Per cercare una parola:
*Clicca su Modifica *Clicca su Trova *Scrivi la parola desiderata
|
ITALIANO - SARDO
s S S/3 (sg-so) |
D U L S
DIZIONARIO UNIVERSALE
|
|
sgabbiare
vt.
[to
uncage, tirer de la cage, desenjaular, freilassen]
isgabbiare (L), irgabbiare (N), scabbiai (C), buggà da la gàbbia (S),
bucà da la gàbbia (gàpia) (G) sgabellare
vt.
[to
clear, retirer à l’octroi, aduanar, verzollen]
isdoganare, isdatziare (L), irdatziare, irdoganare (N), sduanai, pagai su
dàtziu (C), paggà lu dàziu, isdhuganà (S), sdazià, sduganà (G) sgabello
sm.
[stool,
escabeau, escabel, Hocker]
banchittu, banchitta f.,
tzuppeddu,
tzompeddu, trumpeddu, istrumpeddu, cadrina
f., icambellu (ant.), iscambellu (L),
iscannu, iscanneddu, iscambeddu,
iscambellu, sedda
f. (s. ricavato da un tronco
d’albero), tzùmpulu, mesichedda f.
(N), scambellu (cat. escambell), banghittu (cat.
banquet), meseddu, sedditta f.,
taborettu (sp. taburete), terima
f. (sp. tarima) (C), banchettu,
tamburettu (s. col sedile rotondo;
it. ant. tambureto) (S), banchitta f.,
banchettu
(Cs), mazittu,
sgabellu (G) // tróppulu (L), tróppuru (S) “s.
(o ceppo) per tagliare la carne, s. sul quale si fissa l’incudine; crs.
tróppulu”; tumpeddu,
tuppeddu (L)“tronco d’albero usato come s.”; meseddu (NC) “tronchetto
usato come s. nelle capanne
rustiche”; lassai
is taborettus (C) “morire” sgabuzzino
sm.
[closet,
débarras, tabuco, Abstellraum]
isgabutzinu (L), garrappiu (N), lóbiu
(piem. lomb. lobia) (C),
appusentareddu, dipensa f. (S),
sgabuzzinu, trastagghju, tanedda f.,
cuponi (G) sgaglioffare
vt.
(perdere tutto al giuoco) [to
go to ruin, ruiner, caer en miseria, arm machen]
isbrijire, isbrijare (L), isprantare, ispeddiare (N), sprantai, spatigliai
(C), ippiantà (S), spiantà (G) sgalera
sf.
bot. vds. cardoncello sgallare
vi.
[to
blster, faire venir des ampoules aux mains, avejigar, schwielig werden]
abbuscicare (L), abbolloncare (N), abbucciucai (C), abbuscicà, imbuzzì
(S), abbuscicà (G) sgallettare
vi.
[to
show off, monter sur ses ergots, gallear, lebhaft machen]
fàghere su pazosu, impazosìresi (L), fàchere su barrosu, incrapuddire
(N), s’abbaggianai, si sciorai, fai su palleri (C), fà lu pagliosu (lu
barrosu) (S), fà lu paddosu, alzariassi (G) sgallettio
sm.
[showing-off,
vivacité, galleo, Lebhaftigkeit]
pazosùmine, barra f. (cat. barra),
paza f. (lat. PALEA), madèrria f.
(L), incrapuddidura f.,
barra f., arroddu (N), bantaxi, bragheria f., scioru, baggianeria f. (C),
barra f., pàglia f., pagliusia f. (S),
barra f., padda f., ràcana f. (G) sgambare
vt.
vi. [to
stride, marcher vite, caminar aprisa, umherlaufen]
isancare, mòvere sas ancas, currire (L), cùrrere, currillare, caminare
(N), scambai, ,iscambai caminai,
curri (C), camminà, currì (S), caminà, currì (G) // iscambaradura
f. (L)“sgambatura dei cavalli” sgambata
sf.
[long
walk, trotte, caminata larga, mühseliger Marsch]
isancada, caminada, ispeazada (L), caminada, currillada (N), scambada,
caminada (C), camminadda, curridda (S), caminata, spaliunata (G) sgambettare
vi.
[to
kick (one’s legs), gambader, pernear, strampeln]
isgambettare, iscambarittare, iscambittare, pònnere s’isgambetto, iscoscittare,
trinchittare (L), iscampittare (N), scambittai, accambittai, trobeddai, attrinchittai
(C), fà d’anchi, punì l’ancaretta (S), sgambittà, anchittà, anchià,
spidichinà, fà l’anchetta (G) sgambettata
sf.
[long
walk, gambade, pernada, Strampeln]
isgambettada, isanchiada (L), iscampittada (N), scambittada, trobeddada
(C), currigudda, curridda (S), caminata (G) sgambetto
sm.
[trip,
croc-en-jambe, traspiés, Beinstellen]
ancada f., anchitta f., ancaredda
f., ancaritta f.,
angalitta f., ancallitta f.,
isgambetto (L), anchedda f.,
irgambetto (N), ancada f., ancabitta
f., iscambeddu, trobedda
f., trobeddapei (C), ancaretta f.
(S), anchetta f., scianchetta f.,
spidichinata f. (G). sganasciarsi vt. vi. rifl. [to dislocate one’s jaw, se décrocher la mâchoir, desquijarar, sich die Kinnlade ausrenken] rìere a iscàsciu (a iscancàgliu), isgangàresi, isbarràresi (L), arghiddare, s’irbarrare (dae su risu) (N), si scuartarai de s’arrisu, arriri a scraccàglius, scraccalliai, si sbarrai de s’arrisu (C), ibbarrassi da la risa, ridì a zoccu (S), scascialassi, iscascialassi, iscaccaddà (G) // barrifaladu (L) “sganasciato” sganascione
sm.
[slap
in the face, soufflet, bofetón, Ohrfeige]
iscavanada f., iscattulada f., isturuddada f.,
istutturrada
f., pappamuccu (L), iscavanada f.,
irmurrada f., istutturrada f.
(N), sganassoni (sp. gaznatón), manottada f.
(cat. manotada), iscantulada f.,
strempada f., strempara
f., tzaccarradentis, scarigada
f. (C), isthutturradda f.,
ischavanadda f., pappamuccu (S), scantigghjoni, scavanata f., buffittoni, stutturrata f.
(G) sganciamento
sm.
[unhooking,
décrochage, desenganche, Abhängen]
isgantzada f.,
-adura f., isgantzamentu
(L), irgantzamentu, iscanada
f., -adura f. (N),
sganciamentu (C), isghanzamentu (S), sganciamentu (G sganciare
vt.
[to
unhook, décrocher, desenganchar, abhängen]
isgantzare (L), irgantzare, iscanare
(N),
sganciai (C), isghanzà (S), sgancià (G) sganciato
pp.
agg. [unhooked,
décroché, desenganchado, abgehängen]
isgantzadu (L), irgantzau, iscanau
(N),
sganciau (C), isghanzaddu (S), sganciatu (G) sgangheramento
sm.
[unhinging,
détraquement, desquicio, Aushebung]
iscancaramentu, isfaghimentu, iscadreadura
f., isgadarada f., dissàntaru
(L), iscancaramentu, iscussiminzu, iscumentu, iscravillada
f. (N),
scardancamentu, sgrangaliamentu, scancaramentu, scoscimìngiu, iscoscimìngiu
(C), ischancaramentu, ischunsarthamentu, suruvramentu (S), scantaramentu,
scunseltu (G) sgangherare
vt.
[to
unhinge, dégonder, desquiciar, ausheben]
iscancarare, iscussertare, isgangalare, iscarruccare, isfàghere,
iscontzare, dissantarare, ijannilare,
iscadreare, iscossiare, isgallittare (L),
iscancarare, iscussiminzare, iscardabuddare, iscarruccare, iscumentare,
iscancarittare, iscravillare,
istracassare,
istraccassare, iscossare
(N), scardancai, sgangagliai, sgrangagliai, sgrangaliai (sp. descangallar), scancarai, scoscimingiai, iscoscimingiai,
scarrugai, straccasciai, scannugai
(C), ischancarà, ischunsarthà, suruvrà (S), scantarà, scantaracà,
scunsaltà, dissantarà, scancarà, iscancarà, scatarà, scuntrià,
iscuntrià (G) sgangheratàggine
sf.
[ricketiness,
grossièreté, descomedimiento, Aushebung]
istroppiadura, iscussertu m.,
iscóntriu m., iscontriadùmine m., iscàncaru m.,
isgàngaru m
(L), iscancaradura, iscossadura, iscussiminzu m.,
iscarruccadura, iscumentadura (N), scancaramentu m.,
scardancadura, scoscimingiadura, scatarracciùmini
m., drolledadi,
drollèntzia, grusseria (C), ischancaraddumu m.
(S), scantarumu m., scòntriu m.,
scataracciùmini m., scataracciumu m. (G) sgangheratamente
avv.
[unhinging,
immodérément, descomedidamente, ausgelassen]
iscancaradamente (LN), drollamenti, scancaradamenti (C),
ischancaraddamenti (S), a la scuntriata (G) sgangherato
pp.
agg. [unhinged,
dégondé, desquiciado, ausgehoben]
iscancaradu, iscussertadu, ijanniladu,
iscadreadu, isgadaradu, isgallittadu, isganganadu,
isgangaladu, iscarruccadu, istraessadu,
isfattu,
iscontzadu, dissantaradu (L), iscancarau, iscussiminzau, iscardabuddau,
iscarruccau, iscumentau, iscancarittau, irdrellerau,
iscravillau, istraccassau, istracassau,
iscossau (N), scardancau, sgangagliau, sgrangaliau, sgrangagliau,
scancarau, scoscimingiau, scossimingiau,
scannugau,
scarrugau, straccasciau, drollu
(cat. drol) (C), ischancaraddu,
ischunsarthaddu,, ischuscimignaddu, ischadriaddu, suruvraddu (S),
scantaratu, scantaracatu, scunsaltatu, dissantaratu, scancaratu,
iscancaratu, scataratu, scuntriatu, scuntriaddu
(Cs), iscuntriatu
(G) // istracassu (N) “oggetto
s.” sgarbatamente
avv.
[rudely,
impoliment, groseramente, unhöflich]
isgarbadamente, a isprócchiu (L), de malagràssia,
chin irgrabu, de malu grabu (N), sgarbadamenti (C), isghaibbaddamenti (S),
sgalbatamenti, di malvessu, a la scuntriata, a la scuntrizza (G) sgarbatezza
sf.
[rudeness,
impolitesse, grosería, Unhöflichkeit]
isgarbadesa, isprocchiadura (L), malamanera
(LN), irgrabu
m., iscapriononzu m.
(N),
sgarbadesa, sgarbadura (C), isghabbaiddèzia, aròibu m.
(S), sgalbatesa, malvessu m.,
malagràzia (G) sgarbato
agg.
[rude,
impoli, desgarbado, unhöflich]
isgarbadu, disgarbadu, malammodidu, malestrosu, iscontipizadu,
istrauladu,
istrauddadu, ispiàchidu, desairadu, disairadu (sp. desairado), istruddadu, intruddadu (L), irgrabau, dirgrabau,
irbrabbatu, irgarbau, iscaprionau, maleprotzediu
(N), burrincatzu,
mabigrabau, strantaloni, sgarbau,
scundiu (sp. escondido), de malas maneras (C), isghaibbaddu, aròibbu, aribessu,
arivesu (S),
sgalbatu, sgarbaddu
(Cs), scuntrizzu,
di malvessu (G) // ispruma-ispruma
(N)“detto di chi risponde in maniera s.” sgarbo
sm.
[rudeness,
impolitesse, desgarbo, Grobheit]
isgarbu, isgrabu, isprocchiadura
f., disgrabu,
desàire, disàire, disàiru, disaera f.
(sp. desaire), isprócchiu (L), dirgrabu,
irgrabu
(N), sgarbu, disgarbu, malamanera f. (C), isghàibbu, aròibbu, arrànzia
f. (S),
sgalbu, disgalbu (G) sgarbugliare
vt.
[to
unwind, débrouiller, desembarazar, entwirren]
isvoligare, isboligare, istrobojare, istreppojare,
bogàrende
atzola (L), irbojare, irvojare,
irbolicare,
istrepojare, irzurungare (N), sboddicai, sboddiai, strogai (it. strigare), strobeddai, istrobillai
(C),
ibbruglià, ibburiggà, bugganni azzora (S), sbruddià, sbruglià,
disimbruglià, bucanni acciola (G) sgargiante
agg.
mf. [gaudy,
voyant, vistoso, grell]
biatzu, vistosu (L), bivottu, bistosu, alluscadore, galonau (N), biatzu,
avvivau, vistosu (C), visthosu, inzirriadori (S), vivazzu, alluttu,
ciavaccanu (G) sgargiare
vi.
[to
ge cocky, être tiré à quatre épingles, bizarrear, grell machen]
èssere biatzu (de colores), incrapuddire (L), incrapuddire, alluscare, èssere
bibu de colores (N), éssiri alluttu (avvivau) de colori (C), assé di
curori vibu (S), esse di culori viu (alluttu) (G) sgarrare
vt.
vi. [to
be wrong, se tromper, errar, nicht genau sein]
isgarrare, faltare (cat. sp. faltar), disfaltare (it.
ant. diffalta), errare (lat.
ERRARE), faddire (lat. FALLIRE) (L),
irballare, irgarrare, faddire (N), sgarrai, sballiai, errai, faddiri (C),
isgharrà, ibbaglià (S), faltà, sbaglià, sgarrà,
arrà (G) sgarrato
pp.
agg. [wrong,
trompé, errado, irrig]
isgarradu, faltadu, disfaltadu, erradu, faddidu (L), irballau, irgarrau,
faddiu (N), sgarrau, sballiau, errau, faddiu (C), isgharraddu, ibbagliaddu
(S), faltatu, sbagliatu, sgarratu,
arratu
(G) sgarrettamento
sm.
[hocking,
taille de jarrets, jarretamiento, die Hachsen Schneiden]
isgarrettamentu, isgarronamentu, isarchilamentu, isarchiladura
f., innerviadura f. (L),
irgarrettamentu, irgarrettadura f.,
isarchilada f., isarchilamentu,
isarchiladura f. (N),
sgarronamentu, sgarronada f.,
scarronamentu (C), disarchiramentu (S), alchilamentu, alchilatura f., sgarrittatura f. (G) sgarrettare
vt.
[to
hock, couper les jarrets, jarretar, die Hachsen schneiden]
isgarrettare, isarchilare, iscarrugare, isgarronare (cat. esgarronar), scardanchinare, innerviare (L), irgarrettare,
isarchilare, iscarronare (N), sgarrettai, sgarronai, scarronai,
scardancilai, scardacilai, scarracilai, scadraciai, scadracilai,
scarrengibai
(C), disarchirà, isarchirà,
taglià
l’archiri (S), alchilà, sgarrittà (G) sgarrettato
pp.
agg. [hocked,
avec les jarrets coupés, jarretado, die Hachsen geschnitten]
isgarrettadu, isarchiladu, iscarrugadu, isgarronadu, scardanchinadu,
innerviadu (L), irgarrettau, isarchilau, iscarronau (N), sgarrettau,
sgarronau, scarronau, scardancilau, scardacilau, scarracilau, scadraciau,
scarrengibau (C), disarchiraddu, isarchiraddu
(S), alchilatu, sgarrittatu (G) sgarrettatore
sm.
[hocker,
coupeur des jarrets, jarretador, wer schneidet die Hachsen]
isgarrettadore, isarchiladore, isgarronadore (L), irgarrettadore,
isarchiladore (N), sgarrettadori, sgarronadori, scarronadori,
scardanciladori, scardancileri (C), disarchiradori (S), alchiladori,
sgarrittadori (G) sgarro
sm.
[blunder,
offense, ofensa, Ungenauigkeit]
isgarru, isgarrada f., isbàgliu (L), irballu, irgarru, irgarrada f., irgarradura f.,
tzancarru
(N), sgarru, sgarrada f., sbàlliu
(C), isgharru, isgharradda f.,
ibbàgliu (S), smarru, sbàgliu, faddu (G) sgarza
sf.
orn. (Ardea cinerea) [heron,
garzette, garcilla, Fischreiher]
perdezoronadas m., perdigiornos m. (lig. perdigiorni) (L), airone m. (N), menga cinixedda, menga bianca, menghixedda groga, menga
groga (s. ciuffetto) (C), aironi
m. (S), ghjura cisginedda,
ghjura mùrina (G) sgattaiolare
vi.
