Per cercare una parola:    

 

*Clicca su  Modifica

*Clicca su Trova

*Scrivi la parola desiderata

 

             ITALIANO - SARDO

 

                 s      S

            S/3  (sg-so)

 

       D  U  L  S

    DIZIONARIO UNIVERSALE  
      DELLA LINGUA DI SARDEGNA

 

sgabbiare vt. [to uncage, tirer de la cage, desenjaular, freilassen] isgabbiare (L), irgabbiare (N), scabbiai (C), buggà da la gàbbia (S), bucà da la gàbbia (gàpia) (G)

sgabellare vt. [to clear, retirer à l’octroi, aduanar, verzollen] isdoganare, isdatziare (L), irdatziare, irdoganare (N), sduanai, pagai su dàtziu (C), paggà lu dàziu, isdhuganà (S), sdazià, sduganà (G)

sgabello sm. [stool, escabeau, escabel, Hocker] banchittu, banchitta f., tzuppeddu, tzompeddu, trumpeddu, istrumpeddu, cadrina f., icambellu (ant.), iscambellu (L), iscannu, iscanneddu, iscambeddu, iscambellu, sedda f. (s. ricavato da un tronco d’albero), tzùmpulu, mesichedda f. (N), scambellu (cat. escambell), banghittu (cat. banquet), meseddu, sedditta f., taborettu (sp. taburete), terima f. (sp. tarima) (C), banchettu, tamburettu (s. col sedile rotondo; it. ant. tambureto) (S), banchitta f., banchettu (Cs), mazittu, sgabellu (G) // tróppulu (L), tróppuru (S) “s. (o ceppo) per tagliare la carne, s. sul quale si fissa l’incudine; crs. tróppulu”; tumpeddu, tuppeddu (L)“tronco d’albero usato come s.”; meseddu (NC) “tronchetto usato come s.  nelle capanne rustiche”; lassai is taborettus (C) “morire”

sgabuzzino sm. [closet, débarras, tabuco, Abstellraum] isgabutzinu (L), garrappiu (N), lóbiu  (piem. lomb. lobia) (C), appusentareddu, dipensa f. (S), sgabuzzinu, trastagghju, tanedda f., cuponi (G)

sgaglioffare vt. (perdere tutto al giuoco) [to go to ruin, ruiner, caer en miseria, arm machen] isbrijire, isbrijare (L), isprantare, ispeddiare (N), sprantai, spatigliai (C), ippiantà (S), spiantà (G)

sgalera sf. bot. vds. cardoncello

sgallare vi. [to blster, faire venir des ampoules aux mains, avejigar, schwielig werden] abbuscicare (L), abbolloncare (N), abbucciucai (C), abbuscicà, imbuzzì (S), abbuscicà (G)

sgallettare vi. [to show off, monter sur ses ergots, gallear, lebhaft machen] fàghere su pazosu, impazosìresi (L), fàchere su barrosu, incrapuddire (N), s’abbaggianai, si sciorai, fai su palleri (C), fà lu pagliosu (lu barrosu) (S), fà lu paddosu, alzariassi (G)

sgallettio sm. [showing-off, vivacité, galleo, Lebhaftigkeit] pazosùmine, barra f. (cat. barra), paza f. (lat. PALEA), madèrria f. (L), incrapuddidura f., barra f., arroddu (N), bantaxi, bragheria f., scioru, baggianeria f. (C), barra f., pàglia f., pagliusia f. (S), barra f., padda f., ràcana f. (G)

sgambare vt. vi. [to stride, marcher vite, caminar aprisa, umherlaufen] isancare, mòvere sas ancas, currire (L), cùrrere, currillare, caminare (N), scambai, ,iscambai caminai, curri (C), camminà, currì (S), caminà, currì (G) // iscambaradura f. (L)“sgambatura dei cavalli”

sgambata sf. [long walk, trotte, caminata larga, mühseliger Marsch] isancada, caminada, ispeazada (L), caminada, currillada (N), scambada, caminada (C), camminadda, curridda (S), caminata, spaliunata (G)

sgambettare vi. [to kick (one’s legs), gambader, pernear, strampeln] isgambettare, iscambarittare, iscambittare, pònnere s’isgambetto, iscoscittare, trinchittare (L), iscampittare (N), scambittai, accambittai, trobeddai, attrinchittai (C), fà d’anchi, punì l’ancaretta (S), sgambittà, anchittà, anchià, spidichinà, fà l’anchetta (G)

sgambettata sf. [long walk, gambade, pernada, Strampeln] isgambettada, isanchiada (L), iscampittada (N), scambittada, trobeddada (C), currigudda, curridda (S), caminata (G)

sgambetto sm. [trip, croc-en-jambe, traspiés, Beinstellen] ancada f., anchitta f., ancaredda f., ancaritta f., angalitta f., ancallitta f., isgambetto (L), anchedda f., irgambetto (N), ancada f., ancabitta f., iscambeddu, trobedda f., trobeddapei (C), ancaretta f. (S), anchetta f., scianchetta f., spidichinata f. (G).

sganasciarsi vt. vi. rifl. [to dislocate one’s jaw, se décrocher la mâchoir, desquijarar, sich die Kinnlade ausrenken] rìere a iscàsciu (a iscancàgliu), isgangàresi, isbarràresi (L), arghiddare, s’irbarrare (dae su risu) (N), si scuartarai de s’arrisu, arriri a scraccàglius, scraccalliai, si sbarrai de s’arrisu (C), ibbarrassi da la risa, ridì a zoccu (S), scascialassi, iscascialassi, iscaccaddà (G) // barrifaladu (L) “sganasciato

sganascione sm. [slap in the face, soufflet, bofetón, Ohrfeige] iscavanada f., iscattulada f., isturuddada f., istutturrada f., pappamuccu (L), iscavanada f., irmurrada f., istutturrada f. (N), sganassoni (sp. gaznatón), manottada f. (cat. manotada), iscantulada f., strempada f., strempara f., tzaccarradentis, scarigada f. (C), isthutturradda f., ischavanadda f., pappamuccu (S), scantigghjoni, scavanata f., buffittoni, stutturrata f. (G)

sganciamento sm. [unhooking, décrochage, desenganche, Abhängen] isgantzada f., -adura f., isgantzamentu (L), irgantzamentu, iscanada f., -adura f. (N), sganciamentu (C), isghanzamentu (S), sganciamentu (G

sganciare vt. [to unhook, décrocher, desenganchar, abhängen] isgantzare (L), irgantzare, iscanare (N), sganciai (C), isghanzà (S), sgancià (G)

sganciato pp. agg. [unhooked, décroché, desenganchado, abgehängen] isgantzadu (L), irgantzau, iscanau (N), sganciau (C), isghanzaddu (S), sganciatu (G)

sgangheramento sm. [unhinging, détraquement, desquicio, Aushebung] iscancaramentu, isfaghimentu, iscadreadura f., isgadarada f., dissàntaru (L), iscancaramentu, iscussiminzu, iscumentu, iscravillada f. (N), scardancamentu, sgrangaliamentu, scancaramentu, scoscimìngiu, iscoscimìngiu (C), ischancaramentu, ischunsarthamentu, suruvramentu (S), scantaramentu, scunseltu (G)

sgangherare vt. [to unhinge, dégonder, desquiciar, ausheben] iscancarare, iscussertare, isgangalare, iscarruccare, isfàghere, iscontzare, dissantarare, ijannilare, iscadreare, iscossiare, isgallittare (L), iscancarare, iscussiminzare, iscardabuddare, iscarruccare, iscumentare, iscancarittare, iscravillare, istracassare, istraccassare, iscossare (N), scardancai, sgangagliai, sgrangagliai, sgrangaliai (sp. descangallar), scancarai, scoscimingiai, iscoscimingiai, scarrugai, straccasciai, scannugai (C), ischancarà, ischunsarthà, suruvrà (S), scantarà, scantaracà, scunsaltà, dissantarà, scancarà, iscancarà, scatarà, scuntrià, iscuntrià (G)

sgangheratàggine sf. [ricketiness, grossièreté, descomedimiento, Aushebung] istroppiadura, iscussertu m., iscóntriu m., iscontriadùmine m., iscàncaru m., isgàngaru m (L), iscancaradura, iscossadura, iscussiminzu m., iscarruccadura, iscumentadura (N), scancaramentu m., scardancadura, scoscimingiadura, scatarracciùmini m., drolledadi, drollèntzia, grusseria (C), ischancaraddumu m. (S), scantarumu m., scòntriu m., scataracciùmini m., scataracciumu m. (G)

sgangheratamente avv. [unhinging, immodérément, descomedidamente, ausgelassen] iscancaradamente (LN), drollamenti, scancaradamenti (C), ischancaraddamenti (S), a la scuntriata (G)

sgangherato pp. agg. [unhinged, dégondé, desquiciado, ausgehoben] iscancaradu, iscussertadu, ijanniladu, iscadreadu, isgadaradu, isgallittadu, isganganadu, isgangaladu, iscarruccadu, istraessadu, isfattu, iscontzadu, dissantaradu (L), iscancarau, iscussiminzau, iscardabuddau, iscarruccau, iscumentau, iscancarittau, irdrellerau, iscravillau, istraccassau, istracassau, iscossau (N), scardancau, sgangagliau, sgrangaliau, sgrangagliau, scancarau, scoscimingiau, scossimingiau, scannugau, scarrugau, straccasciau, drollu (cat. drol) (C), ischancaraddu, ischunsarthaddu,, ischuscimignaddu, ischadriaddu, suruvraddu (S), scantaratu, scantaracatu, scunsaltatu, dissantaratu, scancaratu, iscancaratu, scataratu, scuntriatu, scuntriaddu (Cs), iscuntriatu (G) // istracassu (N) “oggetto s.”

sgarbatamente avv. [rudely, impoliment, groseramente, unhöflich] isgarbadamente, a isprócchiu (L), de malagràssia, chin irgrabu, de malu grabu (N), sgarbadamenti (C), isghaibbaddamenti (S), sgalbatamenti, di malvessu, a la scuntriata, a la scuntrizza (G)

sgarbatezza sf. [rudeness, impolitesse, grosería, Unhöflichkeit] isgarbadesa, isprocchiadura (L), malamanera (LN), irgrabu m., iscapriononzu m. (N), sgarbadesa, sgarbadura (C), isghabbaiddèzia, aròibu m. (S), sgalbatesa, malvessu m., malagràzia (G)

sgarbato agg. [rude, impoli, desgarbado, unhöflich] isgarbadu, disgarbadu, malammodidu, malestrosu, iscontipizadu, istrauladu, istrauddadu, ispiàchidu, desairadu, disairadu (sp. desairado), istruddadu, intruddadu (L), irgrabau, dirgrabau, irbrabbatu, irgarbau, iscaprionau, maleprotzediu (N), burrincatzu, mabigrabau, strantaloni, sgarbau, scundiu (sp. escondido), de malas maneras (C), isghaibbaddu, aròibbu, aribessu, arivesu (S), sgalbatu, sgarbaddu (Cs), scuntrizzu, di malvessu (G) // ispruma-ispruma (N)“detto di chi risponde in maniera s.”

sgarbo sm. [rudeness, impolitesse, desgarbo, Grobheit] isgarbu, isgrabu, isprocchiadura f., disgrabu, desàire, disàire, disàiru, disaera f. (sp. desaire), isprócchiu (L), dirgrabu, irgrabu (N), sgarbu, disgarbu, malamanera f. (C), isghàibbu, aròibbu, arrànzia f. (S), sgalbu, disgalbu (G)

sgarbugliare vt. [to unwind, débrouiller, desembarazar, entwirren] isvoligare, isboligare, istrobojare, istreppojare, bogàrende atzola (L), irbojare, irvojare, irbolicare, istrepojare, irzurungare (N), sboddicai, sboddiai, strogai (it. strigare), strobeddai, istrobillai (C),  ibbruglià, ibburiggà, bugganni azzora (S), sbruddià, sbruglià, disimbruglià, bucanni acciola (G)

sgargiante agg. mf. [gaudy, voyant, vistoso, grell] biatzu, vistosu (L), bivottu, bistosu, alluscadore, galonau (N), biatzu, avvivau, vistosu (C), visthosu, inzirriadori (S), vivazzu, alluttu, ciavaccanu (G)

sgargiare vi. [to ge cocky, être tiré à quatre épingles, bizarrear, grell machen] èssere biatzu (de colores), incrapuddire (L), incrapuddire, alluscare, èssere bibu de colores (N), éssiri alluttu (avvivau) de colori (C), assé di curori vibu (S), esse di culori viu (alluttu) (G)

sgarrare vt. vi. [to be wrong, se tromper, errar, nicht genau sein] isgarrare, faltare (cat. sp. faltar), disfaltare (it. ant. diffalta), errare (lat. ERRARE), faddire (lat. FALLIRE) (L), irballare, irgarrare, faddire (N), sgarrai, sballiai, errai, faddiri (C), isgharrà, ibbaglià (S), faltà, sbaglià, sgarrà, arrà (G)

sgarrato pp. agg. [wrong, trompé, errado, irrig] isgarradu, faltadu, disfaltadu, erradu, faddidu (L), irballau, irgarrau, faddiu (N), sgarrau, sballiau, errau, faddiu (C), isgharraddu, ibbagliaddu (S), faltatu, sbagliatu, sgarratu, arratu (G)

sgarrettamento sm. [hocking, taille de jarrets, jarretamiento, die Hachsen Schneiden] isgarrettamentu, isgarronamentu, isarchilamentu, isarchiladura f., innerviadura f. (L), irgarrettamentu, irgarrettadura f., isarchilada f., isarchilamentu, isarchiladura f. (N), sgarronamentu, sgarronada f., scarronamentu (C), disarchiramentu (S), alchilamentu, alchilatura f., sgarrittatura f. (G)

sgarrettare vt. [to hock, couper les jarrets, jarretar, die Hachsen schneiden] isgarrettare, isarchilare, iscarrugare, isgarronare (cat. esgarronar), scardanchinare, innerviare (L), irgarrettare, isarchilare, iscarronare (N), sgarrettai, sgarronai, scarronai, scardancilai, scardacilai, scarracilai, scadraciai, scadracilai, scarrengibai (C), disarchirà, isarchirà, taglià l’archiri (S), alchilà, sgarrittà (G)

sgarrettato pp. agg. [hocked, avec les jarrets coupés, jarretado, die Hachsen geschnitten] isgarrettadu, isarchiladu, iscarrugadu, isgarronadu, scardanchinadu, innerviadu (L), irgarrettau, isarchilau, iscarronau (N), sgarrettau, sgarronau, scarronau, scardancilau, scardacilau, scarracilau, scadraciau, scarrengibau (C), disarchiraddu, isarchiraddu (S), alchilatu, sgarrittatu (G)

sgarrettatore sm. [hocker, coupeur des jarrets, jarretador, wer schneidet die Hachsen] isgarrettadore, isarchiladore, isgarronadore (L), irgarrettadore, isarchiladore (N), sgarrettadori, sgarronadori, scarronadori, scardanciladori, scardancileri (C), disarchiradori (S), alchiladori, sgarrittadori (G)

sgarro sm. [blunder, offense, ofensa, Ungenauigkeit] isgarru, isgarrada f., isbàgliu (L), irballu, irgarru, irgarrada f., irgarradura f., tzancarru (N), sgarru, sgarrada f., sbàlliu (C), isgharru, isgharradda f., ibbàgliu (S), smarru, sbàgliu, faddu (G)

sgarza sf. orn. (Ardea cinerea) [heron, garzette, garcilla, Fischreiher] perdezoronadas m., perdigiornos m. (lig. perdigiorni) (L), airone m. (N), menga cinixedda, menga bianca, menghixedda groga, menga groga (s. ciuffetto) (C), aironi m. (S), ghjura cisginedda, ghjura mùrina (G)

sgattaiolare vi. [to slip away, s’esquiver, salir a hurtadillas, schlüpfen] fuire a s’accua, ispisàresi, isfrusulare (L), iscampulire, irbrinnare, irfrogorare, isèrghere, irghelare, irfusare, irfusilare (N), si nci fuiri, si sbignai, si spisiai (C), fuggì a cua, ippisassi (S), andassinni affultu, fà una cudiedda, zirichiltà (G)

sgavazzare vi. [to revel, faire bombance, parrandear, prassen] iscialare, rebottare, abbuddonare (L), rebottare, ispasterare, catzaviare (N), arribottai, birrandai, fai arrefegas, picchettai (C), ribottà, ippassassira (S), rimbuttà,. brancaccià, fà buarra (dissàntanu) (G)

sgelare vt. vi. vds. disgelare

sgemmare vt. ispuzonare, ilgemare (L), isportzeddare (N), spillonai (C), bugganni l’occi di li pianti (S), spuciunà (G)

sghembo agg. [oblique, oblique, sesgado, schief] tortu, fàlchinu, chivésciu, ischilves(s)u, ischilvésciu (it. sgimbescio), biscuadru, acchiffilu, calembru, giojivinu (L), travessu, tortu, culembru, piliesse (N), biàsciu, collembru, sbiàsciu, trottu (C), isghembu, ruggiaddu, barritorthu, torthu (S), schilvessu, ischilvessu, schivessu (G) // iscabarronare (L) “tagliare a s.”; ischigliare (L) “rompere a s.; cat. esquitllar); a fàlchinu, a piliesse, a pilimbesse, a chiffilu, a chivésciu, a iscadràppiu (L), a piliesse, a canacostinu (N), a biàsciu (C), di trabessu (S), di sbascinu (G) “a s.”; sbiasciai (C) “andare a s.”

