Per cercare una parola:
*Clicca su Modifica *Clicca su Trova *Scrivi la parola desiderata
|
ITALIANO - SARDO
r R R/2 (rid-ru) |
D U L S
DIZIONARIO UNIVERSALE
|
|
ridacchiare
vi.
[to
giggle, rioter, reir burlonamente, kichern]
calèschere, fàghere su risulinu (L), fàchere su risulinu (N) si
schiringiai a arriri (C), fà la risa (di lu crabbioni) (S), fà la risa
(G) ridanciano
agg.
[jocular,
rieur, reidor, lachlustig]
risulanu (LN), errisulanu (N), arrìsi(d)u, arrisigòngiu, arrisulanu,
risulanu, risigóngiu (C), risuranu (S), risulanu, ridulànciu (G) // Fémina
risulana o est macca o est vana (prov.-L) “Donna
r. o è matta o è sciocca” ridare
vt.
[to
give again, redonner, restituir, wieder geben]
torrare a dare, torrare (lat.
TORNARE) (LN), torrai a donai, torrai (C), turrà a dà, turrà (SG)
ridarella
sf.
[laughter,
risette, risotada, Lachlust]
risu maccu m. (LN), arrisu
maccu m. (C), risaredda, risu
maccu m. (S), risa macca (G) ridarello
agg.
[joyfull,
rieur, risueño, lachend]
risulanu (LN), risulanu, arrisulanu, risigóngiu (C), risuranu (S),
risulanu, ridulànciu (G) ridato
pp.
agg. [given
again, redonné, restituido, wieder gegeben]
torradu, torradu a dare (L), torrau, torrau a dare (N), torrau, torrau a
donai (C), turraddu, turraddu a dà (S), turratu, turratu a dà (G) ridda
sf.
[turmoil,
sarabande, confusión, Reigen]
muntone m. (it. ant. montone),
ciaffaretzu m. (cat. safareig),
buliu m. (L), muntone m., cubisione, affusadura (N), battùliu m., tréulu m., sciumbullu
m. (C), muntoni m., ciaffarezzu m.,
remetomba m. (S), muntoni m.,
cunfusioni, fraustu m. (G) ridente
p.
pres. agg. mf. [smiling,
riant, riente, lachend]
risulanu, allegru (L), riente, risulanu, alligru (N), risulanu,
arrisulanu, allirgu, prexau (C), risuranu, ridenti, rìsiddu (S),
risulanu, ridenti (G) ridere
vi.
[to
laugh, rire, reir, lachen]
rìere (lat. RIDERE),
isgangare, isgangagliare (it. sganasciarsi), iscaccagliare, iscraccalliare, iscraccalare,
iscarcagliare, iscroccogliare, iscagaglionare (r. rumorosamente), chighigliare (r. scompostamente) (L), rìdere, arrìghere, irrìere, errìere,
(N), arriri, erriri, irriri, riri, (C), ridì (S), ridì, irridì,
iscaccaddà, schicchinà (G) // istesserare (L) “crepare
dal r.”; rìere a cuscusina (L) “ridersela
a sottovento”; calèschere, iscarcalliare, iscroccol(i)are, rìere
a iscarcàgliu (L), carcalliare, iscaccalliare, iscarcalliare, rìdere a
iscaccàllios (N), arriri a scraccàglius, scraccagliai, scraccalliai
(C), isthrimpanassi di la risa (S), scaccaddà, scaccanà, schiccinà,
ridì a scàccanu (G) “r. a
crepapelle, fragorosamente”; trìuli-tràula (G) “ridendo
e scherzando”; rìsidu-rìsidu (L) “detto di chi ride in
continuazione”; a sa curcusina (N) “r.
in maniera maliziosa”; rìsiu (N) “riso (pp.)”;
ridì a zoccu (S) “r. in maniera sguaiata”; ridi-ridi (G)
“ridendo”; ridì a lu
fiacu (G) “r. senza sapere il
perché”; Daghi s’àinu riet s’àina friet (prov.-L) “Quando
l’asino ride l’asina viene in calore”; Arri’ beni chi
arri’ ùltimu (prov.-C) “Ride
bene chi ride per ultimo”; Ca ti ‘o’ be’ ti faci pignì, ca
ti ‘o’ mali ti faci ridì (prov.-G) “Chi
ti vuol bene ti fa piangere, chi ti vuol male ti fa r.” ridestare
vt.
[to
wake again, réveiller, volver a despertar, wieder wecken]
torrare a ischidare (LN), torrai a spertai (C), tirrà a isciddà (S),
risciutà (G) ridesto
agg.
