo
sm.
[spelaeologist,
spéléologue, espeleólogo, Speläologe]
ispeleólogu (LN), speleólogu (C), ippereórogu (S), speleòlogu (G) spellamento
sm.
[skinning,
écorchement, desolladura, Abhäutung]
ispeddamentu, iscorzamentu, ispizolamentu (L), ispeddamentu, iscorjamentu,
ispizolamentu (N), speddiamentu, spillocamentu, scroxamentu (C),
ippiddamentu, imbucciamentu, ischugliamentu (S), spiddamentu,
scugghjamentu (G) spellare
vt.
[to
skin, écorcher, desollar, abhäuten]
ispeddare, ispeddiare, ispedducciare,
ispedduttare (lat. PELLIS), ispertuddare,
ispizolare (lat. PILLEU),
iscorzolare (lat. CORIUM) (L),
ispeddare, iscorjare, ispizolare, isconzolare (N), speddai,
speddiai,
spedditzai, spedducciai,
speddutzai, spilloncai,
scarenai, scroxai
(C), ippiddà, imbuccià, ischuglià (S), spiddà, scugghjà, tampilà
(Lm) (G)
// peddare (N) “s.
l’avversario al gioco delle carte”; speddache
(N) “che si spella facilmente”,
speddiai (C) “anche: essere
ansioso, impaziente, non stare nella pelle”; aggurgiai (C) “s. a strappo l’agnello dopo aver praticato un buco nella zampa
della bestia; lat. ACULEARE”; Cani mi lassa e maccioni mi spedda (prov.-G)
“Cane mi lascia e volpe mi
spella” spellato
pp.
agg. [skinned,
écorché, desollado, abhäutet]
ispeddadu, ispeddiadu, ispedduttadu, ispizoladu, iscorzoladu (L), ispeddau,
iscorjau, ispizolau, isconzolau (N), speddiau, spilloncau, scarenau,
scroxau
(C), ippiddaddu, imbucciaddu, ischugliaddu (S), spiddatu, scugghjatu,
spilulcitu, tampilatu
(Lm) (G) spellatura
sf.
[skinning,
écorchement, desolladura, Abhäutung]
ispeddadura, ispizoladura, iscorzoladura (L), ispeddadura, iscorjadura, iscorjada,
ispizoladura
(N), speddiadura, spilloncadura, scroxadura (C), ippiddaddura,
ischugliaddura, imbucciaddura (S), spiddatura, scugghjatura (G) // toccare
(L) “produrre s. per contatto o
sfregamento” spellettone
sm.
bot. vds. spillettoni spellicciare
vt.
[to
skin, arracher le poil, gastar el vello, das Haar verlieren ]
ispedditzare, ispedduliare,
ispellitzare
(L), ispellitzare (N), speddiai (C), ippiddizzà (S), spiddancicà,
spiddulà (G) spelonca
sf.
[cavern,
antre, cueva, Höhle]
grutta, pèlcia (lat. *SPECULA), péntuma, ispelunca (ant.; lat. SPELUNCA), ispendereca
(L),
gruttone m.,
perchile (LN), ispilunca,
conchedda (lat. CONCHA), perca, arutta,
gruttoni m.,
fresone m., corrale m.
(cat. sp. corral) (N), grutta, stampu m.
(C), grutta, pìntuma (S), spilonca, grutta, conca di monti (G) spelta
sf.
bot. (Triticum spelta) [spelt,
épeautre, espelta, Spelt]
trigu farru m. (lat. FAR) (L), farre m.,
aricru m. (N), farri m.
(C), farru m. (SG) speme
sf.
poet. [hope,
espoir, esperanza, Hoffnung]
ispera (cat. espera), isperàntzia
(L), isperu m. (cat. esper) (N),
spera, speru m. (C), ippirànzia
(S), spirànzia (G) spendaccione
sm.