[to
slip away, s’esquiver, salir a hurtadillas, schlüpfen]
fuire a s’accua, ispisàresi, isfrusulare
(L),
iscampulire, irbrinnare, irfrogorare, isèrghere, irghelare, irfusare,
irfusilare (N), si nci fuiri, si sbignai, si spisiai (C), fuggì a cua,
ippisassi (S), andassinni affultu, fà una cudiedda, zirichiltà (G) sgavazzare
vi.
[to
revel, faire bombance, parrandear, prassen]
iscialare, rebottare, abbuddonare (L), rebottare, ispasterare, catzaviare
(N), arribottai, birrandai, fai arrefegas, picchettai (C), ribottà,
ippassassira (S), rimbuttà,. brancaccià, fà buarra (dissàntanu) (G) sgelare
vt.
vi. vds. disgelare sgemmare
vt.
ispuzonare,
ilgemare (L),
isportzeddare (N), spillonai (C), bugganni l’occi di li pianti (S),
spuciunà (G) sghembo
agg.
[oblique,
oblique, sesgado, schief]
tortu, fàlchinu, chivésciu, ischilves(s)u,
ischilvésciu
(it. sgimbescio), biscuadru,
acchiffilu, calembru,
giojivinu (L),
travessu, tortu, culembru, piliesse (N), biàsciu, collembru,
sbiàsciu,
trottu (C), isghembu,
ruggiaddu, barritorthu,
torthu (S), schilvessu, ischilvessu, schivessu
(G)
// iscabarronare (L) “tagliare a
s.”; ischigliare (L) “rompere
a s.; cat. esquitllar); a fàlchinu, a piliesse, a pilimbesse, a
chiffilu, a chivésciu, a iscadràppiu (L), a piliesse, a canacostinu (N),
a biàsciu (C), di trabessu (S), di sbascinu (G) “a
s.”; sbiasciai (C) “andare a
s.” sgherbimento
sm.
[extirpation,
extirpation, desarraigo, Ausreissen]
narbone, narvone (lat. *ARVONE) (L),
narbonadura f., narbone
(N), narboni, nebroni
(C), naiboni, naibunamentu (S), nalboni (G) sgherbire
vt.
[to
stub, extirper, desarraigar, ausreissen]
narbonare, narvonare, ispicconare, ismattuzare, dovare
(ant.) (L),
narbonare, innarbonare, immodditzare
(N), narbonai, snarbonai (C), naibunà (S), nalbunà (G) sgheronare
vt.
[to
remove the patch, tailler de biais, sacar las nesgas, den Zwichel
schneiden]
istappulare (L), irtappulare, irghironare (N), bogai s’atzappuladura (sa
gaja) (C), bugganni lu zàppuru (S), bucanni lu zàppulu (G) // irghironadura
f. (N)“rimozione del gherone” sgherro
sm.
(sbirro) [bravo,
sicaire, sicario, Sbirre]
isbirru (L), irbirru, irgherru
(N),
sbirru, scheranu (= it.)
(C), ibbirru, giannu (S), sbirru, schiranu (G) sghiacciare
vt.
[to
thaw, dégeler, deshelar, enteisen]
iscazare, isòlvere (lat. SOLVERE)
(L), isastragare, sòrbere (N), scallai (C), isghiaccià (S), sghjaccià
(G) sghiacciato
pp.
agg. [thawed,
dégelé, deshelado, enteiset]
iscazadu, isoltu (L), isastragau, sortu (N), scallau (C), isghiacciaddu
(S), sghjacciatu (G sghignare,
-azzare vi.
[to
laugh scornfully, railler, reír burlonamente, grinsen]
beffare (= it.), beffiare,
inzestrare, moffare (cat. sp. mofa),
iscarcalliare (L),
beffare, picare a risu, fàchere moffa, ghirghillare, iscaccalliare (N),
scraccalliai, beffai (C), biffà, imbiffà (S), fà la sgagna, biffà,
straà (G) sghignazzata
sf.
[scornful
laugh, ricanement, risotada grosera, Grinsen]
beffada, iscaccagliada,
iscarcàgliu m., iscarcàlliu m., iscraccàgliu m., iscaccàgliu
m., cianfronella, iscaranu m.,
iscàrniu m. (sp. escarnio), irghighìlliu
m., moffa
(cat. sp. mofa) (L), beffada,
picada a risu (a beffe), ghirghìlliu m.,
iscaccàlliu m. (N), scraccàgliu m.,
scraccàlliu m., scraccàbiu
m., arréula,
scarnu m., ciaccotta (sp.
chacota) (C), biffadda, imbiffadda, ingesthru m.,
risadda marigna (S), sgagna, sgagnata, beffa, ciaccotta (G) sghimbescio
agg.
[crooked,
biais, torcido, krumm]
tortu, fàlchinu, piliesse, chivésciu, ischilves(s)u,
ischilvésciu
(it. sgimbescio), a currimboe
(L), travessu, tortu, culembru, piliesse (N), biàsciu, sbiàsciu, trottu
(C), barritorthu, torthu (S), schilvessu, ischilvessu, sbascinu, còrriu
(G) // a cadràppiu, a iscadràppiu, a iscradappiadura, a chiffilu, a fàlchinu
(L), a canacosta, a canacostinu, a culembradura (N), a segascirra, a sbiàsciu
(C), d’isghuiberu (S), di
sbascinu (G) “a s.”; Si
camminas a canacosta non podes mantenner su passu (prov.-N) “Se cammini di s. non puoi tenere il passo” sghiribizzo
sm.
vds. ghiribizzo sginocchiare
vt.
[to
get chapped one’s Knees, crevasser les genoux, agrietarse la srodillas,
aufspringen die Knie]
isbenujare (L), irbrinucare, iscuccurare, iscoronare (N), sgenugai (C),
igginuccià (S), sghjnocchjà (G) sgiogare
vt.
[to
unyoke, disjoindre, desunir, die Ochsen befreien]
isgiùnghere, isprèndere, distaccare, irzubalare,
irzùnghere
(L), irjùnghere, illorare, irzubalare,
irzùnghere, catzare
su zubale (N), slobai, sparigai (C), ippaggià, disthaccà (S),
sghjunghj’, disghjunghj’, spagghjà, distaccà (G) sgobbare
vi.
[to
work hard. bûcher, fatigarse, sich abmühen]
isgobbare, fadigare (lat. *FATIGARE),
istimpidare (L), irgobbare, fadicare (N), sgobbai, fatigai (C), isghubbà,
fadiggà (S), faticà, smatarascià, infraustà, punì lu zembu (G) sgobbata
sf.
[drudgery,
corvée, tarea, Scinderei]
isgobbada, fadigada, istimpida (it.
ant. stampita), istrippa, istrippada, suffratta (it.
ant. soffratta) (L), irgobbada, irgobbadura,
fadicada, istrippa (N), sgobbada, fadiada, fatigada (C), isghubbadda,
isthimpidda, sthimpidda, suffratta (S), faticata, strampita, strimpita,
smatarasciata (G) sgobbone
sm.
[hard
worker, bûcheur, trabajador, Büffler]
isgobbone (L), irgobbone (N), sgobboni (C), isghubboni (S), isgubboni (G) sgocciolamento
sm.
[dripping,
dégouttement, goteo, Tropfen]
isguttamentu, succuttadura f.,
sumidura f, pìsciulu,
luttiadura f. (L), guttiadura f., irguttiadura f.,
succuttadura f., istiddionzu,
sumurtidura f. (N),
stiddiamentu, stiddiadroxu, guttera f.
(sp. gotera), sguttamentu,
sguttiamentu
(C), isghuttiamentu, gutteggiamentu, isghuttiggiamentu (S),
guttigghjamentu, isguttatura f.,
grundagghjna f. (G) sgocciolante
p.
pres. agg. mf. [dripping,
égouttant, que gotea, tropfend]
isguttadore, trìccia-trìccia, trìcchia-trìcchia (L), guttiadore,
irguttiadore, iscolis-iscolis,
succuttadore
(N), sguttiadori, stiddiadori, scoladori (C), gùttia-gùttia (S),
gucciuloni, tilchjuloni (G) // sa funtana gutti-gutti (guttiosa) (ant.- L)
“la fontana s.” sgocciolare
vi.
vt. [to
drip, égoutter, escurrir, tröpfeln lassen]
isguttare, isbuttiare, sumire,
sùmere (lat. SUMERE),
isciuccuttare, succuttare (tosc.
ant. soggottare), succuttire, agguttare, guttiare, buttiare, luttiare (lat. GUTTIARE), pisciulinare,
pispiare
(L), guttiare, gutzare,
gutziare, irguttare,
succuttare, succuttire,
accordozare, zisire (N),
sguttai, agguttai, stiddiai,
scolai, sfai (C), isghuttià, isghuttiggià, guttiggià (S), sgucciulà,
guttigghjà, sguttigghjà, isguttigghjà,
sguttà, isguttà, aguttà
(Cs), tilchjulà,
sprindulà (G) // sumurtire (N) “s.
dei panni lavati” sgocciolato
pp.
agg. [dripped,
égoutté, escurrido, tropft]
isguttadu, isbuttiadu, sumidu,
isciuccuttadu, succuttadu, succuttidu,
agguttadu, guttiadu, buttiadu, luttiadu, pispiadu (L), guttiau, irguttau,
succuttau, succuttiu, accordozau
(N), sguttau, agguttau,
stiddiau, scolau (C), isghuttiaddu, isghuttiggiaddu, guttiggiaddu (S),
sgucciulatu, guttigghjatu, sguttigghjatu, sguttigghjaddu
(Cs), sguttatu,
isguttatu, tilchjulatu, sprindulatu (G) sgocciolatóio
sm.
[drip,
égouttoir, escurridor, Trockenständer]
isguttadore, isguttadorzu, buttiadorzu, piscialoru, pisciarolu,
pissiarolu, bucciarolu, (L),
guttiadorju, irguttadorju, guttera
f. (N),
stiddiadroxu, sguttadori, guttera f.
(sp. gotera) (C), gutteggiadori (S), sguttaderu, sguttadori (G) sgocciolatura
sf.
[dripping,
dégouttement, goteo, Tropfen]
isguttadura, succuttadura, sumidura, buttiadura, isbuttiada,
-adura, tìlcia, tìrchiu m. (L),
guttiadura, irguttadura, simidura,
succuttadura
(N), stiddiadura, sguttadura (C), isghuttiaddura, isghuttiggiaddura,
guttiggiaddura (S), sguttatura, sguttigghjatura, tilchjulatura,
sprindulatura (G) sgocciolio
sm.
[dripping,
dégouttement, escurridura, Tröpfeln]
isguttadura f., succuttadura f., guttiadura f., pìsciulu,
tìrulu (L),
guttiadura f., irguttadura f.,
succuttadura f., succuttonzu (N),
stiddióngiu, stìddiu, sguttadura f.,
tzirigheddu (C),
isghuttiggiaddura f.,
guttiggiaddura f. (S),
grundagghjna f., guttigghjamentu,
pisciulu, pìulu (G) // a tìrulu (L) “s.
dell’olio (o del grasso) dallo spiedo con l’arrosto” sgocciolo
sm.
[dripping,
égoutture, escurridura, letztes Tröpfchen]
succuttu, isguttadura f., tilla
f., istidda
f. (lat. STILLA) (L), succuttu,
irguttadura f., tilla f.
(N), stìddiu, stiddiadura f.,
tilla f. (C), guttéggiu (S), sguttatura f., grundagghjna f.,
stidda f. (G) // èssere in
culturinas (L), èssere a filupende (N) “essere
agli s., a corto di denari”; a
luche (N) “agli
sgoccioli” sgolarsi
vi.
rifl. [to
shout oneself hoarse, s’égosiller, desgañitarse, sich heiser schrei(e)n]
isbulàresi, arrughìresi (tosc.
arrughire), irguenare,
isarguenare (L),
s’irgulare, s’irgorgoenare
s’irgorgobenare,
s’irgargarare, s’aggangare (N), si sgutturai, si sgraguenai (C),
arrughissi, isgharthurassi,
isghurassi, zicchirrià
a barra postha (S), sgulassi, sfucialàssi, isfucialassi (G) // sgulamentu
(C) “sgolamento” sgolato
pp.
agg. [shouted
oneself hoarse, sans voix, desgañitado, heiser]
isbuladu, arrughidu (L), irgulau, irgorgobenau, irgargarau, irgorgoenau,
aggangau
(N), sgutturau, sgraguenau (C), arrughiddu, isgharturaddu
(S),
sgulatu, sfucialatu (G) sgomberare
vt.
vds. sgombrare sgombero
sm.
[clearing,
déménager, escombrar, räumen]
isbarratzu, isprodada f.,
-adura f., isprodu (L),
irbarratzu (N), sbarratzu, disimpàcciu (C), imbarrazzu (S), sprudugnu,
svacatura f. (G) sgombrare
vt.
[clearing,
déménagement, despejo, Räumung]
isbarratzare, disbaratzare,
iscambare, isfagonare, isbrattare
(it. sbrattare), isgombrare,
ispattare (probm. it. rust. patto -
DES I, 675) (L), irbarratzare, allibregare,
ispattare, (N),
sbarratzai, scarraxai, pinnicai is trastus (C), isghumbrà, ippisà,
ischarraggià (S), sgumbrà, svacà, svacantà, sbuità, sprudà (G) //
isbrattare (L) “anche: cacciare
via, allontanare; it. sfrattare x sbrattare”; ispattare (L) “anche:
nettare il terreno con la scopa; lat. *SPATIARE” sgombrato
pp.
agg.
[cleared,
débarassé, escombrado, frei]
isbarratzadu, isbrattadu, ispattadu, isgombradu (L), irbarratzau, allibregau,
iscarrau (N),
sbarratzau, disimpacciau (C), isghumbraddu, ippisaddu, ischarraggiaddu
(S), sgumbratu, svacatu, svacantatu, sbuitatu, sprudatu, sprudaddu
(Cs)
(G) // abbertinu (L) “sito aperto,
sgombro” sgombro/1
sm.
itt. (Scomber scombrus) [mackerel,
scombre, escombro, Makrele]
pìsaru, bìsaru (cat. bìsol) (L),
pìsaru (N), cavalla f., cavàglia
f., gavàglia f. (cat.
cavalla; sp. caballa), bìsaru, pìsaru, scumbru, sgumbru
(= it.),
carmu, sculmu, scummu, curmu,
scurmu (sic. scurmu), surellu (cat.
sorell) (C), bìsaru (S), bìsaru, sgombru, isgrongu, lacertu
(Lm) (G)
/ uccioni (S) “qualità
di pesce simile alo s.” sgombro/2
agg.
vds. sgombrato sgomentare
vt.
vi. [to
dismay, effrayer, asustar, bestürzen]
atturdire (cat. sp. aturdir),
isporare, assustare (sp. asustar),
attremenare (lat. TREMEN), attragantare,
attraghentare, futuperiare, salarzare (L),
isporare, pappadare (N), atturdiri, assustai, atziccai (sp.
achicar) (C), assusthà, affabà (S), strimintì, istrimintì, spamintà,
assustà (G) sgomento/1
sm.
[dismay,
effroi, susto, Bestürzung]
atturdimentu, isporu, assustu (sp.
susto), attréminu, attraghentu,
istraju, salarzada f., salarzu (L),
isporu, isporonzu, isporósile, ispantu (sp.
espanto) (N), atturdimentu, atzìcchidu (C), assusthu (S), spamentu,
assustu (G) sgomento/2
agg.
[dismayed,
effrayé, asustado, bestürzt]
atturdidu, isporadu, assustadu, salarzadu
(L),
isporau, pappadau (N), atturdiu, assustau, atziccau (C), assusthaddu (S),
strimintutu, spamintatu, assustatu (G) sgominare
vt.