[awake,
réveillé, despierto de nuevo, wach]
ischidadu de nou (L), ischidau de nobu (N), spertau torra (C),
isciddaddu di nobu (S), risciutatu (G) ridicolaggine
sf.
[nonsense,
bêtise, ridiculez, Albernheit]
ridiculesa, contu de risu m.,
cionfra, patarata (L),
ridiculesa (N), ridiculesa, bugeria (cat.
bogería) (C), ridicuràggini, cionfra, zàntara (S), cionfra (G) ridicolizzare
vt.
[to
ridicule, railler, ridiculizar, lächerlich machen]
ridiculizare, leare a risu, cionfrare (L), ridiculizare, rèndere ridìculu
(N), ridiculizai, ciaccottai (sp.
chacotear) (C), ridicurizà, cionfrà, azzantarà (S), ciunfrà,
acciantarà, piddà a risu (G) ridicolo
agg.
[ridiculoud,
ridicule, ridículo, lächerlich]
arrisadu (L), ridìculu (LNC), ridìcuru (S), ridìculu, irridìculu (G) ridimensionare
vt.
[to
reshuffle, réduire, reunir, umstellen]
torrare a misurare (LN), torrai a mesurai (C), turrà a misura giustha
(S), turrà a misurà (G) ridire
vt.
[to
say again, redire, volver a decir, wiederholen ]
torrare a nàrrere (LN), torrai a nai, bruffulai, scolovettai (C), turrà
a dì, ripitì (SG) ridiscendere
vi.
vt. [to
come down again, redescendre, bajar de nuevo, wieder hinuntergehen]
torrare a falare (LN), torrai a calai (C), turrà a farà (S), turrà a
falà (G) ridiventare
vi.
[to
become again, redevenir, volverse de nuevo, wieder werden]
torrare a diventare (LN), torrai a diventai (C), turrà a dibintà (S),
turrà a diintà (G) ridividere
vt.
[to
divide again, rediviser, volver a dividir, wieder teilen]
torrare a divìdere (a partire) (LN), torrai a spartziri (C), turrà a
dibidì (a imparthì) (S), turrà a diidì ( a paltì) (G) ridolfia
sf.
bot. (Ridolfia segetum) [dill,
aneth, eneldo, Dill]
anis m. (L), frinucu de sartu m. (N),
fenugu de margiani m.,
tzicchiria, tziricchia, sicchiria (pun.
sikkiria) (C), finocci aresthu m.
(S), ànasa, finocchju arestu m.
(G) ridoli
sm.
pl. [edges
of a cart, ridelles, adrales del carro, Wagenleiter]
alas de su carru f. pl., zagas f. pl.,
costazos, costanas f. pl.,
linzos (lat. LIGNEUS),
montantes (L), jacas f. pl.,
paleras f. pl. (N),
costallas f. pl., lìngius
(C), ari di lu carru f. pl. (S),
ghiachi di càrrulu f. pl. (G) ridomandare
vt.
[to
ask again, redemander, preguntar otra vez, wieder fragen]
torrare a dimandare (LN), torrai a dimandai (a domandai) (C), turrà a
dumandà (S), turrà a dimmandà (a dummandà) (G) ridondante
p.
pres. agg. mf. [redundant,
redondant, redundante, strotzend]
abbundante, bundasciosu (L), abbundante, bundantile, bundajolu (N),
abbundanti, abbundosu, abbundantziosu (C), abbundanti (S), abbundanti,
abbundanziosu, imprifagliatu, impuppusiddatu, supratu (G) ridondanza
sf.
[redundance,
redondance, redundancia, Überfluss]
abbundàntzia, bundàntzia, deìscia (it.
ant. divizia) (L), abbundàntzia, bundàntzia, cumassadura (N),
abbundàntzia, groffu m. (C),
abbundànzia, dibìzia (S), abbundànzia, diizia, struvu m.,
bulghina (G) ridondare
vi.
[to
beredundant, redonder, redundar, strotzen]
abbundare, bundare (LN), abbundai, redundai (C), abbundà (SG) ridossato
agg.
[leaning,
abrité, al abrigo, geschützt]
riparadu, appozadu, appoggiosu, in pinna de (L), in pinna de, attrossau,
attrempau (N), accostau, appigau, apprigau, arreparau (C), a ridossu,
riparaddu (S), appugghjatu, appugghjosu, affagnatu (G) ridosso
sm.
[shelter,
abri, abrigo, Schutz]
alapinna f., pinna f.