sgherbimento sm. [extirpation, extirpation, desarraigo, Ausreissen] narbone, narvone (lat. *ARVONE) (L), narbonadura f., narbone (N), narboni, nebroni (C), naiboni, naibunamentu (S), nalboni (G)

sgherbire vt. [to stub, extirper, desarraigar, ausreissen] narbonare, narvonare, ispicconare, ismattuzare, dovare (ant.) (L), narbonare, innarbonare, immodditzare (N), narbonai, snarbonai (C), naibunà (S), nalbunà (G)

sgheronare vt. [to remove the patch, tailler de biais, sacar las nesgas, den Zwichel schneiden] istappulare (L), irtappulare, irghironare (N), bogai s’atzappuladura (sa gaja) (C), bugganni lu zàppuru (S), bucanni lu zàppulu (G) // irghironadura f. (N)“rimozione del gherone”

sgherro sm. (sbirro) [bravo, sicaire, sicario, Sbirre] isbirru (L), irbirru, irgherru (N), sbirru, scheranu (= it.)  (C), ibbirru, giannu (S), sbirru, schiranu (G)

sghiacciare vt. [to thaw, dégeler, deshelar, enteisen] iscazare, isòlvere (lat. SOLVERE) (L), isastragare, sòrbere (N), scallai (C), isghiaccià (S), sghjaccià (G)

sghiacciato pp. agg. [thawed, dégelé, deshelado, enteiset] iscazadu, isoltu (L), isastragau, sortu (N), scallau (C), isghiacciaddu (S), sghjacciatu (G

sghignare, -azzare vi. [to laugh scornfully, railler, reír burlonamente, grinsen] beffare (= it.), beffiare, inzestrare, moffare (cat. sp. mofa), iscarcalliare (L), beffare, picare a risu, fàchere moffa, ghirghillare, iscaccalliare (N), scraccalliai, beffai (C), biffà, imbiffà (S), fà la sgagna, biffà, straà (G)

sghignazzata sf. [scornful laugh, ricanement, risotada grosera, Grinsen] beffada, iscaccagliada, iscarcàgliu m., iscarcàlliu m., iscraccàgliu m., iscaccàgliu m., cianfronella, iscaranu m., iscàrniu m. (sp. escarnio), irghighìlliu m., moffa (cat. sp. mofa) (L), beffada, picada a risu (a beffe), ghirghìlliu m., iscaccàlliu m. (N), scraccàgliu m., scraccàlliu m., scraccàbiu m., arréula, scarnu m., ciaccotta (sp. chacota) (C), biffadda, imbiffadda, ingesthru m., risadda marigna (S), sgagna, sgagnata, beffa, ciaccotta (G)

sghimbescio agg. [crooked, biais, torcido, krumm] tortu, fàlchinu, piliesse, chivésciu, ischilves(s)u, ischilvésciu (it. sgimbescio), a currimboe (L), travessu, tortu, culembru, piliesse (N), biàsciu, sbiàsciu, trottu (C), barritorthu, torthu (S), schilvessu, ischilvessu, sbascinu, còrriu (G) // a cadràppiu, a iscadràppiu, a iscradappiadura, a chiffilu, a fàlchinu (L), a canacosta, a canacostinu, a culembradura (N), a segascirra, a sbiàsciu (C), d’isghuiberu (S), di sbascinu (G) “a s.”; Si camminas a canacosta non podes mantenner su passu (prov.-N) “Se cammini di s. non puoi tenere il passo”

sghiribizzo sm. vds. ghiribizzo

sginocchiare vt. [to get chapped one’s Knees, crevasser les genoux, agrietarse la srodillas, aufspringen die Knie] isbenujare (L), irbrinucare, iscuccurare, iscoronare (N), sgenugai (C), igginuccià (S), sghjnocchjà (G)

sgiogare vt. [to unyoke, disjoindre, desunir, die Ochsen befreien] isgiùnghere, isprèndere, distaccare, irzubalare, irzùnghere (L), irjùnghere, illorare, irzubalare, irzùnghere, catzare su zubale (N), slobai, sparigai (C), ippaggià, disthaccà (S), sghjunghj’, disghjunghj’, spagghjà, distaccà (G)

sgobbare vi. [to work hard. bûcher, fatigarse, sich abmühen] isgobbare, fadigare (lat. *FATIGARE), istimpidare (L), irgobbare, fadicare (N), sgobbai, fatigai (C), isghubbà, fadiggà (S), faticà, smatarascià, infraustà, punì lu zembu (G)

sgobbata sf. [drudgery, corvée, tarea, Scinderei] isgobbada, fadigada, istimpida (it. ant. stampita), istrippa, istrippada, suffratta (it. ant. soffratta) (L), irgobbada, irgobbadura, fadicada, istrippa (N), sgobbada, fadiada, fatigada (C), isghubbadda, isthimpidda, sthimpidda, suffratta (S), faticata, strampita, strimpita, smatarasciata (G)

sgobbone sm. [hard worker, bûcheur, trabajador, Büffler] isgobbone (L), irgobbone (N), sgobboni (C), isghubboni (S), isgubboni (G)

sgocciolamento sm. [dripping, dégouttement, goteo, Tropfen] isguttamentu, succuttadura f., sumidura f, pìsciulu, luttiadura f. (L), guttiadura f., irguttiadura f., succuttadura f., istiddionzu,  sumurtidura f. (N), stiddiamentu, stiddiadroxu, guttera f. (sp. gotera), sguttamentu, sguttiamentu (C), isghuttiamentu, gutteggiamentu, isghuttiggiamentu (S), guttigghjamentu, isguttatura f., grundagghjna f. (G)

sgocciolante p. pres. agg. mf. [dripping, égouttant, que gotea, tropfend] isguttadore, trìccia-trìccia, trìcchia-trìcchia (L), guttiadore, irguttiadore, iscolis-iscolis, succuttadore (N), sguttiadori, stiddiadori, scoladori (C), gùttia-gùttia (S), gucciuloni, tilchjuloni (G) // sa funtana gutti-gutti (guttiosa) (ant.- L) “la fontana s.”

sgocciolare vi. vt. [to drip, égoutter, escurrir, tröpfeln lassen] isguttare, isbuttiare, sumire, sùmere (lat. SUMERE), isciuccuttare, succuttare (tosc. ant. soggottare), succuttire, agguttare, guttiare, buttiare, luttiare (lat. GUTTIARE), pisciulinare, pispiare (L), guttiare, gutzare, gutziare, irguttare, succuttare, succuttire, accordozare, zisire (N), sguttai, agguttai, stiddiai, scolai, sfai (C), isghuttià, isghuttiggià, guttiggià (S), sgucciulà, guttigghjà, sguttigghjà, isguttigghjà, sguttà, isguttà, aguttà (Cs), tilchjulà, sprindulà (G) // sumurtire (N) “s. dei panni lavati”

sgocciolato pp. agg. [dripped, égoutté, escurrido, tropft] isguttadu, isbuttiadu, sumidu, isciuccuttadu, succuttadu, succuttidu, agguttadu, guttiadu, buttiadu, luttiadu, pispiadu (L), guttiau, irguttau, succuttau, succuttiu, accordozau (N), sguttau, agguttau, stiddiau, scolau (C), isghuttiaddu, isghuttiggiaddu, guttiggiaddu (S), sgucciulatu, guttigghjatu, sguttigghjatu, sguttigghjaddu (Cs), sguttatu, isguttatu, tilchjulatu, sprindulatu (G)

sgocciolatóio sm. [drip, égouttoir, escurridor, Trockenständer] isguttadore, isguttadorzu, buttiadorzu, piscialoru, pisciarolu, pissiarolu, bucciarolu, (L), guttiadorju, irguttadorju, guttera f. (N), stiddiadroxu, sguttadori, guttera f. (sp. gotera) (C), gutteggiadori (S), sguttaderu, sguttadori (G)

sgocciolatura sf. [dripping, dégouttement, goteo, Tropfen] isguttadura, succuttadura, sumidura, buttiadura, isbuttiada, -adura, tìlcia, tìrchiu m. (L), guttiadura, irguttadura, simidura, succuttadura (N), stiddiadura, sguttadura (C), isghuttiaddura, isghuttiggiaddura, guttiggiaddura (S), sguttatura, sguttigghjatura, tilchjulatura, sprindulatura (G)

sgocciolio sm. [dripping, dégouttement, escurridura, Tröpfeln] isguttadura f., succuttadura f., guttiadura f., pìsciulu, tìrulu (L), guttiadura f., irguttadura f., succuttadura f., succuttonzu (N), stiddióngiu, stìddiu, sguttadura f., tzirigheddu (C), isghuttiggiaddura f., guttiggiaddura f. (S), grundagghjna f., guttigghjamentu, pisciulu, pìulu (G) // a tìrulu (L) “s. dell’olio (o del grasso) dallo spiedo con l’arrosto”

sgocciolo sm. [dripping, égoutture, escurridura, letztes Tröpfchen] succuttu, isguttadura f., tilla f., istidda f. (lat. STILLA) (L), succuttu, irguttadura f., tilla f. (N), stìddiu, stiddiadura f., tilla f. (C), guttéggiu (S), sguttatura f., grundagghjna f., stidda f. (G) // èssere in culturinas (L), èssere a filupende (N) “essere agli s., a corto di denari”; a luche (N) “agli sgoccioli”

sgolarsi vi. rifl. [to shout oneself hoarse, s’égosiller, desgañitarse, sich heiser schrei(e)n] isbulàresi, arrughìresi (tosc. arrughire), irguenare, isarguenare (L), s’irgulare, s’irgorgoenare s’irgorgobenare, s’irgargarare, s’aggangare (N), si sgutturai, si sgraguenai (C), arrughissi, isgharthurassi, isghurassi, zicchirrià a barra postha (S), sgulassi, sfucialàssi, isfucialassi (G) // sgulamentu (C) “sgolamento”

sgolato pp. agg. [shouted oneself hoarse, sans voix, desgañitado, heiser] isbuladu, arrughidu (L), irgulau, irgorgobenau, irgargarau, irgorgoenau, aggangau (N), sgutturau, sgraguenau (C), arrughiddu, isgharturaddu (S), sgulatu, sfucialatu (G)

sgomberare vt. vds. sgombrare

sgombero sm. [clearing, déménager, escombrar, räumen] isbarratzu, isprodada f., -adura f., isprodu (L), irbarratzu (N), sbarratzu, disimpàcciu (C), imbarrazzu (S), sprudugnu, svacatura f. (G)

sgombrare vt. [clearing, déménagement, despejo, Räumung] isbarratzare, disbaratzare, iscambare, isfagonare, isbrattare (it. sbrattare), isgombrare, ispattare (probm. it. rust. patto - DES I, 675) (L), irbarratzare, allibregare, ispattare,  (N), sbarratzai, scarraxai, pinnicai is trastus (C), isghumbrà, ippisà, ischarraggià (S), sgumbrà, svacà, svacantà, sbuità, sprudà (G) // isbrattare (L) “anche: cacciare via, allontanare; it. sfrattare x sbrattare”; ispattare (L) “anche: nettare il terreno con la scopa; lat. *SPATIARE”

sgombrato pp. agg. [cleared, débarassé, escombrado, frei] isbarratzadu, isbrattadu, ispattadu, isgombradu (L), irbarratzau, allibregau, iscarrau (N), sbarratzau, disimpacciau (C), isghumbraddu, ippisaddu, ischarraggiaddu (S), sgumbratu, svacatu, svacantatu, sbuitatu, sprudatu, sprudaddu (Cs) (G) // abbertinu (L) “sito aperto, sgombro”

sgombro/1 sm. itt. (Scomber scombrus) [mackerel, scombre, escombro, Makrele] pìsaru, bìsaru (cat. bìsol) (L), pìsaru (N), cavalla f., cavàglia f., gavàglia f. (cat. cavalla; sp. caballa), bìsaru, pìsaru, scumbru, sgumbru (= it.), carmu, sculmu, scummu, curmu, scurmu (sic. scurmu), surellu (cat. sorell) (C), bìsaru (S), bìsaru, sgombru, isgrongu, lacertu (Lm) (G) / uccioni (S) “qualità di pesce simile alo s.”