[spendthrift,
gaspilleur, derrochador, Geldverschwender]
ispendaccione, isperdisciadore, isbarrittadore, bauridore, dareddu,
manilascu (L),
gastadore, isperdissiadore, dissipadore, ispennijolu,
manisortu (N),
sperditziau, sperditziadori, scialaccueri, straggioni (genov.
straggion) (C), ippindaccioni, ippardhiziadori, manirarghu
(S),
spindaccioni, spindiolu, ispindiolu, manilalgu, spaldiziadori (G) spendere
vt.
[to
spend, dépenser, gastar, ausgeben]
ispèndere, ispejare, gastare
(cat. sp. gastar), baurire (L),
ispèndere, gastare, ingastare,
ispènnere (N),
spendi, ispéndiri,
sperdissiai, gastai,
ghestai, ingastai, spreviai (C), ippindì (S), spindì, ispindì (G) // iscugnì
li busciàccari (G) “s. tutto” spendereccio
agg.
[lavish,
dépensier, gastoso, freigebig]
ispendaccione, ispesìvile
gastadore
gastìvile (L),
gastadore (N), spendiritzu, scioreri (C), ippindidori (S), spindarìcciu
(G) spendibile
ag.
mf. [spendable,
dépensable, gastable, ausgebbar]
chi si podet ispèndere (gastare) (LN), spendìbili (C), ippindìbiri (S),
spindìbbili (G) spenditore
sm.
[spender,
dépensier, gastador, Ausgeber]
ispendidore, gastadore (LN), spendidori, ispendidori,
gastadori
(C), ippindidori (S), spindidori (G) spennacchiare
vt.
[to
pluck, déplumer, desplumar, rupfen]
ispinnicciare, ispinacciare, ispilire, ispinnare, ispumare, ispiliccire
(L), ispinniare, ispinnare, ispilire, ispupusare (N), spinnacciai,
spinacciai, spumai, spinnai, spinniai, spinniocciai, ispinniocciai
(C),
ippinniccì, ippiruccià, ippirì (S), spinnacchjà (G) // ispinnidura
(L) “spennacchiatura”; A
puma a puma s’ispilit sa pudda (prov.-L) “Piuma
dopo piuma si spennacchia la gallina” spennacchiato
pp.
agg. [plucked,
déplumé, desplumado, gerupft]
ispinnicciadu, ispinacciadu, ispinniccidu, ispilidu, ispinnadu, ispumadu,
ispiliccidu, ispilliccidu (L),
ispinniau, ispinnau, ispiliu (N), spinnacciau, spinacciau, spumau, spinnau,
spinniau, spinniocciau (C), ippinnicciddu, ippirucciaddu, ippiriddu (S),
spinnacchjatu, spinniulitu, spinnitu (G spennare
vt.
[to
pluck, plumer, desplumar, rupfen]
ispinnare, ispinniare, ispumare, ispilire (L), ispinnare, ispinniare,
ispiumare, ispilire (N), spinniai, ispinniai,
spiumai
(C), ippinniccì, ippirì (S), ispiumì, spiummì
(Cs), spiumà,
spilì, spinnacchjà (G) // ispìnniu
(N) “spennatura” ; puddare
(N), spilossai (C) “s.
al giuoco”;
No ispilas puddas in die de ‘entu (prov.-L) “Non
s. galline in giornata ventosa” spennato
pp.
agg. [plucked,
plumé, desplumado, gerupft]
ispinnadu, ispinniadu, ispumadu, ispilidu (L), ispinnau, ispinniau, ispinniatu,
ispiumau,
ispiliu (N), spinniau, spiumau (C), ippinnicciddu, ippiriddu (S),
ispiumitu, spiumatu, spilitu, spinnacchjatu (G) spennellare
vt.
[to
brush, badigeonner, pincelar, bepinseln]
pinzellare (LN), impinzellare
(N), pinzellai
(C), pinzillà, pintarinà (S), pintà (G) spennellata
sf.