[to
rout, disperser, desordenar, versprengen]
ispèrdere, isperdisciare, isbaragliare, giagarare (L), ispèrdere,
isperdissiare, irbarallare (N), sculummerdai, sperdi, sprabaxai,
sperditziai, aggiagarai (C), ischumpiglià, ippardhizià, giagarà (S),
spaldi, sbaraglià, stilminà (G) sgominato
pp.
agg. [routed,
dispersé, desordenado, versprengt]
ispérdidu, isperdisciadu, isbaragliadu, giagaradu (L), ispérdiu,
isperdissiau, irbarallau (N), sculummerdau, spérdiu, sprabaxau,
sperditziau, aggiagarau (C), ischumpigliaddu, ippardhiziaddu, giagaraddu
(S), spaldutu, sbaragliatu, stilminatu (G) sgominatore
sm.
[vanquisher,
disperseur, dispersador, Erder]
isperdidore, giagaradore (L), isperdidore (N), sperdidori, isperdidori,
sperditziadori,
sprabaxadori (C), ischumpigliadori, ippardhiziadori (S), spaldidori,
stilminadori (G) sgomitare
vi.
[to
elbow, jouer des coudes, abrirse paso a codazos, Ellenbogen gebrauchen]
iscuidare (L), iscubidalare, iscubidare,
iscoitalare, iscuitalare (N),
scuidai,
sguidai (C), ischuiddà (S), uità (G) sgomitata
sf.
[push
eith the elbow, coup de coude, codazo, Stoss mit dem Ellenbogen]
iscuidada (L), iscubidalada, iscoitalata, iscuitalada
(N), sguidada (C), ischuiddadda, cuiddadda
(S),
uitata, sguitata (G) sgomitolare
vt.
[to
unwind, dépelotonner, desovillar, entknäueln]
illorumare (lat. *GLOMULUS), illorimare,
illommurare,
islorumare (L),
irgromerare, irgromereddare,
irgroromeddare, irfilichittare,
irmorottulare (N), slomborai,
slomburai,
scordulai (C), isgiumiddà (S), sdurruciulà, sdrucciulà,
sghjummiddà
(Cs
(G) sgomitolato
pp.
agg. [unwound,
dépelotonné, desovilado, entknäuelt]
illorumadu, islorumadu
(L), irgromerau, irgromereddau,
irgroromeddau, irfilichittau
(N), slomborau,
slomburau, scordulau (C), isgiumiddaddu (S), sdurruciulatu (G) sgommare
vt.
[to
ungum, dégommer, desengomar, degummieren]
isgommare (L), irgommare (N), sgommai (C), isghommà (S), sgummà (G) sgonfiamento
sm.
[deflation,
dégonflement, deshinchadura, Entleerung]
disunfiamentu, isunfiamentu
(L), irgonfiadura f. irbuvonzu,
isuffrada f., -adura f., isuffronzu (N),
disunfradura f. (C), isghunfiamentu, ibbuffamentu (S), sgunfiamentu,
disunfiamentu (G) sgonfiare
vt.
[to
deflate, dégonfler, deshinchar, entleeren]
disunfiare, isgonfiare, isunfiare,
isbuffare
(L), irgonfiare, irbuvare,
isuffrare, isunfrare, istisiddare
(N), disunfrai (C), isghunfià, ibbuffà (S), sgunfià, disunfià, sbuttà
(G) sgonfiata
sf.
[deflation,
désenflure, deshinchazón, Entleerung]
disunfiada, isgonfiada, isunfiada,
-adura, isbuffada
(L), irgonfiada, irbuvada,
-adura (N),
disunfrada (C), isghunfiadda, ibbuffadda (S), sgunfiata, disunfiata,
sbuttata (G) sgonfiato
pp.
agg. [deflated,
dégonflé, deshinchado, entleert]
disunfiadu, isgonfiadu, isunfiadu,
isbuffadu
(L), irgonfiau, irbuvau,
isuffrau, istisiddau
(N), disunfrau (C), isghunfiaddu, ibbuffaddu (S), sgunfiatu, disunfiatu,
sbuttatu (G) sgonfio
agg.
[deflated,
dégonflé, deshinchado, entleert]
disunfiadu, isgónfiu, isbuffadu (L), irgónfiu (N), disunfrau (C), isghónfiu
(S), sgónfiu, disunfiatu (G) sgonfiotto
sm.
[bump.
bosse, buñuelo hueco, Puff]
zuellu, coccoroi, cuccubaju, cuccurveddu, bioccu (it.
bioccolo) (L), burte, burruttone, bunzu (N), bùngiu (cat. bony), coccoroi, tzùmburu (C), cuccuau, bumbuglioni,
ciumbusoni (S), burrugghjoni, rubbioni, chjarabòcculu, zueddu (G) sgorbia
sf.
[gouge,
gouge, gubia, Hohleisen]
isgùbbia, isgrùbbia (tosc. sgubbia),
cùrbia (L),
irgùbbia (N), sgùbbia (C), isghùbbia, rusunitta, raippùgliu
m. (S),
sgùbbia (G) // irgubbiare (N), sgubbiai (C) “lavorare
con la s.”; nas’’e sgùbbia (C) “naso
adunco” sgorbiare
vt.
[to
scrawl, griffonner, borronear, beflecken]
isburronare, burronare, iscorfionare,
impiastrare, impastucciare (L), impiastrare, inturuddare, irgorbiare,
irgubbiare,
atzoroddare (N), scarraffiai, sgarraffiai, scarraffattai, isburrai (C),
ischranfiunà (S), fà cinfrioni, imbruttà (G) sgorbio
sm.
[scrawl,
griffonnage, borrón, Gekritzel]
burrone, isburrone (sp. borrón), isgrùbbiu,
iscorfione,
iscroffione, isgranfione, impastùcciu (L), irgórbiu, irghirbu,
lezori, impiastru,
atzoroddu (N), scarràffiu, scarraffattoni, sgarraffattoni, burroni,
sburroni (C), ischranfioni (S), burroni, cinfrioni (G) sgorgamento
sm.
[gushing
out, jaillissement, derrame, Hervorschiessen]
brotamentu, brotadura f.,
isbuccamentu (L), brotadura f.,
gurgulliadura f., benadura f. (N), spironciadura f.,
brotadura f. (C), zampillamentu,
gittaddura f. (S), sburramentu,
schizzulamentu, ghjttatura f. (G) sgorgare
vi.
[to
gush (out), jaillir, manar, strömen]
brotare (cat. sp. brotar), imbrotare,
rebundare, tzurrare, isbuccare,
irrusciare (cat. arruixar) (L),
brotare, gurgulliare, benare, ischintziddare, tzurruare
(N), spironciai (cat. espirar),
brotai, mizai, tzurrai (C),
zampillà, ibbruttà, ibburrià,
gittà, iscì (S), sburrà, schizzulà, ghjttà, iscì (G) sgorgata
sf.
[gushing
out, jet, chorro, Hervorschiessen]
brotada, isbuccada, irrusciada (L), brotadura, gurgulliada, benadorju m.
(N), spironciada, istricchiddu m.,
brotada (C), ibbrottadda, zampilladda (S), sborru m.,
schizzulata, ghjttata (G) sgorgato
pp.
agg. [gushed,
jalli, brotado, strömt]
brotadu, isbuccadu, irrusciadu (L), brotau, gurgulliau, benau,
ischintziddau (N), spironciau, brotau (C), zampilladdu, ibbruttaddu,
gittaddu, isciddu (S), sburratu, schizzulatu, ghjttatu , isciutu (G) sgottare
vt.
mar. [to
bail, lever l’eau de la barque, agotar, ösen]
bogare s’abba dae sa barca (L), bocare s’abba dae sa barca (N), bogai
s’àcua de sa barca (C), buggà l’eba da la barcha (S), sguttà (G) sgovernare
vt.
[to
misgovern, gouverner mal, desgobernar, regieren schlecht]
guvernare male (LN), guvernai mali (C), gubennà mari (S), guvilnà mali
(G) sgozzamento
sm.
[slaughter,
égorgement, degüello, Abschlachten]
iscannamentu, ispojolada f.,
ispojolamentu,
ispoloju
(L), irgannadura f.,
irgannighinadura f.,
ispojoladura f. (N), sgannamentu, sgranguenamentu, spojolamentu (C),
ischannamentu (S), scannamentu (G) sgozzare
vt.
[to
slaughter, égorger, degollar, die Kehle durchschneiden]
iscannare, ispojolare, isgangare (L), irgannare, irgangare, irgannighinare,
ispojolare, ispozolare (N),
spojolai, sgannai, sgraguenai, sgranguenai, spujai, ,
ispujai, spuliai,
spuriai, sgangai, scraxai, iscraxai
(C),
ischannà, ippurà,
spaiulà (S),
scannà (G) // iscannadorzu, pojolu (L), sgannadroxu (C) “punto della gola in cui si conficca il coltello per s. le bestie” sgozzato
pp.
agg. [slaughtered,
égorgé, degollado, abgestochen]
iscannadu, ispojoladu, isgangadu (L), irgannau, irgangau, irgannighinau,
ispojolau, ispozolau
(N), spojolau, sgannau, sgraguenau, sgranguenau, spujau, spuliau, spuriau,
sgangau, scraxau (C), ischannaddu, ippuraddu
(S), scannatu, spaiulatu
(G) sgozzatore
sm.
[slaughterer,
égorgeur, degollador, Abstecher]
iscannadore, ispojoladore (L), irgannadore, irgannighinadore, irgangadore,
ispojoladore (N), spojoladori, sgannadori, sgangadori, scraxadori (C),
ischannadori (S), scannadori (G) sgozzatura
sf.
[slaughter,
égorgement, degüello, Abschlachten]
iscannadura, ispojoladura, isgangadura (L), argasadura,
argasu m., irgannadura,
irgangadura, irgannighinadura, ispojoladura (N), spojoladura, sgannadura,
sgranguenadura, sgangadura, scraxadura (C), ischannaddura, ippurazioni
(S),
scannatura (G) sgracimolare
vt.
[to
scrape together, grappiller, sacar los racimos, die Rispe schneiden]
iscaluzare (L), iscalutzare, irtzitzicrare
(N), sciscillonai (C), ischaruggià, ischabazzurà (S), scalugghjà,
iscalugghjà, scapacciulà (G) sgradevole
agg.
mf. [unpleasant,
désagréable, desagradable, unangenehm]
isgradessidu, dispiaghente, aescosu (detto
del cibo) (L), irgradéssiu, obescosu
(N),
disaggradéssiu (C), digradissiddu, digradiddu (S), disaggradissitu,
disaggradìuli, discaru, sgradissutu (G) sgradevolmente
avv.
[unpleasantly,
désagréablement, desagradablemente, unangenehm]
disaggradessidamente, chen’aggradu, chi non piaghet (L), chena lu gradèssere
(N), disaggradessidamenti (C), chi no piazi, chena aggradissimentu (S),
chi no piaci, disaggradatamenti (G) sgradire
vt.
vi. [to
dislike, ne pas agréer, no gustar de, unmögen]
disaggradessire, disgradessire,
isgradèssere, disaggradèssere
(sp. desagradecer), disaggradare
(it. ant. disaggradare o sp.
desagradar) (L), disaggradèssere, grijare, irgradèssere, no aggradèssere
(N), disaggradessi, disaggradai (C), digradì, digradissì (S), disaggradà,
disaggradissì, sgradissì, sgradessì (G) sgradito
pp.
agg. [disagreeable,
désagréable, desagradable, unliebsam]
disaggradessidu, disaggradadu, disaggradidu,
disgradessidu (L),
irgradéssiu, disaggradéssiu, irgradéschitu,
irgradéssiu, no
aggradéssiu (N), disaggradéssiu, disaggradau (C), digradiddu,
digradissiddu (S), disaggradatu, disaggradissutu, sgradissutu, sgradessitu,
sgraditu (G) sgraffiare
vt.
[to
scratch, égratigner, arañar, kratzen]
raffiare, iscarraffare,
iscraffionare (L),
arrancare (N), scarraffiai, sgarraffiai (C), raffià (S), granfià, griffà
(G) sgraffiatura
sf.
[scratch,
égratignure, arañazo, Kratzer]
raffiadura, iscraffionadura
(L),
arrancadura (N), scarraffiadura, sgarraffiadura (C), raffiaddura (S),
granfiatura (G) sgraffignare
vt.
[to
pilfer, chiper, garrafiñar, abnehmen]
arrampionare, affranciare, furare (lat.
FURARE), isfraschionare
(L),
irgraffignare, furare, aungrare,
ciappare (piem. ciapè) (N),
aggranciri, rapignai, inghittiai, inghittai, unghittai, ciappai (C),
isghranfignà, isghrattugnà, rampiggià, arrampiggià, affrancà (S),
arrappà, arrappiulà, pappiulà, furà, arrascià
(Lm) (G) sgraffignato
pp.
agg. [pilfered,
chipé, garrafiñado, abgenommen]
arrampionadu, affranciadu, furadu, isfraschionadu
(L),
irgraffignau, furau, ciappau (N), aggranciu, rapignau, inghittiau,
unghittau, ciappau (C), isghranfignaddu, isghrattugnaddu, rampiggiaddu
(S), arrappatu, arrappiulatu, pappiulatu, furatu (G) sgraffio
sm.
[scratch,
égragniture, rasguño, Schramme]
arrampionamentu, affrànciu, fura f.;
ràffiu (L), irgraffignadura f.,
fura f.; arranca f., affarruncu
(N),
scarraffiadura f.,
sgarraffiadura f.; scarràffiu,
sgarràffiu (C), raffiaddura f.;
ràffiu (S), granfiatura f.; grànfiu
(G) sgrammaticato
agg.
[ungrammatical,
incorrect, lleno de faltas de gramática, (grammatisch) falsch]
isgrammaticadu (L), irgrammaticau (N), sgrammaticau (C), isghrammatiggaddu
(S), sgrammatticatu (G) sgrammaticatura
sf.
[grammatical
mistake, faute de grammaire, error de gramàtica, Grammatikfehler]
isgrammaticadura (L), irgrammaticadura (N), sgrammaticadura (C),
isghrammatiggaddura (S), sgrammatticatura (G) sgranabile
agg.
mf. [shelling,
égrenable, posible de ser desgranado, entkörnen]
de isgranare (ispuligare, isbucciare) (L), de irgranare (istecare) (N), de
sgranai (stegai) (C), isghranàbiri, isghragnàbiri (S), sgranàbbili (G) sgranare
vt.
[to
shell, égrener, desgranar, entkörnen]
isgranare, irranare, ispuligare, isbucciare, ispurgare, isconiare (probm.
lat. *EXCUNEARE), isprunire, appinnulare, ischiare
(L), irgranare, irgraniare, irgraneddare,
ispisare, istecare,
appirastrare, pirastrare (N), sgranai, isgranai,
stegai,
spappai, scoinai, sprugai (C), isghranà, isghragnà, ippuriggà, ibbuccià
(S), sgranà, isgranà, spulgà, scurrucchjulà (Cs) (G)
// appinnulare sos ojos, ispitzulinare
(L),
appirastrare sos ocros (N), abbubburrociai
(C), spampanà,
sbarracà (G) “s. gli occhi” sgranato
pp.
agg. [shelled,
égrené, desgranado, entkörnt]
isgranadu, irranadu, ispuligadu, isbucciadu, ispurgadu, isconiadu,
isprunidu, appinnuladu, ischiadu
(L),
irgranau, irgraneddau,
ispisau, istecau,
appirastrau (N), sgranau, stegau, spappau, scoinau, sprugau (C),
isghranaddu, isghragnaddu, ippuriggaddu, ibbucciaddu (S), sgranatu, sgranaddu
(Cs), isgranatu,
spulgatu (G) sgranatura
sf.
[shelling,
égrenage, desgrane, Entkörnung]
isgranadura, ispuligadura, isbucciadura, irranadura, ischiada,
-adura, isconiada, iscóniu
m. (L), irgranadura, irgranonzu
m., istecadura,
appirastradura (N), sgranadura, ,sgranamentu
m. stegadura,
spappadura, scóinu m. (C),
isghranaddura, isghragnaddura, ippuriggaddura, ibbucciaddura (S),
sgranatura, isgranatura (G) sgranchire,
-iare vt.
[to
stretch, dégourdir, desentorpecer, recken]
istirare, istiratzare, istiriolare, illorigare
(L), iscrancare, iscranchire, iscancarare, iscancarronare, istirare,
istiriolare (N), stendiai, arregattai (sp.
regatear) (C), isghranchì, isthirazzà (S), sgranchì, sgrancà (G) sgranellare
vt.