sgombro/2 agg. vds. sgombrato

sgomentare vt. vi. [to dismay, effrayer, asustar, bestürzen] atturdire (cat. sp. aturdir), isporare, assustare (sp. asustar), attremenare (lat. TREMEN), attragantare, attraghentare, futuperiare, salarzare (L), isporare, pappadare (N), atturdiri, assustai, atziccai (sp. achicar) (C), assusthà, affabà (S), strimintì, istrimintì, spamintà, assustà (G)

sgomento/1 sm. [dismay, effroi, susto, Bestürzung] atturdimentu, isporu, assustu (sp. susto), attréminu, attraghentu, istraju, salarzada f., salarzu (L), isporu, isporonzu, isporósile, ispantu (sp. espanto) (N), atturdimentu, atzìcchidu (C), assusthu (S), spamentu, assustu (G)

sgomento/2 agg. [dismayed, effrayé, asustado, bestürzt] atturdidu, isporadu, assustadu, salarzadu (L), isporau, pappadau (N), atturdiu, assustau, atziccau (C), assusthaddu (S), strimintutu, spamintatu, assustatu (G)

sgominare vt. [to rout, disperser, desordenar, versprengen] ispèrdere, isperdisciare, isbaragliare, giagarare (L), ispèrdere, isperdissiare, irbarallare (N), sculummerdai, sperdi, sprabaxai, sperditziai, aggiagarai (C), ischumpiglià, ippardhizià, giagarà (S), spaldi, sbaraglià, stilminà (G)

sgominato pp. agg. [routed, dispersé, desordenado, versprengt] ispérdidu, isperdisciadu, isbaragliadu, giagaradu (L), ispérdiu, isperdissiau, irbarallau (N), sculummerdau, spérdiu, sprabaxau, sperditziau, aggiagarau (C), ischumpigliaddu, ippardhiziaddu, giagaraddu (S), spaldutu, sbaragliatu, stilminatu (G)

sgominatore sm. [vanquisher, disperseur, dispersador, Erder] isperdidore, giagaradore (L), isperdidore (N), sperdidori, isperdidori, sperditziadori, sprabaxadori (C), ischumpigliadori, ippardhiziadori (S), spaldidori, stilminadori (G)

sgomitare vi. [to elbow, jouer des coudes, abrirse paso a codazos, Ellenbogen gebrauchen] iscuidare (L), iscubidalare, iscubidare, iscoitalare, iscuitalare (N), scuidai, sguidai (C), ischuiddà (S), uità (G)

sgomitata sf. [push eith the elbow, coup de coude, codazo, Stoss mit dem Ellenbogen] iscuidada (L), iscubidalada, iscoitalata, iscuitalada (N), sguidada (C), ischuiddadda, cuiddadda (S), uitata, sguitata (G)

sgomitolare vt. [to unwind, dépelotonner, desovillar, entknäueln] illorumare (lat. *GLOMULUS), illorimare, illommurare, islorumare (L), irgromerare, irgromereddare, irgroromeddare, irfilichittare, irmorottulare (N), slomborai, slomburai, scordulai (C), isgiumiddà (S), sdurruciulà, sdrucciulà, sghjummiddà (Cs (G)

sgomitolato pp. agg. [unwound, dépelotonné, desovilado, entknäuelt] illorumadu, islorumadu (L), irgromerau, irgromereddau, irgroromeddau, irfilichittau (N), slomborau, slomburau, scordulau (C), isgiumiddaddu (S), sdurruciulatu (G)

sgommare vt. [to ungum, dégommer, desengomar, degummieren] isgommare (L), irgommare (N), sgommai (C), isghommà (S), sgummà (G)

sgonfiamento sm. [deflation, dégonflement, deshinchadura, Entleerung] disunfiamentu, isunfiamentu (L), irgonfiadura f. irbuvonzu, isuffrada f., -adura f., isuffronzu (N), disunfradura f. (C), isghunfiamentu, ibbuffamentu (S), sgunfiamentu, disunfiamentu (G)

sgonfiare vt. [to deflate, dégonfler, deshinchar, entleeren] disunfiare, isgonfiare, isunfiare, isbuffare (L), irgonfiare, irbuvare, isuffrare, isunfrare, istisiddare (N), disunfrai (C), isghunfià, ibbuffà (S), sgunfià, disunfià, sbuttà (G)

sgonfiata sf. [deflation, désenflure, deshinchazón, Entleerung] disunfiada, isgonfiada, isunfiada, -adura, isbuffada (L), irgonfiada, irbuvada, -adura (N), disunfrada (C), isghunfiadda, ibbuffadda (S), sgunfiata, disunfiata, sbuttata (G)

sgonfiato pp. agg. [deflated, dégonflé, deshinchado, entleert] disunfiadu, isgonfiadu, isunfiadu, isbuffadu (L), irgonfiau, irbuvau, isuffrau, istisiddau (N), disunfrau (C), isghunfiaddu, ibbuffaddu (S), sgunfiatu, disunfiatu, sbuttatu (G)

sgonfio agg. [deflated, dégonflé, deshinchado, entleert] disunfiadu, isgónfiu, isbuffadu (L), irgónfiu (N), disunfrau (C), isghónfiu (S), sgónfiu, disunfiatu (G)

sgonfiotto sm. [bump. bosse, buñuelo hueco, Puff] zuellu, coccoroi, cuccubaju, cuccurveddu, bioccu (it. bioccolo) (L), burte, burruttone, bunzu (N), bùngiu (cat. bony), coccoroi, tzùmburu (C), cuccuau, bumbuglioni, ciumbusoni (S), burrugghjoni, rubbioni, chjarabòcculu, zueddu (G)

sgorbia  sf. [gouge, gouge, gubia, Hohleisen] isgùbbia, isgrùbbia (tosc. sgubbia), cùrbia (L), irgùbbia (N), sgùbbia (C), isghùbbia, rusunitta, raippùgliu m. (S), sgùbbia (G) // irgubbiare (N), sgubbiai (C) “lavorare con la s.”; nas’’e sgùbbia (C) “naso adunco”

sgorbiare vt. [to scrawl, griffonner, borronear, beflecken] isburronare, burronare, iscorfionare, impiastrare, impastucciare (L), impiastrare, inturuddare, irgorbiare, irgubbiare, atzoroddare (N), scarraffiai, sgarraffiai, scarraffattai, isburrai (C), ischranfiunà (S), fà cinfrioni, imbruttà (G)

sgorbio sm. [scrawl, griffonnage, borrón, Gekritzel] burrone, isburrone (sp. borrón), isgrùbbiu, iscorfione, iscroffione, isgranfione, impastùcciu (L), irgórbiu, irghirbu, lezori, impiastru, atzoroddu (N), scarràffiu, scarraffattoni, sgarraffattoni, burroni, sburroni (C), ischranfioni (S), burroni, cinfrioni (G)

sgorgamento sm. [gushing out, jaillissement, derrame, Hervorschiessen] brotamentu, brotadura f., isbuccamentu (L), brotadura f., gurgulliadura f., benadura f. (N), spironciadura f., brotadura f. (C), zampillamentu, gittaddura f. (S), sburramentu, schizzulamentu, ghjttatura f. (G)

sgorgare vi. [to gush (out), jaillir, manar, strömen] brotare (cat. sp. brotar), imbrotare, rebundare, tzurrare, isbuccare, irrusciare (cat. arruixar) (L), brotare, gurgulliare, benare, ischintziddare, tzurruare (N), spironciai (cat. espirar), brotai, mizai, tzurrai (C), zampillà, ibbruttà, ibburrià, gittà, iscì (S), sburrà, schizzulà, ghjttà, iscì (G)

sgorgata sf. [gushing out, jet, chorro, Hervorschiessen] brotada, isbuccada, irrusciada (L), brotadura, gurgulliada, benadorju m. (N), spironciada, istricchiddu m., brotada (C), ibbrottadda, zampilladda (S), sborru m., schizzulata, ghjttata (G)

sgorgato pp. agg. [gushed, jalli, brotado, strömt] brotadu, isbuccadu, irrusciadu (L), brotau, gurgulliau, benau, ischintziddau (N), spironciau, brotau (C), zampilladdu, ibbruttaddu, gittaddu, isciddu (S), sburratu, schizzulatu, ghjttatu , isciutu (G)

sgottare vt. mar. [to bail, lever l’eau de la barque, agotar, ösen] bogare s’abba dae sa barca (L), bocare s’abba dae sa barca (N), bogai s’àcua de sa barca (C), buggà l’eba da la barcha (S), sguttà (G)

sgovernare vt. [to misgovern, gouverner mal, desgobernar, regieren schlecht] guvernare male (LN), guvernai mali (C), gubennà mari (S), guvilnà mali (G)

sgozzamento sm. [slaughter, égorgement, degüello, Abschlachten] iscannamentu, ispojolada f., ispojolamentu, ispoloju (L), irgannadura f., irgannighinadura f., ispojoladura f. (N), sgannamentu, sgranguenamentu, spojolamentu (C), ischannamentu (S), scannamentu (G)

sgozzare vt. [to slaughter, égorger, degollar, die Kehle durchschneiden] iscannare, ispojolare, isgangare (L), irgannare, irgangare, irgannighinare, ispojolare, ispozolare (N), spojolai, sgannai, sgraguenai, sgranguenai, spujai, , ispujai, spuliai, spuriai, sgangai, scraxai, iscraxai (C), ischannà, ippurà, spaiulà (S), scannà (G) // iscannadorzu, pojolu (L), sgannadroxu (C) “punto della gola in cui si conficca il coltello per s. le bestie”

sgozzato pp. agg. [slaughtered, égorgé, degollado, abgestochen] iscannadu, ispojoladu, isgangadu (L), irgannau, irgangau, irgannighinau, ispojolau, ispozolau (N), spojolau, sgannau, sgraguenau, sgranguenau, spujau, spuliau, spuriau, sgangau, scraxau (C), ischannaddu, ippuraddu (S), scannatu, spaiulatu (G)

sgozzatore sm. [slaughterer, égorgeur, degollador, Abstecher] iscannadore, ispojoladore (L), irgannadore, irgannighinadore, irgangadore, ispojoladore (N), spojoladori, sgannadori, sgangadori, scraxadori (C), ischannadori (S), scannadori (G)

sgozzatura sf. [slaughter, égorgement, degüello, Abschlachten] iscannadura, ispojoladura, isgangadura (L), argasadura, argasu m., irgannadura, irgangadura, irgannighinadura, ispojoladura (N), spojoladura, sgannadura, sgranguenadura, sgangadura, scraxadura (C), ischannaddura, ippurazioni (S), scannatura (G)

sgracimolare vt. [to scrape together, grappiller, sacar los racimos, die Rispe schneiden] iscaluzare (L), iscalutzare, irtzitzicrare (N), sciscillonai (C), ischaruggià, ischabazzurà (S), scalugghjà, iscalugghjà, scapacciulà (G)

sgradevole agg. mf. [unpleasant, désagréable, desagradable, unangenehm] isgradessidu, dispiaghente, aescosu (detto del cibo) (L), irgradéssiu, obescosu (N), disaggradéssiu (C), digradissiddu, digradiddu (S), disaggradissitu, disaggradìuli, discaru, sgradissutu (G)

sgradevolmente avv. [unpleasantly, désagréablement, desagradablemente, unangenehm] disaggradessidamente, chen’aggradu, chi non piaghet (L), chena lu gradèssere (N), disaggradessidamenti (C), chi no piazi, chena aggradissimentu (S), chi no piaci, disaggradatamenti (G)

sgradire vt. vi. [to dislike, ne pas agréer, no gustar de, unmögen] disaggradessire, disgradessire, isgradèssere, disaggradèssere (sp. desagradecer), disaggradare (it. ant. disaggradare o sp. desagradar) (L), disaggradèssere, grijare, irgradèssere, no aggradèssere (N), disaggradessi, disaggradai (C), digradì, digradissì (S), disaggradà, disaggradissì, sgradissì, sgradessì (G)

sgradito pp. agg. [disagreeable, désagréable, desagradable, unliebsam] disaggradessidu, disaggradadu, disaggradidu, disgradessidu (L), irgradéssiu, disaggradéssiu, irgradéschitu, irgradéssiu, no aggradéssiu (N), disaggradéssiu, disaggradau (C), digradiddu, digradissiddu (S), disaggradatu, disaggradissutu, sgradissutu, sgradessitu, sgraditu (G)

sgraffiare vt. [to scratch, égratigner, arañar, kratzen] raffiare, iscarraffare, iscraffionare (L), arrancare (N), scarraffiai, sgarraffiai (C), raffià (S), granfià, griffà (G)

sgraffiatura sf. [scratch, égratignure, arañazo, Kratzer] raffiadura, iscraffionadura (L), arrancadura (N), scarraffiadura, sgarraffiadura (C), raffiaddura (S), granfiatura (G)

sgraffignare vt. [to pilfer, chiper, garrafiñar, abnehmen] arrampionare, affranciare, furare (lat. FURARE), isfraschionare (L), irgraffignare, furare, aungrare, ciappare (piem. ciapè) (N), aggranciri, rapignai, inghittiai, inghittai, unghittai, ciappai (C), isghranfignà, isghrattugnà, rampiggià, arrampiggià, affrancà (S), arrappà, arrappiulà, pappiulà, furà, arrascià (Lm) (G)

sgraffignato pp. agg. [pilfered, chipé, garrafiñado, abgenommen] arrampionadu, affranciadu, furadu, isfraschionadu (L), irgraffignau, furau, ciappau (N), aggranciu, rapignau, inghittiau, unghittau, ciappau (C), isghranfignaddu, isghrattugnaddu, rampiggiaddu (S), arrappatu, arrappiulatu, pappiulatu, furatu (G)

sgraffio sm. [scratch, égragniture, rasguño, Schramme] arrampionamentu, affrànciu, fura f.; ràffiu (L), irgraffignadura f., fura f.; arranca f., affarruncu (N), scarraffiadura f., sgarraffiadura f.; scarràffiu, sgarràffiu (C), raffiaddura f.; ràffiu (S), granfiatura f.; grànfiu (G)

sgrammaticato agg. [ungrammatical, incorrect, lleno de faltas de gramática, (grammatisch) falsch] isgrammaticadu (L), irgrammaticau (N), sgrammaticau (C), isghrammatiggaddu (S), sgrammatticatu (G)

sgrammaticatura sf. [grammatical mistake, faute de grammaire, error de gramàtica, Grammatikfehler] isgrammaticadura (L), irgrammaticadura (N), sgrammaticadura (C), isghrammatiggaddura (S), sgrammatticatura (G)

sgranabile agg. mf. [shelling, égrenable, posible de ser desgranado, entkörnen] de isgranare (ispuligare, isbucciare) (L), de irgranare (istecare) (N), de sgranai (stegai) (C), isghranàbiri, isghragnàbiri (S), sgranàbbili (G)

sgranare vt. [to shell, égrener, desgranar, entkörnen] isgranare, irranare, ispuligare, isbucciare, ispurgare, isconiare (probm. lat. *EXCUNEARE), isprunire, appinnulare, ischiare (L), irgranare, irgraniare, irgraneddare, ispisare, istecare, appirastrare, pirastrare (N), sgranai, isgranai, stegai, spappai, scoinai, sprugai (C), isghranà, isghragnà, ippuriggà, ibbuccià (S), sgranà, isgranà, spulgà, scurrucchjulà (Cs) (G) // appinnulare sos ojos, ispitzulinare (L), appirastrare sos ocros (N), abbubburrociai (C), spampanà, sbarracà (G) “s. gli occhi”

sgranato pp. agg. [shelled, égrené, desgranado, entkörnt] isgranadu, irranadu, ispuligadu, isbucciadu, ispurgadu, isconiadu, isprunidu, appinnuladu, ischiadu (L), irgranau, irgraneddau, ispisau, istecau, appirastrau (N), sgranau, stegau, spappau, scoinau, sprugau (C), isghranaddu, isghragnaddu, ippuriggaddu, ibbucciaddu (S), sgranatu, sgranaddu (Cs), isgranatu, spulgatu (G)

sgranatura sf. [shelling, égrenage, desgrane, Entkörnung] isgranadura, ispuligadura, isbucciadura, irranadura, ischiada, -adura, isconiada, iscóniu m. (L), irgranadura, irgranonzu m., istecadura, appirastradura (N), sgranadura, ,sgranamentu m. stegadura, spappadura, scóinu m. (C), isghranaddura, isghragnaddura, ippuriggaddura, ibbucciaddura (S), sgranatura, isgranatura (G)

sgranchire, -iare vt. [to stretch, dégourdir, desentorpecer, recken] istirare, istiratzare, istiriolare, illorigare (L), iscrancare, iscranchire, iscancarare, iscancarronare, istirare, istiriolare (N), stendiai, arregattai (sp. regatear) (C), isghranchì, isthirazzà (S), sgranchì, sgrancà (G)