[stroke
of the brush, coup de pinceau, pincelada, Bepinselung]
pinzellada (LNC), pinzilladda, pintarinadda (S), pinzellata (G) spensierataggine
sf.
[thoughtlessness,
étourderie, descuido, Sorglosigkeit]
ispinniccada, -adura,
ispinniccu m. (L), trascuradesa,
preìttia (lat. PIGRITIA), discódiu
m. (sp. descuido) (LN), preitza,
abbambanadura (C), ippensieraddèzia, matracaria (S), scuntivìciu m.
(G) // ispinniccare
(L) “vivere spensieratamente”; spensieratamente
avv.
[thoughtlessly,
étourdiment, descuidadamente, sorglos]
a s’ispessamentada, a fùmiu, a s’assonniada, muschiza-muschiza,
chena pensamentos (L), a discódiu, chene bi pessare, a sa macconatzina, a
funisorta (N),
a s’abbambanada, isbeli-isbeli, de orividadi
(C),
ippensieraddamenti, a matracaria (S), fora di cuidatu, a la scuntiviciata
(G) spensieratezza
sf.
[thoughtlessness,
étourderie, descuido, Sorglosigkeit]
discódiu m. (sp. descuido),
friolera (sp. friolera), assonniada,
ispinniccada, -adura, ispinniccu m., ispipinzu m. (L), discódiu
m., friolera, billariai
m., ispattillu m., villariai m. N),
abbambanadura (C), ippensieraddèzia, matracaria (S), scuntivìciu m.
(G) spensierato
agg.
[thoughtless,
étourdi, descuidado, sorglos]
ispessamentadu, ispensamentadu,
ispenseridu, ispensu, discansosu,
discodiadu (L), discodiau, irbiolau, ispattillau
(N),
abbambanau, sbentiau (C), ippensieraddu, ippinniccaddu
(S),
spensieratu, scuntiviciatu, scuntipiggiaddu
(Cs), spinnicatu,
scunfidatu (G) // istare a fùmiu (L) “stare
s., stare bene”; giogos discansosos (L) “giochi
s., ricreativi”; ispattillare (N) “comportarsi in maniera s.” spento
pp.
agg. [extinguished,
éteint, apagado, gelöscht]
istudadu, tudadu, mortu (L), istutau, irmortu,
mortu
(N), studau (C), isthudaddu (S), spintu, ispintu (G) // su fogu si
ch’est mortu (L) “il fuoco si è
s.” spenzolare
vt.
vi. [to
dangle, pendiller, pender, hängenlassen]
pendulare (lat. *PENDULARE) (L),
pèndere (lat. PENDERE) (N),
pendulai, pendi (C), pindurà (S), pindulà, pinduliddà (G) spera
sf.
[sun-beam,
rayon de soleil, rayo de sol, Sonnenschein]
ispera de sole (lat. SPERA
x SPHAERA),
ispera de bentu (LN), arraju m.,
raju m., spera (C), ippera di
sori (S), spera di soli, ispera (G) sperabile
agg.
mf. [to
be hoped, espérable, que se puede esperar, zu erhoffend]
isperàbile (LN), speràbili (C), ippiràbiri (S), spiràbbili (G) speranza
sf.
[hope,
espérance, esperanza, Hoffnung]
isperàntzia, ispera (cat. ispera),
ispériu m., isperu
m. (cat. esper), isettu m.,
ispettu m.,
afficcu m., afficcada,
afficcàntzia,
appittu m., appinnioccu m., appiccóniu m.,
allinzu m. (L), isperu m.,
afficcu m., affincu m., isettu m.,
aspettu m., appittu
m., isperànsia,
-àntzia (N),
sperantza, spera, speru m.,
spettu m. (C), ippirànzia, ippera (S), spirànzia, ispirànzia, spiranza,
asettu m. (G) // isperantziare
(L), sperantzai (C) “infondere
s.”; S’isettu meu ses tue, fizu meu! (L) “La
mia s. sei tu, figlio mio!”; Isperàntzia morta intristat de piusu (prov.-L)
“Una s. vana rattrista di più” speranzoso
agg.