(lat. PINNA), impinna f.,
impinnu, abbrigu (sp. abrigo),
accostu, aviu (sp. avío),
allavranzu, attaccu (L), alapinna f.,
locu desu, attàcchiu (N), redossu, alapinna f.,
addóbbiu, apprìgu (C), ridossu, rizzesu, riparu, arabinna f. (S),
abbrigu, disabbrigu, appogghju, affagnu, accagnu (G) // pónnersi in
pinna (a impinnu), allavranzare, abbrigare (L) “mettersi
a r. di”, a bàrigu, impinnadu (L) “a
r. di”; impinn’a bentu (L) “al
riparo dal vento”; attàcchinu (L) “luogo
a r. del sole”; logu appozosu (L),
luogo a r. del vento, delle intemperie” ridotta
sf.
[redoubt,
redoute, reducto, Feldschanze]
ridotta // ridotta (N) “tazza r.
di vino” ridotto
pp.
agg. [reduced,
réduit, reducido, gemacht]
reduidu (L), reduiu, reudiu, riduiu, ispachitzau, mucciurru (N), redùsiu,
smenguau, accugullonau (C), riduziddu, apprimiddu, imminurittaddu (S),
riducitu, ridottu (G) riducìbile
agg.
mf. [reducible,
réductible, reducible, zurückzuführend]
chi si podet reduire (L) chi si podet riduire (N), redusìbili (C),
riduzìbiri (S), riducìbbili (G) riducibilità
sf.
[reducibility,
réductibilité, reducibilidad, Reduzierbarkeit]
reduidura (L), riduidura (N), redusimentu m.
(C), riduzibiriddai (S), riducibbilitai (G) ridurre
vt.
[to
reduce, réduire, reunir, bringen]
arreduire (L), reduire, riduire (cat.
reduhir), redùere (LN),
ingrustiolare, ispachitzare, reudire, ridùchere (N), riduire, reduire
(N), redusi, arredusi (sp. reducir),
ammenguai, smenguai, accugullonai (C), riduzì, apprimì, imminurittà
(S), riducì, miminà (G) // fàgher in banta (L) “r. a zero”; smermai (C) “r.
a niente” riduttore
sm.
[reducer,
réducteur, reductor, Bearbeiter]
reduidore (L), riduidore (N), redusidori (C), riduttori (S), miminadori,
riduttori (G) riduzione
sf.
[reduction,
réduction, reducción, Zurückführung]
reduidura (L), reduida riduissione, ispachitzada, ispachitzu m. (N),
redusimentu m., arredusimentu m.,
smèngua, smenguadura (C), riduzioni (S), riduzioni, mimina (G) riecco
escl.
[here
is again, revoilà, he aquí de nuevo, wieder hier]
acco’, eà, millu torra (L), ecco, bi’, billu torra (N), mi’,
ca’, allò (C), acco’, aià (S), acco’, eccu (G) // eallu de nou a
murru tortu! (L) “rieccolo col
muso storto”; billa de nobu a (N), allodda de nou a (C), aialla di
nobu a (S), accolla di nou a (G) “rieccola
a” riecheggiare
vi.
[to
re-echo, résonner, resonar, wiederhallen]
repitire de nou, rembumbare (L), torrare a ripitire (a intumbare) (N),
retumbai, arretumbai (cat. sp.
retumbar), torrai sa boxi (C), turrà a ripitì, turrà la bozi,
rimbumbà (S), turrà a risunà (a intumbì, a rintrunà) (G) rieducare
vt.
[to
re-educate, rééduquer, reeducar, umerziehen]
torrare a educare (LN), educai de nou (C), rieducà, turrà a educà (SG) rieleggere
vt.
[to
re-elect, réélire. reelegir, wiederwählen]
torrare a elèzere (LN), torrai a eliggi (C), turrà a eriggì (S),
rieleggì, turrà a eligghj’ (G) rieletto
pp.
agg. [re-elected,
réélu, reelegido, wiedergewählt]
elettu (eliggidu) de nou (L), elettu de nobu (N), eliggiu de nou (C),
turraddu a eriggì (S), turratu a eligghj’ (G) rielezione
sf.
[re-election,
réélection, reelección, Wiederwahl]
elessione (eliggidura) noa (L), elessione (elezidura) noba (N),
eletzioni (eliggidura) noa (C), erezioni noba (S), elezioni noa (G) riemergere
vi.
[to
re-emerge, émerger de nouveau, emerger de nuevo, wieder auftauchen]
torrare a a pizu, (a campu) (LN), torrai a pillu (a campu) (C), turrà a
pizu (S), turrà a pìciu, assummà
(Lm) (G) riemerso
pp.
agg. [re-emerged.