sgranellare vt. [to hull, égrainer, desgranar, abbeeren] irraneddare, ispupionare, ispupujonare, isgranare (L), irgraneddare, irgranicheddare, irpupujonare (N), spibionai, sgranai (C), ippupiunà, isghranà (S), spupiunà, sgranà (G)

sgranellato pp. agg. [hulled, égrainé, desgranado, abbeert] ispupionadu, ispupujonadu, isgranadu (L), irgraneddau, irgranicheddau, irpupujonau, irburdonau (N), spibionau, sgranau (C), ippupiunaddu, isghranaddu (S), spupiunatu, sgranatu, sgranaddu (Cs) (G)

sgranellatura sf. [hulling, égrainage, desgrane, Abbeeren] ispupionadura, ispupujonadura, isgranadura (L), irgranicheddadura, irgranadura irgranonzu m.,  irpupujonadura (N), spibionadura, sgranadura, sgranamentu m. (C), ippupionaddura, isghranaddura (S), spupiunatura, sgranatura (G)

sgranfignare vt. vds. sgraffignare

sgranocchiare vt. [to munch, croquer, comer algo que cruje, knabbern] mastulare, mastuzare (probm. it. maciullare), matziare (sic. mazzicari) (L), mattulare, traccheddare (N), matzulai, matziai, massiai, streccheddai (C), masthuzzà (S), mastuccià, rumulà (G)

sgranocchiato pp. agg. [munched, croqué, comido algo que cruje, benagt] mastuladu, mastuzadu, matziadu (L), mattulau, traccheddau (N), matzulau, matziau, massiau (C), masthuzzaddu (S), mastucciatu, rumulatu (G)

sgranocchiatura sf. [munching, croquement, comida algo que cruje, Genage] mastuladura, mastuzadura, matziadura (L), mattuladura, traccheddadura (N), matzuladura, matziadura (C), masthuzzaddura (S), mastucciatura, rumulatura (G)

sgrappolare vt. [to take the grapes, égrapper, despalillar, kämmen] ispupionare, ispupujonare, ispipionare, isbudronare (L), irpupujonare, irburdonare, irtzitzicrare (N), spibionai (C), ippupiunà (S), spupiunà, sbrutunà (G) // irtzitzicronzu (N) “sgrappolamento”

sgrappolatoio sm. [grape-scissors pl., égrappoir, despalillador, Traubenkamm] ispupionadorzu (L), irpupionadorju (N), spibionadroxu (C), ippupionaddòggiu (S), spupiunatogghju, sbrutunadori (G)

sgrassare vt. [to take thr grease off, dégraisser, desengrasar, entfetten] isgrassare, isozare, disozare, isozighinare, isozigare (L), irgrassare, isozare, issudriare, ischeddare (N), sgrassai, sdollai (C), igrassà, isghrassà (S), sgrassà, spingunà (Lm) (G) // isozadore (LN) “sgrassante, sgrassatore”; isozigamentu (L), illiberonzu (N) “sgrassamento”

sgrassato pp. agg. [taken the grease off, dégraissé, desengrasado, entfettet] isgrassadu, isozadu, isozigadu (L), irgrassau, isozau, ischeddau, issudriau (N), sgrassau, sdollau (C), igrassaddu, isghrassaddu (S), sgrassatu (G)

sgrassatura sf. [taking the grease off, dégraissage, desengrase, Entfettung] isgrassadura, isozada, -adura, isozigada, -adura, isozigamentu m., isózigu m. (L), irgrassadura, isozadura, issudriadura (N), sgrassadura, sdolladura (C), igrassaddura (S), sgrassatura (G)

sgravamento sm. [lightening, décharge, alivio, Entlastung] isgravamentu, isgraviadura f., illieramentu, illierera f., illieronzu, appinnulada f., (L), illiberadura f., aunzadura f., criadura f. (N), illieróngiu, scindióngiu, sfendióngiu (C), illiaramentu, agnaddura f., libaramentu (S), alliciramentu, liarugnu, agnata f., alliata f. (G)

sgravare, -arsi vt. vi. [to lighten, décharger, aligerar, entlasten] illierare, lierare (lat. LIBERARE), issindigare, isfindigare (lat. *EXFINDICARE), illibertare, isburbare, isburdare, isgraviare, disaggraviare (sp. desagraviar); anzare (lat. *AGNARE), criare (detto delle bestie; lat. CREARE), isgravare (L), illiberare, disgarrigare, irgraviare,  issindicare, issinnicare, infindicare; anzare, criare (N), illierai, sfendiai, scendiai, iscendiai, scindiai, springiai; angiai, isgravai  (C), illiarassi, igliarassi, libarassi, allizariggassi; agnassi  (S), allicirà, liarassi, sprignassi, palturì, libbarassi; agnà (G) // isgiarrettare (L) “s. delle nuvole”

sgravata sf. [lightening, décharge, desgravación, Entlastung] illierada, issindigada, isfindigada, isgraviada; anzada (detto delle bestie) (L), illiberada, illiberadura; anzada (N), illierada, sfendiada, scendiada, springiada; angiada (C), illiaradda, illiarera, igliarera; agnadda (S), allicirata, liarugnu m., sprignata; anzata (G)

sgravato pp. agg. [lightened, déchargé, aligerado, entlastet] illieradu, lieradu, isgravadu, issindigadu, isfindigadu, illibertadu, isburbadu, disaggraviadu, isgraviadu; anzadu, criadu (detto delle bestie) (L), illiberau, infindicau; anzau, criau (N), illierau, sfendiau, scendiau, springiau; angiau (C), illiaraddu, igliaraddu, libaraddu, allizariggaddu; agnaddu (S), alliciratu, liaratu, sprignatu, palturitu, libbaratu; agnatu (G) // bacca iscutta (L) “vacca s.”

sgravidare vi. vds. sgravare

sgravio sm. [lightening, décharge, alivio, Entlastung] isgravamentu, isgraviadura f., disaggràviu (sp. desagravio) (L), irgràviu, disgàrrigu (N), sgravamentu, sgravadura f. (C), allizariggamentu (S), disaggràviu, disgàrrigu (G)

sgraziataggine sf. [ugliness, gaucherie, grosería, Reizlosigkeit] isgarbadesa, lezesa, feura (sp. ant. feura) (L), lezore m., lezesa, irgrabu m. (N), sgarbadesa, leggiori m. (C), bruttèzia, isghabbaiddèzia (S), sgalbatesa, bruttesa, suzzura (G)

sgraziato agg. [awkward, gauche. desangelado, zeizlos] feu, chena gràscia, anchilosu, isambesciadu, iscioncu (L), irgrabau, iscronniau, dubbaroi, irdraganau (N), scundiu (sp. escondido), trogolassu (C), di mara frigura (S), disaggraziatu (G)

sgretolamento sm. [pounding, désagrégation, resquebrajadura, Zerbröckelung] isfarfaruzamentu, irranzamentu, isuppadura f. (L), dirrughidura f., ascradura f., iscazadura f., irfarfaruzamentu, fricchinadura f. (N), sciusciu, spimpirinamentu, scirfinamentu (C), iffaiffunizamentu, iffaiffagliuramentu (S), schilivramentu, sbrinnulamentu, scarracciamentu, magnulamentu (G)

sgretolare vt. [to crumble, désagréger, resquebrar, zerbröckeln] isfarfaruzare, irranzare, isuppare, ischercheddare, iscattare (lat. COACTARE) (L), si dirrùghere, s’ascrare, s’iscazare, s’irfarfaruzare, si fricchinare (N), sciusciai, isciasciai, spimpirinai, scirfinai (C), iffaiffunizà, iffaiffagliurà, isfrisginà (S), magnulà, schilivrà, sbrinnulà, scarraccià (G) // tzaccarrinu, tzaccarrosu (L) “facile a sgretolarsi”

sgretolato pp. agg. [crumbled, désagrégé, resquebrado, zerbröckelt] isfarfaruzadu, irranzadu, isuppadu, iscattadu (L), dirruttu, ascrau, iscazau, irfarfaruzau, fricchinau (N), sciusciau, spimpirinau, scirfinau (C), iffaiffunizaddu, iffaiffagliuraddu (S), magnulatu, schilivratu, sbrinnulatu, scarracciatu (G)

sgretolio sm. [crumbling, désagrégation, resquebrajadura, Abbröckeln] isfarfaruzadura f., irranzadura f., iscattadura f. (L), ascradura f., iscazadura f., irfarfaruzadura f., fricchinadura f. (N), sciusciu, sciusciadura f., scirfinadura f., spimpirinadura f. (C), iffaiffunizaddura f., iffaiffagliuraddura f. (S), magnulatura f., schilivratura f., sbrinnulatura f., scarracciatura f. (G)

sgridare vt. [to rebuke, réprimander, regañar, schelten] brigare (it. brigare), disattinare (sp. desatinar), trilliare, istestulare, isvruncire, isvrunciare, remprèndere (L), brigare, abbruncare, attremenare, appiluccare, irmurrare, abboluire, accanarjare (N), strunciai (sp. tronchar), appremiai, inchirriai, certai, stidingiai, istidingiai, istrat(t)allai, strat(t)allai (it. stratagliare) (C), brià, ivvrunzià (S), brià, papatà (G)

sgridata sf. [rebuke, réprimande, reprensión, Schelte] briga (it. briga), abbruncada, trilliada, isvrunciada, isbrionada (L), briga, abbruncada, attremenada, appiluccada, irmurrada, accanarjada (N), strunciada, strùnciu m., certara, certu m., certada, xertara, strat(t)allada, briva, inchirriada (C), briadda, ivvrunziadda (S), papata, briata, accittu m, discara, discarata, paltàccia, missamanu, brea (G)

sgrigliolare vi. vds. scricchiolare

sgrinfiare vt. [to steal, voler, hurtar, klauen] furare (lat. FURARE), arrampionare, affranciare, isgrattiare (L), furare, raspignare, pecuzare (N), rapignai, furanciulai, ciappai (piem. ciapè), unghittai (C), furà, rampiggià, crabiunà, pisanà, caggaiurà (S), furazzà, arrappà, arrappiulà, pappiulà, sgraffignà (G)

sgrommare vt. [to take the encrustation, détartriser, raspar el tártaro, dem Weinstein entfernen von] iscrostare, isgromare, bogare s’araddu (L), bocare s’aragaddu, irgrostare, istrattaddare (N), bogai s’aradaddu (sa telacuba) (C), ischrusthà, bugganni l’araddu (lu làddaru) (S), bucanni la rudda (lu raddu) (G)

sgrondare vi. [to drip, égoutter, escurrir, tropfen] irrundare, isguttare, luttiare, guttiare (lat. GUTTIARE) (L), guttiare, irguttare, succuttare (tosc. ant. soggottare) (N), sguttai, stiddiai, scolai (C), isghuttià, isghuttiggià, guttiggià (S), sguttigghjà, sguttà, sprindulà, tilchjulà (G)

sgroppare vt. vi. [to buck, récalcitrer, desenlazar, das Kreuz eindrücken] cummarare, cumerare, cadraminciare, carchidare (lat. CALCITRARE), archettare (L), cummerare, iscumberare, archettare, iscradeddare, irgroppare, ginettare, cambussonare, iscardabuddare, cardabuddare (N), carcinai, accarcangiai, donai seddadas (càrcinus), cracciai (C), isghruppà, ischadramincià, cummarà, crabettinà (S), scalcagnà, cummarà, ispidichinà (G)

sgroppata sf. [bucking, récalcitrance, bote del caballo, schneller Ritt] cummarada, cadraminciada, carchidada, archettada (L), irgroppada, cummerada, iscumberada, iscradeddada, ginettada, cambussonada, cardabuddu m., iscardabuddada (N), carcinada, accarcangiada (C), isghruppadda, ischadraminciadda, cummaradda, crabettinu m. (S), cummarata, scalcagnata, ispidichinata (G)

sgropponare/1 vt. vi. vds. sgroppare

sgropponare/2 vi. (sgobbare, faticare) [to drudge, s’éreinter, fatigarse, sich abmühen] fadigare (lat. *FATICARE), mattanare, cadeliare, istimpidare (L), fadicare, picare un’istrippa, irgobbare (N), fatigai, fadiai, sgobbai (C), fadiggà, suffrattà, isghubbà (S), faticà, smatarascià, infraustà (G)

sgrossare vt. [to refine, dégrossir, desbastar, zurichten] irrussare, isfinigare, dolare (lat. DOLARE) (L), disgrussare, irgrussare, dolare (N), sgrussai, scuadrigiai (s. il legname) (C), isghrussà, digrussà, disghrussà (S), sgrussà, affinicà (G) // grussumu (S) “sgrossatura”; irgrussada (N) “sgrossata”

sgrossato pp. agg. [refined, dégrossi, desbastado, zegurichtet] irrussadu, isfinigadu, doladu (L), irgrussau, dolau (N), sgrussau, scuadrigiau (C), isghrussaddu, digrussaddu, disghrussaddu (S), sgrussatu, affinicatu (G)

sgrovigliare vt. [to unravel, débrouiller, desembrollar, entwirren] isboligare, istrobojare (L), irbolicare, irbojare, istrepojare, irzurungare, irmodare (N), sboddicai, sboddiai, spoddiai, allomburai (C), dipanà, isciuglì, ibburiggà, bugganni azzora (S), sdurrucciulà, sbruddià, sbulià (G)

sgrugnare vt. [to strike in the face, casser la gueule, romper el hocico, ins Gesicht schlagen] ismurrare (L), irmurrare, istutturrare, iscaviare (N), smurrai, ismurrai, sbruncai, scaviai, iscaviai (C), immurrà (S), pistà lu murru (lu bruncu) (G) ) // scaviai (C) “anche: suonare le campane a distesa”

sgrugnata sf. [blow in the face, gourmande, hocicada, Maulschelle] ismurrada (L), irmurrada, irmurritzada, iscaviada, iscaviadura, istutturrada (N), smurrada, ismurrara, sbruncada, scaviada, iscaviadura (C), immurradda (S), colpu illu murru (cun lu bruncu) m. (G)

sgrumare vt. [to scrape tartar from, détartriser, raspar el tártaro, den Tatar nehmen] isgrumare (L), irgrumare (N), scumai, bogai sa gruma (grumma) (C), bugganni lu trumentu (S), bucanni la rudda (lu raddu) (G) // grumada (L) ”sgrumata”; isgrumera f. (L) “periodo della sgrumatura”

sgruppare vt. [to untie, disperser, desanudar, versprengen] ischerriare, ischirriare, abbandare (L), istazare, istumbare, irgrustiare (N), scongiuntai, descongiuntai (cat. desconjuntar), scrobai (C), siparà, disthaccà (S), schirrià, scumpagnà (G)

sguaiataggine, -ezza sf. [uncomeliness, grossièreté, desplante, Unart] imbérriu m., bischidore m., bischidùmine m., denghe m. (sp. dengue), anfania (it. ant. anfania), grànghida (L), ispoporoddu m., arroddu m.,  iscanzamentu m., denghe m. (N), denghi m., milindru m. (sp. melindre), schinceria (it. ant. schincio), brimbillu m., aggrogottu f. (C), ischumpusthèzia, maimenda, imbèrriu m., vischiddumu m. (S), mìnguli m. pl., chjacculummu m., imbirriùgghjni (G)

