Per cercare una parola:    

 

*Clicca su  Modifica

*Clicca su Trova

*Scrivi la parola desiderata

 

          ITALIANO - SARDO

 

                  s     S

            S/4 (sp-sta)

 

       D  U  L  S

    DIZIONARIO UNIVERSALE  
      DELLA LINGUA DI SARDEGNA

 

spaccabile agg. mf. [splitting, qu’on peut fendre, que se puede hender, spaltend] chi si podet ispaccare (isperrare, tzaccare, crebare) (L), chi si podet ispaccare (isperrare) (N), chi si podit sperrai (crebai, segai) (C), ippaccàbiri (S), fiaccàbbili (G)

spaccalegna smf. [wood-cutter, fendeur de bois, leñador, Holspalter] segalinna, linnajolu, segantinu (it. segantino) (L), secalinna (N), segalinna (C), ippaccalegna, taglialegna, sigantinu (S), fiaccaligna, lignagghjolu (G)

spaccamento sm. [splitting, fendage, hendedura, Spalten] crebamentu, tzaccamentu (L), ispaccamentu (LN), tzaccamentu, sperramentu, segamentu (C), ippaccamentu (S), fiaccamentu, truncamentu, spirramentu (G)

spaccamondo smf. fig. [boaster, gascon, matasiete, Prahlhans] fanfarrone (sp. fanfarrón), pampalluccheri, altzimpàmpinu (L), fanfarrone, labalaccos, pistasaghina, aralata (N), fanfarroni, scarciopinu, scorciolitanu (C), fanfarroni, ippacconi (S), fanfarroni, bradesu, boleru (sp. bolero) (G)

spaccamontagne smf. fig. [braggard, tranche-montagne, baladrón, Aufschneider] barrosu, pazosu, ispantosu, ismagliatzu (it. smargiasso), ispaccone, balentone (L), barrosu, pazeri, ispaccone (N), spalleri, sballadori, barrosu, cerotteri (cat. xerrotejar), spacconi, spantaculeri, smargiassu (C), ippantagarreri, ippantaforri, bragheri, barrosu, ippaccamuntagni, ippacconi (S), bradesu, boleru (sp. bolero), barrosu, manniosu (G)

spaccapietre sm. [stone-breaker, casseur de pierres, pedrero, Steinklopfer] piccadore, piccapedreri (cat. picapedrer), piccamolas, baronarzu (L), secaprederi, piccapetra, piccaprederi (N), piccamoas, piccheparderi, piccaperderi, piccaparderi, segaperdas (C), piccapiddreri (S), piccapetra, taddapetri (G)

spaccare vt. [to split, fendre, hender, spalten] ispaccare, isperrare, isbarrare, crebare (lat. CREPARE), tzaccare, isuppare (it. ant. suppa), trappare (cat. trapar, trepar; sp. trepar) (L), ispaccare, isperrare, iscartarare (sp. esquarterar), irmelonare, tzaccare (N), spaccai, tzaccai, sperrai, segai, crepai, screpai, screpeddai, steulai, staulai, ischisciai, schisciai, ispaccai, isperrai, saccai,  scuartarai, scanniri, schinniri (C), ippaccà, ibbarrà, imbarrà, ipparrà, cribbà (S), spaccà, fiaccà, ispirrà, spirrà, sbarrà, sparrà (Cs), (G) // carpire (lat. CARPERE) (L), crapire (N) ciappai, ceppai (cat. xapar) (C), intazzà (G) “s. la legna, il legname”; sperrai is cambas (C) “s. (divaricare) le gambe”; O tronca o esci (G) “O la va o la spacca”; Sperrai su pilu in cuàtturu (C) “S. il capello in quattro”

spaccarello agg. [splitting, à noyau libre, abridero, leicht vom Kern lösbar] ispaccadittu, isperraghe, fattittu (L), isperrache, déntiche, iscarbiadore, traccadittu (N), tzaccaddittu, sperradori (C), fattittu, ischicciaddittu (S), spiccaiolu, spiccatogghju, prèmiciu (G)

spaccasassi smf. bot. (Celtis australis) [pearlwort, micocoulier, almez, Zürgelbaum] sulzaga f. (lat. SYRIACA), surzaga f., sorzaga f., surzaghe f., suliache, surjache, ugliache, urriaca f., susarga f., suriaca f. (ant.), sogaria f. (ant.), frugàgia f., fruzaghe (L), soliacra f., soliacre f., soliarca f., suriache, urriache (N), sugarza f., sugàrgia f., surzaga f., sogàrgia f.,  surgàgia f., srucaxa f., surgarxa f., sugraxa f., gugarza f., cigraxa f., cingràxia f., frugàgia f. (C), ippaccacrasthi (S), fiaccapetri (G)

spaccata sf. [split, fente, corte, Spalten] ispaccada, isperrada, taccada, isuppada (L), ispaccada, isperrada (N), tzaccada, sperrada, segada, steulada, staulada, scartarada, scuartarada, pèrrias pl. (C), ippaccadda, ibbarradda, ipparradda, cribbadda (S), spaccata, fiaccata, truncata, sbarrata (G)

spaccato pp. agg. [splitted, fendu, hendido, gespalten] ispaccadu, isperradu, tzaccadu, isbarradu, crebadu, isuppadu (L), ispaccau, isperrau (N), spaccau, tzaccau, sperrau, segau, steulau, staulau, scuartarau, schisciau, crepau (C), ippaccaddu, ibbarraddu, imbarraddu, ipparraddu, cribbaddu (S), spaccatu, fiaccatu, sbarratu, truncatu, feltu, sparraddu  (Cs), spirratu, ispirratu (G)

spaccatore sm. [splitter, fendeur, hendidor, Spalter] ispaccadore, isperradore, tzaccadore, isuppadore (L), ispaccadore, isperradore (N), tzaccadori, sperradori, segadori, steuladori, stauladori (C), ippaccadori, ibbarradori, ippaccadori, cribbadori (S), spaccadori, fiaccadori, sbarradori, truncadori, spirradori (G)

spaccatura sf. [split, fente, hendedura, Spaltung] ispaccadura, isperradura, isperru m., isbarradura, tzaccadura, crebadura, filadura, filidura,  isuppadura (L), ispaccadura, isperradura, carpida, tzaccada, -adura, tzacconzu m. (N), spaccadura, tzaccadura, tzaccarura, segadura, sperradura, sperriadura, steuladura, stauladura, filadura (C), ippaccaddura, ibbarraddura, cribbaddura, ipparraddura (S), spaccatura, spaccaddura (Cs), fiaccatura, truncatura, sbarratura, spirratura, ispirratura, finditura (G)

spacchettare vt. [to unpack, dépaqueter, desenvolver, aufpacken] ispacchettare, isboligare (L), ispacchettare, irbortare, irbolicare (N), sboddicai, sboddiai (C), ippacchettà, ibburiggà (S), spacchittà, sbulicà, sbuliggà (Cs) (G)

spacciafosso sm. (schioppo con canna grossa) [big cannon, gros canon, cañón de gran calibre, Kanone] trumbone (it. trombone), iscuppetta f. (cat. sp. escopeta) (L), iscoppetta f., iscoppette (N), trumboni, scuppetta f. (C), ippaccafossi, ischuppetta f. (S), fiaccafossi, scuppetta f. (G)

spacciare vt. [to sell, débiter, despachar, verkaufen] ispatzare, ispacciare (it. o sp. despachar), ilgiubbare (L), ispatzare (N), spacciai, ispacciai, spittiri (it. spedire) (C), ippaccià (S), spaccià, ispaccià, spacchjà, ispacchjà (G) // Cosa chi non s’’idet non s’ispatzat (prov.-LN) “Cosa che non si vede non si spaccia”; Ca pocu sa prestu spacchja (prov.-G) “Chi poco sa presto spaccia”

spacciato pp. agg. [selled, débité, despachado, verloren] ispatzadu, ispacciadu (L), ispatzau (N), spacciau, spettiu. spittiu (C), ippacciaddu (S), spacciatu, ispacciatu, spacchjatu, ispacchjatu, caputu (G)

spacciatore sm. [seller, débiteur, despachador, Vertreiber] ispatzadore, ispacciadore (L), ispatzadore (N), spacciadori, spittidori (C), ippacciadori (S), spacciadori, spacchjadori (G)

spaccio sm. [sale, débit, despacho, Vertrieb] ispatzu, ispàcciu (L), ispatzu (N), spàcciu, spatzu (C), ippàcciu (S), spàcciu, ispàcciu, spacchju, ispacchju, sprèscia f., sprèsciu (G)

spacco sm. [fissure, fente, hendedura, Spaltung] ispaccu, isperradura f. (LN), irbarru (N), sperru, spaccu, ispaccu (C),  ippaccu, ibbarru (S), finditura f., abbaltura f. (G)

spacconata sf. [braggadocio, gasconnade, fanfarronada, Prahlerei] ispacconada, làntara, càntara, aibbada, braga (piem. blaga), pazarzeria, càdara (L), ispacconada, ispracconada, braga, barra (N), spacconada, spaccara, brafanteria, palleria, spalleria, bragadura, bragheria (C), ippaccunadda, fanfarrunadda (S), spampanata, ampru m., ispari m. pl., smèrruli m. pl. (G) // L’ippaccunadda di dottò Soro (S) “Le s. di dottor Soro (cacciatore vanesio)”

spaccone sm. [boaster, gascon, fanfarrón, Prahlhans] ispaccone, fanfarrone (sp. fanfarrón), bragheri (piem. blaguè), ismagliatzu (it. smargiasso), mattauddone, cuappu (sp. guapo), pazosu, pazaghe (lat. PALEA), arrodinu, baggianeri, barrone, berriscone, bradesu, bravanteri, braveri, dareddu, iscrollamatzone, ispantacarrelas, pazagheddu, aibbadu, berrittitortu (L), ispaccone, ispraccone, barrosu (cat. barra), bragheri, alloro (N), spacconi, ispacconi, spalleri, palleri, barrosu, bragheri, fanfarroni, brafanteri, uffanu (sp. ufano), smargiassu, cerotteri (cat. xertotejar), cuappu, guappu, sproddenti, bantaxeri (C), ippacconi, fanfarroni, ippantaforri, ippantagarreri, barrosu, bragoni, iffrappabìntàgliuri (S), spacconi, spaccamonti, bradesu, boleru (sp. bolero), brau, barrosu, fallampi (Lm) (G) // aibbare, bragare bravattonare (L), ispraccare, ispracconare (N), boriai (C) “fare lo s.”

spada sf. [sword, épée, espada, Schwert] ispada (lat. SPATHA), durlidana (poetico) (L), ispada, ispata (N), spada (C), ippada (S), spada, ispada (G) // s’ispada de s’aradu (L) “steva (stegola) dell’aratro”; tolu m. (LC) “costola della s. (e del coltello); probm. piem. tola - DES II, 494)”; dragona (C) “ornamento fatto in seta e fili d’oro e d’argento che portano i militari nel manico della s.”; talinu m. (C) “pendaglio della s.; cat. talí”; daiàccia (G) “spadaccia”

spadaccino sm. [swordsman, spadassin, espadachín, Fechter] ispadaccinu (L), ispadatzinu (N), spadaccinu, schermidori (C), ippadaccinu (S), spadaccinu (G)

spadacciola sf. bot. (Gladiolus communis) [wild gladiolus, glaïeul sauvage, estoque iridácea, wild Gladiole] ispadone m., ispadarzu m., gladiolu m. (L), ispàdula, gradiolu m. (N), spadoni m., spada, spàdula, spadixedda, frori de spadoni m., lillu aresti m., lillu sposu m. (C), ippadoni m. (S), spadoni m. (G)

spadaio, -aro sm. [sword-maker, fourbisseur, espadero, Schwertfeger] ispadaju, mastru de ispadas (L), ispadaju, ispadarju, mastru de ispadas (N), spadaju, maistu de spadas (C), ippadàiu, masthru d’ippadi (S), spadàiu, mastru di spadi (G)

spadiglia sf.  ispadìglia (LN), spadìglia (C), ippadìglia (S), spadìglia (G)

spadino sm. [court-sword, épée de parade, espadín, Galanteriedegen] ispadinu (L), ispadinu, brotzone (N), spadinu, sparinu (C), ippadinu (S), spadinu, ispadinu (G)

spadista sm. [fencer, épéiste, esgrimidor de espada, Degenfechter] ispadista (LN), schermidori, sghermidori (C), ippadistha (S), spadista (G)

spadona (pera) sf. [pear spadona, poire spadona, pera spadona, Birne spadona] pira ispadona, pira buttones (cozones) d’àinu (LN), pira spadona (C), pera ippadona (S), pira button d’àsinu (G)

spadroneggiare vi. [to lord it, agir en maître, echarla de dueño, sich als Herr eufspielen] ispadronizare, gallizare (cat. gallejar), galligare, fàghere de padronu, àere manu manna (L), fàchere a mere, fàchere su prepotente, apposentare (N) fai su meri, appoderai (C), ippaddroniggià, paddroniggià, diminià (S), fassi patronu, patrunizà, duminà, diintà spòtticu (G)

spaesare vt. [to confound, dépayser, extrañarse, betäuben] ispaesare, cunfùndere (lat. CONFUNDERE), imbrambulliare, trobojare (L), debodare, iscussorjare, cuffùndere, trepojare (N), improddiai, sturuddai, cunfundi, scunsertai (C), ippaesà, cunfundì (S), spaisà, cunfundì (G)

spaesato pp. agg. [confused, dépaysé, extrañado, benommen] ispaesadu, cunfusu, imbrambulliadu, trobojadu (L), debodau, iscussorjau, cuffusu, trepojau (N), improddiau, sturuddau, cunfùndiu, scunsertau (C), ippaesaddu, immaniaddu, confusu (S), spaisatu, cunfusu (G)

spaghettata sf. [dish of spaghetti, repas de spaghetti, comida de espagueti, Spaghetti-Essen] ispaghettada (L), ispaittada (N), maccarronada (C), ippaghettadda, maccarrunadda (S), maccarunata (G)

spaghetti sm. pl. [spaghetti, spaghetti, espagueti, Spaghetti] ispaghettos, maccarrones, findeos (cat. fideus; sp. fideos) (L), ispaittos, maccarrones (N), maccarronis (C), ippaghetti, maccarroni (S), maccaroni (G)

spaghettini sm. pl. dimin. [littels spagheti, petits spaghetti, espaqueti pequeños, Spaghettichen] ispaghettinos, findeos (cat. fideus; sp. fideos) (L), ispaitteddos (N), findeus (C), findei (SG)

spaghetto sm. fig. (spavento) [string, venette, miedo, Furcht] assustu, assucconu , isprammu, attréminu (L), assustu, atzìcchidu, isporu, pantea f. (N), timòria f., sprama f., atzìcchidu, pauria f. (C), assusthu, ippàsimu, timória f., ipprammu (S), assustu, assucconu, intriminuta f., spamentu (G)

spagliamento sm. [overflow, dépaillage, despajo, Entfermung des Strohs] ispazamentu (LN), spallamentu (C), ippagliamentu (S), spaddamentu (G)

spagliare vt. vi. [to overflow, dépailler, despajar, das Stroh entfernen von] ispazare (LN), spalgiai, spallai (C), ippaglià (S), spaddà (G)

spagliatore sm. [sponger, dépailleur, que despaja, Verbreiter] ispazadore (LN), spalladori (C), ippagliadori (S), spaddadori (G)

spaglio sm. [flooding, débordement, derrame de las aguas, Übertreten] ispazadura f. (LN), spalladura f. (C), ippagliaddura f., ippàgliu (S), spaddatura f. (G)

spagnoletta sf. [spool, bobine, españoleta, Nähseidenröllchen] ispagnoletta (L), ispagnoletta, ispannoletta (N), spagnoletta (C), ippagnuretta (S), spagnuletta (G) // ferru de leva m. (C) “s. ferro per chiudere le finestre”; ippagnuretta (S) “barca veloce (spagnola)”

spago sm. [string, ficelle, bramante, Schnur] ispau, troneu, tronneu, trunneu, truneu, toroneu, udruneu, funighedda f., fileddu (L), ispau, tungheddu, trunneu, trùnniu, gariana f. (N), spagu, funixedda f., soghitta f. (C), ippau, trunneu (S), spau, ispau, trunneu, cannaittu, spàghina f. , ispàghina f., ispaghinittu, puddentinu (Cs) (G) // toroneu de su fuette (L) “sferzino”; capu de ispau, cadiana de ispau f. (N) “agugliata di s.”; tropeu (N) “pezzo di s.”; suntellu (C) “s. usato dai muratori”; grosseru (C) “s. grosso”; spaghinitta f. (G) “pezzo di s. sottile e resistente”; aimmàggiu (S)“specie di spago sottile usato per riparare le reti e per armare le lenze”; cudizza f. (G) “estremità dello s.”; Sa fémina nàschida sutta s’astru de su trau est bella, caente, tènnera e forte che ispau (prov.-L) “La donna nata sotto il segno del toro è bella, calda, tenera e resistente come lo s.”