[to
hull, égrainer, desgranar, abbeeren]
irraneddare, ispupionare,
ispupujonare, isgranare (L), irgraneddare,
irgranicheddare,
irpupujonare (N), spibionai, sgranai (C), ippupiunà, isghranà (S),
spupiunà, sgranà (G) sgranellato
pp.
agg. [hulled,
égrainé, desgranado, abbeert]
ispupionadu, ispupujonadu, isgranadu (L), irgraneddau,
irgranicheddau, irpupujonau, irburdonau
(N),
spibionau, sgranau (C), ippupiunaddu, isghranaddu (S), spupiunatu,
sgranatu, sgranaddu
(Cs) (G) sgranellatura
sf.
[hulling,
égrainage, desgrane, Abbeeren]
ispupionadura, ispupujonadura, isgranadura (L), irgranicheddadura,
irgranadura irgranonzu m.,
irpupujonadura
(N), spibionadura, sgranadura, sgranamentu
m. (C),
ippupionaddura, isghranaddura (S), spupiunatura, sgranatura (G) sgranfignare
vt.
vds. sgraffignare sgranocchiare
vt.
[to
munch, croquer, comer algo que cruje, knabbern]
mastulare, mastuzare (probm. it.
maciullare), matziare (sic.
mazzicari) (L), mattulare, traccheddare (N), matzulai, matziai,
massiai, streccheddai (C),
masthuzzà (S), mastuccià, rumulà (G) sgranocchiato
pp.
agg. [munched,
croqué, comido algo que cruje, benagt]
mastuladu, mastuzadu, matziadu (L), mattulau, traccheddau (N), matzulau,
matziau, massiau (C), masthuzzaddu (S), mastucciatu, rumulatu (G) sgranocchiatura
sf.
[munching,
croquement, comida algo que cruje, Genage]
mastuladura, mastuzadura, matziadura (L), mattuladura, traccheddadura (N),
matzuladura, matziadura (C), masthuzzaddura (S), mastucciatura, rumulatura
(G) sgrappolare
vt.
[to
take the grapes, égrapper, despalillar, kämmen]
ispupionare, ispupujonare, ispipionare,
isbudronare (L), irpupujonare, irburdonare, irtzitzicrare
(N),
spibionai (C), ippupiunà (S), spupiunà, sbrutunà (G) //
irtzitzicronzu (N) “sgrappolamento” sgrappolatoio
sm.
[grape-scissors
pl.,
égrappoir, despalillador, Traubenkamm]
ispupionadorzu (L), irpupionadorju (N), spibionadroxu (C), ippupionaddòggiu
(S), spupiunatogghju, sbrutunadori (G) sgrassare
vt.
[to
take thr grease off, dégraisser, desengrasar, entfetten]
isgrassare, isozare, disozare,
isozighinare, isozigare
(L), irgrassare, isozare, issudriare, ischeddare (N), sgrassai, sdollai
(C), igrassà, isghrassà (S),
sgrassà, spingunà
(Lm) (G)
// isozadore (LN) “sgrassante,
sgrassatore”; isozigamentu (L), illiberonzu (N) “sgrassamento” sgrassato
pp.
agg. [taken
the grease off, dégraissé, desengrasado, entfettet]
isgrassadu, isozadu, isozigadu (L), irgrassau, isozau, ischeddau,
issudriau (N), sgrassau, sdollau (C), igrassaddu, isghrassaddu
(S),
sgrassatu (G) sgrassatura
sf.
[taking
the grease off, dégraissage, desengrase, Entfettung]
isgrassadura, isozada,
-adura, isozigada, -adura, isozigamentu m., isózigu m. (L),
irgrassadura, isozadura, issudriadura (N), sgrassadura, sdolladura (C),
igrassaddura (S), sgrassatura (G) sgravamento
sm.
[lightening,
décharge, alivio, Entlastung]
isgravamentu, isgraviadura
f., illieramentu,
illierera f., illieronzu,
appinnulada f., (L),
illiberadura f., aunzadura f., criadura
f. (N), illieróngiu, scindióngiu,
sfendióngiu (C), illiaramentu, agnaddura f., libaramentu (S), alliciramentu, liarugnu, agnata f.,
alliata f. (G) sgravare,
-arsi vt.
vi. [to
lighten, décharger, aligerar, entlasten]
illierare, lierare (lat. LIBERARE),
issindigare, isfindigare (lat. *EXFINDICARE),
illibertare, isburbare, isburdare,
isgraviare, disaggraviare
(sp. desagraviar); anzare (lat.
*AGNARE), criare (detto delle
bestie; lat. CREARE), isgravare (L),
illiberare, disgarrigare,
irgraviare, issindicare,
issinnicare, infindicare;
anzare, criare (N), illierai, sfendiai, scendiai, iscendiai,
scindiai, springiai; angiai, isgravai
(C),
illiarassi, igliarassi, libarassi, allizariggassi; agnassi
(S), allicirà, liarassi, sprignassi, palturì, libbarassi; agnà
(G) // isgiarrettare (L) “s. delle nuvole” sgravata
sf.
[lightening,
décharge, desgravación, Entlastung]
illierada, issindigada, isfindigada,
isgraviada;
anzada (detto delle bestie) (L),
illiberada, illiberadura; anzada (N), illierada, sfendiada, scendiada,
springiada; angiada (C), illiaradda, illiarera, igliarera; agnadda (S),
allicirata, liarugnu m.,
sprignata; anzata (G) sgravato
pp.
agg. [lightened,
déchargé, aligerado, entlastet]
illieradu, lieradu, isgravadu, issindigadu, isfindigadu, illibertadu,
isburbadu, disaggraviadu,
isgraviadu;
anzadu, criadu (detto delle bestie)
(L), illiberau, infindicau; anzau, criau (N), illierau, sfendiau, scendiau,
springiau; angiau (C), illiaraddu, igliaraddu, libaraddu, allizariggaddu;
agnaddu (S), alliciratu, liaratu, sprignatu, palturitu, libbaratu; agnatu
(G) // bacca iscutta (L) “vacca
s.” sgravidare
vi.
vds. sgravare sgravio
sm.
[lightening,
décharge, alivio, Entlastung]
isgravamentu, isgraviadura
f., disaggràviu
(sp. desagravio) (L), irgràviu,
disgàrrigu
(N), sgravamentu, sgravadura f. (C),
allizariggamentu (S), disaggràviu, disgàrrigu (G) sgraziataggine
sf.
[ugliness,
gaucherie, grosería, Reizlosigkeit]
isgarbadesa, lezesa, feura (sp. ant.
feura) (L), lezore m.,
lezesa, irgrabu m. (N), sgarbadesa, leggiori m.
(C), bruttèzia, isghabbaiddèzia (S), sgalbatesa, bruttesa, suzzura
(G) sgraziato
agg.
[awkward,
gauche. desangelado, zeizlos]
feu, chena gràscia, anchilosu,
isambesciadu,
iscioncu (L), irgrabau, iscronniau, dubbaroi,
irdraganau (N),
scundiu (sp. escondido), trogolassu
(C),
di mara frigura (S), disaggraziatu (G) sgretolamento
sm.
[pounding,
désagrégation, resquebrajadura, Zerbröckelung]
isfarfaruzamentu, irranzamentu, isuppadura f.
(L), dirrughidura f., ascradura f.,
iscazadura f., irfarfaruzamentu, fricchinadura f. (N), sciusciu, spimpirinamentu, scirfinamentu
(C), iffaiffunizamentu, iffaiffagliuramentu (S), schilivramentu,
sbrinnulamentu, scarracciamentu, magnulamentu (G) sgretolare
vt.
[to
crumble, désagréger, resquebrar, zerbröckeln]
isfarfaruzare, irranzare, isuppare, ischercheddare,
iscattare (lat. COACTARE) (L),
si dirrùghere, s’ascrare, s’iscazare, s’irfarfaruzare, si
fricchinare (N), sciusciai, isciasciai,
spimpirinai,
scirfinai (C), iffaiffunizà, iffaiffagliurà, isfrisginà
(S),
magnulà, schilivrà, sbrinnulà, scarraccià (G) // tzaccarrinu,
tzaccarrosu (L) “facile a sgretolarsi” sgretolato
pp.
agg. [crumbled,
désagrégé, resquebrado, zerbröckelt]
isfarfaruzadu, irranzadu, isuppadu, iscattadu (L), dirruttu, ascrau,
iscazau, irfarfaruzau, fricchinau (N), sciusciau, spimpirinau, scirfinau
(C), iffaiffunizaddu, iffaiffagliuraddu (S), magnulatu, schilivratu,
sbrinnulatu, scarracciatu (G) sgretolio
sm.
[crumbling,
désagrégation, resquebrajadura, Abbröckeln]
isfarfaruzadura f., irranzadura f., iscattadura f. (L),
ascradura f., iscazadura f.,
irfarfaruzadura f., fricchinadura f. (N),
sciusciu, sciusciadura f.,
scirfinadura f., spimpirinadura f.
(C), iffaiffunizaddura f.,
iffaiffagliuraddura f. (S),
magnulatura f., schilivratura f.,
sbrinnulatura f., scarracciatura
f. (G) sgridare
vt.
[to
rebuke, réprimander, regañar, schelten]
brigare (it. brigare), disattinare (sp.
desatinar), trilliare, istestulare,
isvruncire, isvrunciare,
remprèndere (L), brigare, abbruncare, attremenare, appiluccare, irmurrare,
abboluire, accanarjare (N), strunciai (sp.
tronchar), appremiai,
inchirriai, certai,
stidingiai, istidingiai,
istrat(t)allai, strat(t)allai
(it. stratagliare) (C), brià,
ivvrunzià (S), brià, papatà (G) sgridata
sf.
[rebuke,
réprimande, reprensión, Schelte]
briga (it. briga), abbruncada, trilliada, isvrunciada, isbrionada
(L),
briga, abbruncada, attremenada, appiluccada, irmurrada, accanarjada (N),
strunciada, strùnciu m., certara,
certu
m., certada, xertara, strat(t)allada,
briva, inchirriada (C),
briadda, ivvrunziadda (S), papata, briata, accittu m,
discara, discarata, paltàccia, missamanu, brea (G) sgrigliolare
vi.
vds. scricchiolare sgrinfiare
vt.
[to
steal, voler, hurtar, klauen]
furare (lat. FURARE),
arrampionare, affranciare, isgrattiare (L), furare, raspignare, pecuzare
(N), rapignai, furanciulai, ciappai (piem.
ciapè), unghittai (C), furà, rampiggià, crabiunà, pisanà,
caggaiurà (S), furazzà, arrappà, arrappiulà, pappiulà, sgraffignà
(G) sgrommare
vt.
[to
take the encrustation, détartriser, raspar el tártaro, dem Weinstein
entfernen von]
iscrostare, isgromare, bogare
s’araddu (L), bocare s’aragaddu, irgrostare, istrattaddare (N), bogai
s’aradaddu (sa telacuba) (C), ischrusthà, bugganni l’araddu (lu làddaru)
(S), bucanni la rudda (lu raddu) (G) sgrondare
vi.
[to
drip, égoutter, escurrir, tropfen]
irrundare, isguttare, luttiare, guttiare (lat.
GUTTIARE) (L), guttiare, irguttare, succuttare (tosc.
ant. soggottare) (N), sguttai, stiddiai, scolai (C), isghuttià,
isghuttiggià, guttiggià (S), sguttigghjà, sguttà, sprindulà, tilchjulà
(G) sgroppare
vt.
vi. [to
buck, récalcitrer, desenlazar, das Kreuz eindrücken]
cummarare, cumerare, cadraminciare, carchidare (lat.
CALCITRARE), archettare
(L),
cummerare, iscumberare, archettare,
iscradeddare, irgroppare, ginettare, cambussonare, iscardabuddare,
cardabuddare (N), carcinai, accarcangiai, donai seddadas (càrcinus),
cracciai (C), isghruppà, ischadramincià, cummarà, crabettinà (S),
scalcagnà, cummarà, ispidichinà (G) sgroppata
sf.
[bucking,
récalcitrance, bote del caballo, schneller Ritt]
cummarada, cadraminciada, carchidada, archettada (L), irgroppada,
cummerada, iscumberada, iscradeddada,
ginettada, cambussonada, cardabuddu
m., iscardabuddada
(N), carcinada, accarcangiada (C), isghruppadda, ischadraminciadda,
cummaradda, crabettinu m. (S),
cummarata, scalcagnata, ispidichinata (G) sgropponare/1
vt.
vi. vds. sgroppare sgropponare/2
vi.
(sgobbare, faticare) [to
drudge, s’éreinter, fatigarse, sich abmühen]
fadigare (lat. *FATICARE),
mattanare, cadeliare, istimpidare (L), fadicare, picare un’istrippa,
irgobbare (N), fatigai, fadiai, sgobbai (C), fadiggà, suffrattà, isghubbà
(S), faticà, smatarascià, infraustà (G) sgrossare
vt.
[to
refine, dégrossir, desbastar, zurichten]
irrussare, isfinigare, dolare (lat.
DOLARE) (L), disgrussare,
irgrussare,
dolare (N), sgrussai, scuadrigiai (s.
il legname) (C), isghrussà, digrussà,
disghrussà (S), sgrussà, affinicà (G) // grussumu
(S) “sgrossatura”; irgrussada (N) “sgrossata” sgrossato
pp.
agg. [refined,
dégrossi, desbastado, zegurichtet]
irrussadu, isfinigadu, doladu (L), irgrussau, dolau (N), sgrussau,
scuadrigiau (C), isghrussaddu, digrussaddu,
disghrussaddu
(S), sgrussatu, affinicatu (G) sgrovigliare
vt.
[to
unravel, débrouiller, desembrollar, entwirren]
isboligare, istrobojare (L), irbolicare, irbojare, istrepojare,
irzurungare, irmodare (N), sboddicai, sboddiai, spoddiai, allomburai (C),
dipanà, isciuglì, ibburiggà, bugganni azzora (S), sdurrucciulà,
sbruddià, sbulià (G) sgrugnare
vt.
[to
strike in the face, casser la gueule, romper el hocico, ins Gesicht
schlagen]
ismurrare (L), irmurrare, istutturrare, iscaviare (N), smurrai, ismurrai,
sbruncai, scaviai, iscaviai
(C),
immurrà (S), pistà lu murru (lu bruncu) (G) ) // scaviai (C) “anche:
suonare le campane a distesa” sgrugnata
sf.
[blow
in the face, gourmande, hocicada, Maulschelle]
ismurrada (L), irmurrada, irmurritzada,
iscaviada,
iscaviadura, istutturrada (N), smurrada, ismurrara,
sbruncada,
scaviada, iscaviadura (C),
immurradda (S), colpu illu murru (cun lu bruncu) m. (G) sgrumare
vt.
[to
scrape tartar from, détartriser, raspar el tártaro, den Tatar nehmen]
isgrumare (L), irgrumare (N), scumai,
bogai
sa gruma (grumma) (C), bugganni lu trumentu (S), bucanni la rudda (lu
raddu) (G) // grumada (L)
”sgrumata”; isgrumera
f. (L) “periodo della sgrumatura” sgruppare
vt.
[to
untie, disperser, desanudar, versprengen]
ischerriare, ischirriare,
abbandare (L), istazare, istumbare, irgrustiare (N), scongiuntai,
descongiuntai (cat. desconjuntar),
scrobai (C), siparà, disthaccà (S), schirrià, scumpagnà (G) sguaiataggine,
-ezza sf.
[uncomeliness,
grossièreté, desplante, Unart]
imbérriu m., bischidore m., bischidùmine m.,
denghe m. (sp. dengue), anfania (it.
ant. anfania), grànghida
(L), ispoporoddu m., arroddu m.,
iscanzamentu m., denghe m.
(N), denghi m., milindru m. (sp. melindre),
schinceria (it. ant. schincio),
brimbillu m., aggrogottu
f. (C),
ischumpusthèzia, maimenda, imbèrriu m.,
vischiddumu m. (S), mìnguli m.
pl., chjacculummu m.,
imbirriùgghjni (G) sguaiatamente
avv.