sguaiatamente avv. [unbecomingly, grossièrement, descomedidamente, unmaierlich] dengosamente, a s’imbeléschida, cun imbérriu, a s’iscontonada, a saccheddu (L), chin arroddu, a iscazadura (N), dengosamenti, milindrosamenti (C), cu’ maimenda, cu’ vischiddumu, a la barabba, a la magnaccina (S), liccatamenti, cun chjacculummu (G)

sguaiato agg. [unbecoming, grossier, descomedido, unmaierlich] leitanu (probm. sp. liviano), bischidatzu, iscioncu, magnosu (it. ant. magno), dengosu (sp. dengoso), melindrosu (sp. melindroso), imbeléschidu, imbeléddidu, ammadreddadu, isciambesciadu, isambesciadu, isgadólciu (it. catorcio) (L), iscanzau, dengosu, ispoporoddau, melindrosu, affroddieri, ligronesu (N), iscioncu, dengosu, dengheri (sp. denguero), milindrosu, poddosu, schinceriosu, saboneri (C), ischumposthu, imberriaddu, fattittàggiu, migni-migni (S), scumpostu, chjàcculu, imbirriatu, liccatu (G)

sguainare vt. [to unsheathe, dégainer, desenvainar, den Säbel ziehen] isbainare, disimbainare (L), irbainare, irfoderare (N), sbainai, sbaniai, sgainai (C), ibbainà (S), bucà la spada da la batta (da lu stùciu) (G)

sguainato pp. agg. [unsheathed, dégainé, desenvainado, gezogen] isbainadu (L), irbainau, irfoderau (N), sbainau, sbaniau, sgainau  (C), ibbainaddu (S), cu’ la spada fora da la batta (G)

sgualcimento sm. [creasing, chiffonnage, fruncimiento, Zerknittern] trichizonamentu, attrichinzada f., attrichinzamentu, increbuccimentu, appistizonada f., -adura f., attribuntzida f., -idura f., prighizonadura f. (L), affrunzeddada f., appistizonada f., appistichizonada f., attrippoddida f., apperchizonada f., pistichinonzu, pistichizone, pistichizononzu (N), allosingiamentu, allusingiamentu, alluxingiamentu, granculadura f., affriscillonada f. (C), ammuzzuramentu, ammurruzzuramentu, ischuscimignadda f. (S), manciulamentu, ingruciuppimentu, sfradappamentu (G)

sgualcire vt. [to crease, chiffonner, fruncir, zerknittern] attrichinzare, attrichizare, attrighinzire, attrintzioddare, trinchinzare, trichizonare, attrichinzonare, incrucciuppire, ingrucciuppire, ingrincippire, aggruncippire, aggrunciare, aggruncire, aggrunciulire, aggrunciuppulare, increbuccire, aggraminzonare, cipiroddare, attribuntzire, attrippoddire, attrippoddare, trippoddare, attripitzare, iscartafogliare, prighizonire, attrubunzare, istrubunzare (L), affrunzeddare, attrippoddire, granculare, aggranchizonare, appistizonare, appistichizonare, pistichizonare, prichinzonare, apperchizonare, pinnicrare, pinnicreddare, cipiroddare, affrignonare, frunzire (cat. frunzir) (N), allosingiai, allusingiai, alluxingiai, appistillonai, scraffangiai, iscraffangiai, scartafogliai, affringillonai, affrangillonai, affriscillonai, affrascillonai, frunciri, frunziri, cascai (sp. cascar), granculai (C), ammuzzurà, ammurruzzurà, aggrucciubbì, ibbuttazzà, ischuscimignà (S), malciauddì, manciulà, ingruciuppì, aggruciuppì, sfradappà, amminuggià (Cs), ignimulà (Lm) (G)

sgualcito pp. agg. [creased, chiffonné, fruncido, zerknittert] attrichinzadu, attrichizadu, trinchizadu, trichinzadu, trighizonadu, trichizonadu, attrichinzonadu, incrucciuppidu, ingrucciuppidu, ingrincippidu, aggruncippidu, aggrunciadu, aggruncidu, aggrunciulidu, increbuccidu, aggraminzonadu, cipiroddadu, peighizinadu, attribuntzidu, attrippoddidu, attrippoddadu, trippoddadu, attripitzadu, iscartafogliadu, attrubunzadu (L), affrunzeddau, attrippoddiu, granculau, aggranchizonau, appistizonau, appistichizonau, pistichizonau, apperchizonau, prichizonau, pinnicreddau, pinnicrosu, cipiroddau, affrignonau, frunziu (N), allosingiau, allusingiau, alluxingiau, scraffangiau, scartafogliau, affringillonau, affrangillonau, affriscillonau, affrascillonau, frungiu, frunziu, cascau, granculau (C), ammuzzuraddu, ammurruzzuraddu, aggrucciubbiddu, ischuscimignaddu (S), malciaudditu, manciulatu, ingruciuppitu, aggruciuppitu, sfradappatu, frustu, amminuggiaddu (Cs), ignimulatu (Lm) (G)

sgualcitura sf. [creasing, chiffonnage, fruncimiento, Zerknittern] trichizonadura, attrichinzadura, attrichinzu m., aggruncidura, increbuccida f., increbuccidura, aggrunciulidura, incrispida, -idura, incrucciuppidura, ingrunciuppida, ingrunciuppimentu m., trippoddada, -adura ( (L), frunzidura, affrunzeddadura, appistizonadura, appistichizonadura, appisticononzu m., pistichizonada, -adura, attrippoddidura, apperchizonadura, pinnicrada, -adura, pinnicronzu m., pinnicreddada, pinnicreddonzu m., pirzigone m., pizigone m. (N), allosingiadura, allusingiadura, alluxingiadura, cascadura, granculadura, frunzidura (C), ammuzzuraddura, ammurruzzuraddura, aggrucciubbiddura (S), manciulatura, aggruciuppitura, sfradappatura, amminuggiadda (Cs) (G)

sgualdrina sf. [harlot, putain, lumia, Dirne] bagassa (cat. bagassa), brùscia (cat. bruixa; sp. bruja), carrogna (cat. carronya), tròia (L), bagassa, brussa (N), bagassa, ègua (lat. EQUA), brusciotta (cat. bruixota), carrogna, mulotta (cat. mulota), scàia(C), bagassa, ischàglia, tròia (S), bacassa, mecca, ruffa, fraschitta, bedda mea (G)

sgualdrineggiare vi. [to harlot, faire la putain, hacer la mujer de mala vida, sich prostituieren] bagassare (LN), bagassai (C), bagassà (S), bacassà (G) // isbagassàresi (L) “darsi alla bella vita”

sguanciare vt. [to dislocate s. o.’s jaw, démantibuler la mâchoire, desquijarar, schräg abschneiden] fàghere sas cosciales (sas ispallettas) a su muru (L), fàchere sas tzembranas (N), fai is istàntilis (is sciambranas) (C), fà li cusciari (S), fà li cusciali (G) // immustatzada f. (L), isfaldu (C) “sguancio”; immustatzare (L) “s. del fucile”

sguancio (a) md. [awry, en biais, al sesgo, schief] a chivésciu, a iscadràppiu, a chiffilu, a fàlchinu, de traessu, s’imbesse (L), a culembradura, de travessu, a piliesse, a canacosta (N), a biàsciu, a trottu,  a perriunga, a segascirra, de sbiàsciu (C), di trabessu, a ribessu, a l’invessu (S), di sbascinu, di schilvessu, a lu riessu (G)

sguardo sm. [look, regard, mirada, Blick] mirada f., ojada f., abbaidada f., appompiada f., appompiadura f., inchérrida f., inchizida f., inchizada f. (s. truce), làmpada f. (s. sfuggevole), allampada f., iscampiada f., isperiada f., mìriu ,remirada f., crista f. (L), abbaitata, ocrada f., ocradura f., ocritura f. annotada f., pompiada f., appompiada f., appompionzu, appómpiu, mirante, mirada f., mirata f., mirionerata f., occiada f., volitzata f., agherada f., crarizada f., bardiada f. (N), castiamentu, castiara f., castiada f., mirada f., mirara f., oghiada f., oghida f., oghidura f., oghiera f., appómpiu, pompiada f., incilladura f., incillimentu (s. torvo) (C), abbaiddadda f., ucciadda f., miradda f. (S), mirata f., mira f., rimiru, figghjulata f., ucchjata f., alzata d’occhj f., miccata f., pinnulata f., spinnulata f. (G) // dare cara (L) “dare uno s. di simpatia”; abbaidare a corroncinu (L) “dare degli s. torvi”; chinnire sos ojos (L) “dare s. fugaci”; incristadura f. (L) “s. fiero”; oviada f. (L) “s. ammaliatore”; ocrialluttu (N) “dallo s. furbo”; S’ómine si connoschet a s’ocradura (prov.-N) “L’uomo si riconosce dallo s.”

sguarnimento sm. [untrimming, dégarnissement, despojo, Entblössung] isfrunimentu, isfrunida f., isfrunonzu (L), irfrunimentu, irfrunidura f. (N), sguarnimentu, sfurnimentu (C), isghuannimentu (S), sfrunimentu (G)

sguarnire vt. [to untrim, dégarnir, desguarnecer, entblössen] isfrunire (L), irfrunire (N), sguarniri, sfurniri (C), isghuannì (S), sfrunì (G)

sguarnito pp. agg. [untrimmed, dégarni, desguarnecido, entblösst] isfrunidu (L), irfruniu (N), sguarniu, sfurniu (C), isghuanniddu (S), sfrunitu, sfruniddu (Cs) (G)

sguattero sm. [scullery-boy, marmiton, galopín, Küchenjunge] teraccu (prerom.), mutzu (it. mozzo), basseri (cat. bassa) (L), mutzu, labaprattos (N), mutzu, munzu, basseri (C), ziraccu, labapiatti (S), ziraccu, laapiatti (G)

sguazzare vi. [to wallow, barboter, chapotear, planschen] isciacculare, isciocculare, issucculare, abbrontare (L), assuccare, abbattare, tzacculare (N), sciampulai, sciampullai, isciaculai,  sciaculai (C), isciuccà, isciucchittà (S), sciuccà, ciambuttà (Lm), imbulcinassi, impulcinassi (G) // sciàccula-sciàccula, sùccula-sùccula (C)  “sguazzando”

sgubbia sf. vds. sgorbia

sguercire vi. [to ruin one’s eyes, forcer la vue, cansar la vista, aufbrechen das Augenlicht] appirastrare sos ojos, imbajoccare (L), appirastrare sos ocros, ispulicare sa bista, imbajoccare (N), imbajoccai, abbubburrociai, imbisogai (C), dibintà occitorthu (S), diintà occhjghelzu (occhjtoltu) (G)

sgufare vt. [to mock, se moquer de, burlar, necken] beffare, imbeffare, moffare (cat. sp. mofa) (L), beffare, picare in ziru, fàchere a lera (N), beffai, ciaccottai (sp. chacotear), imbovai (sp. embobar) (C), biffà, imbiffà, matruffà (S), straà, biffà, ciunfrà (G)

sguinciare vt. [to cut awry, glisser, voltear, schräg abschneiden] segare barritortu (L), secare a tortibértile (N), segai a trottu (C), taglià barritorthu, siggà di trabessu (S), taddà a schilvessu (G)

sguincio (a, di) avv. [awry, en biais, al sesgo, schief] de traessu, de rujadis, a iscortavèglia, a iscadràppiu (L), de traversu, a rucradinu, de rucradis, a sarturucca (N), de truessu, a sa spiocca, de biàsciu, a segascirra (C), di trabessu (S), di traessu, di sbascinu, di schilvessu (G)

sguinzagliamento sm. [unleash, détachement, deslazamiento, Loskopplung] isolvimentu de sos canes (L), isorbidura de sos canes f. (N), scappiamentu de is canis (C), isciuglimentu di li cani (S), sliamentu di li cani (G)

sguinzagliare vt. [to unleash, détacher, soltar de la trailla, loskoppeln] iscanare, isòlvere sos canes, bogàrende sa traìglia a sos canes, aunzare sos canes (L), isòrbere sos canes, unzare (N), sliai (scappiai) is canis (C), isciuglì li cani , isciuglì la trìglia (S), slià li cani (G)

sguinzagliato pp. agg. [unleashed, détaché, soltado de la trailla, losgekoppelt] iscanadu, isfunadu, desligadu da’ sa traìglia, aunzadu (L), isortu, unzau (N), sliau, scappiau (C), isciolthu da la traìglia (S), sliatu (G)

sguizzare vi. [to wriggle, frétiller, deslizarse, zucken] iscoittare che pische; illiscigare dae manos (L), iscoittare che pische; lassinare dae manos (N), scoittai, si fruscinai; liscinai de manus (C), immubissi d’ischattu; lisciggà da li mani (S), scriccà; luscicà da li mani (G)

sguizzo sm. [wriggle, frétillement, desliz, Zucken] iscoittamentu, iscattu, allutta f., avvrinzada f. (L), iscattu, iscoittadura f. (N), scoittamentu, frùscinu (C), ischattu (S), scriccata f., scattu (G)

sgusciare vt. vi. [to shell, éplucher, descascarar, schälen] isbucciare, isdegare, isgranare, isconiare (it. merid. scognà) (L), irgranare, iscoc(c)orare, istecare, iscorjolare (N), scroxai, stegai (C), ibbuccià, ippurizà, ippuriggà (S), sbucchjà, sgranà, isgranà (G)

si/1 pr. pers. [oneself. se, se, sich] si (lat. SIBI) // leàresi s’impignu (L) “prendersi l’impegno”; isse si ‘alanzat su pane tribulende notte e die (L) “egli si guadagna il pane lavorando notte e giorno”; si corcare (N) “coricarsi”; si stimai (C) “stimarsi”; dassi la manu (SG) “darsi la mano”

si/2 mus. [si, si, si, n] si

avv. [yes, oui, sí, ja] emmo (lat. IMMO), eja, ei, ei-ei ,embrigadu!, embros!, sì, sighi! (L), eja, èia, ei, embo, emmo, éliches, émbriches, énfriches, éffriches, sisse (N), eja, ei, ai, sissi, sissa, sìssada, giai, carei (C), emmu, èia, sì (S), sì, emmu, éia, eni (Lm) (G) // suchiemmo (L) “il “sì” ad una proposta amorosa”;

sia cong. [whether...or, soit, sea, scwohl] siat (LNC), sia (SG)

sibarita sm. [Sybarite, sybarite, sibaarita, Sybarit] sibarita, rebottadore (LN), sibarita, ribottadori (C), sibarita, ribotteri (S), sibarita, buarroni (G)

sibilante p. pres. agg. mf. [sibilant, sifflant, sibilante, zischend] tinnente, frusciadore, muidadore, muidosu, muilosu (L), fruschiadore, dùmmidu, a dùmmida (N), zumiadori, frusiadori (C), frusciadori, a mùidda (S), frusciadori (G)

sibilare vi. [to whistle, siffler, silbar, zischen] frusciare (lat. FISTULARE), fruscidare, muidare, muizare (lat. MUGITUS), tinnire (lat. TINNIRE), piulare (L), fruschiare, muitare (N), zumiai, zrumiai, sulittai (C), fruscià, piurà, muiddà, suittà (S), muità, fruscià (G) // craduschiare (N)“sibilare del vento”

sibilla sf. [Sibyl, sibylle, sibila, Sibylle] sabilla, sibìglia (L), sibilla, sibìglia, indovina (LNC), sibìglia, indubina (S), sibilla, induina (G)