[hopeful,
plein d’espoir, esperanzozo, hoffnungsvoll]
afficcadu, isperansciadu,
isperantziosu, isperosu isperantzosu
(LN), sperantzosu (C), ippiranzosu (S), spiranzosu, spiranzatu (G) sperare
vi.
[to
hope, esérer, esperar, hoffen]
isperare (lat. SPERARE),
afficcare (sp. ant. aficar),
allinzàresi, appinnioccare (L), isperare, afficcare (N), sperai, isperai
(C),
ippirà (S), spirà, ispirà, fiduccià (G) // a
s’spera in Deus (isperindeus) (LN) “sperando in Dio, confidando
nell’aiuto divino”; sperandeu
(C) “spera in Dio”; Lampa in
colpu e spera in Deu (prov.-G) “Ingoia
e spera in Dio” sperato
pp.
agg. [hoped,
espéré, esperado, erhofft]
isperadu, afficcadu, allinzadu (L), isperau, afficcau (N), sperau, isperau
(C),
ippiraddu (S), spiratu, fiducciatu (G) sperdere
vt.
[to
disperse, disperser, dispersar, zerstreuen]
ispèrdere, isperdissiare, isperdisciare (sp.
desperdiciar) (L), ispèrdere (N), sperdi, ispérdiri,
sperditziai
(C), ippardhizià, pirdhì (S), spaldizià, spaldì (G) // Su chi non s’isperdit
in d’una cosa s’isperdit in un’àtera (prov.-L) “Ciò
che non si sperde in una cosa si sperde in un’altra” sperdimento
sm.
[dispersion,
dispersion, dispersión, Zerstreuung]
isperdìssiu, isperdìsciu (sp.
desperdicio), isperdiscionu,
isperdimentu, isperdissione
f. , isperditzione f. (L),
isperdimentu, isperdìssiu, isperdissione
f. , isperditzione f. (N), sperdìtziu, sperdimentu, sperditziamentu (C),
ippardhiziamentu (S), spaldìziu, spapòglia f.
(G) sperduto
pp.
agg. [dispersed,
dispersé, dispersado, verirrt]
ispérdidu, isperditziadu, isperdisciadu, remengu
(L), ispérdiu (N), spérdiu, spédriu,
sperditziau
(C), ippardhiziaddu, pessu (S), spaldutu, ispaldutu, spaldiziatu (G) sperequare
vt.
[to
make unequal, rendre inégal, desigualar, ungleich werden]
disugualare, partire male (L), disugualare (N), disagualai (C), fà cosi
disuguari, dibidì mari (S), spariglià, spaltì mali (G) sperequato
pp.
agg. [unequal,
inégal, desigual, unausgeglichen]
disugualadu, partidu male (L), disugualau (N), disagualau (C), disuguari,
dibisu mari (S), sparigliatu, sparigliaddu
(Cs), spaltutu
mali (G) sperequazione
sf.
[inequality,
inégalité, desigualdad, Unausgeglichenheit]
disugualadura (LN), disagualidadi (C), dibessiddai (S), sparigliatura,
paltugnu malfattu m. (G) spergiuramento
sm.
[perjury,
parjure, perjuro, Meineid]
giuramentu faltzu (L), zuramentu frassu (N), spergiuramentu (C),
giuramentu fazzu (S), ghjuramentu in falsu (G) spergiurare
vt.
vi. [to
perjure oneself, se parjurer, perjurar, falsch schwören]
giurare in faltzu, aggiuramentare,
azuramentare isgiuramentare,
isprejurare (L),
zurare in frassu ,ispreurare
(N),
spergiurai, ispergiurai, giurai
in falsu (C), giurà lu fazzu (S), ghjurà lu falzu (G) // giuramentare
(L) “giurare e spergiurare” spergiuro
agg.