[unbecomingly,
grossièrement, descomedidamente, unmaierlich]
dengosamente, a s’imbeléschida, cun imbérriu, a s’iscontonada,
a saccheddu (L),
chin arroddu, a iscazadura (N), dengosamenti, milindrosamenti (C), cu’
maimenda, cu’ vischiddumu, a la barabba, a la magnaccina (S),
liccatamenti, cun chjacculummu (G) sguaiato
agg.
[unbecoming,
grossier, descomedido, unmaierlich]
leitanu (probm. sp. liviano), bischidatzu, iscioncu, magnosu (it.
ant. magno), dengosu (sp.
dengoso), melindrosu (sp.
melindroso), imbeléschidu, imbeléddidu, ammadreddadu,
isciambesciadu, isambesciadu,
isgadólciu (it. catorcio) (L), iscanzau, dengosu, ispoporoddau, melindrosu,
affroddieri, ligronesu (N),
iscioncu, dengosu, dengheri (sp.
denguero), milindrosu, poddosu, schinceriosu, saboneri (C),
ischumposthu, imberriaddu, fattittàggiu, migni-migni (S), scumpostu, chjàcculu,
imbirriatu, liccatu (G) sguainare
vt.
[to
unsheathe, dégainer, desenvainar, den Säbel ziehen]
isbainare, disimbainare (L),
irbainare, irfoderare (N), sbainai, sbaniai, sgainai (C), ibbainà (S),
bucà la spada da la batta (da lu stùciu) (G) sguainato
pp.
agg. [unsheathed,
dégainé, desenvainado, gezogen]
isbainadu (L), irbainau, irfoderau (N), sbainau, sbaniau, sgainau
(C), ibbainaddu (S), cu’ la spada fora da la batta (G) sgualcimento
sm.
[creasing,
chiffonnage, fruncimiento, Zerknittern]
trichizonamentu, attrichinzada
f., attrichinzamentu,
increbuccimentu, appistizonada
f., -adura f., attribuntzida f., -idura f., prighizonadura
f. (L), affrunzeddada f.,
appistizonada f., appistichizonada f.,
attrippoddida f., apperchizonada
f., pistichinonzu, pistichizone,
pistichizononzu (N),
allosingiamentu, allusingiamentu, alluxingiamentu, granculadura f.,
affriscillonada f. (C), ammuzzuramentu, ammurruzzuramentu, ischuscimignadda f.
(S), manciulamentu, ingruciuppimentu, sfradappamentu (G) sgualcire
vt.
[to
crease, chiffonner, fruncir, zerknittern]
attrichinzare, attrichizare, attrighinzire,
attrintzioddare, trinchinzare,
trichizonare, attrichinzonare, incrucciuppire,
ingrucciuppire,
ingrincippire, aggruncippire, aggrunciare, aggruncire, aggrunciulire, aggrunciuppulare,
increbuccire,
aggraminzonare, cipiroddare, attribuntzire, attrippoddire, attrippoddare, trippoddare,
attripitzare, iscartafogliare, prighizonire,
attrubunzare,
istrubunzare (L), affrunzeddare, attrippoddire, granculare,
aggranchizonare, appistizonare, appistichizonare, pistichizonare,
prichinzonare, apperchizonare,
pinnicrare, pinnicreddare,
cipiroddare,
affrignonare, frunzire (cat. frunzir)
(N), allosingiai, allusingiai, alluxingiai, appistillonai,
scraffangiai,
iscraffangiai, scartafogliai,
affringillonai, affrangillonai, affriscillonai, affrascillonai, frunciri,
frunziri,
cascai (sp. cascar), granculai
(C), ammuzzurà, ammurruzzurà, aggrucciubbì, ibbuttazzà,
ischuscimignà (S), malciauddì, manciulà, ingruciuppì, aggruciuppì,
sfradappà, amminuggià
(Cs), ignimulà (Lm) (G) sgualcito
pp.
agg. [creased,
chiffonné, fruncido, zerknittert]
attrichinzadu, attrichizadu, trinchizadu, trichinzadu,
trighizonadu, trichizonadu,
attrichinzonadu, incrucciuppidu,
ingrucciuppidu,
ingrincippidu, aggruncippidu, aggrunciadu, aggruncidu, aggrunciulidu,
increbuccidu, aggraminzonadu, cipiroddadu, peighizinadu,
attribuntzidu,
attrippoddidu, attrippoddadu, trippoddadu,
attripitzadu, iscartafogliadu, attrubunzadu (L), affrunzeddau,
attrippoddiu, granculau, aggranchizonau, appistizonau, appistichizonau, pistichizonau,
apperchizonau, prichizonau,
pinnicreddau, pinnicrosu, cipiroddau,
affrignonau, frunziu (N), allosingiau, allusingiau, alluxingiau,
scraffangiau, scartafogliau, affringillonau, affrangillonau,
affriscillonau, affrascillonau, frungiu,
frunziu,
cascau, granculau (C), ammuzzuraddu, ammurruzzuraddu, aggrucciubbiddu,
ischuscimignaddu (S), malciaudditu, manciulatu, ingruciuppitu,
aggruciuppitu, sfradappatu, frustu, amminuggiaddu (Cs), ignimulatu (Lm) (G) sgualcitura
sf.
[creasing,
chiffonnage, fruncimiento, Zerknittern]
trichizonadura, attrichinzadura, attrichinzu
m., aggruncidura,
increbuccida f., increbuccidura,
aggrunciulidura, incrispida,
-idura, incrucciuppidura, ingrunciuppida, ingrunciuppimentu m., trippoddada,
-adura (
(L), frunzidura, affrunzeddadura, appistizonadura, appistichizonadura, appisticononzu
m., pistichizonada, -adura, attrippoddidura,
apperchizonadura, pinnicrada,
-adura, pinnicronzu m., pinnicreddada, pinnicreddonzu m.,
pirzigone m., pizigone m. (N),
allosingiadura, allusingiadura, alluxingiadura, cascadura, granculadura,
frunzidura (C), ammuzzuraddura, ammurruzzuraddura, aggrucciubbiddura (S),
manciulatura, aggruciuppitura, sfradappatura, amminuggiadda (Cs) (G) sgualdrina
sf.
[harlot,
putain, lumia, Dirne]
bagassa (cat. bagassa), brùscia (cat.
bruixa; sp. bruja), carrogna (cat.
carronya), tròia (L), bagassa, brussa (N), bagassa, ègua (lat.
EQUA), brusciotta (cat. bruixota),
carrogna, mulotta (cat. mulota),
scàia(C), bagassa, ischàglia, tròia (S), bacassa, mecca, ruffa,
fraschitta, bedda mea (G) sgualdrineggiare
vi.
[to
harlot, faire la putain, hacer la mujer de mala vida, sich prostituieren]
bagassare (LN), bagassai (C), bagassà (S), bacassà (G) // isbagassàresi
(L) “darsi alla bella vita” sguanciare
vt.
[to
dislocate s. o.’s jaw, démantibuler la mâchoire, desquijarar, schräg
abschneiden]
fàghere sas cosciales (sas ispallettas) a su muru (L), fàchere sas
tzembranas (N), fai is istàntilis (is sciambranas) (C), fà li cusciari
(S), fà li cusciali (G) // immustatzada
f. (L), isfaldu (C) “sguancio”; immustatzare
(L) “s. del fucile” sguancio
(a) md.
[awry,
en biais, al sesgo, schief]
a chivésciu, a iscadràppiu, a chiffilu, a fàlchinu, de traessu, s’imbesse
(L), a culembradura, de travessu, a piliesse, a canacosta (N), a biàsciu,
a trottu, a perriunga,
a
segascirra, de sbiàsciu (C), di trabessu, a ribessu, a l’invessu (S),
di sbascinu, di schilvessu, a lu riessu (G) sguardo
sm.
[look,
regard, mirada, Blick]
mirada f., ojada f.,
abbaidada f., appompiada f., appompiadura f.,
inchérrida
f., inchizida f.,
inchizada f. (s. truce), làmpada
f. (s. sfuggevole), allampada f.,
iscampiada f., isperiada f.,
mìriu ,remirada f., crista
f. (L), abbaitata, ocrada f.,
ocradura f., ocritura f. annotada f.,
pompiada f., appompiada f.,
appompionzu, appómpiu, mirante,
mirada f., mirata
f., mirionerata f., occiada f., volitzata f., agherada
f., crarizada
f., bardiada
f. (N), castiamentu,
castiara f., castiada
f., mirada f., mirara f., oghiada
f., oghida
f., oghidura f., oghiera f., appómpiu, pompiada f.,
incilladura
f., incillimentu (s. torvo) (C), abbaiddadda f.,
ucciadda f., miradda f.
(S), mirata f., mira f., rimiru,
figghjulata f., ucchjata f.,
alzata d’occhj f., miccata f., pinnulata f.,
spinnulata f. (G) // dare cara (L) “dare
uno s. di simpatia”; abbaidare a corroncinu (L) “dare degli s. torvi”; chinnire sos ojos (L) “dare s. fugaci”; incristadura f.
(L) “s. fiero”; oviada
f. (L) “s. ammaliatore”; ocrialluttu (N) “dallo s.
furbo”; S’ómine
si connoschet a s’ocradura (prov.-N) “L’uomo
si riconosce dallo s.” sguarnimento
sm.
[untrimming,
dégarnissement, despojo, Entblössung]
isfrunimentu, isfrunida f.,
isfrunonzu (L),
irfrunimentu, irfrunidura f. (N),
sguarnimentu, sfurnimentu (C), isghuannimentu (S), sfrunimentu (G) sguarnire
vt.
[to
untrim, dégarnir, desguarnecer, entblössen]
isfrunire (L), irfrunire (N), sguarniri, sfurniri (C), isghuannì (S),
sfrunì (G) sguarnito
pp.
agg. [untrimmed,
dégarni, desguarnecido, entblösst]
isfrunidu (L), irfruniu (N), sguarniu, sfurniu (C), isghuanniddu (S),
sfrunitu, sfruniddu
(Cs) (G) sguattero
sm.
[scullery-boy,
marmiton, galopín, Küchenjunge]
teraccu (prerom.), mutzu (it. mozzo),
basseri (cat. bassa) (L), mutzu,
labaprattos (N), mutzu, munzu, basseri (C), ziraccu, labapiatti (S),
ziraccu, laapiatti (G) sguazzare
vi.
[to
wallow, barboter, chapotear, planschen]
isciacculare, isciocculare,
issucculare, abbrontare
(L), assuccare, abbattare, tzacculare (N), sciampulai, sciampullai, isciaculai,
sciaculai (C),
isciuccà, isciucchittà (S), sciuccà, ciambuttà
(Lm), imbulcinassi,
impulcinassi (G) // sciàccula-sciàccula, sùccula-sùccula (C)
“sguazzando” sgubbia
sf.
vds. sgorbia sguercire
vi.
[to
ruin one’s eyes, forcer la vue, cansar la vista, aufbrechen das
Augenlicht]
appirastrare sos ojos, imbajoccare (L), appirastrare sos ocros, ispulicare
sa bista, imbajoccare (N), imbajoccai, abbubburrociai,
imbisogai (C),
dibintà occitorthu (S), diintà occhjghelzu (occhjtoltu) (G) sgufare
vt.
[to
mock, se moquer de, burlar, necken]
beffare, imbeffare, moffare (cat.
sp. mofa) (L), beffare, picare in ziru, fàchere a lera (N), beffai,
ciaccottai (sp. chacotear), imbovai (sp.
embobar) (C), biffà, imbiffà, matruffà (S), straà, biffà, ciunfrà
(G) sguinciare
vt.
[to
cut awry, glisser, voltear, schräg abschneiden]
segare barritortu (L), secare a tortibértile (N), segai a trottu (C),
taglià barritorthu, siggà di trabessu (S), taddà a schilvessu (G) sguincio
(a, di) avv.
[awry,
en biais, al sesgo, schief]
de traessu, de rujadis, a iscortavèglia, a iscadràppiu (L), de traversu,
a rucradinu, de rucradis, a sarturucca (N), de truessu, a sa spiocca, de
biàsciu, a segascirra (C), di trabessu (S), di traessu, di sbascinu, di
schilvessu (G) sguinzagliamento
sm.
[unleash,
détachement, deslazamiento, Loskopplung]
isolvimentu de sos canes (L), isorbidura de sos canes f.
(N), scappiamentu de is canis (C), isciuglimentu di li cani (S),
sliamentu di li cani (G) sguinzagliare
vt.
[to
unleash, détacher, soltar de la trailla, loskoppeln]
iscanare,
isòlvere sos canes, bogàrende sa traìglia a sos canes, aunzare sos
canes (L), isòrbere sos canes, unzare (N), sliai (scappiai) is canis (C),
isciuglì li cani , isciuglì la trìglia (S), slià li cani (G) sguinzagliato
pp.
agg. [unleashed,
détaché, soltado de la trailla, losgekoppelt]
iscanadu,
isfunadu, desligadu da’ sa traìglia, aunzadu (L), isortu, unzau (N),
sliau, scappiau (C), isciolthu da la traìglia (S), sliatu (G) sguizzare
vi.
[to
wriggle, frétiller, deslizarse, zucken]
iscoittare che pische; illiscigare dae manos (L), iscoittare che pische;
lassinare dae manos (N), scoittai, si fruscinai; liscinai de manus (C),
immubissi d’ischattu; lisciggà da li mani (S), scriccà; luscicà da li
mani (G) sguizzo
sm.
[wriggle,
frétillement, desliz, Zucken]
iscoittamentu, iscattu, allutta f.,
avvrinzada f. (L), iscattu, iscoittadura f.
(N), scoittamentu, frùscinu (C), ischattu (S), scriccata f., scattu (G) sgusciare
vt.
vi. [to
shell, éplucher, descascarar, schälen]
isbucciare, isdegare, isgranare,
isconiare (it. merid. scognà) (L),
irgranare, iscoc(c)orare,
istecare, iscorjolare
(N), scroxai, stegai (C), ibbuccià, ippurizà, ippuriggà (S), sbucchjà,
sgranà, isgranà (G) si/1
pr.
pers. [oneself.
se, se, sich]
si (lat. SIBI) // leàresi s’impignu
(L) “prendersi l’impegno”;
isse si ‘alanzat su pane tribulende notte e die (L) “egli
si guadagna il pane lavorando notte e giorno”; si corcare (N) “coricarsi”;
si stimai (C) “stimarsi”;
dassi la manu (SG) “darsi la
mano” si/2
mus.
[si,
si, si, n]
si sì
avv.
[yes,
oui, sí, ja]
emmo (lat. IMMO), eja, ei, ei-ei
,embrigadu!, embros!, sì,
sighi! (L),
eja, èia, ei,
embo, emmo, éliches, émbriches,
énfriches, éffriches, sisse (N), eja, ei, ai, sissi, sissa, sìssada,
giai, carei (C),
emmu, èia, sì
(S), sì, emmu, éia, eni
(Lm) (G)
// suchiemmo (L) “il
“sì” ad una proposta amorosa”; sia
cong.
[whether...or,
soit, sea, scwohl]
siat (LNC), sia (SG) sibarita
sm.
[Sybarite,
sybarite, sibaarita, Sybarit]
sibarita, rebottadore (LN), sibarita, ribottadori (C), sibarita, ribotteri
(S), sibarita, buarroni (G) sibilante
p.
pres. agg. mf. [sibilant,
sifflant, sibilante, zischend]
tinnente, frusciadore, muidadore, muidosu,
muilosu (L),
fruschiadore, dùmmidu, a
dùmmida (N), zumiadori, frusiadori (C), frusciadori, a mùidda (S),
frusciadori (G) sibilare
vi.
[to
whistle, siffler, silbar, zischen]
frusciare (lat. FISTULARE), fruscidare, muidare, muizare (lat. MUGITUS),
tinnire (lat. TINNIRE),
piulare (L), fruschiare, muitare
(N),
zumiai, zrumiai, sulittai (C), fruscià, piurà, muiddà, suittà (S),
muità, fruscià (G) // craduschiare
(N)“sibilare del vento” sibilla
sf.
[Sibyl,
sibylle, sibila, Sibylle]
sabilla, sibìglia (L), sibilla,
sibìglia, indovina (LNC), sibìglia, indubina (S), sibilla, induina (G) sibillino
agg.
[sibylline,
sibyllin, sibilino, sibyllinisch]
sibillinu, arcanu (LNC), sibiglinu, sibillinu,
archanu
(S), sibillinu, alcanu (G) sibilo
sm.