sibillino agg. [sibylline, sibyllin, sibilino, sibyllinisch] sibillinu, arcanu (LNC), sibiglinu, sibillinu, archanu (S), sibillinu, alcanu (G)

sibilo sm. [whistle, sifflement, silbo, Zischen] frùsciu, frùschida f., tzùntziu, tzìntziu, mùida f., mùsciu, muizada f., muizu, moizolu, sibillu (L), dùmmida f., mùghida f., muinaja f., frìsida f., frùschita f., frùschiu (N), zumiadura f., zumiamentu, zùmiu, zrùmiu, frùsiu, frusittu, piulada f., surbiettu (C), frùsciu, surittu, suittu, mùidda f. (S), frùsciu, mùita f., muffittiu (G) // sa mùida de su ‘entu (L) “il s. del vento”; a moizolos, a muidura (L) “sibilando dolcemente”

sicario sm. [hired assassin, sicaire, sicario, Mörder] sicàriu, mortore, ismagliatzu (it. smargiasso) (L), sicarju, canette (N), sicàriu (CS), siccàriu (G)

sicché cong. [so...that, de sorte que, así que, sodass] gai chi, goi chi, asiche, asinche, sicché, a tales chi (L), gae chi, aggae, aggai (N), goici, goinci, aici chi (C), sicchè, cussighi, cussicché, a tari chi (S), cussicchè, di solti chi (G)

sicciolo sm. [fried scraps of pork fat pl., rillon, chicharrón, Griebe] elda f., berda f. (lat. CERDA) (L), gherda f., isaladura f. (N), gerda f., gedra, serda f., sedra f. (C), gerdha f. (S), ghjelda f., gelda f., pinchitta f., pupùcciula f. (G)

siccità sf. [drought, sécheresse, sequía, Dürre] siccagna (it. seccagna), siccore m., secchedade, sicchidade, siccaria , siccura, assura, assuttura, asciuttore m. (L), siccanna, siccanza, asciuttura, assuttagna, siccatzone m. (N), siccidadi, siccori m., asciuttori m., sciuttori m., isciuttura (C), siccagna (S), siccagna, siccaria, siccura (G) // terrinu siccanzu (N) “terreno siccitoso”

siccome avv. [as, comme, como, weil] sigomente, sigomentras, etzi (s) chi, bascamente (L), sicomente, sucomente (N), sigumenti, sigomenti, aici comenti, arribau (C), sigumenti, cumenti (S), siccomu, comu, sicumenti (Cs), sighenti (G) // trabaddu sighenti lu chi possu fà (G) “lavoro siccome (così come) posso”

sicosi sf. med. [sycosis, sycose, sicosis, Sychose] isfogu de s’arva m. (L), irfocu  de sa barba m., fruscheddas pl. (N), tzerra, sfogu de sa barba m. (C), pitìgina, impitìgina (S), pittìgghjna (G)

sicumera sf. [presumption, morgue, gravedad, Dünkel] barra (cat. barra), paza (lat. PALEA), presumu m. (sp. presumido), ispuddédriu m.  (L), barra, paza, dispinta (sp. despintar) (N), presumidura, bragheria, bantaxi m. (C), barra, padda, prisunzioni (S), padda, mustra, prisumu m. (G)

sicura sf. [safety-catch, cran de sûreté, seguro de armas, Sicherng] sigura (L), sicura (N), sigura (C), siggura (S), sigura (G)

sicuramente avv. [certainly, sûrement, seguramente, sicher] seguramente, siguramente, tzertamente, a didu tentu (L), sicuramente, a didu tentu, a bòllia (N), seguramenti, siguramenti (C), sigguramenti (S), di siguru, a celtu, chena falta (G)

sicurezza sf. [certainty, sécurité, seguridad, Sicherheit] seguresa, siguresa, seguràntzia, segurànscia, siguria, seguridade (sp. seguridad), fidutzu m. (L), sicuresa, securànsia, -ènsia, -esa, -àntzia, sicurèssia, sicuridade, sicuràntzia (N), seguresa, siguresa, seguridadi, segurantza (sp. ant. seguranza), segurèntzia (C), siggurèzia, siggurànzia, sigguriddai (S), siguresa, siguritai, siguranza, sigurànzia, sigultai (G) // Amare pro amare menzus unu preide pro sicuresa (prov.-N) “Amare per amare meglio sancirlo davanti al prete per s.”

sicuro agg. [sure, sûr, seguro, sicher] seguru, siguru (lat. SECURUS), cameradu, ragliadu, tutu (ant.) (L), sicuru, securu (N), seguru, siguru (C), sigguru (S), siguru (G) // Mezus su securu chi non su benturu (prov.-N) “Meglio il s. che non il venturo”; Siguri semu solu di murì (prov.-G) “S. siamo soltanto di morire”

sicurtà sf. [security, sûreté, fianza, Versicherung] segurtade, siguresa (L), sicuresa (N), seguresa, siguresa (C), siggurèzia (S), siguresa, sigultai (G)

siderale agg. mf. [sidereal, sidéral, sideral, sideral] de sos astros (LN), de is astrus (C), di l’isthelli (S), di li stelli (G)

sidro sm. [cider, cidre, sidra, Zider] sidru

siepare vt. [to hedge in, entourer de *haies, cercar con setos, umgeben] accresurare, inchesurare, impronitzare (L), accresurare, incresurare, issepare, ammattare (N), accresurai, cresurai, incresurai (C), chisurà, ghisurà, inghisurà, assibbà (S), crisgiurà, sibbià, assipià, rasittà, irrasittà (G) // iscresurare (LN) “tagliare la s. che chiude un varco”

siepe sf. [hedge, *haie, seto, Hecke] cresura (lat. CLAUSURA), chesura, chisgiura, chisura, crisaju m., crisaone m., annaju m., arvu m. (lat. ARVUM), moloju m., muja (s. di spine) (L), chirra, crejura, cresura, sepe (lat. SAEPES), alchizone m. (N), cresura, cresuri, crisuri, cresciuri, crasciuri, crixura (C), chisura, ghisura, ruàggiu m. (S), chisura (Cs), crisgiura, sebbi, sèbbia, sépia, rasittu m., irrasittu m. (s. di rovi), pilchjatu m. (G) // accresuradura (L) “recinzione con s.”; chijurare, inchijurare (L), assepare (N) “serrare con s.”; ischesurare (L), iscrujurare (N)“togliere la s.  o il fascio di sterpi messo per impedire l’accesso attraverso il cancello rustico”; serradu a annaju ( a muju) (L) “assiepato”;  ischimare (L), scimai (C) “tagliare i rami sporgenti di una s.”; muruldu m. (L) s. morta”; iscrujuratu (N) “privo della s.  di confine”; linta (N)“s.  naturale, selvatica”; separzu  m. (N) “luogo occupato da s.”; A uve b’at sepe curret boe (prov.-N) “Dove c’è s. là corre il bue”

siero sm. [serum, sérum, suero, Serum] soru (s. del latte; lat. SORUM), seru (= it.), giotta f., jotta f. (s. della ricotta) (L), soru, giotta f. (N), soru, suru (C), soru (S), seru, ghjotta f., ea lolga f. (s. del sangue) (G) // assorare (L), insuriri (C) “ingrassare i maiali col s.”; issorare, isorare (L) “sgocciolare del s.”; suspisare (L) “separare il s. dal latte; lat. *SUSPENSARE”; ingiottare (L) “versare il s. caldo sul formaggio”; soratta f. (L), serazza f., sirazza f. (G) “liquido sieroso che avanza dopo aver fatto il burro”; assorire (N) “puzzare di s.”; assoratu (N), assurau, insuriu (C) “guasto, puzzolente”; issorare (N) “togliere il siero al latte coagulato per fare il formaggio (Spiggia)” ; suru (N) “ciò che resta del latte dopo aver fatto il cacio”; acuadrulla f. (C)“s.  acquoso delle bolle e delle fistole”; aggiottà (S) “diventare s., scotta”; ingiuttà (S) “inumidire il formaggio col s.  di ricotta”

sieroso agg. [serous, séreux, seroso, serös] sorosu, serosu (L), sorosu (NCS), serosu (G)

siesta sf. [siesta, sieste, siesta, Mittagsschlaf] pasu m. (lat. PAUSUM), reposu m. (L), bettada a runda, ghilimada, merionzu m., pasu m. (N), meigama m. (lat. MEDIU + CAUMA), pàsiu m. (C), miriaggu m., pasu m. (S), pinnicata, riposu m., miriaggu m. (Cs) (G)

siffatto agg. [such, tel, tal, solch] fattu gai (L), fattu gae (N), fattu aici (C), fattu digussì (S), tumantu, fattu cussini (G)

sifilide sf. med. [syphilis, syphilis, sífilis, Syphilis] male frantzesu m., male furisteri m., pabedda (lat. PAPILLA) (L), male frantzesu m. (N), mali frantzesu m., mali furisteri m. (C), mari franzesu m. (S), mali francesu m. (G) // affrantzesare (LN), infranzasà (S) “contrarre o contagiare la s.”; tincona, tincone m. (L) “manifestazione cutanea della s.;  tumefazione di natura sifilitica.”

sifiitico agg. [syphilitic, yphilitique, sifilítico, syphilitisch] affrantzesadu, frantzesu, pabeddosu (L), affrantzesau (N), cun su mali frantzesu (C), affranzisaddu, infranzasaddu (S), cu’ lu mali francesu (G)

sifonare vt. [to siphon, siphonner, dotar de sifón, aussteuern den Siphon] sifonare (LN), sifonai (C), sifonà (S), siffunà (G)

sifone sm. [siphon, siphon, sifón, Siphon] sifone, canneddu bóidu (L), sifone (N), sifoni, tastadori (cat. tastador) (C), sifoni (S), siffoni, ziffoni (G)

sigaraio sm. [cigar-maker, vendeur de cigares, cigarrero, Zigarrenarbeiter] zigarraju (LN), sigarraju, tzigarraju, zigarraju (C), zigarràggiu (S), zigarràiu (G)

sigaretta sf. [cigarette, cigarette, cigarrillo, Zigarette] sigaretta, fuma (L), sigaretta (N), sigaretta, sigarretta (C), sigaretta (S), zigaretta (G)

sigaro sm. [cigar, cigare, cigarro, Zigarre] zigarru (sp. cigarro), sigarru (L), zigarru, tziccarru, tuscanu (s. toscano) (N), sigarru, tzigarru, zigarru (C), zigarru (SG) // E cant’unu zigarru as dadu a mie/ de saludu nde godas una die (L - G. Contini) “Così come mi hai dato un s./ possa tu godere di un giorno di salute”; S’ómine chi tenet zigarru si nd’affuttit de tenner zuu e carru (prov.-L) “L’uomo quando ha un sigaro se ne frega di avere giogo e carro”

sigillare vt. [to seal, cacheter, sellar, siegeln] sizigliare, sinzigliare, sinzillare, sezegliare, sigillare, sizillare, segliare, crosare, crusare (cat. clos) (L), sighiddare, siddire, siddare (lat. SIGILLARE), sizillare, sizire (N), sigillai, segliai (sp. sellar), siddai, siddiri, crosai (C), sinziglià (S), sucillà, sicillà, sigillà (G) // dissizigliare (L), dissigillai (C) “togliere il sigillo”; incarubità (G) “s. l’alveare con i propoli”

sigillato pp. agg. [sealed, cacheté, sellado, versiegelt] sizigliadu, sezegliadu, sigilladu, sizilladu, segliadu, crosadu, crusadu (L), sighiddau, siddau, siddiu, sizillau (N), sigillau, segliau, siddau, siddiu, crosau (C), sinzigliaddu (S), sicillatu, sucillatu, sigillatu (G)

sigillo sm. [seal, cachet, sello, Siegel] sizìgliu, sezìgliu, sigillu, sigìgliu, sinzìgliu, sizillu, siillu (ant.), ségliu (L), sighiddu, sizillu, sellu (N), ségliu (sp. sello), segliadura f., siddu (lat. SIGILLUM), sigillu (C), sinzìgliu (S), sucillu, sicillu, sigillu (G) // erva de Salomone f. bot. (L), erba de Salomone f. (N), erba de Salomoni f. (C), èiba di Saramoni f. (S), alba di Salamoni f. (G) “s. di Salomone; Polygonatum officinale”; siddu (C) “anche: anello dell’arcivescovo”; pardu de siddu (C) “pascolo (prato) comunale”

sigla sf. [abbreviation, sigle, sigla, Abkürzung] sigla (L), sigra (N), sigla (CSG)

siglare vt. [to initial, parapher, firmar con la sigla, signieren] siglare (L), sigrare (N), siglai (C), siglà (SG)

siglato pp. agg. [initialed, paraphé, firmado con la sigla, signiert] sigladu (L), sigrau (N), siglau (C), sigladdu (S), siglatu (G)

signifero sm. [standard-bearing, signifère, alférez, Bannerträger] portabandela (L), panderaju (N), portabandera, alfieri (C), porthabandera (S), bandiràiu, bandireri (G)

significante p. pres. agg. mf. [significant, signifiant, significante, bedentungsvoll] significante (L), sinnificante (N), significanti (C), signifigganti (S), significanti (G)

significare vt. [to signify, signifier, significar, bedeuten] significare, cherrer nàrrere, espressare (sp. expresar) (L), sinnificare (N), significai, bolli nai, espressai (C), significà, signifiggà (S), significà (G)

significativo agg. [significant, significatif, significativo, Bedeutungs...] significativu (L), sinnificativu (N), significativu (C), signifiggatibu (S), significativu (G)

significato sm. [meaning, signification, significado, Bedeutung] significadu, significu ,ispizu (L), sinnificau, sinnificu (N), significau (C), signifiggaddu, significaddu (S), significatu, signafficcu (G)

significazione sf. [significance, signification, significación, Bedeutung] significu m., significada, -ascione, -assione (L), sinnificu m., sinnificassione (N), significatzioni (C), signifiggazioni (S), signafficcu m. (G)

signore sm., -a sf. [gentleman, monsieur, señor, Herr] signore, segnore (it. o sp. señor), missegnore, -ora f. (sp. miseñor), seniore (ant.), donnu, donne (lat. DOMINUS), mere (lat. MAJOR DES II, 108 o it. ant. messere - Pittau), nannu, messere (ant.; it. messere), mossen (ant.; cat. mossen) (L), sinnore, sennore, segnore, sinniore, tiu, donnu, mere (N), sennori, signori, sannori,  missennori, meri, donnu, concu, cuncu (cat. conco), mussàn (ant.; cat. ant. mossán) (C), signori, sagnori, gnò, sagnò, signò, ignò (S), signori, signol, donnu, babbai (G) // bae f., sennora f.,sinniora f., tatta f., mere f., donna f. (L) “signora”; nannu Rubattu, tatta Lóriga (L) “s. Rubattu, signora Loriga”; ortu dónnicu (L) “orto appartenuto al s. feudale”; signora f. (L) “anche: piccola locusta”; signora f. (L), signoredda f., signorichedda f., signorica f. (C) “mantide religiosa”;  assennoricàresi (L) “fare il s.”; sennoreddas f. pl. (N) “margheritine”; ancusigno’(ri) (S) “volesse Iddio”; Nonnora f. (G) “Nostra Signora”; Nonnori (G) “Nostro Signore”A donnu mudu non lu servit niunu (prov.-L) “S. muto nessuno lo serve”

signoreggiare vt. vi. [to rule, dominer, señorear, beherrschen] cumandare, dominare (L), cumannare, dominare (N), cumandai, dominai (C), cumandà, dominà, diminà (S), cumandà, duminà (G)

signoria sf. [domination, seigneurie, señorío, Herrschaft] signoria, cumandu m., dominassione (L), sennoria, sinnoria, sinnoriu m., cumannu m., dominassione (N), signoria, signuriu m., cumandu m., dominadura (C), signuria, cumandu m., dominazioni (S), signuria, cumandu m., duminazioni (G) // Vissignoria, Missignoria, samratzei (C) “Vossignoria”; Amore e signoria non cheren cumpagnia (prov.-L) “Amore e s. (potere) non tollerano comproprietà”; “Cumpanzia sinnoria (prov.-N) “Compagnia s.”