spaiamento sm. [uncoupling, désaccouplement, separación del par. Trennung] isgiobada f., -adura f., isgiobamentu, iscumpagnamentu, ispajamentu (L), ispajamentu, iscumpanzamentu, iscropada f., iscropadura f., ispizadura f. (N), sparigamentu, sparigadura f. (C), ippaggiamentu, ischumpagnamentu (S), spagghjamentu, scappiamentu (G)

spaiare vt. [to uncouple, désaccoupler, desaparear, trennen] isgiobare, ispajare, iscumpagnare, isgiùnghere (L), ispajare, iscropare, ispizare, iscumpanzare, dirgualare, irgualare (N), scrobiai, sparigai, discumpangiai (C), ippaggià, ischumpagnà (S), spagghjà, scuppià, scappià, disapparà, scatambià (G) // ispajare (L) “anche: scacciare gli uccelli dai campi seminati”

spaiato pp. agg. [unmatched, désaccouplé, desapareado, unpaarig] isgiobadu, isgiuadu, ispajadu, iscumpagnadu, isgiuntu (L), ispajau, iscropau, ispizau, iscumpanzau, singru, irgualau, iscappu, ispupiddau (N), sparigau, singru, sringu (C), ippaggiaddu, ischumpagnaddu (S), spagghjatu, scuppiatu, scappiatu, scàppiu, disapparatu, scatambiatu (G) // sringa f. (C) “pecora che non ha ancora figliato”

spalamento sm. [shovelling, pelletage, limpiadura, Fortschaufeln] ispalamentu (LN), appaliamentu (C), ipparamentu (S), paliamentu, spalittamentu (G)

spalancare vt. [to open wide, ouvrir tout grand, abrir de par en par, aufreissen] isbambarriare, imbambarriare, isbalbarriare, isbambarrare, ispamparriare, ispambarriare, ispampinare, ispamporionare, ispalpeddare, ispamparriare, imparriare, impampinare, allutzighinare, abberbereddare (lat. *AD-VERBERILLARE), allampiare, allampare (s. gli occhi), alladdarare, iscanzare, isperriare (s. le gambe), imbarritzare, abbèrrere in campu (lat. APERIRE) (L), ispamparinare, appirastrare (sos ocros), isperriare, apèrrere, irbab(b)arriare, irbarriolare, ispapatzare (N), isbambarriai, iscampaniai, sparpalocciai, isparpalocciai, isprappalocciai, sprappalocciai, isperriai, isprappeddai, sprapeddai, sprapaddai, spabaristai, sparueddai, sperranchiai, sparrancai, sparruncai, sparrunchiai (sp. esparrancar), scampaniai, sperriai (C), ipparancà, ibbambarrià, ippampanà (S), sbarrizà, isbarrizà, sbarracà, sbambarrià (Cs), spampanà, balcunà (G) // isbambarriada f., -adura f., isbambarriamentu (L), irbarriolonzu (N) “spalancamento”; ispamporionare, ispampanare, ispampinare sos ojos, laddarare (L) “s. gli occhi”; ispaparrionare (L) “s.  le gambe”;  a cambas sparrancadas (C) “con le gambe s., divaricate”; sprapeddai is ogus, is còscias (C) “s. gli occhi, le cosce”

spalancato pp. agg. [wide open, tout ouvert, abierto de par en par, aufgesperrt] imbambarriadu, isbambarriadu, impampinadu, ispampanadu, ispampinadu, allutzighinadu, abberbereddadu, allampiadu, allampadu, alladdaradu, iscanzadu, isparrioladu, isperriadu, imbarritzadu, abbertu in campu (L), ispamparinau, appirastrau, isperriau, apertu, irbab(b)arriau, ispapatzau, pinnulau (N), sparrancau, sparruncau, sparrunchiau, isprappeddau, sprapeddau, sprapaddau, scampaniau, sperrau, scadangiau, sprappalocciau (C), ibbambarriaddu, imbambarriaddu, ipparancaddu, ippampanaddu (S), sbarrizatu, isbarrizatu, sbarracatu, spampanatu, sbambarriaddu (Cs), balcunatu (G) //  gianna abberta in campu (L) “porta s.”; Pro piseddas e piseddos/ est sa gianna isbambarriada (L - T. Rubattu) “Per ragazzi e ragazze/ la porta è s.”

spalare vt. [to shovel away, pelleter, sacar con la pala, fortschaufeln] ispalare =it.), paliare (lat. PALA), ispalèschere (L), ispalare, ispaliare (N), appagliai, appaliai, appaliggiai, ispalai, paliai, spallesinai (C), ipparà (S), palià, spalittà (G) // ispalare (LN) “anche: slogarsi (lussarsi) la spalla”

spalata sf. [shovelling, pellée, limpia con pala, Fortschaufeln] ispalada, paliada, ispaléschida (L), ispalada (N), appaliada (C), ipparadda (S), paliata, spalittata (G)

spalato pp. agg. [shoveled, pelleté, sacado con pala, fortschaufelt] ispaladu, paliadu, ispaléschidu (L), ispalau, ispaliau (N), appaliau (C), ipparaddu (S), paliatu, spalittatu (G)

spalatore sm. [shoveller, pelleteur, que espala, Schneeschaufler] ispaladore, paliadore (L), ispaladore (N), appaliadori (C), ipparadori (S), paliadori, spalittadori (G)

spalatrice sf. [shoveller, machine pour pelleter, máquina par sacar la nieve, Bagger] ispaladora, paliadora (L), ispaladora (N), appaliadora (C), ipparadora (S), paliadora (G)

spalatura sf. [shovelling, pelletage, limpiadura de la nieve, Schippen] ispaladura, paliadura (L), ispaladura, paliu m. (N), appaliadura (C), ipparaddura (S), paliatura, spalittatura (G)

spalla sf. anat. [shoulder, épaule, hombro, Schulter] pala (lat. PALA), coddu m. (lat. COLLUM), runcu de su coddu m. (L), pala, coddu m. (N), pala, coddu m., cuntroxu m. (C), ippadda, pala (S), spadda, ispadda, pala, ùmmaru m., ùmbaru m. (G) // armu m. (LN) “sommità della s. del cavallo; lat. ARMUS; guidalesco del cavallo sulla spalla”; bajulare (L) “portare sulle s.; lat. BAIULARE”; ingruziare (L) “restringersi nelle s.”; incoddare (L) “alzare le s.”; iscoddare (L) “pendere da una parte del collo”; giùghere a coccolloi (L) “portare sulle s. di un altro avvinghiando il collo con le gambe”; palitortu (L) “dalle s. storte”; ispalare (L), spalai (C) “slogarsi la s.”; giùghere a cadracoddinu (a seddu, a palacadrea, a santu frigulinu, a cola-cola chijina) (L) “portare a s. una persona”; leare a santu pellegrinu (L) “prendere sulle s. un bambino con le gambe penzoloni sul petto del portatore”; ispagliera, ispalera, isprallera (L) “fazzoletto che copre il collo e le s.”; ispalatzada (L), spaddaricciata (G) “colpo sulla s. a mano aperta”; palibrócchinu (L) “dalle s. cadenti, cifotico”; paliettadu, palifaladu (L), palimannu (LN) “dalle s. curve, cadenti; robuste”; cabigoddu m. (LC), capicoddu m. (N) “paralisi alla s.”; fuire a boltapalas (L) “fuggire voltando le s.”; palimodde (LN) “dalle s. delicate, indolenzite”; palistrintu (L) “dalle s.  strette”; pissegus (L)“alle s.”; palapussecus (a), palas pussecus (N) “a s.  voltate”; pricare sas palas (N) “stringere le s.”; a framucoddu (N) “a s.”; bortare palas (N) “voltare le s.”; coddibassu, palighette, paligorroppu (N) “dalle s. basse, storte, gibbose”; calai de is coddus (C) “perdere la considerazione”; a palas de domu (C) “dietro casa”; a sa sutzulia (C) “portare qualcuno sulle s.”; arrunzai de palas (C) “stringersi nelle s.”; portai a palaporceddu (C) “portare a cavalluccio”; portai a palacadira (palacardiga) (C) “portare a predellina”; scannedda (C) “pezzo di carne del sottospalla”; spaddariccià (G) “colpire alle s.”; Ómine chi non balet bàttoro, si nche li pigat sa muzere a coddos (prov-L) “All’uomo che non vale quattro (soldi) la moglie sale sulle s.”; Ca non l’à in pala l’à in costi (prov.-G) “Chi non ce l’ha sulle s. ce l’ha alle costole”

spallare, -arsi vi. rifl. [to dislocate one’s shoulder, épauler, despaldar, stossen mit der Schulter] ispalare, bogàresi sa pala (L), ispalare, truncare sa pala (N), spalai (C), ippaddazzà (S), spaddariccià, scuntrià (G)

spallata sf. [push with the shoulder, épaulée, empujón con el hombro, Stoss mit der Schulter] ispalatzada, imbudada (L), ispalada, corfu de pala m. (N), spalada, corpu de pala m. (C), ippaddadda, ippaddazzadda, azzadda d’ippaddi (S), spaddaricciata, spaddata, colpu di zembu m., imbutata (G)

spalleggiamento sm. [backing, appui, sostén, Beistand] amparu (sp. amparo), azudu, accostazamentu, affianzu (L), azudu, affiancamentu, amparu, incumentu (N), aggiudu, amparu, accotzu (C), affiancamentu, aggiuddu, amparu (S), agghjutu, accustagliamentu (G)

spalleggiare vt. [to back, épauler, afianzar, beistehen] amparare (sp. amparar), azuare (it. ant. adiutare), accostazare, affianzare (probm. sp. afianzar) (L), azudare, affiancare, amparare, incumentare (N), aggiudai, amparai, accotzai (C), affiancà, aggiuddà, amparà (S), agghjutà, accustaglià (G)

spalleggiato pp. agg. [backed, épaulé, afianzado, beigestanden] amparadu, azuadu, accostazadu, affianzadu (L), azudau, affiancau, amparau, incumentau (N), aggiudau, amparau, accotzau (C), affiancaddu, aggiuddaddu, amparaddu (S), agghjutatu, accustagliatu (G)

spalleggiatore sm. [backer, épauleur, afianzador, Beisteher] amparadore, azuadore, affianzadore, accostazadore, accotzadore (L), azudadore, affiancadore, amparadore, accotzador,e incumentadore (N), aggiudadori, amparadori, accotzadori (C), affiancadori, aggiuddadori, amparadori (S), agghjutadori, accustagliadori (G)

spalletta sf. [parapet, chaussée, antepecho, Brustwehr] ispalletta, parapettus m., palighedda, costana (lat. COSTA), cosciale m. (s. della porta o della finestra) (L), palichedda, parapettus m. (N), barandau m., barandìglia (sp. barandilla) (C), ippalletta, parabbettu m., cusciari m. (S), ghjachedda (G)

spalliera sf. [back, dossier, respaldo, Rückenlehne] ispalliera (L), ispalliera, palera (s. del letto), costana, ischinale m. (N), spalliera, spagliera, ispalera, spalera (C), ippaddera (S), spaddera (G) // imbaradorzu m. (L) “s. a della seggiola”; bangu a spagliera m. (C) “cassapanca”

spallina sf. [shoulder-strap, épaulette, hombrera, Schulterklappe] ispallina, coddittu m. (L), ispallina (N), palixedda (C), ippallina (S), spaddina, spallina (G) // coddittos de imbustu m. pl. (L), coddalittos m. pl. (N) “s. del costume sardo”

spallucce (far) md. [to shrug one’s shoulders, *hausser les épaules, encogerse de hombros, die Achseln zucken] istrìnghersi in coddos, ingruppire de coddos (L), s’astrìnghere in coddos (N), arrunzai is palas (C), azzà l’ippaddi (S), aggruppì li spaddi (G)

spallucciata sf. [shrug, *haussement, encogida de hombros, Achselzucken] istrinta de coddos (L), astrinta de coddos (N), arrunzada de palas (C), azzadda d’ippaddi (S), alzata di spaddi (G)

spalmare vt. [to smear, enduire, untar con, streichen] untare, ùnghere (lat. UNGERE), istèrrere (lat. STERNERE) (LN), spainai, lùngiri (C), untà (S), untà, ugnì, spaglì (G) // frigare una pumada (L) “s. una pomata”

spalmata sf. [smearing, enduisage, untadura, Bestreichen] unta, untada, istérrida (L), unta, untada, istèrria (N), spainada (C), untadda (S), untata, passata (G)

spalmato pp. agg. [smeared, enduit, untado, gestrichen] untadu, untu, istérridu (L), untau, untu, istérriu (N), spainau, lùngiu, luntu (C), untaddu (S), untatu, untu, spaltu (G)

spalmatore sm. [smearer, espalmeur, untador, Bestreicher] calavateri (L), untadore, unghidore, isterridore (LN), spainadori (C), untadori (S), untadori, passadori (G)

spalto sm. [glacis, glacis, glacis, Glacis] ispuntone, bastione, pala f. (lat. PALA) (L), ispuntone, troccu, bastione, cronta f., pala f. (N), spuntoni, pitzicorru, tzùmburu, bastioni (C), ippuntoni, basthioni (S), bastioni, rubbioni, spulgènzia f. (G)

spampanamento sm. [stripping, épamprage, despampano, Ablaubung] ischirradura f., ispampinadura f. (L), ispampinamentu (LN), scirrada f., spampinadura f. (C), ippampanamentu (S), spampanamentu (G)

spampanare vt. [to strip (a vine), épamprer, despampanar, ablauben] ischirrare (L), ispampinare (LN), scirrai, spampinai, suncunai (C), ippampanà (S), spampanà (G) // ippampanà l’occi (S) “sgranare gli occhi”

spampanata sf. [stripping, épamprage, despampano, Ablaubung] ispampinada (LN), scirrada, spampinada, spampanada, spamparrada (C), ippampanadda (S), spampanata (G)

spampanato pp. agg. [stripped, épampré, despampanado, abgelaubt] ispampinadu (L), ispampinau (N), scirrau, spampinau (C), ippampanaddu (S), spampanatu (G)

spampanatore sm. [stripper, épampreur, despampanador, Ablauber] ispampinadore (LN), scirradori, spampinadori (C), ippampanadori (S), spampanadori (G)

spanare vt. [to strip, user le filet de, gastar la rosca, ausleiren] ispanare, ismurenare (L), ispanare (N), spanai (C), ippanà (S), spanà, ispanà, sfuà (G)

spanato pp. agg. [stripped, dont le filet est usé, gastado, ausgeleiert] ispanadu (L), ispanau (N), spanau (C), ippanaddu (S), spanatu, ispanatu, sfuatu (G)

spanciamento sm. [disembowelling, éventration, destripamiento, Bauchung] ispantzamentu, ispantzadura f., immattonzu, ismattamentu,  istrippamentu, isbentramentu, isbuzamentu (L), irbentramentu, irbuddonzu, irmattamentu, irbarramentu (N), smatzamentu, sbrentamentu, sbrentadura f. spanciamentu (C), ippanzamentu, ibbuddamentu, ivvintramentu, immazzamentu (S), smazzamentu, sminuciamentu, sbuzamentu, spricugghjamentu (G)