[perjured,
parjure, perjuro, meineidig]
giurinfaltzu, isgiuramentadu, aggiuramentadu
, pergiuru, zuramentone,
mandighennega (L), zurinfrassu, giuradore,
juramentone, zuramentone, librone
(N), spergiuru, giuradori,
frassu,
faltzu (lat. FALSUS), mincidissu,
mincirissu (C),
fazzu, chi à giuraddu lu fazzu (S), ghjurafalsu (G) // A su giurinfaltzu
si siccat sa manu e-i su bratzu (prov.-L) “Allo
s. si paralizzano la mano ed il braccio”; A su librone nessunu li
dat fide (prov.-N) “Allo s.
nessuno dà fede” spericolarsi
vi.
rifl. [to
risk, s’exposer aux dangers, arriesgar, sich in Gefahr begeben]
isperigulàresi, arriscare (cat.
arriscar), acconcare, attrivire (cat.
atrevir; sp. atrever) (L), arriscare, arroddire (N), arriscai,
attreviri, attriviri, acconcai (C), arrischà, arrisiggà, azardhà (S),
riscà, arriscà, abbingà, accuncà, azaldà, attriì (G) spericolatezza
sf.
[raskness,
témérité, temeridad, Verwegenheit]
arriscu m. (cat. arrisc),
attrivimentu m. (cat. atreviment;
sp. atrevimiento) (L), arriscu m.,
arroddu m. (N), arriscu m., sconcada (C), arrischu m.,
rìsiggu m., arrìsiggu m.
(S), riscu m., arriscu m., abbingata,
accuncata (G) spericolato
pp.
agg. [reckless,
peureux, acobardado, wagehalsig]
arriscadu, attrividu (L), arriscau, arroddiu, acconcudu
(N),
arriscau, attriviu, attreviu, sperigulau (C), arrischaddu,
cabbisciabbiddaddu (S), arriscatu, scapicuddatu, sciabbiddatu, abbingatu,
abbingadori, attriitu, scrabicciaddu
(Cs) (G) sperimentale
agg.
mf. [experimental,
expérimental, experimental, experimentell]
isperimentale (LN), sperimentali (C), ippirimintari (S), spirimintali (G) sperimentare
vt.
[to
experiment with, expérimenter, experimentar, experimentieren]
ispalimentare, isperimentare
(L), isperimentare, iscumprobare,
iscuntrobare (N), sperimentai
, isperimentai (C),
ippirimintà (S), spirimintà, sprimintà (G) sperimentato
pp.
agg. [experienced,
expérimenté, experimentado, erfahren]
isperimentadu (L), isperimentau (N), sperimentau (C), ippirimintaddu (S),
spirimintatu, sprimintatu (G) sperimentatore
sm.
[experimenter,
expérimentateur, experimentador, Experimentator]
isperimentadore (LN), sperimentadori (C), ippirimintadori (S),
spirimintadori (G) sperimentazione
sf.
[experimentation,
expérimentation, experimentación, Experimentieren]
isperimentadura (L), isperimentassione
(LN), sperimentatzioni (C), ippirimintazioni (S), spirimentazioni (G) sperma
sm.
[sperm,
sperme, esperma, Sperma]
imbùrriu, isburru (rom. sburra), sèmene (lat.
SEMEN) (L), irbuddu, irburru, istrittibiddatzu, istrittubuddatzu, ozu
mincrólicu (fig.), sèmene (N),
sburru, sburra f. (C), imbòrria
f., imborriaddura f. (S),
sborru (G) // isburrare, imburriare (L), irburrare (N), sburrai (C),
imburrià (S), sborrà (G) “emettere
lo s.”; imburriadura f.,
isburradura f. (L), irbuddadura f. (N), sburradura f.,
sburridura f. (C), imburriaddura
f. (S), sborratura f. (G) “spermatorrea”;
ispisciottada f. (L) “sperma prodotto durante il coito”; spermatico
agg.