signorile agg. mf. [gentlemanly. distingué, señorial, herrschaftlich] signorile, signorìvile (L), sennorile, sinnorile, sennorinu (N), signorili (C), signoriri (S), signurili (G) // a sennorinu (N) “signorilmente”;  impitta f. (G) “aspetto s.”

signorilità sf. [courtliness, distinction, caballerosidad, Vornehmheit] signorilidade, signoridade, signorivilidade, signoriu m. (L), sennorilidade, sinnorilidade, sinnoriu m. (N), sannoriu m., signuriu m. (C), signoririddai, signuriu m.  (S), signuria, signuriu m.  (G)

signorino sm. [young gentleman, jeune monsieur, señorito, junger Herr] segnoricu, signoricu, babbareddu, geos pl. (tosc. gèo) (L), sennoricu, sinnoricu, sennorinu (N), sennoreddu, sannoricu, sennoricu, signoricu, signorinu, mùscara, mussarellu, mussarottu (ant.) (C), signoricu, signorinu (S), signuricu (G) // assegnorittare (L) “vestirsi cercando di imitare i s.”; pischellina f. (C) “signorinella”

signornò escl. [no, mister, no, monsieur, no,señor, nein, mein Herr] signornò, nossignore, nosse, nossempre (L), sinnornò, nosse, nossempre (N), nossignori, nossi, nossa, nòssada (C), nossignori (SG)

signorone sm. [very wealthy man, grand seigneur, señorón, reicher Herr] signorone (L), sinnorone (N), signoroni (CSG)

signorotto sm. [squire, *hobereau, principote, Gutsbesitzer] signorottu, segnoricu, signoricu (L), sinnorottu, sennoricu, sinnoricu, cusinu, cosinu, gosinu (cat. cosí, cusí) (N), signorottu, merixeddu, sannoricu, sennoricu (C), signorottu (SG)

signorsì escl. [yes, mister, oui, monsieur, sí, señor, jawohl, mein Herr] sissignore, sisse (L), sissennore, sisse (N), sissignori, sissi (C), sissignori (SG)

silene sf. bot. (Silene inflata) [silene, silène, silene, Sien] tzaccarosa (L), tzacca-tzacca (LN), erba de tzoccu, tzacca-tzacca, tzaccarrosa, gravelleddus m. pl., gravellu de mari m. (Silene serica) (C), èiba di zoccu (S), alba di zoccu (G)

silente agg. mf. [silent, silencieux, silente, still] mudu (lat. MUTUS) (LNC), muddu (S), mutu (G)

silenzio sm. [silence, silence, silencio, Stille] seléntziu, siléntziu, mudesa f., mudine, mudìmine, mudigore, mudijore, mudiore, mùtria f. (s. imbronciato; it. mutria), chìsciu, cagliada f. (L), mudine, mutine, mudore, mudesa f., mutriore, callonzu (N), mudesa f., mudori, cittiu, cittidura f. (C), sarènziu, serénziu, sirénziu (S), silènziu, mutesa f., micata f. (G) // andare mùndinu-mùndinu (L)“camminare in s.  per non farsi sentire”;  non s’intendet una sisia (L) “c’è s. assoluto”; chelcire, muttire, pònnere pisti in murros (L), muttiri (C) “imporre il s.”; citti!, mùtriu!, a sa muda! (C), nibelta! (G) “s.!, acqua in bocca!”; cittius a sa mùscida (C) “in s. perfetto”;  Sa cagliada est risposta (prov.-L) “Il s. è una risposta”

silenziosamente avv. [silently, silencieusement, silenciosamente, still] cagliadamente, silentziosamente, a sa muda, a passu iscultu, a sa cagliada (L), a sa mautzina, a sa muta, a sa muda (N), a sa muda (C), sirenziosamenti, muddu-muddu, a la mudda (S), zittu-zittu, mutu-mutu (G)

silenziosità sf. [silence, silence, silencio, Stille] mudesa, mudìmine m., mudine m. (L), mudesa, mudine m., mutricùmene m. (N), cittidura, mudesa, mudori m. (C), sirenziosiddai, mutrioni m. (S), silinziositai, mutesa (G)

silenzioso agg. [silent, silencieux. silencioso, still] silentziosu, mudu (lat. MUTUS), mudulone, mudurru (sp. modorro), mùdrigu, mùtriu, mùtzigu (lat. MUTICUS), silenu, mùdrigu, cagliadu, assamudadu, selentziadu (L), mudu, mutu, mutulone, mùtricu, mùticu, mùtzicu, ammuturratu, barricusiu, barripresu, bucchicusiu, (N),  cagliau, cittiu, mudu, silenu, mutzigasurda (C), sirenziosu, muddu, cagliaddu (S), silinziosu, mutu, muddu (Cs), muturru, mutrungoni, caturru, silenu (G) // sirenziadori (S) “silenziatore”; Lu riu mutu si polta l’omu (prov.-G) “Il fiume s. porta via l’uomo”

silicato sm. [silicate, silicate, silicato, Silikat] pedra modde f. (L), silicau (NC), siricaddu (S), silicatu (G)

silice sf. [silica, silex, sílice, Kiesel] pedra catzafogu (L), sìlitze (N), sitzillu m. (lat. SILICEUS), sitzia (C), predda d’azzàggiu (S), sìlitzi, petra d’acciagghju (G) // sitzilàrgiu m. (C) “luogo dove abbonda la s.”; sitzia (C) “anche: bambagella”

siliceo agg. [siliceous, siliceux, silíceo, kieselig] de pedra modde, de pedra catzafogu (L), de sìlitze (N), sitziu (C), di predda d’azzàggiu (S), di petra d’acciàgghju (G)

silicosi sf. med. [silicosis, silicose, silicosis, Staublunge] silicosi (LNC), prussiera (N), siricosi (S), silicosi (G) // frussiera (C)“polvere di miniera che causa la s.  a chi la respira”

silio sm. bot. vds. psìlio

siliqua sf. [siliqua, silique, silicua, Schote] tilibba (lat. SILIQUA), tilimba, tilippa, tilìppera, tega (lat. THECA), barracucca (s. del rafano) (L), teca (N), silìcua, silibba, silimba, tega (C), tribba (S), currònchjulu m., carrubba aresta (G) // silicuàxiu m. (C) “luogo in cui cresce la s.”

sillaba sf. [syllable, syllabe. sílaba, Silbe] sìllaba

sillabare vt. [to syllabicate, syllaber, silabar, in Silben trennen] sillabare (LN), sillabai (C), cunfiggì (S), sillabà (SG) //  cunfiggiddu (S) “sillabato”

sillabario sm. [spelling-book, syllabaire, silabario, Fibel] sillabàriu (L), sillabarju (N), sillabàriu (CSG)

silloge sf. [sylloge, recueil, antología, Sammlung] regolta (de poesias, de cantones) (L), regorta, silloze (N), arregolta, arregorta (C), accoltha (S), rigolta (G)

sillogismo sm. [syllogism, syllogisme, silogismo, Syllogismus] sillogismu (L), sillozismu (N), sillogismu (CSG)

silos sm. [silo, silo, granero, Silo] lùscia f., lùssia f., lussa f. (probm. prerom.), órriu (lat. HORREUM), póntina f. (L), lùssia f., lòssia f., órriu (N), lòssia f., lòscia f. (C), òrriu, lùscia f. (SG) // illussionare (L)“gonfiarsi come un s.”; orriare (L) “mettere il grano nel s., nella bugnola”

siluramento sm. [torpedoing, torpillage, torpedeo, Torpedierung] silurada f. (L), siluramentu (LNC), siruramentu (S), siluramentu (G)

silurare vt. [to torpedo, torpiller, torpedear, torpedieren] silurare (LN), silurai (C), sirurà (S), silurà (G)

silurato pp. agg. [hit with the torpedo, torpillé, torpedeato, torpediert] siluradu (L), silurau (NC), siruraddu (S), siluratu (G)

siluro sm. [torpedo, silure, siluro, Torpedo] siluru (LNC), siruru (S), siluru (G)

silvestre agg. mf. [sylvan, sylvestre, silvestre, waldig] silvosu, (lat. SILVOSUS), buscosu, abru, àbrinu (lat. APRINUS) (L), sirbanu, agreste (lat. AGRESTIS) (N), aresti, padentosu (C), aresthu, arésthiggu, buschosu (S), silvosu, arestu, àvrinu (G)

silvoso agg. [woody, couvert de forêts, silvoso, waldig] silvosu, buscosu (L), sirbosu (N), padentosu (C), buschosu (S), silvosu, buscosu (G)

simboleggiare vt. [to symbolize, symboliser, simbolizar, symbolisieren] simbulizare, simbullizare (L), simbulizare (N), simbolizai (C), simboreggià (S), simbuliggià (G)

simbolicamente avv. [symbolically, symboliquement, simbólicamente, symbolisch] simbolicamente (LN), simbolicamenti (C), simboricamenti (S), simbolicamenti (G)

simbolico agg. [symbolic, symbolique, simbólico, symbolisch] simbólicu (LNC), simbóricu (S), simbòlicu (G)

simbolo sm. [symbol, symbole, símbolo, Symbol] sìmbulu (LNC), sìmburu (S), sìmbulu (G)

similare agg. mf. [similar, similaire, similar, ähnlich] parinale, che pare, assimizante (LN), simbillanti, similanti (C), simiglienti, assimiglienti (S), sumiddenti (G)

simile agg. mf. [like, semblable, semejante, ähnlich] pintu e lintu (L), che pare, cheppare, parinale, pretzisu, sìmile (LN), pintefilau (N), sìmili, sìmbili, simbillanti, cheppari (C), sìmiri, sìmmiri, pintelintu (S), sìmili, sumiddenti, sumiddanti, tumantu (G)

similitudine sf. [likeness, similitude, semejanza, Gleichnis] assimizu m., paragone m. (LN), tipizu m. (L), simbillàntzia, simbillantza, similantza, cumparàntzia (sp. comparanza), paragoni m. (C), simiritùdini, simigliànzia, assibisthànzia, paragoni m. (S), sumidda, sumiddànzia, paragoni m. (G)

similmente avv. [the same, semblablement, igualmente, ähnlich] gai (goi) matessi, similemente (L), similmente, che pare, a sa matessi manera (LN), similmenti (C), simirmenti, a la matessi manera (S), similmenti, a la matessi manera (G)

similoro sm. [pinchbeck, similor, similor, Scheingold] semidoro, oropedde (L), similoro, oropedde (N), similoru (C), orupeddi, oru fazzu (S), orupeddi, oru falzu (G)

simmetria sf. [symmetry, symétrie, simetría, Symmetrie] semitria, simitria (L), simmetria (LNCS), simitria (G)

simmetricamente avv. [symmetrically, symétriquement, simétricamente, symmetrisch] simmetricamente (LN), simmetricamenti (C), simmetriggamenti (S), simetricamenti (G)

simmetrico agg. [symmetric, symétrique, simétrico, symmetrisch] simmétricu (LNC), simmétriggu (S), simètricu (G)

Simone sm. [Simon, Simon, Simón, Simon] Simone (LN), Simoni (C), Scimoni, Simoni (S), Scimoni, Sgimoni (G)

simonia sf. [simony, simonie, simonía, Simonie] mercantzia (barattu m.) de cosas sacras, simonia (LNC), marchanzia di cosi sacri, simunia (S), malcanzia (scatàmbiu m.) di cosi sacri, simunia (G)

simoniaco agg. [simoniac, simoniaque, simoníaco, simonisch] simonìacu (LNC), simunìacu (G)

simpatia sf. [liking, sympathie, simpatía, Sympathie] simpatia, géniu m., zéniu m. (it. genio), donosura (L), simpatia, géniu m., zéniu m. (N), simpatia, géniu m., ingéniu m. (C), simpatia, géniu m. (SG)

simpaticamente avv. [nicely, sympathiquement, simpáticamente, sympathisch] simpaticamente (LN), simpaticamenti (C), simpatiggamenti (S), simpaticamenti (G)

simpatico agg. [nice, sympathique, simpático, sympathisch] simpàticu, simpàtigu, aggeniadu, geniosu, zeniosu, assangradu, assambenadu, bragosu (L), simpàticu, geniau, zeniosu (N), simpàticu, geniosu (C), simpàtiggu, giniosu (S), simpàticu, giniosu, gustìuli, spàsticu, spàlticu, di bon sangu (G) // geniare (N) “essere s.”

simpatizzante p. pres. agg. mf. [sympathizing, sympathisant, simpatizante, sympathisierend] simpatizante (LN), simpatizanti (CSG)

simpatizzare vi. [to sympathize, sympathiser, simpatizar, sympathisieren] simpatizare, leare a géniu (L), simpatizare, picare a zéniu (N), simpatizai, pigai a géniu (C), simpatizà, andà a géniu (S), simpatizà, cadè in géniu, ingimbrà (G)