spanciare vt. [to gut, éventrer, destripar, den Bauch aufschlitzen] ispantzare, ispantzigare, ispantzigheddare, isbentrare, immattare, ismattare, istrippare, isbuzare (L), irbentrare, irmattare, irbarrare, irbuddare, ispantzare (N), spanciai, sbrentai, matzai, smatzai, sbiddiai (C), ippanzà, immazzà, ivvintrà, ibbuddà (S), smazzà, sminucià, spricugghjà, sbullarà, sbuzà (G)

spanciata  sf. [belly-flop, ventrée, hartada, Bauchklatscher] ispantzada, isbentrada, immattada, ismattada, istrippada, isbuzada (L), irbentrada, irmattada, irbarrada (N), spanciada, sbrentada, smatzada, sbiddiada (C), ippanzadda, immazzadda, ivvintradda, ibbuddadda (S), smazzata, sminuciata, sbuzata, spricugghjata (G)

spanciato pp. agg. [gutted, eventré, destripado, den Bauch aufschilitzt] ispantzadu, isbentradu, ismattadu, istrippadu, isbuzadu (L), irbentrau, irmattau, irbarrau, ispantzau, istrippau (N), spanciau, sbrentau, smatzau, sbiddiau (C), ippanzaddu, immazzaddu, ivvintraddu, ibbuddaddu (S), smazzatu, sminuciatu, sbuzatu, spricugghjatu, sbullaratu (G)

spandere vt. vi. [to spread, répandre, derramar, streuen] ispàndere (lat. EX-PANDERE), ispàrghere (lat. SPARGERE), ispartighinare, ispartzighinare, ispramare, ispraminare, ispaghinare, ispainare, ispaniare (lat. EX-PAGINARE), bettare (lat. *IECTARE x JACTARE), disperdire (sp. desperdir), distrigliare (L), ispàrghere, ispartinare, ispramminare, ispainare, ghettare (N), spàndiri, spràxiri, spaniai, ispaniai, spainai, ispainai, spagnai, ispagnai, spoddiai, sboddiai, spróndiri (C), ippaglì, iffrabbinà (S), spaglì (G) // bìrula-bìrula, lari-lari (L) “dicesi di liquido che si spande”; iffainare su fenu (N) “s. il fieno”

spandimento sm. [spreading, épandage, derramamiento, Ausstreuung] isparghimentu, ispraminamentu, ispràminu, ispainada f., ispaniada f., isfrabbinada f., bettamentu (L), isparghimentu, ispartinadura f., ispramminadura f., ispainada f. (N), spàniu, ispàniu, spaniadura f., spaniamentu, spainu, spainadura f., spaìngiu, sciàmiu, sciamiada f., spoddiamentu, sboddiamentu (C), ippaglimentu, iffrabbinamentu (S), spaglimentu (G) // cadalettu (C) “s. di varie cose per terra, come frutta, paglia, fieno; lat. *CATALECTUS”

spanditore sm. [spreader, épandeur, espargidor, Streuer] isparghidore, ispraminadore, bettadore (L), isparghidore, ispartinadore, ispramminadore (N), spainadori, spaniadori, spoddiadori, sboddiadori (C), ippaglidori, iffrabbinadori (S), spaglidori (G)

spanna sf. [span, environ 25 centimetres, palmo, Spanne] prammu m. (25 cm.), palmu m., forchiddu m., furchiddu m. (20 cm.), isforchidda (L), parmu m., prammu m., furchiddu m. (N), parmu m., prammu m., furciddu m., fruciddu m. (C), pàimmu m. (S), palmu m., fulciddu m. (G)

spannare vt. [to skim, écrémer, desnatar la leche, entrahmen] ispizare (L), innappare, ispizare, ischelare (N), spillai, bogai su pillu (C), ippizà (S), spicià (G)

spannato pp. agg. [skimmed, écrémé, desnatado, entrahmt] ispizadu (L), innappau, ispizau, ischelau (N), spillau (C), ippizaddu (S), spiciatu (G)

spannatura sf. [skimming, écrémage, desnate, Entrahmung] ispizadura, ispizamentu m. (L), innappada, -adura, ispizadura, ischeladura (N), spilladura (C), ippizaddura (S), spiciatura (G)

spannocchiare vt. [to husk, éplucher, recoger las mazorcas de maíz, entieschen] ispinnicciare, isbuattare (L), isprannuscare, isprannuccare (N), spannugai, scoinai (sgranare le pannocchie; it. merid. scogná) (C), imbuccià (iffuglià) lu triggu d’Ìndia (S), spinnacchjà, spannucchjà (G)

spantanare vt. vi. [to get out of the mire, désembourber, desatascar, aus der Morast nehmen] bogare dae su pantamu (L), irbadrinare (N), bogai de su ludrau (de sa lutzina, de su bidili) (C), buggà da lu pantamu (S), bucà da lu pantamu (da lu laagghju) (G)

spappagallare vi. (fare il pappagallo) [to chatter, parler comme un perroquet, repetir lo oído, schwatzen wie ein Papagei] ciarrare, ciacciarare (sp. chacharear), ciarameddare (it. ciaramellare), lereddare (L), tzarrare, lereddare, cuffaffarare (N), ciacciarai, ciacciarrai, arrallai, crastulai (C), ciacciarà, ciaramiddà, ripitì a pappagàgliuru (S), chjacchjarà, ciavanà, buddicinà, ripitì comu lu pappagàgliu (G)

spappolamento sm. [crumbling, écrabouillage, desmenuzamiento, Zerquetschung] disfaghimentu, isfaghimentu, isuppadura f., isfarfaruzamentu (L), ispaporoddadura f., ispaporeddadura f., ispetzolada f., -adura f., ispetzolonzu, irfachidura f., irfarfaruzamentu (N), spampaniadura f., streccamentu, streccadura f., spimpirinamentu, scirfinamentu (C), marthuzzamentu, iffaiffugliuramentu (S), impappamentu, sbrinnulamentu (G)

spappolare vt. [to pulp, écrabouiller, deshacer, zerquetschen] disfàghere, isfàghere, minutzare, isfarfaruzare, isuppare (L), ispaporoddare, ispaporeddare, ispetzolare, irfàchere, irfarfaruzare (N), spampaniai (it. spampanato), streccai, spimpirinai, scirfinai (C), marthuzzà, iffassi, iffaiffugliurà (S), impappà, sbrinnulà, chilivrà (G)

spappolato pp. agg. [mushy, écrabouillé, deshacido, breiig] disfattu, isfattu, minutzadu, isfarfaruzadu, isuppadu (L), ispaporoddau, ispaporeddau, ispetzolau, irfattu, irfarfaruzau (N), spampaniau, streccau, spimpirinau, scirfinau (C), marthuzzaddu, iffattu, iffaiffugliuraddu (S), impappatu, sbrinnulatu, chilivratu (G)

sparabicco (andare a) md. [to loaf, flâner, callejear, schlendern] andare feri-feri (a zonzo, in giru, veli-veli), girellare, bagamundare (tosc. vagamondo o sp. vagamundo) (L), andare in ziru, zirellare, rundare, bandulerare (cat. bandoler) (N), garronai, arrotzai, arroliai, bagamundai (C), andà in girella (a ispassu), cirundrunà, curriurà (S), andà rugghjuloni (urioni, bandulirendi), curriulà, bandulirà (G)

sparadrappo sm. (cerotto) [plaster, sparadrap, esparadrapo, Pflaster] zirone, tzirone (sp. cerón), tzirottu (it. cerotto), taffettanu (it. ant. taffettano), tela de unghentu f., carta de Brèscia f., acchillo (it. diàchilon) (L), tzerotto, liga f., isparadrappa (N), taffettanu, sparadrappu (it.o  fr. sparadrap), cerottu (C), zirottu (S), cirottu, achilloni (G)

sparagella sf. bot. (Sparagella officinalis) [wild asparagus, asperge sauvage, espárragosilvestre, wilder Spargel] ispina sorighina (L), ispina sorichina (N), spina de topis, sparau càbriu m. (C), ippàramu aresthu m. (S), sparau arestu m. (G) // scovedu m. (C) “rami di s. usati come scopa per mondare l’aia”

sparaglione sm. itt. vds. sparlotto

sparagnare vt. vi. (risparmiare) [to save, épargner, ahorrar, ersparen] risparmiare, aorrare (sp. ahorrar), acchittare (it. ant. chitare), casilare, cadeliare, cadoliare (L), risparmiare, istrabiare (cat. estalviar) (N), sparagnai (= it.), stuggiai, straviai, aorrai (C), aurrà, acunumizà, ripaimmià (S), aurrà, rispalmià, acchittà, firizzà, adducà (G)

sparagnino sm. [saver, épargnant, ahorrador, Sparer] risparmiadore, aorradore (L), risparmiadore, crastapùliche, creddecu, cajasoru, grengu (N), sparagnadori, stuggiadori, straviadori, aorradori (C), aurradori, ripaimmiadori (S), aurradori, rispalmiadori, sparagnonu (Lm) (G)

sparagno sm. (risparmio) [sparing, épargne, ahorro, Sparen] rispàrmiu, aorru (sp. ahorro), acchittu (L), rispàrmiu, istrabiadura f., mendecu (N), sparagnu (= it.), stràviu (cat. estalvi), aorru (C), aorru, ripàimmu (S), aorru, rispàlmiu (G)

sparapane sm. (mangiafranco) [loafer, fainéant, comilón, Tagedieb] cane d’isterzu, appittanculu, brancàcciu (L), canisterju (N), mangiafrancu, spillimichettas, pillingroneri (C), magnoni, inguvoni (S), magnoni, papponi, stalcagghju (G)

sparare vt. [to shoot, tirer, disparar, schiessen] iscuppettare (L), isparare, tirare (LN), iscoppettare (N), sparai, cannai, (C), ipparà, tirà (S), sparà, tirà, fucunà, fuculà (G) // isparare a s’isticcada (N), fuculà (G) “s. a bruciapelo”, alma incriccata (G) “arma pronta a s.”

sparata sf. [discharge, décharge, disparo, Schiessen] isparada, tirada (LN), sparada (C), ipparadda, tiradda (S), sparata, tirata, fucunata (G)

sparato pp. agg. [shot, tiré, disparado, geschossen] isparadu, tiradu (L), iscoppettau, isparau, tirau (N), sparau (C), ipparaddu, tiraddu (S), sparatu, tiratu, fucunatu, fuculatu (G)

sparato dei calzoni sm. [shirt-front, braguette, portañulea, Schlitz] braghetta f. (cat. sp. bragueta) (L), màscala f., màscula f. (gr. maskhála - Pittau) (N), braghetta f. (CSG)

sparatore sm. [shooter, tireur, disparador, Schütze] isparadore, tiradore (LN), sparadori, stràglia f. (C), ipparadori (S), sparadori, tiradori (G)

sparatoria sf. [shooting, fusillade, tiroteo, Schiesserei] isparatòria, isparonzu m. (L), isparatorja, isparonzu m.  (N), sparadroxu m., sparadura (C), ipparatória, ipparatóriu m. (S), sparattòria, sparattòriu m. (G) // tirulintana (G) “s. di fuochi d’artificio”

sparatura sf. [discharge, décharge, disparo, Schiessen] isparadura (LN), sparadura (C), ipparaddura (S), sparatura (G)

sparecchiamento sm. [clearing, enlèvement du couvert, desembarazo de la mesa, Abdecken] isparitzamentu, isprodada f., -adura f., isprodamentu, isprodu (L), isparitzu (N), sparìcciu (C), ipparicciamentu (S), rimutimentu (G)

sparecchiare vt. [to clear, desservir la table, levantar la mesa, abdecken] isparitzare, isprodare (L), isparitzare (N), sparicciai, isparicciai (C), ippariccià (S), sparicchjà, rimutì (G) // limpiai sa mesa (C) “s. il tavolo”

sparecchiato pp. agg. [cleared, desservi, levantado, abgedeckt] isparitzadu, isprodadu (L), isparitzau (N), sparicciau (C), ipparicciaddu (S), sparicchjatu, rimusu (G)

spareggiare vt. [to distinguish, désaccoupler, desempatar, trennen] ispajare, iscumpagnare (L), ispizare, ispajare, iscumpanzare (N), sparigai (C), ippaggià, ischumpagnà (S), spagghjà, scappià, spariglià (G)

spareggio sm. [disparity, barrage, partida de desempate, Unterschied] isparéggiu, bella f. (L), isparezu, bella f. (N), sparéggiu (C), ipparéggiu bella f: (S), sparigliamentu (G)

sparganio sm. bot. (Sparganium erectum) [bubush, jonc, espadaña, Blumenbinse] istoja f. (L), buda f. (N), erba de impagliadas f., erba de impagliai f., fenu de stoja, folla de stoja f., tùtturu de stoja, scuettu de àcua, guettu de àcua, palla de mari f., tutturatzu (C), èiba d’impagliaddf.i, èiba d’impaglià f. (S), buda f.  (G)

spargere vt. [to scatte, répandrem esparcir, streuen] ispàrghere (lat. SPARGERE), ispàndere (lat. EXPANDERE), ispartinare, ispartighinare, ispartzighinare, ispaghinare, isplàghere (ant.), splajare (ant.), isparminare, ispramare, ispraminare, ispramminare, ispainare, ispaniare (lat. *EX-PAGINARE), ispraniare, dispedire (sp. despedir), distrigliare, terramare (sp. derramar) (L), ispàrghere, ispràghere, ispaniare, ispartzinare, ispartinare, irfaghinare, ispramminare, isparpainare, isparpinare, derramare (N), spàrgiri, ispàrgiri, spraxi, spainai, ispagnai, ispainai, ispaniai, derramai, spàndiri, spróndiri, ispróndiri, isprùndiri, ispartzinai, spartzinai, spratzinai, sciamiai, spampasullai (C), ippaglì, iffrabbinà (S), spaglì, ispaglì, spalghj’, sparrucchjà, straminà (Lm) ispadizzà, dirramà (G) // derramai sànguni (C) “s. sangue”; arroba de spraxi f. (C) “biancheria da stendere”; trapultà (G) “s. di bocca in bocca”; Ca siminigghja pruni no àndia sculzu (prov.-G) “Chi sparge spine non vada scalzo”

spargimento sm. [spreading, diffusion, esparcimiento, Ausstreuung] isparghimentu, ispartinamentu, ispartinzu, ispraminamentu, ispràminu, ispainada f., ispaniada f., derrama f. (sp. derrama) (L), isparghimentu, ispartinadura f., ispartinzu, ispartzinata f., ispartzinonzu, ispàrtzinu, ispràghida f., ispramminadura f., ispainada f., ispaniadura f., ispàniu, ispanionzu, irfaghinadura f. (N), spargidura f., .spraximentu, spainamentu, derrama f., spartzinamentu, spàrtzinu, spratzinamentu, spràtzinu, sciàmiu, spaìngiu (C), ippaglimentu, iffrabbinamentu, iffrabbinaddura f. (S), spaglimentu (G)

sparide sm. itt. vds. sparlotto

sparigliare vt. [to unmatch, dépareiller, desaparear, trennen] iscumpagnare, isgualare, ispajare (L), iscumpanzare, ispajare (N), sparigai, discumpangiai, scumpangiai (C), ippariglià (S), spariglià, spagghjà, scappià (G)

spariglio sm. [unmatch, désaccouplement, separación del par, Trennung] iscumpagnamentu, ispajadura f. (L), iscumpanzamentu, ispajadura f. (N), sparigamentu, scumpangiadura f., scumpangiamentu (C), ipparìgliu (S), sparigliamentu, spagghjamentu, scàppiu (G)

sparire vi. [disappear, disparaître, desaparecer, verschwinden] isparire, iscumpàrrere, disappàrrere, disparire, isvanessire, isèrghere (L), isparire, iscumpàrrere, irghelare, irfrogorare, issonare (s’) (N), disparessi, dispariri, sparessi, isparessi , isparèssiri, (sp. ant. desparecer), spesai, sbordigai (C), ipparì, ischumparì, ivvanì, ivvanissì (S), sparì, disparì, capulà (G) // craspuare (L) “far s.”; picare sa ‘ia de su fumu (N) “s. nel nulla”

sparito pp. agg. [disappeared, disparu, desaparecido, verschwunden] isparidu, dispàrfidu, isérghidu, isertu, iscumpàrfidu, iscumpassu, disparidu, isvanessidu (L), ispariu, iscumpàssiu, irghelau, irfrogorau (N), sparéssiu, disparéssiu, spesau (C), ippariddu, ischumpariddu, ivvaniddu, ivvanissiddu (S), disparutu, sparutu, capulatu (G) // vurturera f. (N) “cosa s. per incanto”