[whistle,
sifflement, silbo, Zischen]
frùsciu, frùschida f.,
tzùntziu,
tzìntziu, mùida f., mùsciu, muizada
f., muizu,
moizolu, sibillu (L), dùmmida f.,
mùghida f., muinaja
f., frìsida f., frùschita f., frùschiu
(N), zumiadura f., zumiamentu,
zùmiu,
zrùmiu, frùsiu, frusittu, piulada f., surbiettu (C), frùsciu,
surittu, suittu, mùidda f. (S),
frùsciu, mùita f., muffittiu
(G) // sa mùida de su ‘entu (L) “il
s. del vento”; a moizolos, a muidura (L) “sibilando
dolcemente” sicario
sm.
[hired
assassin, sicaire, sicario, Mörder]
sicàriu, mortore, ismagliatzu (it.
smargiasso) (L), sicarju, canette (N), sicàriu (CS), siccàriu (G) sicché
cong.
[so...that,
de sorte que, así que, sodass]
gai chi, goi chi, asiche, asinche, sicché,
a
tales chi (L), gae chi, aggae, aggai (N), goici, goinci, aici chi (C),
sicchè, cussighi, cussicché,
a
tari chi (S), cussicchè, di solti chi (G) sicciolo
sm.
[fried
scraps of pork fat pl.,
rillon, chicharrón, Griebe]
elda f., berda f.
(lat. CERDA)
(L),
gherda f., isaladura f. (N), gerda f., gedra,
serda f., sedra f. (C), gerdha f. (S),
ghjelda f., gelda f.,
pinchitta f., pupùcciula f. (G) siccità
sf.
[drought,
sécheresse, sequía, Dürre]
siccagna (it. seccagna), siccore m.,
secchedade, sicchidade,
siccaria , siccura,
assura, assuttura, asciuttore m. (L),
siccanna, siccanza, asciuttura, assuttagna,
siccatzone m. (N),
siccidadi, siccori m.,
asciuttori m., sciuttori m., isciuttura (C),
siccagna (S), siccagna, siccaria, siccura (G) // terrinu siccanzu (N) “terreno
siccitoso” siccome
avv.
[as,
comme, como, weil]
sigomente, sigomentras,
etzi (s) chi, bascamente
(L), sicomente, sucomente (N), sigumenti, sigomenti, aici comenti, arribau
(C), sigumenti, cumenti (S), siccomu, comu, sicumenti
(Cs), sighenti
(G) // trabaddu sighenti lu chi possu fà (G) “lavoro
siccome (così come) posso” sicosi
sf.
med. [sycosis,
sycose, sicosis, Sychose]
isfogu de s’arva m. (L),
irfocu de sa barba m.,
fruscheddas pl. (N),
tzerra, sfogu de sa barba m. (C),
pitìgina, impitìgina (S), pittìgghjna (G) sicumera
sf.
[presumption,
morgue, gravedad, Dünkel]
barra (cat. barra), paza (lat. PALEA),
presumu m. (sp. presumido),
ispuddédriu m. (L),
barra, paza, dispinta (sp. despintar)
(N), presumidura, bragheria, bantaxi m.
(C), barra, padda, prisunzioni (S), padda, mustra, prisumu m. (G) sicura
sf.
[safety-catch,
cran de sûreté, seguro de armas, Sicherng]
sigura (L), sicura (N), sigura (C), siggura (S), sigura (G) sicuramente
avv.
[certainly,
sûrement, seguramente, sicher]
seguramente, siguramente,
tzertamente, a didu tentu (L), sicuramente, a didu tentu, a bòllia
(N), seguramenti, siguramenti (C), sigguramenti (S), di siguru, a celtu,
chena falta (G) sicurezza
sf.
[certainty,
sécurité, seguridad, Sicherheit]
seguresa, siguresa, seguràntzia, segurànscia,
siguria, seguridade
(sp. seguridad), fidutzu
m. (L),
sicuresa, securànsia, -ènsia,
-esa, -àntzia, sicurèssia, sicuridade, sicuràntzia
(N), seguresa, siguresa, seguridadi, segurantza (sp.
ant. seguranza), segurèntzia
(C), siggurèzia, siggurànzia, sigguriddai (S), siguresa, siguritai, siguranza,
sigurànzia,
sigultai (G) // Amare pro amare menzus unu preide pro sicuresa (prov.-N) “Amare
per amare meglio sancirlo davanti al prete per s.” sicuro
agg.
[sure,
sûr, seguro, sicher]
seguru, siguru
(lat. SECURUS), cameradu,
ragliadu, tutu (ant.) (L),
sicuru, securu (N), seguru, siguru (C), sigguru (S), siguru (G) // Mezus
su securu chi non su benturu (prov.-N) “Meglio
il s. che non il venturo”; Siguri semu solu di murì (prov.-G) “S.
siamo soltanto di morire” sicurtà
sf.
[security,
sûreté, fianza, Versicherung]
segurtade, siguresa (L), sicuresa (N), seguresa, siguresa (C), siggurèzia
(S), siguresa, sigultai (G) siderale
agg.
mf. [sidereal,
sidéral, sideral, sideral]
de sos astros (LN), de is astrus (C), di l’isthelli (S), di li stelli
(G) sidro
sm.
[cider,
cidre, sidra, Zider]
sidru siepare
vt.
[to
hedge in, entourer de *haies, cercar con setos, umgeben]
accresurare, inchesurare, impronitzare (L), accresurare, incresurare,
issepare, ammattare (N), accresurai, cresurai, incresurai
(C),
chisurà, ghisurà, inghisurà, assibbà (S), crisgiurà, sibbià, assipià,
rasittà, irrasittà (G) // iscresurare (LN) “tagliare
la s. che chiude un varco” siepe
sf.
[hedge,
*haie, seto, Hecke]
cresura (lat. CLAUSURA), chesura,
chisgiura,
chisura, crisaju m., crisaone m.,
annaju m., arvu m. (lat. ARVUM),
moloju m., muja (s. di spine) (L), chirra, crejura, cresura, sepe (lat.
SAEPES), alchizone m.
(N),
cresura, cresuri, crisuri, cresciuri, crasciuri, crixura
(C),
chisura, ghisura, ruàggiu m. (S),
chisura
(Cs), crisgiura,
sebbi, sèbbia, sépia, rasittu m.,
irrasittu m. (s. di rovi), pilchjatu m. (G)
// accresuradura (L) “recinzione
con s.”; chijurare, inchijurare (L), assepare (N) “serrare con
s.”; ischesurare (L), iscrujurare (N)“togliere la s.
o il fascio di sterpi messo per impedire l’accesso attraverso il
cancello rustico”; serradu
a annaju ( a muju) (L) “assiepato”;
ischimare (L), scimai (C) “tagliare
i rami sporgenti di una s.”; muruldu m.
(L) s. morta”; iscrujuratu
(N) “privo della s. di
confine”; linta (N)“s. naturale,
selvatica”; separzu m.
(N) “luogo occupato da s.”; A
uve b’at sepe curret boe (prov.-N) “Dove
c’è s. là corre il bue” siero
sm.
[serum,
sérum, suero, Serum]
soru (s. del latte; lat. SORUM),
seru (= it.), giotta f.,
jotta f. (s. della ricotta) (L), soru, giotta f. (N), soru, suru (C), soru (S), seru, ghjotta f.,
ea lolga f. (s. del sangue) (G) // assorare (L), insuriri (C) “ingrassare
i maiali col s.”; issorare, isorare (L) “sgocciolare
del s.”; suspisare (L) “separare
il s. dal latte; lat. *SUSPENSARE”; ingiottare (L) “versare
il s. caldo sul formaggio”; soratta f.
(L), serazza f., sirazza f.
(G) “liquido sieroso che avanza dopo aver fatto il burro”; assorire
(N) “puzzare di s.”; assoratu (N), assurau, insuriu (C) “guasto, puzzolente”; issorare
(N) “togliere il siero al latte coagulato per fare il formaggio (Spiggia)”
; suru
(N) “ciò che resta del latte dopo
aver fatto il cacio”; acuadrulla
f. (C)“s. acquoso
delle bolle e delle fistole”; aggiottà (S) “diventare s.,
scotta”; ingiuttà (S) “inumidire il formaggio col s.
di ricotta” sieroso
agg.
[serous,
séreux, seroso, serös]
sorosu, serosu (L), sorosu (NCS), serosu (G) siesta
sf.
[siesta,
sieste, siesta, Mittagsschlaf]
pasu m. (lat. PAUSUM), reposu m. (L),
bettada a runda, ghilimada,
merionzu m., pasu m. (N),
meigama m. (lat. MEDIU + CAUMA), pàsiu m.
(C), miriaggu m., pasu m.
(S), pinnicata, riposu m., miriaggu
m. (Cs) (G) siffatto
agg.
[such,
tel, tal, solch]
fattu gai (L), fattu gae (N), fattu aici (C), fattu digussì (S), tumantu,
fattu cussini (G) sifilide
sf.
med. [syphilis,
syphilis, sífilis, Syphilis]
male frantzesu m., male
furisteri m., pabedda (lat. PAPILLA) (L),
male frantzesu m. (N), mali
frantzesu m., mali furisteri m.
(C), mari franzesu m. (S),
mali francesu m. (G) //
affrantzesare (LN), infranzasà (S) “contrarre
o contagiare la s.”; tincona,
tincone m. (L) “manifestazione cutanea della s.; tumefazione di natura sifilitica.” sifiitico
agg.
[syphilitic,
yphilitique, sifilítico, syphilitisch]
affrantzesadu, frantzesu, pabeddosu (L), affrantzesau (N), cun su mali
frantzesu (C), affranzisaddu,
infranzasaddu
(S), cu’ lu mali francesu (G) sifonare
vt.
[to
siphon, siphonner, dotar de sifón, aussteuern den Siphon]
sifonare (LN), sifonai (C), sifonà (S), siffunà (G) sifone
sm.
[siphon,
siphon, sifón, Siphon]
sifone, canneddu bóidu (L), sifone (N), sifoni, tastadori (cat.
tastador) (C), sifoni (S), siffoni, ziffoni (G) sigaraio
sm.
[cigar-maker,
vendeur de cigares, cigarrero, Zigarrenarbeiter]
zigarraju (LN), sigarraju, tzigarraju, zigarraju (C), zigarràggiu (S),
zigarràiu (G) sigaretta
sf. [cigarette,
cigarette, cigarrillo, Zigarette]
sigaretta, fuma (L), sigaretta (N), sigaretta,
sigarretta (C), sigaretta (S), zigaretta (G) sigaro
sm.
[cigar,
cigare, cigarro, Zigarre]
zigarru (sp. cigarro), sigarru
(L), zigarru, tziccarru, tuscanu (s. toscano) (N), sigarru,
tzigarru, zigarru (C), zigarru (SG) // E cant’unu zigarru as dadu a mie/
de saludu nde godas una die (L - G. Contini) “Così come mi hai dato un s./ possa tu godere di un giorno di
salute”; S’ómine chi tenet zigarru si nd’affuttit de tenner zuu
e carru (prov.-L) “L’uomo quando
ha un sigaro se ne frega di avere giogo e carro” sigillare
vt.
[to
seal, cacheter, sellar, siegeln]
sizigliare, sinzigliare,
sinzillare, sezegliare,
sigillare, sizillare, segliare,
crosare,
crusare (cat. clos) (L), sighiddare, siddire, siddare (lat. SIGILLARE), sizillare,
sizire
(N), sigillai, segliai (sp. sellar),
siddai, siddiri, crosai (C), sinziglià (S), sucillà, sicillà, sigillà
(G) // dissizigliare (L), dissigillai (C) “togliere
il sigillo”; incarubità (G) “s.
l’alveare con i propoli” sigillato
pp.
agg. [sealed,
cacheté, sellado, versiegelt]
sizigliadu, sezegliadu, sigilladu, sizilladu,
segliadu, crosadu,
crusadu (L), sighiddau, siddau, siddiu, sizillau
(N),
sigillau, segliau, siddau, siddiu, crosau (C), sinzigliaddu (S), sicillatu,
sucillatu, sigillatu (G) sigillo
sm.
[seal,
cachet, sello, Siegel]
sizìgliu, sezìgliu, sigillu, sigìgliu,
sinzìgliu, sizillu, siillu
(ant.), ségliu
(L),
sighiddu, sizillu, sellu (N),
ségliu (sp. sello), segliadura
f., siddu
(lat. SIGILLUM), sigillu (C),
sinzìgliu (S), sucillu, sicillu, sigillu (G) // erva de Salomone f.
bot. (L), erba de Salomone f. (N),
erba de Salomoni f. (C), èiba
di Saramoni f. (S), alba di
Salamoni f. (G) “s. di Salomone; Polygonatum officinale”; siddu (C) “anche:
anello dell’arcivescovo”; pardu de siddu (C) “pascolo
(prato) comunale” sigla
sf.
[abbreviation,
sigle, sigla, Abkürzung]
sigla (L), sigra (N), sigla (CSG) siglare
vt.
[to
initial, parapher, firmar con la sigla, signieren]
siglare (L), sigrare (N), siglai (C), siglà (SG) siglato
pp.
agg. [initialed,
paraphé, firmado con la sigla, signiert]
sigladu (L), sigrau (N), siglau (C), sigladdu (S), siglatu (G) signifero
sm.
[standard-bearing,
signifère, alférez, Bannerträger]
portabandela (L), panderaju (N), portabandera, alfieri (C), porthabandera
(S), bandiràiu, bandireri (G) significante
p.
pres. agg. mf. [significant,
signifiant, significante, bedentungsvoll]
significante (L), sinnificante (N), significanti (C), signifigganti (S),
significanti (G) significare
vt.
[to
signify, signifier, significar, bedeuten]
significare, cherrer nàrrere, espressare (sp.
expresar) (L), sinnificare (N), significai, bolli nai, espressai (C), significà,
signifiggà (S), significà (G) significativo
agg.
[significant,
significatif, significativo, Bedeutungs...]
significativu (L), sinnificativu (N), significativu (C), signifiggatibu
(S), significativu (G) significato
sm.
[meaning,
signification, significado, Bedeutung]
significadu, significu ,ispizu
(L), sinnificau, sinnificu (N), significau (C), signifiggaddu,
significaddu (S), significatu, signafficcu (G) significazione
sf.
[significance,
signification, significación, Bedeutung]
significu m., significada,
-ascione, -assione (L),
sinnificu m., sinnificassione
(N), significatzioni (C), signifiggazioni (S), signafficcu m. (G) signore
sm.,
-a
sf.
[gentleman,
monsieur, señor, Herr]
signore, segnore (it. o sp. señor), missegnore,
-ora f.
(sp. miseñor), seniore
(ant.), donnu,
donne (lat. DOMINUS), mere (lat.
MAJOR DES II, 108 o it. ant. messere - Pittau), nannu, messere (ant.; it. messere), mossen (ant.;
cat. mossen) (L), sinnore, sennore, segnore,
sinniore, tiu, donnu,
mere (N), sennori, signori, sannori,
missennori,
meri, donnu, concu, cuncu (cat.
conco), mussàn (ant.; cat. ant.
mossán) (C), signori, sagnori, gnò, sagnò, signò, ignò
(S),
signori, signol, donnu, babbai (G) // bae
f., sennora f.,sinniora f., tatta
f., mere f., donna f. (L) “signora”;
nannu Rubattu, tatta Lóriga (L) “s.
Rubattu, signora Loriga”; ortu dónnicu (L) “orto
appartenuto al s. feudale”; signora f.