[spermatic,
spermatique, espermático, Sperma...]
de s’isburru (L), de s’irburru (N), de su sburru (C), di l’imbòrria
(S), di lu sborru (G) // saitta f. (L)
“funicolo s.”; subiles m.
pl. (L),
vites f. pl. (N)
“cordoni s.” speronamento
sm.
[ramming,
coup d’éperon, espolazo, Rammen]
ispronamentu (L), aspronamentu, aspronadura f.
(N), spronamentu (C), ipprunamentu (S), sprunamentu (G) speronare
vt.
[to
ram, éperonner, espolear, rammen]
ispronare (L), aspronare (N), spronai (C), ipprunà (S), sprunà (G) speronata
sf.
[ramming,
coup d’éperon, espolada, Spornstoss]
ispronada (L), aspronada (N), spronada (C), ipprunadda (S), sprunata (G) speronato
pp.
agg. [rammed,
éperonné, espoleado, gerammt]
ispronadu (L), aspronau (N), spronau (C), ipprunaddu (S), sprunatu (G) sperone
sm.
[spur,
éperon, espulea, Sporn]
isprone (L), asprone, isprone (N), sproni, isproni
(C),
ipproni (S), sproni -u (G) // aspronudu
(N)“con gli speroni”; A
su caddu s’isprone, a sa fémina sa rejone (prov.-L) “Al
cavallo lo s., alla donna la ragione”; A lu caaddu lu sproni, a lu bóiu
lu puntògliu (prov.-G) “Al
cavallo lo s., al bue il pungolo” sperone
di cavaliere sm.
bot. (Delphinium pictum) [Delphinium,
staphisaigre, estafisagria, Rittersporn]
bocchipiugu, ammatzapiogu, mattapiogu,
mattapiugu,
isprone de cavalieri (L), asprone de cavalleri (N), boccipriogu,
mattapriogu, sproni de cavaglieri (C), ammazzapidócciu, ipproni di
cabaglieri (S), sproni di caaglieri, ua macciona f.
(G) // isproneddu (L), delfinus pl.,
pruellas f. pl. (C) “speronella;
Delphinium ajacis” sperperare
vt.
[to
dissipate, gaspiller, disipar, verschwenden]
isperdisciare, isperditziare, isperdissiare, disperditziare,
disperdissiare (sp. desperdiciar),
burrusciare, abburrusciare, isbudusciare,
isburrusciare, isburruscire (sardz.
it. sfrusciare), istraddusciare,
istruvusciare, disbarattare
(sp. desbaratar), dissipare (sp.
disipar o it.), dispendiare, ispajare, ispazettare
(L),
isperdissiare, dissipare, ispracconare
(N),
sperditziai, spedritziai,
sperdissiai, stripassai, disbarattai,
ghestai, spatacconai (C), ippardhizià (S), spaldizià, sfrucià, sguazzà
(Lm) (G) sperperato
pp.
agg. [dissipated,
gaspillé, disipado, verschwenderisch]
isperdisciadu, disperdissiadu, burrusciadu, abburrusciadu, disbarattadu,
dissipadu, dispendiadu, ispajadu, istraddusciadu
(L),
isperdissiau, dissipau (N), sperditziau, disbarattau (C), ippardhiziaddu
(S), spaldiziatu, sfruciatu (G) sperperatore
sm.
[waster,
gaspilleur, disipador, Verschwender]
isperdisciadore, dissipadore, isperdisciabenes,
istruebenes, istruibenes
(L), isperdissiadore, isperdissieri,
istrubbieri, istrubberi, dissipadore
(N), sperditziadori, spedritziau,
sperdicciau, sperdiccieri, sperdissiau (C),
ippardhiziadori (S), spaldiziadori, manibucatu (G) sperpero,
-amento sm.