sparizione sf. [disappearance, disparition, desaparición, Verschwinden] isparimentu m., isparissione, isvanéssida, craspuada, disparida (L), isparida, isparissione, irgheladura (N), sparessimentu m., sparéssida, sparimentu m., sparitzioni, svanéssida (C), ipparizioni, ipparimentu m., ipparidda (S), sparizioni (G)

sparlare vi. [to run, médire, denigrar, schlecht reden] allimbare, giùghere in bucca, narrer male, inzomare, innoriare, innorare (it. ignorare), approerzare, afforfigare, criticare (L), faveddare male, terraguzare, approegliare, illimbare (N), afferrittai, arraigai, sconcettuai, tragaggiai, nai mali (C), inferthà, critiggà, dì mari (S), linghittà, mulmurà, dì mali, trapultà, strapultà, straà (G)

sparlatore sm. [denigrator, médisant, denigrador, Verleumder] allimbadore, limbudu, limbimalu, buccatzu, inzomadore, criticadore (L), limbimalu, limbudu (N), afferrittadori, arraigadori, bucca de tzàppulu f., lingudu (C), inferthadori, critiggadori, linghimannu (S), lingutu, lingosu, dislingatu, straadori, mulmuradori (G)

sparlotto (o sparo) sm. itt. (Sargus anularis) [Sargus, sargue, sargo, Brasse] isparaglione (L), isparedda f. (sic. asparedda) (N), ispau, paralioni, spadedda f., sparedda f. (C), ipparaglioni, pizzuddu (S), sparaglioni, spiraglioni, sparaglionu (Lm) (G)

sparo sm. [shot, détonation, disparo, Schiessen] isparu (LN), cadda de ‘ocu f. (N), sparu (C), ipparu, tiru, sparu (S), sparu, tiru (G) // stallacabonis (C) “s. simultaneo”; fuculata f. (G) “s. a bruciapelo”; tabba f., ciòcchita f. (G) “rumore dello s.”; tirulintana f. (G) “s. continuato di più cacciatori”

sparpagliamento sm. [scattering, éparpillement, desparramamiento, Verstreuung] isparghimentu, ispraminadura f., ispram(m)inada f., -adura f., ispràm(m)inu, isfrabbinada f., isparinzada f., isprabinada f., ispaddicciadura f., isprabarzu (L), ispainzu, isparpàlliu, ispartinadura f., irfaghinadura f., isparghidura f. (N), spartzinamentu, sparbaxamentu, sprabaxamentu, sprabaxu, sciàmiu (C), iffrabbinadda f., iffrabbinamentu, ippaglimentu (S), spapòglia f., spaldìziu (G) // sprabaxu (C) “anche: diritto feudale della pastura, che si pagava versando un capo di bestiame”

sparpagliare vt. [to scatter, éparpiller, desparramar, verstreuen] ispàrghere (lat. SPARGERE), isparminare, ispraminare, ispramminare, ispaddicciare (tosc. spagliare), isfarittare, isparguddare, isprabarzare, isprabinare, ispravinare) (L), ispartinare, irfaghinare, ispàrghere, ispaichinare, isparpalliare (N), spartzinai, ispartzinai, sparsinai, spraccinai, sprassinai, spratzinai, sparbaxai, sprabaxai, scrabionai, sciamiai, spimpillonai (C), iffrabbinà, ippaglì, iffaiffugliurà (S), spaglì, spaddizzà, spaldizià, spalguddà, sparranà, spaltichinà, spaltigghinà (Cs), sparramà, straminà (Lm) (G) // fuire a s’ispràminu (L) “fuggire a precipizio sparpagliandosi (detto delle bestie)”; isfriorzare (L) “s. delle bestie quando d’estate comincia a soffiare il venticello fresco”; spraccinadroxu (C) “luogo in cui si sparpagliano le merci” ;

sparpagliato pp. agg. [scatterd, éparpillé, desparramado, verstreut] ispartu, ispraminadu, isprabinadu, ispravinadu, ispaddicciadu, isparinzadu, isprabarzadu, bolàntigu (L), ispartinau, irfaghinau, ispartu (N), spartzinau, sparbaxau, sprabaxau, scrabionau, sciamiau (C), iffrabbinaddu, ipparthu, iffaiffugliuraddu (S), spaltu, spaddizzatu, spaldiziatu,  spalguddatu, sparramatu, sparranatu, spaltichinatu, spaltigghinaddu (Cs), straminatu (Lm) (G)

sparsamente avv. [here and there, çà et là, esparcidamente, verstreut] ispartamente, a s’isparta, a s’ispràm(m)inu (L), a ispartinadura, perlocos (N), a spartzinadura (C), a iffrabbinaddura, ipparthamenti (S), a spaldiziatura (G)

sparso pp. agg. [shed, repandu, esparcido, verstreut] ispartu, derramadu, ispaniadu, i isparminadu, spraminadu, isplatu (ant.) (L), ispartinau, ispartzinau, ispràghiu, ispartu, irfaghinau (N), spartzinau, derramau, spainau, spaniau, spartu, sciamiau, isprondiu, spatinau (C), ipparthu, iffrabbinaddu (S), spaltu, ispaltu, dirramatu, spalguddatu, spaldiziatu, spaddizzatu, spaltichinatu ,sparrucchjatu, straminatu (Lm) (G)

spartiacque sm. [watershed, ligne de partage des eaux, línea de desagüe, Wasserscheide] diga f., partiabbas (LN), diga f., spartziàcuas (C), diga f., impartheba f. (S), diga f., spaltiea (G)

spartimento sm. [dividing, partage, partición, Teilung] partimenta f., partidura f., ispartidura f. (L), ispartzinzu, partimentu, partidura f. (N), spartzimentu, spartzimenta f., spartzidura f. (C), imparthimentu (S), paltugnu, spaltimentu (G)

spartire vt. [to separate,  partager,  partir,  teilen] dispartire, ispadrire, ispartire, ispartzire partire (lat. PARTIRE) (L) partire, dispartzire, ispartzire, cummesare, divìdere (N), spartziri, ispartziri, spratziri, spracciri, cumpratziri, pretziri, dividi (C), imparthì, ipparthi, dibidì (S), paltì, spaltì, ispaltì, paltuccà, diidì (G) // derramare (L), derramai (C) “s. le quote di un’imposta, di una somma; sp. derramar”; L’omu tira e Deu palti (prov.-G) “L’uomo tira (per la propria parte) e Dio spartisce”

spartito pp. agg. [divided, partagé, partido, geteilt] partidu, dispartidu, ispartidu, divisu (L), partiu, dispartziu, ispartziu, cummesau, divisu (N), spartziu, spratziu, pretziu, dividiu (C), imparthiddu, ipparthiddu, imparthuddu, ipparthuddu, dibisu (S), paltutu, spaltutu, ispaltutu, spaltuddu (Cs), paltuccatu, diisu (G) // Buccone partiu non ruppit brente (prov.-N) Il boccone s. non fa scoppiare la pancia”; Su bucconi spartziu, s’àngelu si ‘nci sétzidi (prov.-C) “Boccone spartito, l’angelo ci si siede”

spartitore sm. [divider, partageur, partidor, Teiler] partidore (LN), spartzidori, spratzidori (C), imparthidori, ipparthidori (S), paltidori, spaltidori (G)

spartizione sf. [division, partage, partición, Teilung] ispartidura, partidura, partimenta, partiparis m., cumpartida, -idura, dispartiscione, dividida (L), partidura, partiparis m., dispartzida, partzidura, partinzu m. (N), spartzidura, spratzidura, partzimenta (C), ipparthimentu m., dibisioni (S), paltugnu m., paltimenta, ispaltimenta (G) // fàchere a partiparis (N) “s. in parti uguali”

sparto sm. bot. (Stypa tenacissima, Lygeum spartum) [esparto, spart, esparto, Esparto] ispartu, tinnia f. (berb. tsennît) - DES II, 548) (L), ispartu, tzinnia f., tinniga f., tzinniga f. (N), spartu, tzinniga f., sinniga f., tzònnia f., tzonni f., tinnia f., sònnia f., tzinnigraxa f., libanu, tùximu, tùmixi (lat. TOMIX, -ICE) (C), zinnia f. (SG)

sparto pungente sm. bot. (Ammophila arenaria) [marine rush, jonc marine, junco marino, Seebinse] giuncu de mare (L), zuncu de mare, tinnia de mare f. (N), fenu tranu (da trainai, lat. *TRAGHINARE - DES II, 505) (C), giuncu di mari (SG)

sparutezza sf. [spareness, maigreur, flaqueza, Geringfügigkeit] suttilesa, istrizilesa (LN), scaliximentu m. (C), suttirèzia, lagniggura (S), niccesa, malacara (G)

sparuto agg. (gracile, smunto) [spare, malingre, flaco, spärlich] maltrattu, lanzu (lat. *LANIUS), romasu (lat. REMANSU), cagancinu, cagantzinu (L), malincariu, malaccariu, irghiliniu, iscarraittu, iscarrainzu, romasu (N), malitorrau, scalixiu, scalaxiu, scariau, scariatzu, spiunchiu, ceghixeddu, affésiu (sp. adefesio) (C), malthrattu, lagnu, rumasu, faccibiancu (S), trìgghjli, nècciu, lagnu, arrumasu, scaringinitu, allagnacatu, allampanatu, di mala cara (G)

sparviere sm. (lisciatoio del muratore) [mortarboard, taloche, cimbel, Aufziehbrett] allisadore, fradassu (genov. frettasso) (L), frattassu (N), spraveri, allisadori, paramanu (piem. paraman) (C), paramanu, fradassu (S), allisgiadori, frattassu, paramani, talòccia f. (G)

sparviero sm. orn. (Accipiter nisus) [sparrowhawk, épervier, gavilán, Sperber] astoreddu, astorittu, ippalaeru, ippadderi, ispaderi, astore futtientu, futtientu, ispadinu, tzappaju, ciappàggiu (L), astorittu, astoreddu, istoreddu, astore minuju, isparagheri, acchettore (N), storillu, astorittu feridori, feridori, spraberi, spreberi (cat. esparver), scatta de pisci f., tzrapadderi (C), antuzu, ippaderi (S), altori, azzori (G)

spasa sf. [basket, cabas, espuerta, Tasche] ispasa, coffa (L), coffa (NC), còiba, còibura (S), còlbula (G)

spasimante p. pres. agg. smf. [lovesick, soupirant, sufriente, Schmachten] ispasimante (L), alluscau (N), spasimanti (C), ippasimanti, innammuraddu cottu (S), spasimanti, innamuratu (G)

spasimare vi. [to suffer agonies, souffrir, sufrir mucho, schmachten] ispasimare, pasmare (sp. pasmar), rezirare, arreventare (L), alluscare (N), spasimai, ispasimai (C), ippasimà (S), spasimà, ispasimà, timì a frea (G)

spasimo sm. [pang, douleur, dolor acudo, Krampf] ispàsimu, pasmu (sp. pasmo), affrea f., frea f. (lat. FEBRIS) (L), ispàsumu, lusca f. (N), spàsimu, ispàsimu, spamu, spasidàmini, ispasidàmini (C), ippàsimu, pàsana f., faùndia f. (S), spàsimu, ispàsimu, suffratta f., ilghjru, affrea f. (G) // Culùmbula sinzera,/ eu ti soc’amendi/ cu’ ispàsimi d’amori (G - Careddu-Arnone) “Colomba fedele,/ io ti sto amando/ con s. di amore”

spasmo sm. (contrattura, rigidità) [spasmus, spasme, pasmo, Krampf] ispàsimu, pasmu (sp. pasmo), crancu, càncaru (it. canchero) (L), ispramu, grampu, accrampada f., istroccone (N), spàsimu, spasmu, càncuru, cànchiru (C), grancu (S), cuntrazioni f. (G)

spasmodico agg. [spasmodic, spasmodique, espasmódico, krampfhaft] ispasimosu (L), ispramosu (N), spasmódicu (C), affannosu (S), affannosu, ugliratu (G)

spassare vt. [to amuse, récréer, divertir, unterhalten] ispassare, ispassiare, dispassare, divertire, disaogare (sp. desahogar), isbeliare (cat. desvettlar; sp. desvelar) (L), ispassiare, cullevare (N), spassiai, ispassiai, sviolai, disaogai, desogai, disogai, galiggiai (cat. gallejar) (C), ippassà, ivvrasià, dibirthì (S), spassà, disvià, ricrià, diiltì (G) // Canes appeddan e boes ispassan (prov.-L) “I cani abbaiano e i buoi se la spassano”; Chie cun cosa anzena si l’ispassat o in galera o sa vida bi lassat (prov.-L) “Chi se la spassa con le cose degli altri o in galera o ci lascia la vita”; A coro malu ispassatila! (prov.-N) “Se hai il cuore triste spassatela!”; Tempu maru, ippassaddiru! (prov.-S) “Tempo brutto, spassatela!”; Gustu tóiu, spassatilla! (prov.-G) “Se è di tuo gusto, spassatela!”

spassionarsi vi. rifl. [to dispassionate, s’épancher, desahogarse, die Freude verlieren] disappassionàresi,  ispassionàresi (L), s’irfocare (N), si spassionai (C), ippassiunà (S), disappassiunà, spassiunà (G)

spassionatamente avv. [dispassionately, impartialment, desapasionadamente, sachlich] disappassionadamente, disinteressadamente (L), chena fàchere partzialidades (N), spassionadamenti (C), ippassiunaddamenti (S), spassiunatamenti (G)

spassionato agg. [dispassionate, impartial, desapasionado, sachlich] disappassionadu, ispassionadu (L), impartziale (N), spassionau (C), ippassiunaddu (S), spassiunatu, disappassiunatu (G)

spasso sm. [amusement, passe-temps, recreo, Spass] ispassu, dispassu, ispassada f., ispassiada f., ispaju (probm. cat. espai), disaogu (sp. desahogo), disviu (cat. sp. desviar), recreu (sp. recreo), sarau (ant.; cat. sarau; sp. sarao), ispidientu (L), ispaju, ispàssiu, ispassu, passizu, zocu, bantzillu, disaogu (N), spàssiu, spaju, disaogu, disogu, desogu, ghilàggiu, spreviamentu, spréviu, passillu, picciurru, pecciurru, pacciurru (C), ippassu, ivvràsiu, dibirthimentu (S), spassu, disviu, diiltimentu, abbentu, sarau (G) // andare a s’affaiu (L), andare a faghinu, a fainu (N), andai a ciu-ciu (C) “andare a s., portare in giro per diporto”; ispadazu (L) “luogo di s.”; ispassivu (L) “amante dello s.”