(L) “anche: piccola locusta”;
signora f. (L), signoredda f., signorichedda f.,
signorica f. (C) “mantide religiosa”; assennoricàresi
(L) “fare il s.”;
sennoreddas f. pl. (N) “margheritine”;
ancusigno’(ri) (S) “volesse
Iddio”; Nonnora f. (G) “Nostra Signora”; Nonnori
(G) “Nostro Signore”A
donnu mudu non lu servit niunu (prov.-L) “S.
muto nessuno lo serve” signoreggiare
vt.
vi. [to
rule, dominer, señorear, beherrschen]
cumandare, dominare (L), cumannare, dominare (N), cumandai, dominai (C),
cumandà, dominà, diminà (S), cumandà, duminà (G) signoria
sf. [domination,
seigneurie, señorío, Herrschaft]
signoria, cumandu m., dominassione (L), sennoria,
sinnoria, sinnoriu m., cumannu m., dominassione (N), signoria, signuriu m., cumandu m., dominadura
(C), signuria, cumandu m.,
dominazioni (S), signuria, cumandu m.,
duminazioni (G) // Vissignoria, Missignoria, samratzei (C) “Vossignoria”; Amore e signoria non cheren cumpagnia (prov.-L) “Amore
e s. (potere) non tollerano comproprietà”; “Cumpanzia sinnoria (prov.-N)
“Compagnia s.” signorile
agg.
mf. [gentlemanly.
distingué, señorial, herrschaftlich]
signorile, signorìvile (L),
sennorile, sinnorile,
sennorinu (N),
signorili (C), signoriri (S), signurili (G) // a sennorinu
(N) “signorilmente”; impitta
f. (G) “aspetto s.” signorilità
sf.
[courtliness,
distinction, caballerosidad, Vornehmheit]
signorilidade, signoridade,
signorivilidade, signoriu
m. (L), sennorilidade,
sinnorilidade,
sinnoriu m. (N), sannoriu
m., signuriu
m. (C), signoririddai, signuriu
m. (S),
signuria, signuriu
m. (G) signorino
sm.
[young
gentleman, jeune monsieur, señorito, junger Herr]
segnoricu, signoricu,
babbareddu, geos
pl. (tosc. gèo) (L), sennoricu,
sinnoricu,
sennorinu (N),
sennoreddu, sannoricu, sennoricu,
signoricu, signorinu, mùscara, mussarellu, mussarottu (ant.) (C), signoricu,
signorinu
(S), signuricu (G) // assegnorittare
(L) “vestirsi cercando di imitare i s.”; pischellina
f. (C) “signorinella” signornò
escl.
[no,
mister, no, monsieur, no,señor, nein, mein Herr]
signornò, nossignore, nosse, nossempre
(L),
sinnornò, nosse, nossempre
(N), nossignori, nossi, nossa, nòssada (C), nossignori (SG) signorone
sm.
[very
wealthy man, grand seigneur, señorón, reicher Herr]
signorone (L), sinnorone (N), signoroni (CSG) signorotto
sm.
[squire,
*hobereau, principote, Gutsbesitzer]
signorottu, segnoricu,
signoricu
(L), sinnorottu, sennoricu,
sinnoricu,
cusinu, cosinu, gosinu (cat. cosí, cusí) (N), signorottu, merixeddu, sannoricu,
sennoricu
(C), signorottu (SG) signorsì
escl.
[yes,
mister, oui, monsieur, sí, señor, jawohl, mein Herr]
sissignore, sisse (L), sissennore, sisse (N), sissignori, sissi (C),
sissignori (SG) silene
sf.
bot. (Silene inflata) [silene,
silène, silene, Sien]
tzaccarosa (L), tzacca-tzacca
(LN), erba de tzoccu, tzacca-tzacca, tzaccarrosa, gravelleddus m. pl., gravellu de mari m.
(Silene serica) (C), èiba di zoccu (S), alba di zoccu (G) silente
agg.
mf. [silent,
silencieux, silente, still]
mudu (lat. MUTUS)
(LNC),
muddu (S), mutu (G) silenzio
sm.
[silence,
silence, silencio, Stille]
seléntziu,
siléntziu, mudesa f., mudine,
mudìmine, mudigore, mudijore,
mudiore, mùtria
f. (s. imbronciato; it. mutria),
chìsciu, cagliada f. (L), mudine, mutine, mudore, mudesa f., mutriore, callonzu
(N),
mudesa f., mudori, cittiu,
cittidura f. (C), sarènziu,
serénziu, sirénziu
(S), silènziu, mutesa f.,
micata f. (G) // andare
mùndinu-mùndinu (L)“camminare in s.
per non
farsi sentire”; non
s’intendet una sisia (L) “c’è
s. assoluto”; chelcire, muttire, pònnere pisti in murros (L),
muttiri (C) “imporre il s.”;
citti!, mùtriu!, a sa muda! (C), nibelta! (G) “s.!, acqua in bocca!”; cittius a sa mùscida (C) “in
s. perfetto”; Sa
cagliada est risposta (prov.-L) “Il
s. è una risposta” silenziosamente
avv.
[silently,
silencieusement, silenciosamente, still]
cagliadamente,
silentziosamente, a
sa muda, a passu iscultu, a sa cagliada (L), a
sa mautzina, a sa muta, a
sa muda (N), a sa muda (C), sirenziosamenti, muddu-muddu,
a
la mudda (S), zittu-zittu, mutu-mutu (G) silenziosità
sf.
[silence,
silence, silencio, Stille]
mudesa, mudìmine m., mudine m. (L), mudesa, mudine m.,
mutricùmene m. (N), cittidura,
mudesa, mudori m. (C),
sirenziosiddai, mutrioni m. (S),
silinziositai, mutesa (G) silenzioso
agg.
[silent,
silencieux. silencioso, still]
silentziosu, mudu (lat. MUTUS),
mudulone, mudurru (sp. modorro),
mùdrigu, mùtriu, mùtzigu
(lat. MUTICUS), silenu, mùdrigu,
cagliadu, assamudadu,
selentziadu (L),
mudu, mutu, mutulone, mùtricu, mùticu, mùtzicu, ammuturratu,
barricusiu, barripresu, bucchicusiu, (N),
cagliau, cittiu, mudu, silenu, mutzigasurda (C), sirenziosu, muddu,
cagliaddu (S), silinziosu, mutu, muddu
(Cs), muturru,
mutrungoni, caturru, silenu (G) // sirenziadori
(S) “silenziatore”; Lu
riu mutu si polta l’omu (prov.-G) “Il
fiume s. porta via l’uomo” silicato
sm.
[silicate,
silicate, silicato, Silikat]
pedra modde f. (L), silicau (NC), siricaddu (S), silicatu (G) silice
sf.
[silica,
silex, sílice, Kiesel]
pedra catzafogu (L), sìlitze (N), sitzillu m.
(lat. SILICEUS), sitzia (C), predda d’azzàggiu (S), sìlitzi, petra
d’acciagghju (G) // sitzilàrgiu m.
(C) “luogo dove abbonda la s.”; sitzia (C) “anche: bambagella” siliceo
agg.
[siliceous,
siliceux, silíceo, kieselig]
de pedra modde, de pedra catzafogu (L), de sìlitze (N), sitziu (C), di
predda d’azzàggiu (S), di petra d’acciàgghju (G) silicosi
sf.
med. [silicosis,
silicose, silicosis, Staublunge]
silicosi (LNC), prussiera
(N), siricosi
(S), silicosi (G) //
frussiera (C)“polvere di miniera che causa la s.
a chi la respira” silio
sm.
bot. vds. psìlio siliqua
sf.
[siliqua,
silique, silicua, Schote]
tilibba (lat. SILIQUA), tilimba, tilippa, tilìppera, tega (lat.
THECA), barracucca (s. del
rafano) (L), teca (N), silìcua, silibba, silimba, tega (C), tribba
(S), currònchjulu m., carrubba aresta (G) // silicuàxiu m. (C) “luogo in cui cresce
la s.” sillaba
sf.
[syllable,
syllabe. sílaba, Silbe]
sìllaba sillabare
vt.
[to
syllabicate, syllaber, silabar, in Silben trennen]
sillabare (LN), sillabai (C), cunfiggì
(S), sillabà
(SG) // cunfiggiddu
(S) “sillabato” sillabario
sm.
[spelling-book,
syllabaire, silabario, Fibel]
sillabàriu (L), sillabarju (N), sillabàriu (CSG) silloge
sf.
[sylloge,
recueil, antología, Sammlung]
regolta (de poesias, de cantones) (L), regorta, silloze (N), arregolta,
arregorta (C), accoltha (S), rigolta (G) sillogismo sm. [syllogism, syllogisme, silogismo, Syllogismus] sillogismu (L), sillozismu (N), sillogismu (CSG) |
|
silos
sm.
[silo,
silo, granero, Silo]
lùscia f., lùssia f.,
lussa f. (probm. prerom.), órriu (lat.
HORREUM), póntina f. (L), lùssia
f., lòssia f., órriu (N), lòssia f.,
lòscia f. (C), òrriu, lùscia f.
(SG) // illussionare
(L)“gonfiarsi come un s.”; orriare
(L) “mettere il grano nel s.,
nella bugnola” siluramento
sm.
[torpedoing,
torpillage, torpedeo, Torpedierung]
silurada f. (L), siluramentu
(LNC), siruramentu (S), siluramentu (G) silurare
vt.
[to
torpedo, torpiller, torpedear, torpedieren]
silurare (LN), silurai (C), sirurà (S), silurà (G) silurato
pp.
agg. [hit
with the torpedo, torpillé, torpedeato, torpediert]
siluradu (L), silurau (NC), siruraddu (S), siluratu (G) siluro
sm.
[torpedo,
silure, siluro, Torpedo]
siluru (LNC), siruru (S), siluru (G) silvestre
agg.
mf. [sylvan,
sylvestre, silvestre, waldig]
silvosu, (lat. SILVOSUS),
buscosu, abru, àbrinu (lat. APRINUS)
(L), sirbanu, agreste (lat. AGRESTIS)
(N), aresti, padentosu (C), aresthu, arésthiggu, buschosu (S), silvosu,
arestu, àvrinu (G) silvoso
agg.
[woody,
couvert de forêts, silvoso, waldig]
silvosu, buscosu (L), sirbosu (N), padentosu (C), buschosu (S), silvosu,
buscosu (G) simboleggiare
vt.
[to
symbolize, symboliser, simbolizar, symbolisieren]
simbulizare, simbullizare (L), simbulizare (N), simbolizai (C), simboreggià
(S), simbuliggià (G) simbolicamente
avv.
[symbolically,
symboliquement, simbólicamente, symbolisch]
simbolicamente (LN), simbolicamenti (C), simboricamenti (S),
simbolicamenti (G) simbolico
agg.
[symbolic,
symbolique, simbólico, symbolisch]
simbólicu (LNC), simbóricu (S), simbòlicu (G) simbolo
sm.
[symbol,
symbole, símbolo, Symbol]
sìmbulu (LNC), sìmburu (S), sìmbulu (G) similare
agg.
mf. [similar,
similaire, similar, ähnlich]
parinale, che pare, assimizante (LN), simbillanti, similanti (C),
simiglienti, assimiglienti (S), sumiddenti (G) simile
agg.
mf. [like,
semblable, semejante, ähnlich]
pintu e lintu (L), che
pare, cheppare, parinale, pretzisu, sìmile (LN), pintefilau
(N), sìmili,
sìmbili, simbillanti, cheppari
(C), sìmiri, sìmmiri, pintelintu
(S), sìmili, sumiddenti, sumiddanti, tumantu (G) similitudine
sf.
[likeness,
similitude, semejanza, Gleichnis]
assimizu m., paragone m. (LN), tipizu m.
(L), simbillàntzia,
simbillantza, similantza, cumparàntzia (sp.
comparanza), paragoni m.
(C), simiritùdini, simigliànzia, assibisthànzia, paragoni m. (S), sumidda, sumiddànzia, paragoni m. (G) similmente
avv.
[the
same, semblablement, igualmente, ähnlich]
gai (goi) matessi,
similemente (L), similmente,
che pare, a sa matessi manera (LN), similmenti (C), simirmenti, a la
matessi manera (S), similmenti, a la matessi manera (G) similoro
sm.
[pinchbeck,
similor, similor, Scheingold]
semidoro, oropedde (L), similoro, oropedde (N), similoru (C), orupeddi,
oru fazzu (S), orupeddi, oru falzu (G) simmetria
sf.
[symmetry,
symétrie, simetría, Symmetrie]
semitria, simitria (L), simmetria
(LNCS), simitria (G) simmetricamente
avv.
[symmetrically,
symétriquement, simétricamente, symmetrisch]
simmetricamente (LN), simmetricamenti (C), simmetriggamenti (S),
simetricamenti (G) simmetrico
agg.
[symmetric,
symétrique, simétrico, symmetrisch]
simmétricu (LNC), simmétriggu (S), simètricu (G) Simone
sm.
[Simon,
Simon, Simón, Simon]
Simone (LN), Simoni (C), Scimoni,
Simoni
(S), Scimoni, Sgimoni (G) simonia
sf.
[simony,
simonie, simonía, Simonie]
mercantzia (barattu m.) de cosas sacras, simonia (LNC), marchanzia di cosi sacri,
simunia (S), malcanzia (scatàmbiu m.)
di cosi sacri, simunia (G) simoniaco
agg.
[simoniac,
simoniaque, simoníaco, simonisch]
simonìacu (LNC), simunìacu (G) simpatia
sf.
[liking,
sympathie, simpatía, Sympathie]
simpatia, géniu m., zéniu m. (it. genio), donosura
(L), simpatia, géniu m.,
zéniu
m. (N), simpatia, géniu m.,
ingéniu m.
(C), simpatia, géniu m. (SG) simpaticamente
avv.
[nicely,
sympathiquement, simpáticamente, sympathisch]
simpaticamente (LN), simpaticamenti (C), simpatiggamenti (S),
simpaticamenti (G) simpatico
agg.
[nice,
sympathique, simpático, sympathisch]
simpàticu, simpàtigu,
aggeniadu, geniosu,
zeniosu, assangradu, assambenadu, bragosu (L), simpàticu, geniau,
zeniosu
(N), simpàticu, geniosu (C), simpàtiggu, giniosu (S), simpàticu,
giniosu, gustìuli, spàsticu, spàlticu, di bon
sangu (G)
// geniare (N)
“essere s.” simpatizzante
p.
pres. agg. mf. [sympathizing,
sympathisant, simpatizante, sympathisierend]
simpatizante (LN), simpatizanti (CSG) simpatizzare
vi.
[to
sympathize, sympathiser, simpatizar, sympathisieren]
simpatizare, leare a géniu (L), simpatizare, picare a zéniu (N),
simpatizai, pigai a géniu (C), simpatizà, andà a géniu (S), simpatizà,
cadè in géniu, ingimbrà (G) Simplicio
sm.
[Simplicius,
Simplicius, Simplicio, Simplicius]
Simplìciu (L), Simpritzu (N), Simplìciu (C), Simprìziu (S), Simpigghju,
Simprìzziu (G) simposio
sm.
[symposium,
symposion, simposio, Symposium]
cumbidu; cumbéniu (L), cumbidu; cunvennu (N), cumbidu; cunvegnu (C),
cumbiddu; riunioni f. (S),
cunvitu; cunvéniu (G) simulacro
sm.
[simulacre,
simulacre, simulacro, Bild]
simulacru, istàtua f., bultu (sp.
ant. vulto) (L), istàtua f.,
burtu,
màzine
f. (N), bultu, stàtua f.
(C), simuracru, isthàtua f. (S),
màgghjna f., stàtua f.. bultu
(G) // imbiraroi (C)“colui
che vince la licitazione del trasporto del s.
del Santo dalla chiesa di paese a quella campestre” simulare
vt.
[to
simulate, simuler, simular, vorspiegeln]
fìnghere (L), fìnghere, dispintare (sp.
despintar) (N), fingi, dispintai, despintai (C), fingì, imità (S),
finghj’, fingì, simulà (G) // irgherriare
(N) “s. nel gioco” simulato
pp.
agg. [simulated,
simulé, simulado, vorspiegelt]
fintu, caratzanu (L), fintu, dispintau (N), fintu, fingiu, dispintau,
despintau, trassinnau, trastoccau (C), fingiddu, fintu, imitaddu (S),
finghjtu, fintu, fingitu, simulatu (G) simulatore
sm.
[simulator,
simulateur, simulador, Heuchler]
finghidore (L), finghidore, dispintadore (N), fingidori, dispintadori (C),
fingidori (S), finghjdori, simuladori (G) simulatorio
agg.
[simulated,
fait avec simulation, fingido, heuchlerisch]
fingidu, fintu, finghidore (L), fintu, finghidore, dispintadore (N),
fingidori, fingiu, frassu, dispintadori (C), fingiddu (S), finghjdori (G) simulazione
sf.