Simplicio sm. [Simplicius, Simplicius, Simplicio, Simplicius] Simplìciu (L), Simpritzu (N), Simplìciu (C), Simprìziu (S), Simpigghju, Simprìzziu (G)

simposio sm. [symposium, symposion, simposio, Symposium] cumbidu; cumbéniu (L), cumbidu; cunvennu (N), cumbidu; cunvegnu (C), cumbiddu; riunioni f. (S), cunvitu;  cunvéniu (G)

simulacro sm. [simulacre, simulacre, simulacro, Bild] simulacru, istàtua f., bultu (sp. ant. vulto) (L), istàtua f., burtu, màzine f. (N), bultu, stàtua f. (C), simuracru, isthàtua f. (S), màgghjna f., stàtua f.. bultu (G) // imbiraroi (C)“colui che vince la licitazione del trasporto del s.  del Santo dalla chiesa di paese a quella campestre”

simulare vt. [to simulate, simuler, simular, vorspiegeln] fìnghere (L), fìnghere, dispintare (sp. despintar) (N), fingi, dispintai, despintai (C), fingì, imità (S), finghj’, fingì, simulà (G) // irgherriare (N) “s.  nel gioco”

simulato pp. agg. [simulated, simulé, simulado, vorspiegelt] fintu, caratzanu (L), fintu, dispintau (N), fintu, fingiu, dispintau, despintau, trassinnau, trastoccau (C), fingiddu, fintu, imitaddu (S), finghjtu, fintu, fingitu, simulatu (G)

simulatore sm. [simulator, simulateur, simulador, Heuchler] finghidore (L), finghidore, dispintadore (N), fingidori, dispintadori (C), fingidori (S), finghjdori, simuladori (G)

simulatorio agg. [simulated, fait avec simulation, fingido, heuchlerisch] fingidu, fintu, finghidore (L), fintu, finghidore, dispintadore (N), fingidori, fingiu, frassu, dispintadori (C), fingiddu (S), finghjdori (G)

simulazione sf. [simulation, simulation, simulación, Vorspiegelung] finta, fintzione, finghimentu m., patranga (sp. patraña) (L), finta, finghidura, dispinta (N), fingidura, fingimentu m., finta, dispinta (C), fingiddura, finzioni (S), finghjmentu m., finta, finzioni, simulazioni (G) // irgherriada, irgherrionzu m., irghérriu m. (N) “s. nel gioco”

simultaneamente avv. [simultaneously, simultanément, simultáneamente, gleichzeitig] in su matessi tempus, a un’ora, tott’in d’una (LN), in su matessi tempus (C), i’ lu matessi mamentu (S), a un tempu (G)

simultaneità sf. [simultaneity, simultanéité, simultaneidad, Gleichzeitigkeit] matessi tempus m. (LNC), matessi tempu m. (S), mattessi tempu m. (G)

simultaneo agg. [simultaneous, simultané, simultáneo, gleichzetig] in su matessi tempus (LNC), in lu matessi tempu (SG)

sinagoga sf. [synagogue, synagogue, sinagoga, Synagoge] sinagoga

sinceramente avv. [sincerely, sincèrement, sinceramente, ehrlich] sentzigliamente (L), sintzeramente, sincheramente (LN), sintzillamenti, sinceramenti (C), sinzeramenti (SG)

sincerare, -arsi vt. vi. rifl. [to assure, assurer, aclarar, überzeugen] sintzerare, sincherare (LN), sincerai, assigurai, cumbinci (C), sinzerà, cunvinzì (S), sinzirà, assigurà (G) // Ca s’assiguresi, né paldisi né gagnesi (prov.-G) “Chi si assicurò, non perse né vinse”

sincerità sf. [sincerity, sincerité, sinceridad, Ehrlichkeit] liberidade, sentzigliesa, singillesa (sp. sencillez) (L), sintzeridade, sincheridade (LN), sinceridade, sinzilla, sinzillidade (N), sintzillesa, sintzillidadi, sintzigliesa, sinceridadi (C), sinzeriddai (S), sinceritai, sinzeritai (G) // Dimmi cun sinzeritai/ comu stocu in lu to’ cori:/ È veru chi m’hai amori/ o non m’hai amatu mai? (G - G. Pes) “Dimmi con s./ che posto occupo nel tuo cuore./ È vero che mi ami/ o non mi hai mai amato?”

sincero agg. [sincere, sincère, sincero, ehrlich] sintzeru (cat. sincer, sencer o sard. dell’it.), sincheru (lat. SINCERUS), sìncaru, sìncheru (sp. ant. síncero), sentzillu, sentzìgliu (sp. sencillo), lenzu, lìtzitu, lìntzitu, reale (it. leale), ladinu (lat. LATINUS), corale (it. ant. corale), coriale (it. ant. corale + it. cordiale), cattólicu (sp. católico), pulitzu, francu (= it.) (L), sintzeru, sinceru, sìncheru, sìnchidu, singillu, berteru, làdinu (N), santzeru, sinceru, sintzillu, scéxiu, spontziau, reali, corali, francu (C), sinzeru, lìzzitu, francu (S), sinzeru, sinceru, sìncaru (G) // binu sintzeru (L), binu sintzillu (C) “vino s., genuino”; non ses cattólicu cun megus (L) “non sei s. con me”

sinché cong. [until, tant que, hasta que, solang(e)] finas (fintzas) chi, fintzas a cando (LN), finsas a candu (C), finza chi, finaghì, finzamenta chi (S), fin’a chi, finzecchì, tiacchì (G)

sincope sf. med. [syncope, syncope, síncope, Synkope] gutta (lat. GUTTA), puntore m. colpu de sàmbene m., accidente m.; sìncope (gramm.) (L), gutta, puntore m., entrecoro m., santrecoro m., tostore m.; sìncope (N), gutta, antrecoru m., puntori m.; sìncopi, -e  (C), insulthu (còipu) a lu cori m., gutta, ràiu m.; sìncopi (S), insultu m., autta, gutta, unza di sangu; sìncopi (G)

sincretismo sm. [syncretism, sincrétisme, sincretismo, Synkretismus] sincretismu

sincronia sf. [synchrony, synchronie, sincronía, Gleichzeitigkeit] sincronia, matessi tempus m. (LNC), sincronia, matessi tempu m. (S), sincronia, mattessi tempu m. (G) // a cumpassu (S) “in s.”

sincronicamente avv. [synchronily, synchroniquement, sincronicamente, gleichzeitig] in su matessi tempus, tottu paris (LN), a su própriu tempus, tottu paris (C), i’ lu matessi mamentu, a cumpassu (S), i’ lu mattessi tempu (G)

sincronico agg. [synchronis, synchronique, sincrónico, gleichzeitig] sincrónicu, in su matessi tempus (LNC), i’ lu matessi mamentu (S), i’ lu mattessi tempu (G)

sincronizzare vt. [to synchronize, synchronizer, sincronizar, aufeinander abstimmen] sincronizare, fàghere in su matessi tempus, andare paris patta (L), sincronizare, fàchere in su matessi tempus, andare paris patta (N), fai in su matessi tempus, andai paris (C), fà i’ lu matessi mamentu (S), fà i’ lu mattessi tempu (G)

sincrono agg. [synchronous, synchrone, sincrónico, gleichzeitig] de (in) su matessi tempus (LNC), i’ lu matessi mamentu (S), i’ lu mattessi tempu (G)

sindacale agg. mf. [trade-union, syndacal, sindical, gewerkschaftlich] sindacale (LN), sindacali (C), sindacari (S), sindacali (G)

sindacalismo sm. [trade-unionism, syndicalisme, sindicalismo, Syndikalismus] sindacalismu (LNC), sindacarismu (S), sindacalismu (G)

sindacalista smf. [trade-unionist, syndicalist, sindicalista, Gewerkschaftler] sindacalista (LNC), sindacaristha (S), sindacalista (G)

sindacare vt. [to censure, censurer, sindicar, überprüfen] assindigare, sindigare, sindacare, tzensurare (LN), sindicare (N), assindicai, censurai, tacciai (sp. tachar) (C), sindacà, censurà (S), scindacà, afficcà, azzillà, censurà (G)

sindacato sm. [trade-union, syndicat, sindicado, Gewerkschaft] sindacadu (L), sindacau (NC), sindacaddu (S), sindacatu (G)

sindaco sm. [mayor, maire, síndico, Bürgermeister] sìndigu (sp. síndico o it. ant. sindico) (L), sìndicu, sìnnicu (N), sìndigu (C), sìndaggu (S), sìndacu, sìndicu, sìndaggu (Cs (G) // sindighessa f. (L), sindichessa f. (NG) “moglie del s.”; sindighia f. (L) “carica di s.”; sinnicatu (N) “attività e periodo di s.”; Mellus sìndigu chi non corrudu: de sìndigu ci du podint bogai, de corrudu mai! (prov.-C) “Meglio s. che cornuto: da s. si può essere scacciati, da cornuto mai!”; Mègliu maccu che sìndaggu (prov.-S) “Meglio matto che s.”; Da sìndacu ni lu bòcani, da maccu no (prov.-G) “Da s. ti possono mandar via, da matto no”

sindone sf. eccl. [sindon, sindon, Sábana santa, Leichentuch] sìndone (LN), sìndoni (CSG)

sindrome sf. [syndrome, syndrome, síndrome, Syndrom] sìndrome, sìntomu m. (LN), sìndromi, sìntomu m. (CS), sìndromi, sìntumu m. (G)

sinecura sf. [sinecure, sinécure, sinecura, Sinekure] benefìssiu m., privilégiu m. (L), benefìssiu m., privilezu m. (N), benefìtziu m., privilégiu m. (C), binifìziu m., pribiréggiu m. (S), binifìciu m., benefìciu m. (G)

sinedrio sm. [Sanhedrim, sanhédrin, sinedrio, Synedrion] sinédriu, tribunale de sos Ebreos (LN), sinédriu, tribunali de is Ebreus (C), sinèdriu (SG)

sinfonia sf. [symphony, symphonie, sinfonía, Sinfonie] sinfonia (LNC), sinfunia (SG)

sinfonico agg. [simphonic, symphonique, sinfónico, simphonisch] sinfónicu (LNC), sinfòniggu (S), sinfònicu (G)

singhiozzare vi. [to hic-cup, sangloter, hipar, schluchzen] succuttare, singurtare (lat. SINGULTARE), àere sos ingullittos, tunchiare, tuccullidare, tziccul(l)ittare (L), succuttare, sungurtare, tzunchiare, tuntzare, tzacculittare, tzicculittare, tzucculittare, zuluchittare, attacculittare,assuppeddare, tunchiare, atzacculittare (N), singurtai, sungurtai, singuttai, sunguttai, assunguttai, assucconai, assunconai, atzucconai, atzunconai, intzunchiai, tzunchiai, atzunchiai, tzunconai (C), ziccuddittà (S), signuzzà, pignì a siccutti, arraspassi (Lm), assiccuttà (G)

singhiozzo sm. [hiccup. sanglot, hipo, Schluchzen] succuttu (lat. SINGULTUS), surcuttu, seccuttu, singurtu, succùtturu, tzacculittu, tzicchillittu, tzucculittu, tacculittu, tacculitta f., ticcullitta f., tranguglitta f., ticcullida f., tuccullida f., tzicchillitta f., tziccullida f., tziccullida f., tziccul(l)ittu, tzigulitta f., taccullida f., tzangulitta f., tzangulia f., gangulitta f., gangulitte f., grangulitta f., cianculitta f., cicculida f., cicculitta f., istecculidas f. pl., istigulitta f., traccaglida f., traccuglida f., traccoglida f., ingullittu, ingurtu, suppéddidu (L), singurtu, sungurtu, succuttu, suncuttu, uttu, suppeddu, assuppeddu, tzacculittu, tacculitta f., teccullittu, ticculitta f., ticcullida f., tilichitta f.,titziliccu, tzicculitta f., tzicculittu, tzucculitta f., tzaccol(l)itta f., tzacculitta f., tzacculittata f., tzuluchitta f. tacculittu, ticculittu, tigulitta f., tittiliccu, tuntzu, tzùnchiu, gurguttu,  suttuttu, coràrtile (N), singurtu, sungurtu, sunguttu, tzuccu, tzùcculu, tzùnchiu, tzucculittu, tzucconi, tzùccuri, tzicorrida f., tziccuria f., tzuccurritta f., sùccuru, chighiritta f., ciuccullitta f., ciucculittu, tuccuritta f., prìnchiu, fricchìngiu, anguleu, assunconi, sunconi, singuttu (C), succuttu, zincuddittu, ziccuddittu (S), siccuttu, succuttu, assiccuttu, signuzzu, singultu, sunnùziu (Cs) (G) // zuluchittonzu (N) “serie di s.”; S’aranzu agru faghet a tzacculittu (prov.-L) “L’arancia aspra provoca il s.”

singolare agg. mf. [singular, singulier, singular, einzig] singulare, primorosu (sp. primoroso) (L), singolare (N), singulari, primorosu (C), singurari (S), singulari, di primori (G)

singolarità sf. [singularity, singularité, singularidad, Einzigkeit] singularidade, primore m. (sp. primor) (L), singolaridade, primore m. (N), singularidadi, primori m. (C), singorariddai (S), singularitai, primori m. (G)

singolarmente avv. [sigly, singulièrement, singularmente, einzeln] singularmente, a unu a unu (L), singolarmente, a unu a unu (N), singularmenti, a unu a unu (C), singuraimmenti, a unu a unu (S), singularmenti, a unu a unu (G)

singolo agg. [single, chaque, cada, einzeln] solu (lat. SOLUS) (LNC), sìnguru, soru (S), solu, aniscu, scàppiu (G) // bóiu aniscu (G) “bue rimasto senza compagno”

singultare vi. [to sob, sangloter, zollipar, den Schlucken haben] succuttare (lat. SINGULTARE), piànghere a succuttu (L), succuttare, prànghere a succuttu (a suppeddu) (N), singurtai, sungurtai,  singuttai, sunguttai, princhiai, tzunchiai (C), ziccuddittà (S), signuzzà, pignì a siccutti, assiccuttà (G)

singulto sm. [sob, sanglotement, zollipo, Schlucken] succuttu (lat. SINGULTUS), seccuttu, suppéddidu, taccullida f., taccullitta f., tacculittu, tzacculittu, tzucculittu, ingullittu (L), succuttu, suppeddu, tzacculittu, tuntzu (N), assunconi, sunconi,  singurtu, suncuttu, sunguttu, tzùnchiu, tzùnchiru, tzunconi, prìnchiu, atzucconamentu (C), ziccuddittu, zincuddittu (S), siccuttu, assiccuttu, signuzzu, singultu, patirettu (Lm) (G)

sinistra sf. [left, main gauche, izquierda, linke Hand] manca (lat. MANCUS) // dae s’ala manca (L) “dalla parte s.”

sinistramente avv. [sinisterly, sinistrement, siniestramente, finster] malamente (L), a malu cabaddu, malamente (N), malamenti (C), maramenti (S), malamenti (G)

sinistrato agg. [bomb-damaged, sinistré, siniestrado, geschädigt] dannizadu, sagrastadu, aggigottadu (L), rughinau, dirgrassiau (N), addannau, scalabrau, sciusciau (C), inzidentaddu, arruinaddu, danniggiaddu (S), arruinatu, bistrasciatu, dannigghjatu (G)

sinistro/1 sm. [accident, sinistre, siniestro, Schadenfall] incidente, disgràscia f., imberta f. (L), intzidente, dirgràssia f., istrasura f. (N), incidenti, destrossa f. (cat. destrossa), sciaccu (sp. achaque) (C), incidenti, digràzia f. (S), sciura f., accidenti (G)

sinistro/2 agg. [left, gauche, izquierdo, link] mancu (lat. MANCUS), manchinu (L), mancu, mànchinu (N), mancu, mancosu (C), mancu, mancinu (SG)

sinistrorso agg. [sinistrorse, sinistrorsum, que se vuelve hacia la izquierda, linksgängig] mancosu (LNC), mancinu (S), mancinu, sinistreddu (G)

sino prep. avv. [untill, jusque, hasta, bis] fina, finas, fintzas, fintzamente, finamente (L), finas, fintzas, peri, peris (N), finas, fintzas, finsas, fintzamenti, finamenti, fisca a (ant.) (C), finza, finu, finzamenta, finze, sina (S), fina, sina, ti, ti a, ten’a, tenamenti, tamenti (G)

sinodale agg. mf. [synodal, synodal, sinodal, synodal] sinodale (LN), sinudali, sinodali (C), sinudari (S), sinodali (G)

sinodo sm. eccl. [synod, synode, sínodo, Synode] sìnodu, sìnudu, sinotu (ant.) (L), sìnodu (NCSG)

sinonimo sm. [synonymous, synonyme, sinónimo, synonym] sinónimu, cun su matessi nùmene (LN), sinónimu, cun su matessi nómini (C), sinónimu, cu’ lu matessi innommu (SG)

sinopia sf. [sinopite, terre de Sinope, almagre, Eisenocker] sinóbida, senóbidu m., senóbide (tosc. zenòbbita - DES II, 420), terra ruja (L), senópida, sinópida, màngala (cat. mangara) (N), cenóbida, màngara (C), sannóbidu m., sannùbiu m. (S), zinòpia, tarra rùia (G)

sinora avv. [till now, jusqu’ici, hasta ahora, bis jetzt] fintzas a como (LN), fintzas a immoi (C), finza a abà (S), finza a abali (G)