spassoso, -evole agg. mf. [funny, amusant, alegre, spasshaft] ispassosu, ispassiosu (LN), ispassivu (N), spassiosu, scialosu (C), ippassosu (S), spassosu, ispassivu, gustìuli (G)

spastoiamento sm. [unshackling, dépêtrement, desligadura, Losbinden] istrobeida f., -idura f. istrobeimentu, istravada f., -adura f., istravamentu, isbilandrada f. (L), istravamentu, istravadura f., istropedidura f. (N), strobimentu, stravamentu (C), isthrubimentu, isthrubiddura f. (S), straamentu, strubbimentu (G)

spastoiare vt. [to unshackle, dépêtrer, desmanear los caballos, losbinden] istrobeire (lat. *INTERPEDIA), istravare (cat. sp. traba), isbilandrare, istrobejare (L), istropedire, istravare, istrabare, istropezare (N), strobiri, strebiri, stravai (C), isthrubì (S), strubbì, sbilandrà, sbruccà, straà, istraà (G)

spastoiato pp. agg. [unshackled, dépêtré, libre, losgebunden] istrobeidu, istravadu, isbilandradu (L), istropediu, istropezau, istravau (N), strobiu, strebiu, stravau (C), isthrubiddu (S), strubbitu, sbilandratu, straatu, istraatu, sbruccatu (G)

spata sf. bot. (brattea) [spathe, spathe, espata del espádice, Blütenscheide] fozaredda, làmina (L), lammiedda, fozichedda (N), follaredda, lama, camisedda (C), fugliettina (S), làmina, frundaredda (G)

spaternostare vi. [to say one’s our Father, dire le Pater, recitar el Padre Nuestro, das Paternoster beten] babbunostrare, nàrrere babbosnostros (LN), nai babbusnostus (C),  dì babbunosthri (S), patrinostrà (G)

spatola/1 sf. orn. (Platalea leucorodia) gragalla, gragallu m. (C) // gragallu (C) “anche: capretto di un anno”

spatola/2 sf. (sorta di stecca usata dal muratore e dallo stuccatore) [spatula, spatule, espátula, Spachtel] isprammetta, ratzigadore m., cucciarone m. (L), ispàtula, ispàdula, arrasicadora (N), arraschiadori m. (C), ippàtura, rascettu m. (S), palittedda, razzicatogghju m. (G)

spatriare vt. vi. vds. espatriare

spauracchio sm. [scarecrow, épouvantail, espantajo, Vogelscheuche] babbarrottu, mastru de paza, bobboi, bobotti, ispantamatzu,  pinnàtzulu, mammuntone, maimone, ispantamatta, ispantumatta (cat. espantament), pindàcciu, pinnone, buattone (piem. büatta), mamuttone, mumuttone, mamutzone, malmuttone, malmuntone, mamuntomo, marmuttone, marronca f., furriottu, puppone, mannaghe,   trabulatzone (L), mamuttone, mammutzone, mamentomo, marrangoi, mam(m)arrotzi, mana f. (lat. MANES), bobbo, bobboa, bobboi, bobbotti, tziorcu, coli-coli, ispantumatta, pàntuma f., pàntumma f., pantumma, pantamma, maimone, mommotti, marrangrau (tziu), (N), spantamatta, ispantamatta, mumutzoni, momotti, mammoi, mommoi, marragotti, mustajoni, mamutzoni, maimoni, mamussoni, maia f., mantumma, pinnatzu, pinnoni, furriottu, paboi, tzaccaredda, scarafacci, sciarambatta (C), pabarrottu, babbarrottu, mammuttoni, tzaccarradroxa f., pabboi, babboi, babborchu, buattoni (S), pindariccioni, mommotti, mammuttoni, babbolcu, buattoni, babbau, babbollu, bobottu (G) // Maimone (L) “anche: essere demoniaco delle acque invocato anticamente come “facitore di pioggia”, percuotendo le rocce con bastoni”; maimoni de scala (C) “candeliere, lampadario della scala”

spaurire vt. [to frighten, effrayer, asustar, erschrecken] assustare (sp. asustar), assucconare, ispasimare (it. spasimare), ispaurire (L), assustrare, ispramare, assucconare, atziccare (N), ispasimai, fai timi, fai atziccai (C), ippasimà, assusthà, ipparrumà (S), fà paura, assustà, assuccunà (G)

spaurito pp. agg. [frightened, effrayé, asustado, erschreckt] assustadu, assucconadu, ispasimadu, attimidu (L), assustrau, ispramau, assucconau, atziccau (N), timoriosu, atziccau (C), ippasimaddu, assusthaddu, ipparrumaddu (S), assustatu, assuccunatu, spupuritu, sustu, spaicchjatu (Lm) (G)

spavalderia sf. [boldness, crânerie, jactancia, Keckheit] barra (cat. barra), paza (lat. PALEA), braga (piem. blaga), ominia (lat. HOMO, -INE), bravantada, ispómpiu m. (L), barra, paza, arroddu m. (N), brafanteria, spalleria, pampaluxi (C), azza, azzosiddai, cugguroni m., barra, priputèntzia, braga (S), vèttia, padda, barra (G)

spavaldo agg. [bold, crâne, jactancioso, keck] faccimannu, barrosu, pazosu, ispadriadu, isfrontadu, bragosu, bragheri (piem. blaguè), baggianeri, bravanteri, bravatteri, bravatzone, braveri, intéritu, ominista (L), pazosu, barrosu, arroddu, arroddinu, preittosu, caritostu (N), atzudu, brafanteri, bravanteri, bragheri, spavalderi (C), azzuddu, azzosu, barrosu, priputenti, bragheri (S), vettiosu, paddosu, barrosu (G)

spaventapasseri sm. [scarecrow, épouvantail, espantapájaros, Vogelscheuche] mastru de paza, puppone, pinnàtzulu, pinnatzu, mustajone, mamuttone, malmuttone, furriola f., Antoni Càriga, ómine de istratzu, ómine de postiza, ragàglia, cannàbida f. (L), tentea f., tenteu, Maria pettena f., mamuttone, marrangoi, papàntile, papasillecca, pupurru, mam(m)arrotzi, tziu marrangrau  (N), spantamatta (cat. espantement), mumutzoni, mustajoni, mulloni (C), buattoni, pindàcciu, traburazioni f. (S), pindariccioni, buattoni, pupponi (G) // matzedda f. (C)“specie di s. carnevalesco”; Ancora tu fiminendi,/ lu còlciu pindariccioni,/ attrìnzati li calzoni,/ chi li polti pendi-pendi (G) “Anche tu amoreggiando,/ povero s.,/ tirati su i calzoni,/ ché li porti cadenti”

spaventare, -arsi vt. rifl. [to frighten, épouvanter, espantar, erschrecken] assucconare, asciucconare, assustare (sp. asustar), appantaviare, apporare, attragantare, attreghentare, attrigantare, atturdire, istrementire, istremuttire, istremuntire (cat. ant. estrementir), ispantare (sp. espantar), avrinare, assiccare, assaltinare, isprammare (cat. espalmar), attimorare, attimorire, isvalostiare, assaltanare, issultare, isturdinare, ispantamare, ispantumare, impantumare, ijantinare, assulurgiare, atzurrumbare, furfurinare, iscagantare, ispabucciare, ispamentare, issaltanare, salarzare (L), assustare, assustrare, isporare, ispantamare, grisare, appuppurare, appantamare, appantasimare, appantejare, ispramare, ispapattare, apporare, assucconare, atziccare (sp. achicar), abbuare, iscrasumare, assumbrare, atzurrumbare, avrinare, ispasimare, ispasumare, isprasare, isprasumare (N), spramai, sprammai, atziccai, si saddiri, assustai, grisiri, grisai, impilurtziri, impilurtzai, spantai, avriai, arviai, sprandiai, sprandiri, acciccai, assiccai, assuccunai, suncunai, attimorilgiai, isprauriri, tzucconai (C), assusthà, ippasimà, ippram(m)à, azzuddissi, ipparrumassi, siddissi (S), sustà, assustà, assuccunà, spamintà, ispamintà, spaintà (Lm), iscalmintà (G) // assustadittu (L)“facile a spaventarsi”; assustrósicu (N) “facile a s.”

spaventato pp. agg. [frightened, épouvanté, espantado, erschreckt] assucconadu, asciucconadu, assustadu, appantaviadu, apporadu, attraghentadu, attreghentadu, attuddidu, atturdidu, istrementidu, istremuttidu, istremuntidu, ispantadu, avrinadu, assiccadu, isprammadu, attimoradu, isvalostiadu, esaltigadu, iscagantadu, ispasumadu, assaltanadu, issaltanadu, isturdinadu, ispantamadu, ijantinadu, amilanadu (sp. amilanado) (L), assustrau, sustu, isporau, ispantamau, grisau, appuppurau, appantamau, appantasimau, ispramau, iscrasumatu, ispapattau, apporau, assucconau, atziccau, assumbrau, atzurrumbau, avrinau, ispasumau, isprasumau, ocrispramau, abbuau (N), spramau, sprammau, isprauriu, atziccau, saddiu, assustau, grisiu, grisau, impilurtziu, impilurtzau, spantau, avriau, arviau, sprandiau, sprandiu, suncunau, triniu (C), assusthaddu, ippasimaddu, azzuddiddu, ipparrumaddu, siddiddu (S), sustatu, assustatu, assuccunatu, spamintatu, ispamintatu, spaintatu (Lm), spasimaddu (Cs), iscalmintatu (G) // assuccunànciulu (G) “che si spaventa facilmente”

spaventevole agg. mf. [fearful, épouvantable, espantoso, schrecklich] orrorosu, assucconadittu, apporadore, assustosu, mamudu, porosu (L), ispramosu, assustrosu, assustrósicu, mamuccu, mumuttu (N), spramosu, spantadori (C), ippasimosu, ipparrumadori, azzuddidori (S), assustadori, tarrurosu, paurosu (G) // iscuru mamuccu (mamuttu) (N) “buio pesto, s.”

spavento sm. [fright, épouvante, espanto, Schrecken] assustu, assùstidu (sp. susto), asciucconada f., -adura f., asciucconu, assucconada f., -adura f., assucconu, assiccada f., -adura f., assustada f.,  ispram(m)ada f., isprammu, apporu, ispavùcciu, issultu, isumbru, assumbru (sp. asombro), ispasidàmine, ispasidùmine, ispramma f., isàstigu, assaltanada f., assaltanu, saltanu, attraghentada f., attraghentu, attreghentada f., attrigantada f., attreghentu, attronizada f., attronizu, atterrighinada f., atterrimentu, appantàviu, isgiru, grisu, ijàntinu, avrinada f., -adura f., ischaghentu, ispanelzu, isturdinada, isvalostiada f., timinzu, timuria f.,  trighentu (L), ispramu, ispràsimu, ispràsumu, ispasumonzu, ispàsumu, spramada f., isporu, assustrada f., assustru, ispreu, apporrada f., apporradura f., pore, atzìcchidu, assucconu, assuccu, assùccunu,  succone, assucconada f., -adura f., assucconzu, pundore, grisu, assumbru, assuperju, ispantamatu, umbrada f. (N), sprama f., spramma f., accìcchidu, assìcchidu, atzìcchidu, atzìcchiru, assustu, assustru, assustradura f., apporrada f., apporradura f., appantarju, appanteju, spantu, assùmbridu, atzicca f., spasidàmini, ispasidàmini, ispàsimu, assùccunu, ispramore, ispraura f., tzurrumbu, grisu (C), assusthu, ippaventu, ippàsimu, ipprammu (S), assustu, sustu, assucconu, intriminuta f., intriminata f., assuccunata f., spantu, scalmentu, iscalmentu, spamentu, ispamentu (G) // già chi sa boche est bessia/ chi s’assustrónica sanas (N) “giacché si è sparsa la voce/ che tu guarisci le malattie da s.”; pastinare (N)  “immobilizzare dallo s.”

spaventosità sf. [terror, frayeur, espanto, Schrecken] assucconu m., assustu m. (sp. susto), isprammu (L), arpiladura, artuddadura, assustru m., ispramu m., isporu m. (N), sprama, spramma, assustu m., atzicca (C), ippasimaddura, ipparrumaddura, siddiddura, ipprammu m., ippàsimu m., assusthu m. (S), assustatura, assuccunatura f. (G)

spaventoso agg. [frightful, épouvantable, espantoso, schrecklich] orrorosu, apporadore, istrementidore, istremuttosu, isprammosu, formidandu (ant.), iscarmentosu, terrorosu (L), ispramosu, ispramorosu, arpilosu, porosu, ispreosu, orretzosu (N), spramosu, arrorosu, spantosu (C), ippasimosu (S), tarrurosu, strimintosu, orrorosu, scalmintosu (G)

spaziale agg. mf. [spatial, de l’espace, espacial, räumlich] ispatziale (LN), spatziali (C), ippaziari (S), spaziali (G)

spaziare vi. [to space, espacer, espaciar, spationieren] ispatziare, ispàrghere (lat. SPARGERE) (LN), spatziai, spàrgiri (C), ippazià, ippaglì (S), spazià, spaglì (G) // spatziadura f. (C) “spaziatura

spazientire, -irsi vt. vi. [to lose patience, s’impatienter, impacientarse, ungeduldig werden] pèrdere sa pascièscia, impassientare, -entziare, ispasciensciare, ispassentziare, ispassientziare, ispassientziàresi, isferrare (L), ispassentziare, pèrdere sa passèntzia (N), spassientziai, sferrai (C), pirdhì la pazènzia, dà a la lórigga, fà incazzà (incarthà) (S), spazinziassi, svilissi, alzà la battistina, alzassi, imbalcassi, paldì la pazènzia (G)

spazientito pp. agg. [impatient, impatienté, impacientado, ungeduldig] impassientadu, -entziadu, ispassentziadu, chi at pérdidu sa pascièscia (L), ispassentziau (N), spassientziau (C), senza pazènzia, incazzaddu (S), spazinziatu, svilutu, alzatu, imbalcatu (G)

spazio sm. [space, espace, espacio, Raum] ispàtziu, trettu (cat. tret), banu, pamida f., pàtiu (sp. patio) (L), ispàssiu, ispàtziu, locu, trettu (N), spàtziu, trettu, logu (C), ippàziu, loggu (S), spàziu, stèrrita f. (G) // tìrigu (L)“s.  vuoto fra due proprietà che ne delimita i confini”

spaziosità sf. [spaciousness, spaciosité, espaciosidad, Weite] ampiesa, amprària (L), ispatziosidade, amprària (N), amprària (C), ippaziosiddai, mannària (S), amprositai (G)

spazioso agg. [spacious, spacieux, espacioso, weit] ispatziosu, amprosu (it. ant. ampioso), camposu (L), ispatziosu, ispratzitu, ampru (lat. AMPLUS), iscampaniau (N), scampiosu, scampagnosu, sciagu (C), ippaziosu, mannu (S), ladu, amprosu (G)

spazzacamino sm. [chimney-sweep, ramoneur, deshollinador, Schornsteinfeger] innettatzimineas (L), munduzu, mundatzimineras (N), scovagimineras (C), annettaziminei, mondaziminei (S), mundaciminei (G)

spazzaforno sm. bot. (Thymelaea hirsuta) [oven-rake, écouvillon, escobón, Ofenwisch] iscobile, truvutzu, truvùsciu, iscoba de furru f., isculapadedda, timelea f. (L), nerbiatza f., nebriatza f., iscopile, iscopa de forru f., truviscu, trubissu, trobiscu, buiscu (N), nebriatzu, nerbiatza f., scova de forru f., scova de campagna f., segapingiada, erba de prugas f., iscobili, troiscu, truiscu, trubiscu, trobiscu (C), ischubbiri, tuvùsciu, mònduru, ischubbiglioni (S), mucchju marinu, trivùcia f., iscupili, scupili, scopa di furru f., iscopa di furru f., mundulagghju (Lm) (G)

spazzaneve sm. [snow-plough, chasse-neige, barrenieve, Schneepflug] mundanie (L), mundanibe, pappanibe m. (N), scova de nì (C), mondanebi (S), mundanii (G)

spazzare vt. [to sweep, balayer, barrer, fegen] mundare (lat. MUNDARE), mundulare (s. il forno), munnuzare, iscobizare, ispattare (ant.; lat. *SPATARE) (L), iscopulare, muniscare, munnare, mundare (N), mundai, scovai, scovittai (C), mundà, ischubburà, mundurà (S), mundà, mundulà, spazzà (Lm) (G) // munduladore (L) “lungo bastone con cui si spazza il forno”; mundare a frustinadura (N) “s. con poca cura”; fruttosare (N) “s. l’aia”; Si dugnunu mundéssia addananzi a la so’ janna tutti li carreri sarìani puliti (prov.-G) “Se ognuno spazzasse davanti alla propria porta tutte le strade sarebbero pulite”

spazzata sf. [sweep, coup de balai, barrido, Fegen] mundada, mundulada (L), iscopulada, muniscada, mundonzu m., mundada (N), mundada, scovada (C), mundadda, ischubburadda, munduradda (S), mundata, mundulata (G)

spazzato pp. agg. [sweept, balayé, barrido, fegt] mundadu, munduladu, ispattadu (L), mundau, muniscau (N), mundau, scovau (C), mundaddu, ischubburaddu, munduraddu (S), mundatu, mundaddu, munduladdu (Cs), mundulatu (G)

spazzatoio sm. [besom, écouvillon, barredero, Ofenbesen] iscobile, iscóbulu (L), iscopile, iscópulu (N), scova f., scòvua f., iscobili (C), ischubbiri, ischubbiglioni (S), scupili (G)

spazzatore sm. [sweeper, balayeur, barredor, Kehrer] mundadore (LN), scovadori, mundadori, aligheri (C), mundadori (S), mundadori, munduladori (G)

spazzatura sf. [sweeping, balayage, barredura, Fegen] mundadura, mundia, mundetza, arga (lat. ALGA), aligarzu m., argamile m., romenta, rumenta (ant.; genov. rümenta) (L), mundadura, mmusina, arga, àliga (N), scovadura, mundadura, àliga, mundìssia, burrumballa, sceddu m. (C), mundaddura, algha, argha (S), alga di muntinagghju, alga di muntunagghju, mundàglia (Cs), mundìzia, mundulatura, algùmini m. (G) // aligheri m. (C) “l’addetto al ritiro della s.”; cascitta de s’àliga (C) “cassetta della s.”; alghegghju m., algùmini m. (G) “cose da buttare nella s.”