[dissipation,
gaspillage, disipación, Verschwendung]
isperdìsciu, isperdìssiu, isperdìtziu, disperdìtziu (sp.
desperdicio), isperdisciamentu, dissipu, dissipamentu, burrùsciu, abburrusciada
f., burrusciada f., -adura f., isburruscida f.,
isburruscimentu, istraddusciada f., istraddùsciu, dispéndiu
(sp. dispendio), disbarattu (sp.
desbarate) (L), isperdissiadura f.,
dissipu, dissipamentu,
istrubberia f., istrùbbiu (N),
sperdìtziu, disbarattu (C), ippardhiziamentu, iffàiu (S), spaldìziu,
sfròciu, sfruciata f., sciala f. (G) sperpetua
sf.
(disgrazia, disdetta) [misfortune,
guigne, desdicha, Kündigung]
disgràscia, disdìccia (sp.
desdicha) (L), dirgràssia, dirditza (N), disdìccia, disgràtzia (C),
disdhìccia, maravadda (S), disdìccia, disciarra, disaura (G) sperso
pp.
agg. [dispersed,
dispersé, dispersado, verirrt]
ispérdidu, pérdidu (L), ispérdiu, pérdiu (N), spérdiu, pérdiu (C),
pessu (S), spaldutu, dispaldutu (G) sperticare,
-arsi vi.
rifl. [to
exaggerate, se répandre, exagerar, sich ergehen]
esagerare, isfressuràresi (L), esazerare, s’irfrissurare (N), esagerai,
sobrai (sp. sobrar), propassai (cat.
sp. propasar) (C), esagerà (S), spalticassi, esagerà (G) sperticato
pp.
agg. [excessive,
démesuré, exagerado, übertrieben]
esageradu, isfressuradu, illaccadu (L), esazerau, irfrissurau (N), smanau,
smodiu, esagerau, scricchiolàcciu
(C),
esageraddu (S), spalticatu, supratu, esageratu (G) spesa
sf.
[expense,
dépense, gasto, Ausgabe]
ispesa, ispèndia, ispendiu m. (ant.),
disessida, gastu (cat. sp. gasto), gastada,
-adura, ghestu m. (L), ispesa, gastu m.,
gastada, gastonzu m., ingastu m. (N), spesa, spéndida,
gastu m. (C), ippesa (S), spesa,
spèndita (G) // ispesa (LN), ispesale m.
(N) “anche: quantità di latte
che veniva data ai pastori addetti al gregge come companatico”;
sersenai (C) “diminuire le s.; sp.
cercenar”; ispèndia (L), (N); scampudditta
(Lm) (G) “cresta sulla
spesa” spesare
vt.
[to
pay expenses for, défrayer, costear, den Unterhalt bezahlen]
ispesare, gastare (cat. sp. gastar) (LN),
spesai, spissai, gastai
(C), ippisà (S), spisà (G) spesato
pp.
agg. [expenses,
défrayé, costeado, freige halten]
ispesadu, gastadu (L), ispesau, gastau (N), spesau, gastau (C), ippisaddu
(S), spisatu (G) // A tàura e lettu francu (S) “S.
di vitto e alloggio” speso
pp.
agg. [spent,
dépensé, gastado, ausgegeben]
ispesu, gastadu (L), ispesu, gastau, ingastau,
ispéndiu (N),
spesu, spéndiu, gastau, ingastau (C), ippesu (S), spesu (G) spessamente
avv.