[simulation,
simulation, simulación, Vorspiegelung]
finta, fintzione, finghimentu m.,
patranga (sp. patraña) (L),
finta, finghidura, dispinta (N), fingidura, fingimentu m.,
finta, dispinta (C), fingiddura, finzioni (S), finghjmentu m., finta, finzioni, simulazioni (G) // irgherriada,
irgherrionzu m., irghérriu m. (N) “s. nel gioco” simultaneamente
avv.
[simultaneously,
simultanément, simultáneamente, gleichzeitig]
in su matessi tempus, a un’ora, tott’in d’una (LN), in su matessi
tempus (C), i’ lu matessi mamentu (S), a un tempu (G) simultaneità
sf.
[simultaneity,
simultanéité, simultaneidad, Gleichzeitigkeit]
matessi tempus m. (LNC), matessi
tempu m. (S), mattessi tempu m.
(G) simultaneo
agg.
[simultaneous,
simultané, simultáneo, gleichzetig]
in su matessi tempus (LNC), in lu matessi tempu (SG) sinagoga
sf.
[synagogue,
synagogue, sinagoga, Synagoge]
sinagoga sinceramente
avv.
[sincerely,
sincèrement, sinceramente, ehrlich]
sentzigliamente (L), sintzeramente,
sincheramente (LN), sintzillamenti, sinceramenti (C), sinzeramenti (SG) sincerare,
-arsi vt.
vi. rifl. [to
assure, assurer, aclarar, überzeugen]
sintzerare, sincherare (LN), sincerai, assigurai, cumbinci (C), sinzerà,
cunvinzì (S), sinzirà, assigurà (G) // Ca s’assiguresi, né paldisi né
gagnesi (prov.-G) “Chi si assicurò,
non perse né vinse” sincerità
sf.
[sincerity,
sincerité, sinceridad, Ehrlichkeit]
liberidade, sentzigliesa,
singillesa (sp. sencillez) (L), sintzeridade,
sincheridade (LN), sinceridade,
sinzilla, sinzillidade (N), sintzillesa,
sintzillidadi, sintzigliesa, sinceridadi (C), sinzeriddai (S), sinceritai,
sinzeritai (G) // Dimmi cun sinzeritai/ comu stocu in lu to’ cori:/ È
veru chi m’hai amori/ o non m’hai amatu mai? (G - G. Pes) “Dimmi
con s./ che posto occupo nel tuo cuore./ È vero che mi ami/ o non mi hai
mai amato?” sincero
agg.
[sincere,
sincère, sincero, ehrlich]
sintzeru (cat. sincer, sencer o sard. dell’it.), sincheru (lat.
SINCERUS), sìncaru, sìncheru (sp.
ant. síncero), sentzillu, sentzìgliu (sp.
sencillo), lenzu, lìtzitu,
lìntzitu, reale (it. leale),
ladinu (lat. LATINUS), corale (it.
ant. corale), coriale (it. ant.
corale + it. cordiale), cattólicu (sp.
católico), pulitzu, francu
(= it.) (L), sintzeru, sinceru,
sìncheru,
sìnchidu, singillu, berteru,
làdinu (N), santzeru,
sinceru, sintzillu, scéxiu, spontziau, reali, corali, francu (C), sinzeru,
lìzzitu, francu (S), sinzeru, sinceru, sìncaru (G) // binu sintzeru (L),
binu sintzillu (C) “vino s.,
genuino”; non ses cattólicu cun megus (L) “non
sei s. con me” sinché
cong.
[until,
tant que, hasta que, solang(e)]
finas (fintzas) chi, fintzas a cando (LN), finsas a candu (C), finza chi,
finaghì, finzamenta chi (S), fin’a chi, finzecchì, tiacchì (G) sincope
sf.
med. [syncope,
syncope, síncope, Synkope]
gutta (lat. GUTTA),
puntore m. colpu de sàmbene m., accidente m.; sìncope
(gramm.) (L), gutta, puntore m.,
entrecoro m.,
santrecoro m., tostore m.; sìncope (N), gutta,
antrecoru m., puntori m.;
sìncopi, -e (C), insulthu (còipu)
a lu cori m., gutta, ràiu m.; sìncopi (S), insultu m.,
autta, gutta, unza di sangu; sìncopi (G) sincretismo
sm.
[syncretism,
sincrétisme, sincretismo, Synkretismus]
sincretismu sincronia
sf.
[synchrony,
synchronie, sincronía, Gleichzeitigkeit]
sincronia, matessi tempus m. (LNC),
sincronia, matessi tempu m. (S),
sincronia, mattessi tempu m. (G) // a cumpassu (S) “in
s.” sincronicamente
avv.
[synchronily,
synchroniquement, sincronicamente, gleichzeitig]
in su matessi tempus, tottu paris (LN), a su própriu tempus, tottu paris
(C), i’ lu matessi mamentu, a cumpassu (S), i’ lu mattessi tempu (G) sincronico
agg.
[synchronis,
synchronique, sincrónico, gleichzeitig]
sincrónicu, in su matessi tempus (LNC), i’ lu matessi mamentu (S), i’
lu mattessi tempu (G) sincronizzare
vt.
[to
synchronize, synchronizer, sincronizar, aufeinander abstimmen]
sincronizare, fàghere in su matessi tempus, andare paris patta (L),
sincronizare, fàchere in su matessi tempus, andare paris patta (N), fai
in su matessi tempus, andai paris (C), fà i’ lu matessi mamentu (S), fà
i’ lu mattessi tempu (G) sincrono
agg.
[synchronous,
synchrone, sincrónico, gleichzeitig]
de (in) su matessi tempus (LNC), i’ lu matessi mamentu (S), i’ lu
mattessi tempu (G) sindacale
agg.
mf. [trade-union,
syndacal, sindical, gewerkschaftlich]
sindacale (LN), sindacali (C), sindacari (S), sindacali (G) sindacalismo
sm.
[trade-unionism,
syndicalisme, sindicalismo, Syndikalismus]
sindacalismu (LNC), sindacarismu (S), sindacalismu (G) sindacalista
smf.
[trade-unionist,
syndicalist, sindicalista, Gewerkschaftler]
sindacalista (LNC), sindacaristha (S), sindacalista (G) sindacare
vt.
[to
censure, censurer, sindicar, überprüfen]
assindigare, sindigare, sindacare,
tzensurare (LN), sindicare
(N), assindicai,
censurai, tacciai (sp. tachar) (C), sindacà, censurà (S), scindacà, afficcà,
azzillà, censurà (G) sindacato
sm.
[trade-union,
syndicat, sindicado, Gewerkschaft]
sindacadu (L), sindacau (NC), sindacaddu (S), sindacatu (G) sindaco
sm.
[mayor,
maire, síndico, Bürgermeister]
sìndigu (sp. síndico o it. ant. sindico) (L), sìndicu, sìnnicu
(N),
sìndigu (C), sìndaggu (S), sìndacu, sìndicu, sìndaggu
(Cs
(G) // sindighessa f. (L),
sindichessa f. (NG) “moglie del s.”;
sindighia f. (L) “carica
di s.”; sinnicatu (N) “attività e periodo di s.”; Mellus
sìndigu chi non corrudu: de sìndigu ci du podint bogai, de corrudu mai!
(prov.-C) “Meglio s. che cornuto:
da s. si può essere scacciati, da cornuto mai!”; Mègliu maccu che
sìndaggu (prov.-S) “Meglio matto
che s.”; Da sìndacu ni lu bòcani, da maccu no (prov.-G) “Da
s. ti possono mandar via, da matto no” sindone
sf.
eccl. [sindon,
sindon, Sábana santa, Leichentuch]
sìndone (LN), sìndoni (CSG) sindrome
sf.
[syndrome,
syndrome, síndrome, Syndrom]
sìndrome, sìntomu m. (LN), sìndromi, sìntomu m.
(CS), sìndromi, sìntumu m. (G) sinecura
sf.
[sinecure,
sinécure, sinecura, Sinekure]
benefìssiu m., privilégiu m. (L),
benefìssiu m., privilezu m.
(N), benefìtziu m., privilégiu m. (C),
binifìziu m., pribiréggiu m.
(S), binifìciu m., benefìciu m. (G) sinedrio
sm.
[Sanhedrim,
sanhédrin, sinedrio, Synedrion]
sinédriu, tribunale de sos Ebreos (LN), sinédriu, tribunali de is Ebreus
(C), sinèdriu (SG) sinfonia
sf.
[symphony,
symphonie, sinfonía, Sinfonie]
sinfonia (LNC), sinfunia (SG) sinfonico
agg.
[simphonic,
symphonique, sinfónico, simphonisch]
sinfónicu (LNC), sinfòniggu (S), sinfònicu (G) singhiozzare
vi.
[to
hic-cup, sangloter, hipar, schluchzen]
succuttare, singurtare (lat.
SINGULTARE), àere sos ingullittos, tunchiare, tuccullidare,
tziccul(l)ittare (L),
succuttare, sungurtare, tzunchiare, tuntzare, tzacculittare, tzicculittare,
tzucculittare, zuluchittare, attacculittare,assuppeddare,
tunchiare, atzacculittare (N), singurtai, sungurtai, singuttai, sunguttai,
assunguttai, assucconai, assunconai, atzucconai, atzunconai, intzunchiai,
tzunchiai, atzunchiai, tzunconai (C), ziccuddittà (S), signuzzà, pignì
a siccutti, arraspassi
(Lm), assiccuttà
(G) singhiozzo
sm.
[hiccup.
sanglot, hipo, Schluchzen]
succuttu (lat. SINGULTUS),
surcuttu, seccuttu,
singurtu, succùtturu, tzacculittu,
tzicchillittu, tzucculittu, tacculittu, tacculitta f.,
ticcullitta f., tranguglitta
f., ticcullida f., tuccullida f., tzicchillitta f.,
tziccullida f., tziccullida f., tziccul(l)ittu, tzigulitta f.,
taccullida
f., tzangulitta f.,
tzangulia f., gangulitta f., gangulitte f.,
grangulitta f., cianculitta f.,
cicculida f., cicculitta f.,
istecculidas f. pl., istigulitta f., traccaglida
f., traccuglida f., traccoglida f.,
ingullittu, ingurtu, suppéddidu
(L),
singurtu, sungurtu, succuttu, suncuttu, uttu, suppeddu, assuppeddu,
tzacculittu, tacculitta f.,
teccullittu, ticculitta f., ticcullida f., tilichitta f.,titziliccu,
tzicculitta f., tzicculittu, tzucculitta f., tzaccol(l)itta f.,
tzacculitta f., tzacculittata f., tzuluchitta f. tacculittu,
ticculittu, tigulitta f.,
tittiliccu, tuntzu, tzùnchiu, gurguttu,
suttuttu, coràrtile
(N), singurtu, sungurtu, sunguttu, tzuccu, tzùcculu, tzùnchiu,
tzucculittu, tzucconi, tzùccuri, tzicorrida
f., tziccuria f., tzuccurritta f., sùccuru,
chighiritta f., ciuccullitta
f., ciucculittu, tuccuritta
f., prìnchiu, fricchìngiu,
anguleu, assunconi,
sunconi, singuttu (C),
succuttu, zincuddittu, ziccuddittu
(S), siccuttu, succuttu,
assiccuttu,
signuzzu, singultu, sunnùziu
(Cs) (G)
// zuluchittonzu (N) “serie
di s.”; S’aranzu
agru faghet a tzacculittu (prov.-L) “L’arancia
aspra provoca il s.” singolare
agg.
mf. [singular,
singulier, singular, einzig]
singulare, primorosu (sp. primoroso)
(L), singolare (N), singulari, primorosu (C), singurari (S), singulari,
di primori (G) singolarità
sf.
[singularity,
singularité, singularidad, Einzigkeit]
singularidade, primore m. (sp.
primor) (L), singolaridade, primore m.
(N), singularidadi, primori m. (C),
singorariddai (S), singularitai, primori m.
(G) singolarmente
avv.
[sigly,
singulièrement, singularmente, einzeln]
singularmente, a unu a unu (L), singolarmente, a unu a unu (N),
singularmenti, a unu a unu (C), singuraimmenti, a unu a unu (S),
singularmenti, a unu a unu (G) singolo
agg.
[single,
chaque, cada, einzeln]
solu (lat. SOLUS) (LNC), sìnguru,
soru (S), solu, aniscu, scàppiu (G) // bóiu aniscu (G) “bue
rimasto senza compagno” singultare
vi.
[to
sob, sangloter, zollipar, den Schlucken haben]
succuttare (lat. SINGULTARE), piànghere
a succuttu (L), succuttare, prànghere a succuttu (a suppeddu) (N),
singurtai, sungurtai, singuttai,
sunguttai, princhiai, tzunchiai (C), ziccuddittà (S), signuzzà, pignì a
siccutti, assiccuttà (G) singulto
sm.
[sob,
sanglotement, zollipo, Schlucken]
succuttu (lat. SINGULTUS), seccuttu,
suppéddidu, taccullida
f., taccullitta f.,
tacculittu, tzacculittu, tzucculittu, ingullittu (L), succuttu, suppeddu,
tzacculittu, tuntzu (N), assunconi,
sunconi, singurtu,
suncuttu, sunguttu, tzùnchiu, tzùnchiru,
tzunconi,
prìnchiu, atzucconamentu (C), ziccuddittu, zincuddittu
(S), siccuttu, assiccuttu, signuzzu, singultu, patirettu
(Lm) (G)
sinistra
sf.
[left,
main gauche, izquierda, linke Hand]
manca (lat. MANCUS) // dae s’ala manca (L) “dalla parte s.” sinistramente
avv.
[sinisterly,
sinistrement, siniestramente, finster]
malamente (L), a malu cabaddu, malamente (N), malamenti (C), maramenti
(S), malamenti (G) sinistrato
agg.
[bomb-damaged,
sinistré, siniestrado, geschädigt]
dannizadu, sagrastadu, aggigottadu (L), rughinau, dirgrassiau (N),
addannau, scalabrau, sciusciau (C), inzidentaddu, arruinaddu, danniggiaddu
(S), arruinatu, bistrasciatu, dannigghjatu (G) sinistro/1
sm.
[accident,
sinistre, siniestro, Schadenfall]
incidente, disgràscia f.,
imberta f. (L), intzidente,
dirgràssia f., istrasura f. (N), incidenti, destrossa f.
(cat. destrossa), sciaccu (sp.
achaque) (C), incidenti, digràzia f.
(S), sciura f., accidenti
(G) sinistro/2
agg.
[left,
gauche, izquierdo, link]
mancu (lat. MANCUS), manchinu (L), mancu, mànchinu (N), mancu, mancosu
(C), mancu, mancinu (SG) sinistrorso
agg.
[sinistrorse,
sinistrorsum, que se vuelve hacia la izquierda, linksgängig]
mancosu (LNC), mancinu (S), mancinu, sinistreddu (G) sino
prep.
avv. [untill,
jusque, hasta, bis]
fina, finas, fintzas, fintzamente, finamente (L), finas, fintzas, peri,
peris (N), finas, fintzas, finsas, fintzamenti, finamenti, fisca a (ant.)
(C), finza, finu, finzamenta, finze,
sina (S),
fina, sina, ti, ti a, ten’a, tenamenti, tamenti (G) sinodale
agg.
mf. [synodal,
synodal, sinodal, synodal]
sinodale (LN), sinudali, sinodali (C), sinudari (S), sinodali (G) sinodo
sm.
eccl. [synod,
synode, sínodo, Synode]
sìnodu, sìnudu, sinotu (ant.) (L),
sìnodu (NCSG) sinonimo
sm.
[synonymous,
synonyme, sinónimo, synonym]
sinónimu, cun su matessi nùmene (LN), sinónimu, cun su matessi nómini
(C), sinónimu, cu’ lu matessi innommu (SG) sinopia
sf.
[sinopite,
terre de Sinope, almagre, Eisenocker]
sinóbida, senóbidu
m., senóbide
(tosc. zenòbbita - DES II, 420),
terra ruja (L), senópida, sinópida,
màngala
(cat. mangara) (N), cenóbida, màngara
(C), sannóbidu m., sannùbiu m.
(S), zinòpia, tarra rùia (G) sinora
avv.
[till
now, jusqu’ici, hasta ahora, bis jetzt]
fintzas a como (LN), fintzas a immoi (C), finza a abà (S), finza a abali
(G) |