spazzaturaio sm. [dust-man, boueur, basurero, Müllmann] mundadore (LN), scovadori, su de s’àliga (C), mundadori, mondacarreri (S), algàiu, scupinu, mundadori (G)

spazzino sm. [road-sweeper, balayeur, barrendero, Strassenreiniger] mundadore, barramaju, ispatzinu (L), mundadore (N), scovadori, scoveri (sp. escobero), aligheri (C), mundadori, mondacarreri (S), mundadori, algàiu, scupinu, spazzinu (G)

spazzola sf. [brush, brosse, cepillo, Bürste] ispàtzula, ambrùstia, imbùstria, indrùstia,  imbrùstia, brùstia (piem. brustia), indùstria, indrùstia, broza, brossa (cat. brossa), ispumadore m. (L), ispàtzula, ispumadore m., brusca (it. brusca), irbrossa (N), spumadori m., spàtzula (C), imbrùsthia, ippàzzura (S), imbrùstia, ambrùstia, brùstia (Lm), spàzzula (G) // ispatzetta (L) “s. usata dai minatori per togliere la polvere dalla buca dellla mina”

spazzolare vt. [to brush, brosser, acepillar, bürsten] ispatzulare, imbrustiare, indrustriare (L), ispatzulare (N), spumai, passai su spumadori (C), imbrusthià (S), imbrustià, sbrustià, isbrustià (G)

spazzolata sf. [brush, brossée, golpe de cepillo, Abbürsten] ispatzulada, imbrustiada, indrustiada (L), ispatzulada (N), passada de spumadori (C), imbrusthiadda, ippazzuradda (S), imbrustiata, sbrustiata (G)

spazzolato pp. agg. [brushed, brossè, acepillado, gebürstet] ispatzuladu, imbrustiadu (L), ispatzulau (N), passau cun su spumadori (C), imbrusthiaddu (S), imbrustiatu, sbrustiatu, isbrustiatu (G)

spazzolino sm. dimin. [small brush, brosse à dents, cepillo de dientes, Bürstchen] ispatzulinu, imbrustiedda f. (L), ispatzulinu, ispatzetta f., isgurretta f. (s. dei minatori) (N), spumadoreddu (C), ippazzurinu, imbrusthiaredda f. (S), spazzulinu (G)

specchiaio sm. [mirror-maker, glacier, espejero, Spiegelfabrikant] ispijaju (L), ispricarju (N), sprigaju (C), frabiggadori d’ippicci (S), spicchjàiu (G)

specchiamento sm. [reflex, reflet, reflejo, Sichspiegeln] ispijada f., -adura f., ispijamentu (L), ispricadura f. (N), sprigamentu (C), ippicciamentu (S), spicchjamentu, ispicchjamentu (G)

specchiare, -arsi vt. rifl. [to look at oneself, se regarder dans une glace, espejarse, sich spiegeln] ispijare, ispiggiare, ispigliare, isprigare, abbaidàresi in s’ispiju (L), s’ispricare (N), si sprigai,  isprigai (C), ippicciassi (S), spicchjassi, ispicchjassi (G)

specchiato pp. agg. [upright, sans tache, espejado, beispielhaft] ispiggiadu, ispijadu, isprigadu (L), ispricau (N), sprigau (C), ippicciaddu (S), spicchjatu, ispicchjatu (G)

specchiera sf. [looking-glass, trumeau, psique, Wandspiegel] ispijera (L), isprichera (N), luminera, lumiera (de cristallu) (C), ippicciera (S), misìglia (G)

specchietto sm. dimin. [hand-mirror, miroir, espejillo, Spiegelchen] ispijareddu (L), ispricheddu (N), isprighittu, sprighixeddu (C), ippicciareddu (S), specchjareddu, spicchjttu, ispicchjttu (G)

specchio sm. [mirror, glace, espejo, Spiegel] ispeju, ispiju (lat.* SPICULUM), ispìggiu , ispéggiu, ispregu, isprigu (L), ispricu, isprecu (lat. SPECULUM), isprìgliu, mirallu (cat. mirall) (N), sprigu, isprigu, mirallu (C), ippìcciu (S), spècchju (G) // poju (L) “s. d’acqua”; trumò (LG) “grosso specchio da appendere al muro”; sprigu balladori (C) “s. a bilico”; ippicciadda f. (S) “guardata allo s.”; Si si segat s’ispiju, isfortuna! (prov.-L) “Se si rompe lo s., sfortuna!”

speciale agg. mf. [special, spécial, especial, speziell] ispeciale, ispetziale, avedadu (L), ispetzale, grandu (N), speciali, spetziali (C), ippiziari (S), speciali (G)

specialista smf. [specialist, spécialiste, especialista, Spezialist] ispecialista, ispetzialista (L), ispetzalista (N), specialista, spetzialista (C), ippiziaristha (S), specialista (G)

specialità sf. [speciality, spécialité, especialidad, Spezielität] ispecialidade, ispessialidade, ispetzialidade (L), ispessialidade, ispetzalidade (N), specialidadi, spetzialidadi (C), ippiziariddai (S), specialitai (G)

specializzare vt. [to specialize, spécialiser, especificar, spezialisieren] ispecializare, ispetzializare (L), ispetzalizare (N), specializai, spetzializai (C), ippiziarizà (S), specializà (G)

specializzato pp. agg. [specialized, spécialisé, especificado, spezialisiert] ispecializadu, ispetzializadu (L), ispetzalizau (N), specializau, spetzializau (C), ippiziarizaddu (S), specializatu (G)

specializzazione sf. [specialization, spécialisation, especialización, Spezialisierung] ispecializassione, ispetzializassione (L), ispetzalizassione (N), specializatzioni, spetzializatzioni (C), ippiziarizazioni (S), specializazioni (G)

specialmente avv. [especially, spécialement, especialmente, speziell] mescas, mesches, meschi (cat. més que), mascamente, massimamente, massim’a tottu, pertzipu (ant.) (L), mascas, mescas, mascamente (N), prima de tottu, printzipalmenti, assimas (C), ippeziammenti, massimamenti, sobbrattuttu (S), specci, màssimu, più di tutti, meddu e meddu (G)

specie sf. [sort, espèce, especie, Sorte] ispètzia, ispèssia, esprèssie, genia, zenia, inzia (it. genia), iscera, ischèria, ispèscia, paru m., casta (cat. sp. casta), creze, tamagna (sp. tamaño) (L), ispèssia, ispètzia, casta, arratza, issera, paruzu m., arrampu m., zenia, paru  m., parile m. (N), spètzia, bisura, ginia, genia, spècia (C), ippézia, razza (S), spézia, scera, galitai, vessu m. (G) // su paru de sas crabas (L) “la s. delle capre”; isceras agriles (L) “s. agrarie”; chiddu ‘essu d’omu (G) “quella s. d’uomo”

specifica sf. [detailed list, détail, detalle, Aufstellung] ispetzìfica, distinta (LN), specìfica, listra (C), ippizzìfica, disthinta (S), spicìfica, distinta (G)

specificamente avv. [specifically, spécifiquement, detalladamente, spezifisch] pretzisamente, a distintu (LN), specificamenti, craramenti (C), prizzisamenti, ippizzificamenti (S), prizzisamenti, spicificamenti (G)

specificamento sm. [specification, spécification, especificación, Einzelangabe] ispetzificamentu, pretzisassione f. (LN), specificamentu, precisatzioni f. (C), ippizzificamentu, ippricamentu, prizzisazioni f. (S), spicificazioni f., prizzisazioni f. (G)

specificare vt. [to specify, spécifier, especificar, genau angeben] ispetzificare, pretzisare, attorriare, avvincare (sp.ahincar), dilindare, dillindare, dislindare (sp. deslindar) (L), ispetzificare, pretzisare (N), specificai, precisai, spricai, crariri (C), ippizzificà, ippricà, prizzisà (S), spicificà, prizzisà, ditilminà (G)

specificativo agg. [specifier, spécifieur, especificador, Anzeiger] ispetzificadore, pretzisadore (LN), specificadori, spricadori (C), ippizzificadori, ippricadori (S), spicificadori (G)

specificato pp. agg. [specified, spécifié, especificado, näher bestimmt] ispetzificadu, pretzisadu, attorriadu,  avvincadu (L), ispetzificau pretzisau (N), specificau, spricau, precisau, crariu (C), ippizzificaddu, ippricaddu, prizzisaddu (S), spicificatu, prizzisatu, ditilminatu (G)

specificatore sm. [specifier, sp^cifieur, especificador, Anzeiger] ispetzificadore, pretzisadore (LN), specificadori, spricadori (C), ippizzificadori, ippricadori (S), spicificadori (G)

specificazione sf. [specification, spécification, especificación, Einzelangabe] attorriada, attórriu m., avvincada, avvincu m. (sp. ahinco), incarimentu m. (L), ispetzificassione, pretzisassione, determinu m. (LN), specificatzioni, precisatzioni, spricadura, crarimentu m. (C), ippizzificazioni, ippricazioni (S), spicificazioni, prizzisazioni (G)

specifico agg. [specific, sp^cifique, específico, spezifisch] ispetzìficu (LN), specìficu (C), ippizzificu (S), spicìficu (G)

specillo sm. [probe, sonde, tienta, Sonde] ispetzillu, sonda f. (LN), iscandàgliu (C), sunda f., ischandàgliu (S), sonda f., iscandaddu (G)

speciosità sf. [speciosity, spéciosité, apariencia engañosa, Scheinbarkeit] galania (bellesa) chene sustàntzia (LNC), garania (beddèzia) senza susthànzia  (S), galania (biddesa) chenza sustànzia  (G)

specioso agg. [specious, spécieux, engañoso, scheinbar] bellu (galanu) chene sustàntzia (LNC), galanu (bellu) senza susthànzia (S), galanu (bellu) chenza sustànzia (G)

speco sm. [cavern, antre, cueva, Höhle] grutta f., ispelunca f. (L), grutta f., istampu, ispilunca f. (N), grutta f., stampu (C), grutta f., furrùggiu (S), grutta f., spilonca f. (G)

specola sf. [observatory, observatoire, observatorio astronómico, Sternwarte] osservadorju m., altura (L), osserbadorju m., artura (N), miraderi m., osservatóriu m., artura, spécula (C), osseivvatóriu m., althura (S), osselvatòriu m., altura (G)

speculare vt. vi. [specular, spéculer, explorar, spekulativ untersuchen] ispeculare, ispeculizare, abbaidare cun attentzione, chircare, isfruttare (L), isprorare, ispiculare, ispiculizare, punterare, obrettare, abberguare (sp. averiguar), aggruccare (N), spegulai, speculittai, speculizai, spiculliai, spreculittai, spriculiai, scruffi, sprorai, avvrincai, buscai, circai, scruccullai (C), ippicurà, ippicurizà, iffruttà (S), spilciulà ispirià, ispiriacà (G)

speculària sf. bot. (Specularia hybrida) campaneddas pl. (LNC), campaneddi pl. (SG)

speculativo agg. [speculative, spéculatif, especulativo, spekulativ] ispeculadore (L), isproradore, punteradore, obrettadore, abberguadore, aggruccadore (N), speculativu, avvrincadori, scrucculladori (C), ippicuradori (S), spilciuladori (G)

speculatore sm. [speculator, spéculateur, especulador, Denker] ispeculadore, ispeculizadore, isfruttadore (L), isproradore, punteradore, obrettadore, abberguadore, aggruccadore (N), avvrincosu, speculeri, speculizadori, speculittadori, avvrincadori (C), ippicuradori, iffruttadori (S), spilciuladori (G)

speculazione sf. [speculation, spéculation, especulación, Spekulation] ispeculassione, ispeculizassione, ispìcculu m. (L), ispiculonzu m., ispìculu m., isproradura, punteradura, obrettadura, abberguadura, aggruccadura (N), avvrincu m., avvrìnculu m., speculatzioni, speculizatzioni (C), ippicurazioni, iffruttamentu m. (S), spilciulatura (G)

spedarsi vi. rifl. [to tire, s’éreinter, cansarse, ermüden] ispeazàresi (sp. despearse) (L), s’ispedare (N), si speai, ispeai (C), ippedassi (S), spidassi (G)

spedatura sf. [tiredness, fatigue, cansancio, Müdigkeit] ispeazu m., ispedazu, istracchidùdine (L), ispeu m. (N), speamentu m. (C), ippeaddura (S), spidatura (G)

spedicare vt. [to unshackle, dépêtrer, desembarazar, losbinden] ispeighittare, istrobeire, istravare (L), ispedichinare, istropedire, istrabare, istravare (N), srobiri, sliai, sciolli (C), isthrubì (S), sfunà, strubbì, straà, isbilandrà (G) // contare fàvulas a s’ispedichinada (N) “raccontare bugie a tutto spiano”

spedire vt. [to mail, expédier, expedir, senden] ispedire, dispacciare, dispatzare (cat. despatxar; sp. despachar) (L), ispedire, ispidire (N), spediri, ispediri, dispacciai, imbiai  (C), ippidì, mandà (S), spidì, ispidì (G)

speditamente avv. [speedily, rapidement, de prisa, schnell] a lestru (L), a sa lestra, in presse (LN), a sa lesta, de pressi (C), in pressa, lesthru-lesthru, a l’ ivveltha (S), a lestru, in pressa (G)

speditezza sf. [quickness, vitesse, prontitud, Schnelligkeit] lestresa, apprettu m. (sp. aprieto), disgàggiu m. (sp. desgaje) (L), lestresa, apprettu m. (N), lestesa, disgàggiu m., cuidau m. (cat. cuytar; sp. ant. coytar) (C), lesthrèzia (S), lestresa (G)

spedito pp. agg. [quick, expédié, expedido, gewandt] ispedidu, dispacciadu; lestru, ispìcciu (it. spiccio) (L), ispediu; lestru, apprettau (N), spediu, dispacciau, imbiau; lestu, crispu, disgaggiau (C), ippididdu; lesthru, ivvelthu (S), spidutu, ispidutu; sgaciatu, disgaciatu, lestru, sullìzitu (G)

spedizione sf. [consignment, expédition, expedición, Virsendung] ispedissione, ispedidura, dispàcciu m. (cat. despatx; sp. despacho), imbiu m. (L), ispedissione, imbiu m. (N), speditzioni, dispàcciu m., imbiu m. (C), ippidizioni (S), spidizioni, ispidizioni, dispàcciu m. (G)

spedizioniere sm. [carrier, expéditionnaire, expedidor, Spediteur] ispedissioneri, ispidissioneri (LN), speditzioneri, ispeditzioneri (C), ippidizioneri (S), spidiziuneri (G)

spegnere vt. [to extinguish, éteindre, apagar, löschen] istudare (lat. *EXTUTARE), tudare (lat. *TUTARE), mòrrere (lat. *MORERE), bocchire (lat. OCCIDERE) (L), istutare, tutare, mòrrere, ammortire, irmòrrere, occhìdere (N), studai, istudai, bocciri (C), isthudà (S), spignì, ispignì (G) // a moristuda (L) “prossimo a s.”; bócchinde sa lughe! (L), bóccindi sa luxi (C) “spegni la luce!”;  a su ìnica-ìnica (N) “dicesi di cosa che va attenuandosi, spegnendosi; mórinche su focu! (N) “spegni il fuoco!”; Su focu non s’istutat ube lu pones (prov.-N) “Il fuoco non si spegne dove l’attizzi”; Dogna àcua studat su fogu (prov.-C) “Qualsiasi acqua spegne il fuoco”; Ea luntana no spigni focu (prov.-G) “Pioggia lontana non spegne il fuoco”