[often,
épaissement, muchas veces, häufig]
a s’ispissa, a fittianu, arreu (sp.
ant. arreo) (L), a s’ispissa (N), fittianamenti, medas bortas,
fattu-fattu (C), arreu-arreu, di friquenti (S), a ispissu, arreu,
fracuentementi (G) spesseggiare
vt.
vi. [to
repeat, renouveler fréquemment, menudear, wiederholen]
ispessighittare, fàghere a s’ispissa, repìtere (L), ripitire, fàchere
a s’ispissa (N), ripitiri (C), ripitì (SG) spessezza
sf.
[thickness,
épaisseur, densidad, Dicke]
ispissesa, carchesa, cracchesa (L), ispissesa, ispessore m.,
ripitias pl. (N), cracchesa (C),
grussèzia, ippissori m. (S),
grussesa (G) spessire
vt.
vi. [to
thickness, épaissir, espesar, dichter machen]
fàghere ispissu, ingrussare (L), ammorgoddare, ammorfoddare, addurgalare,
ingrussare (N), intippiri, callai (C), ingrussà (S), ingrussà, fà
spissu (G) spesso/1
agg.
[compact,
épais, espeso, dick]
ispissu (lat. SPISSUS),
calcu, carcu, russu (lat. GRUSSUS) (L),
ispissu, grussu, fittu, intippiu, pèrpere (N), spissu, craccu, intippiu
(C), grossu, dóppiu (S), spissu, ispissu, grossu (G) spesso/2
avv.
[often,
souvent, a menudo, häufig]
de sighidu, fattu-fattu, a s’ispissa, appiatzu, arreu (sp.
ant. arreo), a
s’abbizabboja (L),
de sichiu, tottora, a s’ispissa (N), fattu-fattu, de fittianu, medas
bortas, soventi, irreu
(C),
di frequenti, arreu-arreu (S), a ispissu, arreu (G) // a unu tamanu (N) “troppo s.” spessore
sm.
[thickness,
épaisseur, espesor, Stärke]
ispessore, grussesa f., russesa f.,
russària f. (L), ispessore,
grussària f., grussore
(N),
cracchesa f., grussària f. (C), ippissori, grussèzia f.,
grussària f. (S), grussesa f.,
grussura f. (G) spetezzamento
sm.
[farting,
petée, pedorrera, Furzung]
troddiamentu, troddiatzina
f., istroddiatzamentu,
buscinamentu, tzocca-tzocca (L), istroddiatzamentu (N), troddiamentu (C),
isthruddiazzamentu, ibbisginamentu (S), truddiamentu (G) spetezzare,
-eggiare vi.
[to
fart, péter, peer, furzen]
troddiare (probm. it. ant. trullare),
istroddiatzare, buscinare (L), istroddiatzare, pidare (lat. *PEDITARE) (N), istroddiatzai,
troddiai,
truddiai, pidai, pirai, pidanciulai, piranciulai
(C),
isthruddiazzà, ibbisginà (S), truddià (G) spetezzatore
sm.
[farter,
peteur, pedorrero, Furzer]
troddione, troddiadore, troddiànculu, istroddiatzadore, buscinadore, pisinànculu
(L),
troddione, troddiadore, istroddiatzadore (N), troddioni, troddiànciulu,
pidànciulu, pidànciu,
pirànciu (C),
truddioni, isthruddiazzadori, curirenu
(S), truddioni, truddiadori (G) spetrare
vt.
vds. spietrare spettacolare
agg.
mf. [spectacular,
spectaculaire, espectacular, grossartig]
ispettaculare (LN), spettaculari (C), ippittacurari, ippittacurosu
(S),
spittaculari (G) spettacolo
sm.
[spectacle,
spectacle, espectáculu, Schauspiel]
ispettàculu, isermore, vidèntzia
f. (L),
ispettàculu (N), spettàculu, sprantàculu (C), ippittàcuru (S), spittàculu
(G) spettante
p.
pres. agg. mf. [due,
appartenant, perteneciente, gebührend]
ispettante, chi toccat (LN), spettanti, chi toccat (C), chi tocca,
apparthinenti (S), chi tocca, appaltinenti (G) |