spegnibile agg. mf. [extinguisher, qu’on peut éteindre, apagable, löschbar] chi si podet istudare (L), chi si podet istutare (N), chi si podit studai (C), chi si po’ isthudà (S), chi si po’ spignì (G)

spegnimento sm. [extinction, extinction, apagamiento, Löschen] istudada f., istudamentu, moridura f. (L), istutada f., istutadura f., moridura f. (N), studadura f., studamentu, studa f. (C), isthudamentu (S), spignimentu (G) // no dai studa (C) “non dar tempo”

spegnitoio sm. [snuffer, éteignoir, apagador, Löschpiess] istudacandelas (L), istutacandelas (N), studacandelas (C), isthudacanderi (S), spignicandeli (G)

spegnitore sm. [extinguisher, éteigneur, apagador, Löscher] istudadore (L), istutadore (N), studadori (C), isthudadori (S), spignidori (G)

spelacchiamento sm. [tearing the hair out, pelage, peladura, Enthaarung] ispilimentu, ispilusida f. (L), ispilinzu, ispinniadura f. (N), spilimentu (C), ippirimentu, ippirucciadda f., ippirucciamentu (S), spilucchjamentu (G)

spelacchiare vt. [to tear out the hair, se peler, pelar un poco, rupfen] ispilire, ispilutzire, ispillitzare, ispinniccire (L), ispinniare, ispilurtire, ispilire (N), spiliri, ispiliri, spilursiri, spilurtziri, sgraminai, cramiai (C), ippirì, ippiruccià (S), spilucchjà (G) // Conca de poleddu no ispilit mai (prov.-LN) “Testa d’asino non si spelacchia mai”

spelacchiato pp. agg. [scanty-haired, pelé, pelado, halbkahl] ispilidu, ispilutzidu, ispiluccadu, ispigniccidu, concheossu, conchinudu, ispiattuladu, pilone (cat. piló; sp. pelón) (L), ispinniau, ispilurtiu, ispiliu, ispiliortziau, mesispérdiu (N), spiliu, ispiliu, spilurtziu, spilusiau, spinniau (C), ippiriddu, ippirucciaddu (S), spilucchjatu, spilutu, spiluddu (Cs), spilulcitu (G) // Matzone ispilidu logu pudìdu (prov.-L) “Volpe s. luogo puzzolente”; Atunzu ispilidu pastore famidu (prov.-L) “Autunno s. (privo di erba) pastore affamato”

spelare vt. [to unhair, peler, pelar, ausrupfen] ispilire, ispilicuccare, ispinnare, ispinniare (L), ispilire (N), spiliri, ispiliri, spinniai (C), ippirì, ippiruccià (S), spilì, ispilì (G) // limpiai is patatas (C) “s. le patate”

spelato pp. agg. [hairless, pelé, pelado, haarlos] ispilidu, ispilicuccadu, ispinniadu (L), ispiliu (N), spiliu, spilurtziu, spilutziu (C), ippiriddu, ippirucciaddu (S), spilutu, ispilutu, ispiliu, rasignu, spiazzuliddu (Cs) (G)

spelatore sm. [hair-remover, peleur, pelador, Enthaarer] ispilidore (LN), spilidori (C), ippiridori (S), spilidori, ispilidori (G)

spelatura sf. [unhairing, pelage, peladura, Enthaarung] ispilicuccada, ispilidura (L), ispilidura, ispilinzu m. (N), spilidura (C), ippiriddura, ippirucciaddura (S), spilitura, ispilitura (G)

speleologia sf. [spelaeology, spéléologie, espeleología, Speläologie ] ispeleologia (L), ispeleolozia (N), speleologia (C), ippereorogia (S), speleologia (G)

speleologo sm. [spelaeologist, spéléologue, espeleólogo, Speläologe] ispeleólogu (LN), speleólogu (C), ippereórogu (S), speleòlogu (G)

spellamento sm. [skinning, écorchement, desolladura, Abhäutung] ispeddamentu, iscorzamentu, ispizolamentu (L), ispeddamentu, iscorjamentu, ispizolamentu (N), speddiamentu, spillocamentu, scroxamentu (C), ippiddamentu, imbucciamentu, ischugliamentu (S), spiddamentu, scugghjamentu (G)

spellare vt. [to skin, écorcher, desollar, abhäuten] ispeddare, ispeddiare, ispedducciare, ispedduttare (lat. PELLIS), ispertuddare, ispizolare (lat. PILLEU), iscorzolare (lat. CORIUM) (L), ispeddare, iscorjare, ispizolare, isconzolare (N), speddai, speddiai, spedditzai, spedducciai, speddutzai, spilloncai, scarenai, scroxai (C), ippiddà, imbuccià, ischuglià (S), spiddà, scugghjà, tampilà (Lm) (G) // peddare (N) “s.  l’avversario al gioco delle carte”; speddache (N) “che si spella facilmente”, speddiai (C) “anche: essere ansioso, impaziente, non stare nella pelle”; aggurgiai (C) “s. a strappo l’agnello dopo aver praticato un buco nella zampa della bestia; lat. ACULEARE”; Cani mi lassa e maccioni mi spedda (prov.-G) “Cane mi lascia e volpe mi spella”

spellato pp. agg. [skinned, écorché, desollado, abhäutet] ispeddadu, ispeddiadu, ispedduttadu, ispizoladu, iscorzoladu (L), ispeddau, iscorjau, ispizolau, isconzolau (N), speddiau, spilloncau, scarenau, scroxau (C), ippiddaddu, imbucciaddu, ischugliaddu (S), spiddatu, scugghjatu, spilulcitu, tampilatu (Lm) (G)

spellatura sf. [skinning, écorchement, desolladura, Abhäutung] ispeddadura, ispizoladura, iscorzoladura (L), ispeddadura, iscorjadura, iscorjada, ispizoladura (N), speddiadura, spilloncadura, scroxadura (C), ippiddaddura, ischugliaddura, imbucciaddura (S), spiddatura, scugghjatura (G) // toccare (L) “produrre s. per contatto o sfregamento”

spellettone sm. bot. vds. spillettoni

spellicciare vt. [to skin, arracher le poil, gastar el vello, das Haar verlieren ] ispedditzare, ispedduliare, ispellitzare (L), ispellitzare (N), speddiai (C), ippiddizzà (S), spiddancicà, spiddulà (G)

spelonca sf. [cavern, antre, cueva, Höhle] grutta, pèlcia (lat. *SPECULA), péntuma, ispelunca (ant.; lat. SPELUNCA), ispendereca (L), gruttone m., perchile (LN), ispilunca, conchedda (lat. CONCHA), perca, arutta, gruttoni m., fresone m., corrale m. (cat. sp. corral) (N), grutta, stampu m. (C), grutta, pìntuma (S), spilonca, grutta, conca di monti (G)

spelta sf. bot. (Triticum spelta) [spelt, épeautre, espelta, Spelt] trigu farru m. (lat. FAR) (L), farre m., aricru m. (N), farri m. (C), farru m. (SG)

speme sf. poet. [hope, espoir, esperanza, Hoffnung] ispera (cat. espera), isperàntzia (L), isperu m. (cat. esper) (N), spera, speru m. (C), ippirànzia (S), spirànzia (G)

spendaccione sm. [spendthrift, gaspilleur, derrochador, Geldverschwender] ispendaccione, isperdisciadore, isbarrittadore, bauridore, dareddu, manilascu (L), gastadore, isperdissiadore, dissipadore, ispennijolu, manisortu (N), sperditziau, sperditziadori, scialaccueri, straggioni (genov. straggion) (C), ippindaccioni, ippardhiziadori, manirarghu (S), spindaccioni, spindiolu, ispindiolu, manilalgu, spaldiziadori (G)

spendere vt. [to spend, dépenser, gastar, ausgeben] ispèndere, ispejare, gastare (cat. sp. gastar), baurire (L), ispèndere, gastare, ingastare, ispènnere (N), spendi, ispéndiri, sperdissiai, gastai, ghestai, ingastai, spreviai (C), ippindì (S), spindì, ispindì (G) // iscugnì li busciàccari (G) “s. tutto”

spendereccio agg. [lavish, dépensier, gastoso, freigebig] ispendaccione, ispesìvile gastadore gastìvile (L), gastadore (N), spendiritzu, scioreri (C), ippindidori (S), spindarìcciu (G)

spendibile ag. mf. [spendable, dépensable, gastable, ausgebbar] chi si podet ispèndere (gastare) (LN), spendìbili (C), ippindìbiri (S), spindìbbili (G)

spenditore sm. [spender, dépensier, gastador, Ausgeber] ispendidore, gastadore (LN), spendidori, ispendidori, gastadori (C), ippindidori (S), spindidori (G)

spennacchiare vt. [to pluck, déplumer, desplumar, rupfen] ispinnicciare, ispinacciare, ispilire, ispinnare, ispumare, ispiliccire (L), ispinniare, ispinnare, ispilire, ispupusare (N), spinnacciai, spinacciai, spumai, spinnai, spinniai, spinniocciai, ispinniocciai (C), ippinniccì, ippiruccià, ippirì (S), spinnacchjà (G) // ispinnidura (L) “spennacchiatura”; A puma a puma s’ispilit sa pudda (prov.-L) “Piuma dopo piuma si spennacchia la gallina”

spennacchiato pp. agg. [plucked, déplumé, desplumado, gerupft] ispinnicciadu, ispinacciadu, ispinniccidu, ispilidu, ispinnadu, ispumadu, ispiliccidu, ispilliccidu (L), ispinniau, ispinnau, ispiliu (N), spinnacciau, spinacciau, spumau, spinnau, spinniau, spinniocciau (C), ippinnicciddu, ippirucciaddu, ippiriddu (S), spinnacchjatu, spinniulitu, spinnitu (G

spennare vt. [to pluck, plumer, desplumar, rupfen] ispinnare, ispinniare, ispumare, ispilire (L), ispinnare, ispinniare, ispiumare, ispilire (N), spinniai, ispinniai, spiumai (C), ippinniccì, ippirì (S), ispiumì, spiummì (Cs), spiumà, spilì, spinnacchjà (G) // ispìnniu (N) “spennatura” ; puddare (N), spilossai (C) “s. al giuoco”;  No ispilas puddas in die de ‘entu (prov.-L) “Non s. galline in giornata ventosa”

spennato pp. agg. [plucked, plumé, desplumado, gerupft] ispinnadu, ispinniadu, ispumadu, ispilidu (L), ispinnau, ispinniau, ispinniatu, ispiumau, ispiliu (N), spinniau, spiumau (C), ippinnicciddu, ippiriddu (S), ispiumitu, spiumatu, spilitu, spinnacchjatu (G)

spennellare vt. [to brush, badigeonner, pincelar, bepinseln] pinzellare (LN), impinzellare  (N), pinzellai (C), pinzillà, pintarinà (S), pintà (G)

spennellata sf. [stroke of the brush, coup de pinceau, pincelada, Bepinselung] pinzellada (LNC), pinzilladda, pintarinadda (S), pinzellata (G)

spensierataggine sf. [thoughtlessness, étourderie, descuido, Sorglosigkeit] ispinniccada, -adura, ispinniccu m. (L), trascuradesa, preìttia (lat. PIGRITIA), discódiu m. (sp. descuido) (LN), preitza, abbambanadura (C), ippensieraddèzia, matracaria (S), scuntivìciu m. (G) // ispinniccare (L) “vivere spensieratamente”;

spensieratamente avv. [thoughtlessly, étourdiment, descuidadamente, sorglos] a s’ispessamentada, a fùmiu, a s’assonniada, muschiza-muschiza, chena pensamentos (L), a discódiu, chene bi pessare, a sa macconatzina, a funisorta (N), a s’abbambanada, isbeli-isbeli, de orividadi  (C), ippensieraddamenti, a matracaria (S), fora di cuidatu, a la scuntiviciata (G)

spensieratezza sf. [thoughtlessness, étourderie, descuido, Sorglosigkeit] discódiu m. (sp. descuido), friolera (sp. friolera), assonniada, ispinniccada, -adura, ispinniccu m., ispipinzu m. (L), discódiu m., friolera, billariai m., ispattillu m., villariai m. N), abbambanadura (C), ippensieraddèzia, matracaria (S), scuntivìciu m. (G)

spensierato agg. [thoughtless, étourdi, descuidado, sorglos] ispessamentadu, ispensamentadu, ispenseridu, ispensu, discansosu, discodiadu (L), discodiau, irbiolau, ispattillau (N), abbambanau, sbentiau (C), ippensieraddu, ippinniccaddu (S), spensieratu, scuntiviciatu, scuntipiggiaddu (Cs), spinnicatu, scunfidatu (G) // istare a fùmiu (L) “stare s., stare bene”; giogos discansosos (L) “giochi s., ricreativi”;  ispattillare (N) “comportarsi in maniera s.”

spento pp. agg. [extinguished, éteint, apagado, gelöscht] istudadu, tudadu, mortu (L), istutau, irmortu, mortu (N), studau (C), isthudaddu (S), spintu, ispintu (G) // su fogu si ch’est mortu (L) “il fuoco si è s.”

spenzolare vt. vi. [to dangle, pendiller, pender, hängenlassen] pendulare (lat. *PENDULARE) (L), pèndere (lat. PENDERE) (N), pendulai, pendi (C), pindurà (S), pindulà, pinduliddà (G)

spera sf. [sun-beam, rayon de soleil, rayo de sol, Sonnenschein] ispera de sole (lat. SPERA  x SPHAERA), ispera de bentu (LN), arraju m., raju m., spera (C), ippera di sori (S), spera di soli, ispera (G)

sperabile agg. mf. [to be hoped, espérable, que se puede esperar, zu erhoffend] isperàbile (LN), speràbili (C), ippiràbiri (S), spiràbbili (G)

speranza sf. [hope, espérance, esperanza, Hoffnung] isperàntzia, ispera (cat. ispera), ispériu m., isperu m. (cat. esper), isettu m., ispettu m., afficcu m., afficcada, afficcàntzia, appittu m., appinnioccu m., appiccóniu m., allinzu m. (L), isperu m., afficcu m., affincu m., isettu m., aspettu m., appittu m., isperànsia, -àntzia (N), sperantza, spera, speru m., spettu m. (C), ippirànzia, ippera (S), spirànzia, ispirànzia, spiranza, asettu m. (G) // isperantziare (L), sperantzai (C) “infondere s.”; S’isettu meu ses tue, fizu meu! (L) “La mia s. sei tu, figlio mio!”; Isperàntzia morta intristat de piusu (prov.-L) “Una s. vana rattrista di più”

speranzoso agg. [hopeful, plein d’espoir, esperanzozo, hoffnungsvoll] afficcadu, isperansciadu, isperantziosu, isperosu isperantzosu (LN), sperantzosu (C), ippiranzosu (S), spiranzosu, spiranzatu (G)

sperare vi. [to hope, esérer, esperar, hoffen] isperare (lat. SPERARE), afficcare (sp. ant. aficar), allinzàresi, appinnioccare (L), isperare, afficcare (N), sperai, isperai (C), ippirà (S), spirà, ispirà, fiduccià (G) // a s’spera in Deus (isperindeus) (LN) “sperando in Dio, confidando nell’aiuto divino”; sperandeu (C) “spera in Dio”; Lampa in colpu e spera in Deu (prov.-G) “Ingoia e spera in Dio”

sperato pp. agg. [hoped, espéré, esperado, erhofft] isperadu, afficcadu, allinzadu (L), isperau, afficcau (N), sperau, isperau (C), ippiraddu (S), spiratu, fiducciatu (G)

sperdere vt. [to disperse, disperser, dispersar, zerstreuen] ispèrdere, isperdissiare, isperdisciare (sp. desperdiciar) (L), ispèrdere (N), sperdi, ispérdiri, sperditziai (C), ippardhizià, pirdhì (S), spaldizià, spaldì (G) // Su chi non s’isperdit in d’una cosa s’isperdit in un’àtera (prov.-L) “Ciò che non si sperde in una cosa si sperde in un’altra”

sperdimento sm. [dispersion, dispersion, dispersión, Zerstreuung] isperdìssiu, isperdìsciu (sp. desperdicio), isperdiscionu, isperdimentu, isperdissione f. , isperditzione f.  (L), isperdimentu, isperdìssiu, isperdissione f. , isperditzione f.  (N), sperdìtziu, sperdimentu, sperditziamentu (C), ippardhiziamentu (S), spaldìziu, spapòglia f. (G)

sperduto pp. agg. [dispersed, dispersé, dispersado, verirrt] ispérdidu, isperditziadu, isperdisciadu, remengu (L), ispérdiu (N), spérdiu, spédriu, sperditziau (C), ippardhiziaddu, pessu (S), spaldutu, ispaldutu, spaldiziatu (G)

sperequare vt. [to make unequal, rendre inégal, desigualar, ungleich werden] disugualare, partire male (L), disugualare (N), disagualai (C), fà cosi disuguari, dibidì mari (S), spariglià, spaltì mali (G)

sperequato pp. agg. [unequal, inégal, desigual, unausgeglichen] disugualadu, partidu male (L), disugualau (N), disagualau (C), disuguari, dibisu mari (S), sparigliatu, sparigliaddu (Cs), spaltutu mali (G)

sperequazione sf. [inequality, inégalité, desigualdad, Unausgeglichenheit] disugualadura (LN), disagualidadi (C), dibessiddai (S), sparigliatura, paltugnu malfattu m. (G)

spergiuramento sm. [perjury, parjure, perjuro, Meineid] giuramentu faltzu (L), zuramentu frassu (N), spergiuramentu (C), giuramentu fazzu (S), ghjuramentu in falsu (G)

spergiurare vt. vi. [to perjure oneself, se parjurer, perjurar, falsch schwören] giurare in faltzu, aggiuramentare, azuramentare isgiuramentare, isprejurare (L), zurare in frassu ,ispreurare (N), spergiurai, ispergiurai, giurai in falsu (C), giurà lu fazzu (S), ghjurà lu falzu (G) // giuramentare (L) “giurare e spergiurare”

spergiuro agg. [perjured, parjure, perjuro, meineidig] giurinfaltzu, isgiuramentadu, aggiuramentadu , pergiuru, zuramentone, mandighennega (L), zurinfrassu, giuradore, juramentone, zuramentone, librone (N), spergiuru, giuradori, frassu, faltzu (lat. FALSUS), mincidissu, mincirissu (C), fazzu, chi à giuraddu lu fazzu (S), ghjurafalsu (G) // A su giurinfaltzu si siccat sa manu e-i su bratzu (prov.-L) “Allo s. si paralizzano la mano ed il braccio”; A su librone nessunu li dat fide (prov.-N) “Allo s. nessuno dà fede”

spericolarsi vi. rifl. [to risk, s’exposer aux dangers, arriesgar, sich in Gefahr begeben] isperigulàresi,  arriscare (cat. arriscar), acconcare, attrivire (cat. atrevir; sp. atrever) (L), arriscare, arroddire (N), arriscai, attreviri, attriviri, acconcai (C), arrischà, arrisiggà, azardhà (S), riscà, arriscà, abbingà, accuncà, azaldà, attriì (G)

spericolatezza sf. [raskness, témérité, temeridad, Verwegenheit] arriscu m. (cat. arrisc), attrivimentu m. (cat. atreviment; sp. atrevimiento) (L), arriscu m., arroddu m. (N), arriscu m., sconcada (C), arrischu m., rìsiggu m., arrìsiggu m. (S), riscu m., arriscu m., abbingata, accuncata (G)

spericolato pp. agg. [reckless, peureux, acobardado, wagehalsig] arriscadu, attrividu (L), arriscau, arroddiu, acconcudu (N), arriscau, attriviu, attreviu, sperigulau (C), arrischaddu, cabbisciabbiddaddu (S), arriscatu, scapicuddatu, sciabbiddatu, abbingatu, abbingadori, attriitu, scrabicciaddu (Cs) (G)

sperimentale agg. mf. [experimental, expérimental, experimental, experimentell] isperimentale (LN), sperimentali (C), ippirimintari (S), spirimintali (G)

sperimentare vt. [to experiment with, expérimenter, experimentar, experimentieren] ispalimentare, isperimentare (L), isperimentare, iscumprobare, iscuntrobare (N), sperimentai , isperimentai (C), ippirimintà (S), spirimintà, sprimintà (G)

sperimentato pp. agg. [experienced, expérimenté, experimentado, erfahren] isperimentadu (L), isperimentau (N), sperimentau (C), ippirimintaddu (S), spirimintatu, sprimintatu (G)

sperimentatore sm. [experimenter, expérimentateur, experimentador, Experimentator] isperimentadore (LN), sperimentadori (C), ippirimintadori (S), spirimintadori (G)

sperimentazione sf. [experimentation, expérimentation, experimentación, Experimentieren] isperimentadura (L), isperimentassione (LN), sperimentatzioni (C), ippirimintazioni (S), spirimentazioni (G)

sperma sm. [sperm, sperme, esperma, Sperma] imbùrriu, isburru (rom. sburra), sèmene (lat. SEMEN) (L), irbuddu, irburru, istrittibiddatzu, istrittubuddatzu, ozu mincrólicu (fig.), sèmene (N), sburru, sburra f. (C), imbòrria f., imborriaddura f. (S), sborru (G) // isburrare, imburriare (L), irburrare (N), sburrai (C), imburrià (S), sborrà (G) “emettere lo s.”; imburriadura f., isburradura f. (L), irbuddadura f. (N), sburradura f., sburridura f. (C), imburriaddura f. (S), sborratura f. (G) “spermatorrea”; ispisciottada f. (L) “sperma prodotto durante il coito”;

spermatico agg. [spermatic, spermatique, espermático, Sperma...] de s’isburru (L), de s’irburru (N), de su sburru (C), di l’imbòrria (S), di lu sborru (G) // saitta f. (L) “funicolo s.”; subiles m. pl. (L), vites f. pl. (N) “cordoni s.”

speronamento sm. [ramming, coup d’éperon, espolazo, Rammen] ispronamentu (L), aspronamentu, aspronadura f. (N), spronamentu (C), ipprunamentu (S), sprunamentu (G)

speronare vt. [to ram, éperonner, espolear, rammen] ispronare (L), aspronare (N), spronai (C), ipprunà (S), sprunà (G)

speronata sf. [ramming, coup d’éperon, espolada, Spornstoss] ispronada (L), aspronada (N), spronada (C), ipprunadda (S), sprunata (G)

speronato pp. agg. [rammed, éperonné, espoleado, gerammt] ispronadu (L), aspronau (N), spronau (C), ipprunaddu (S), sprunatu (G)

sperone sm. [spur, éperon, espulea, Sporn] isprone (L), asprone, isprone (N), sproni, isproni (C), ipproni (S), sproni -u (G) // aspronudu (N)“con gli speroni”; A su caddu s’isprone, a sa fémina sa rejone (prov.-L) “Al cavallo lo s., alla donna la ragione”; A lu caaddu lu sproni, a lu bóiu lu puntògliu (prov.-G) “Al cavallo lo s., al bue il pungolo”

sperone di cavaliere sm. bot. (Delphinium pictum) [Delphinium, staphisaigre, estafisagria, Rittersporn] bocchipiugu, ammatzapiogu, mattapiogu, mattapiugu, isprone de cavalieri (L), asprone de cavalleri (N), boccipriogu, mattapriogu, sproni de cavaglieri (C), ammazzapidócciu, ipproni di cabaglieri (S), sproni di caaglieri, ua macciona f. (G) // isproneddu (L), delfinus pl., pruellas f. pl. (C) “speronella; Delphinium ajacis”

sperperare vt. [to dissipate, gaspiller, disipar, verschwenden] isperdisciare, isperditziare, isperdissiare, disperditziare, disperdissiare (sp. desperdiciar),  burrusciare, abburrusciare, isbudusciare, isburrusciare, isburruscire (sardz. it. sfrusciare), istraddusciare, istruvusciare, disbarattare (sp. desbaratar), dissipare (sp. disipar o it.), dispendiare, ispajare, ispazettare (L), isperdissiare, dissipare, ispracconare (N), sperditziai, spedritziai, sperdissiai, stripassai, disbarattai, ghestai, spatacconai (C), ippardhizià (S), spaldizià, sfrucià, sguazzà (Lm) (G)

sperperato pp. agg. [dissipated, gaspillé, disipado, verschwenderisch] isperdisciadu, disperdissiadu, burrusciadu, abburrusciadu, disbarattadu, dissipadu, dispendiadu, ispajadu, istraddusciadu (L), isperdissiau, dissipau (N), sperditziau, disbarattau (C), ippardhiziaddu (S), spaldiziatu, sfruciatu (G)

sperperatore sm. [waster, gaspilleur, disipador, Verschwender] isperdisciadore, dissipadore, isperdisciabenes, istruebenes, istruibenes (L), isperdissiadore, isperdissieri, istrubbieri, istrubberi, dissipadore (N), sperditziadori, spedritziau, sperdicciau, sperdiccieri, sperdissiau (C), ippardhiziadori (S), spaldiziadori, manibucatu (G)

sperpero, -amento sm. [dissipation, gaspillage, disipación, Verschwendung] isperdìsciu, isperdìssiu, isperdìtziu, disperdìtziu (sp. desperdicio), isperdisciamentu, dissipu, dissipamentu, burrùsciu, abburrusciada f., burrusciada f., -adura f., isburruscida f., isburruscimentu, istraddusciada f., istraddùsciu, dispéndiu (sp. dispendio), disbarattu (sp. desbarate) (L), isperdissiadura f., dissipu, dissipamentu, istrubberia f., istrùbbiu (N), sperdìtziu, disbarattu (C), ippardhiziamentu, iffàiu (S), spaldìziu, sfròciu, sfruciata f., sciala f. (G)

sperpetua sf. (disgrazia, disdetta) [misfortune, guigne, desdicha, Kündigung] disgràscia, disdìccia (sp. desdicha) (L), dirgràssia, dirditza (N), disdìccia, disgràtzia (C), disdhìccia, maravadda (S), disdìccia, disciarra, disaura (G)

sperso pp. agg. [dispersed, dispersé, dispersado, verirrt] ispérdidu, pérdidu (L), ispérdiu, pérdiu (N), spérdiu, pérdiu (C), pessu (S), spaldutu, dispaldutu (G)

sperticare, -arsi vi. rifl. [to exaggerate, se répandre, exagerar, sich ergehen] esagerare, isfressuràresi (L), esazerare, s’irfrissurare (N), esagerai, sobrai (sp. sobrar), propassai (cat. sp. propasar) (C), esagerà (S), spalticassi, esagerà (G)

sperticato pp. agg. [excessive, démesuré, exagerado, übertrieben] esageradu, isfressuradu, illaccadu (L), esazerau, irfrissurau (N), smanau, smodiu, esagerau, scricchiolàcciu (C), esageraddu (S), spalticatu, supratu, esageratu (G)

spesa sf. [expense, dépense, gasto, Ausgabe] ispesa, ispèndia, ispendiu m. (ant.), disessida, gastu (cat. sp. gasto), gastada, -adura, ghestu m. (L), ispesa, gastu m., gastada, gastonzu m., ingastu m. (N), spesa, spéndida, gastu m. (C), ippesa (S), spesa, spèndita (G) // ispesa (LN), ispesale m. (N) “anche: quantità di latte che veniva data ai pastori addetti al gregge come companatico”; sersenai (C) “diminuire le s.; sp. cercenar”; ispèndia (L), (N); scampudditta (Lm) (G) “cresta sulla spesa”

spesare vt. [to pay expenses for, défrayer, costear, den Unterhalt bezahlen] ispesare, gastare (cat. sp. gastar) (LN), spesai, spissai, gastai (C), ippisà (S), spisà (G)

spesato pp. agg. [expenses, défrayé, costeado, freige halten] ispesadu, gastadu (L), ispesau, gastau (N), spesau, gastau (C), ippisaddu (S), spisatu (G) // A tàura e lettu francu (S) “S. di  vitto e alloggio”

speso pp. agg. [spent, dépensé, gastado, ausgegeben] ispesu, gastadu (L), ispesu, gastau, ingastau, ispéndiu (N), spesu, spéndiu, gastau, ingastau (C), ippesu (S), spesu (G)

spessamente avv. [often, épaissement, muchas veces, häufig] a s’ispissa, a fittianu, arreu (sp. ant. arreo) (L), a s’ispissa (N), fittianamenti, medas bortas, fattu-fattu (C), arreu-arreu, di friquenti (S), a ispissu, arreu, fracuentementi (G)

spesseggiare vt. vi. [to repeat, renouveler fréquemment, menudear, wiederholen] ispessighittare, fàghere a s’ispissa, repìtere (L), ripitire, fàchere a s’ispissa (N), ripitiri (C), ripitì (SG)

spessezza sf. [thickness, épaisseur, densidad, Dicke] ispissesa, carchesa, cracchesa (L), ispissesa, ispessore m., ripitias pl. (N), cracchesa (C), grussèzia, ippissori m. (S), grussesa (G)

spessire vt. vi. [to thickness, épaissir, espesar, dichter machen] fàghere ispissu, ingrussare (L), ammorgoddare, ammorfoddare, addurgalare, ingrussare (N), intippiri, callai (C), ingrussà (S), ingrussà, fà spissu (G)

spesso/1 agg. [compact, épais, espeso, dick] ispissu (lat. SPISSUS), calcu, carcu, russu (lat. GRUSSUS) (L), ispissu, grussu, fittu, intippiu, pèrpere (N), spissu, craccu, intippiu (C), grossu, dóppiu (S), spissu, ispissu, grossu (G)

spesso/2 avv. [often, souvent, a menudo, häufig] de sighidu, fattu-fattu, a s’ispissa, appiatzu, arreu (sp. ant. arreo), a s’abbizabboja (L), de sichiu, tottora, a s’ispissa (N), fattu-fattu, de fittianu, medas bortas, soventi, irreu (C), di frequenti, arreu-arreu (S), a ispissu, arreu (G) // a unu tamanu (N) “troppo s.”

spessore sm. [thickness, épaisseur, espesor, Stärke] ispessore, grussesa f., russesa f., russària f. (L), ispessore, grussària f., grussore (N), cracchesa f., grussària f. (C), ippissori, grussèzia f., grussària f. (S), grussesa f., grussura f. (G)

spetezzamento sm. [farting, petée, pedorrera, Furzung] troddiamentu, troddiatzina f., istroddiatzamentu, buscinamentu, tzocca-tzocca (L), istroddiatzamentu (N), troddiamentu (C), isthruddiazzamentu, ibbisginamentu (S), truddiamentu (G)

spetezzare, -eggiare vi. [to fart, péter, peer, furzen] troddiare (probm. it. ant. trullare), istroddiatzare, buscinare (L), istroddiatzare, pidare (lat. *PEDITARE) (N), istroddiatzai, troddiai, truddiai, pidai, pirai, pidanciulai, piranciulai (C), isthruddiazzà, ibbisginà (S), truddià (G)

spetezzatore sm. [farter, peteur, pedorrero, Furzer] troddione, troddiadore, troddiànculu, istroddiatzadore, buscinadore, pisinànculu (L), troddione, troddiadore, istroddiatzadore (N), troddioni, troddiànciulu, pidànciulu, pidànciu, pirànciu (C), truddioni, isthruddiazzadori,  curirenu (S), truddioni, truddiadori (G)

spetrare vt. vds. spietrare

spettacolare agg. mf. [spectacular, spectaculaire, espectacular, grossartig] ispettaculare (LN), spettaculari (C), ippittacurari, ippittacurosu (S), spittaculari (G)

spettacolo sm. [spectacle, spectacle, espectáculu, Schauspiel] ispettàculu, isermore, vidèntzia f. (L), ispettàculu (N), spettàculu, sprantàculu (C), ippittàcuru (S), spittàculu (G)

spettante p. pres. agg. mf. [due, appartenant, perteneciente, gebührend] ispettante, chi toccat (LN), spettanti, chi toccat (C), chi tocca, apparthinenti (S), chi tocca, appaltinenti (G)