émergé de nouveau, emergido de nuevo, wieder auftaucht]
torradu de nou a pizu (a campu) (L), torrau de nobu a pizu (a campu)
(N), torrau de nou a pillu (a campu) (C), turraddu di nobu a pizu (S),
turratu di nou a pìciu (G) riempibile
agg.
mf. [refillable,
qu’on peut remplir, que se puede llenar, anfüllbar]
chi si podet piènnere (umprire) (L), chi si podet prenare (ùmprere)
(N), chi si podit umpriri (umpiri, preni) (C), di pianà, di umprì (umpì)
(S), di pienà (piinà, ribbì) (G) riempimento
sm.
[refilling,
remplissage, relleno, Anfüllung]
umpimentu nou, pienadura noa f.
(L), umpridura noba f.,
prenadura noba f., preninzu,
umprinzu (N), prenimentu nou, umpridura noa f.
(C), pienamentu nobu, umprimentu nobu (S), piinamentu nou, ribbitura
noa f., irribbitura f. (G) riempire
vt.
[to
fill up, remplir, llenar, anfüllen]
piènnere, ripiènnere, pienare (tosc.
pienare), prenare, umpire , umprire (lat.
IMPLERE), accuccurare (r. fino
all’orlo), abbudare (L), prenare, prènere, prènnere, cènnere,
arreprenare, reprenare, ùmprere, umpriri (N), pléniri, preni, prénniri,
umpriri, umpiri, accuccuai, accuccurai (C), pienà, pianà, umprì, umpì,
ribbì, accurumà (S), piinà, pienà, ribbì, irribbì, inturzà
(Lm) (G) // ammerare
(L), fà bira-bira (S) “r. un
recipiente fino all’orlo”; intalpassi (G) “r.
di cibo”; Sempri piddendi e mai ribbendi finz’e lu mari si sicca
(prov.-G) “Sempre prendendo e
mai riempiendo si svuota perfino il mare” riempita
sf.
[filling
up, remplissage, relleno, Füllen]
piénnida, umpida, umprida (L), prenada, ùmpria (N), prenada, umpridura
(C), pianadda, umpiddura (S), pienata, ribbuta, irribbuta
(G) riempitivo
agg.
[filling,
de remplissage, redundante, füllend]
pienadore, umpridore (L), umpridore, prenadore (N), prenadori, umpridori
(C), pianadori, umpridori (S), pienadori, ribbidori (G) riempito
pp.
agg. [filled,
rempli, llenado, gefüllt]
pienu (lat. PLENUS), pienadu,
prenadu, umpidu, umpridu (L), arreprenau, reprenu, cenu, prenau, ùmpriu
(N), prenu, prenau, umpriu (C), pianaddu, umpriddu, ribbiddu (S),
piinatu, inturzatu (Lm),
irribbutu, ribbutu, ribbitu, cuzzu (G) // Lu mari si no è
ribbutu ‘eni mancu (prov.-G) “Il
mare se non viene r. viene meno” riempitore
sm.
[filler,
remplisseur, rellenador, Füller]
pienadore, umpidore, umpridore (L), prenadore, umpridore (N), prenadori,
umpridori (C), pianadori, umpridori (S), pienadori, ribbidori (G) riempitura
sf.
[filling,
remplissage, relleno, Füllung]
pienadura, prenadura, umpridura (L), prenadura, prenidura, umpridura
(N), prenidura, umpridura (C), pianadda, umpriddura, umpiddura (S),
pienatura, ribbitura (G) rientrare
vi.
[to
re-enter, rentrer, volver a entrar, wieder eintreten]
intrare de nou, furriare, recuire (sp.
recudir), torrare (lat.
TORNARE), recòrdere (L),
torrare, ghirare (lat. GYRARE),
furriare, approghilare, recòrdere (N), torrai, torrai a intrai, furriai,
approillai (C), turrà, turrà a intrà, turrà a drentu, ricuì (S),
riintrà, turrà, riccuì (G) // arregòrfere, regòrfere (N)“r.
in se stesso, divenire cosciente; lat. REVOLVERE”; accobiai,
accugliai (C)“r. nell’ovile,
nel pollaio” rientrato
pp.
agg. [re-entered,
rentré, regresado, verdrängt]
torradu, intradu de nou, furriadu, recuidu (L), torrau, ghirau, furriau,
approghilau (N), torrau, intrau de nou, furriau, approillau (C),
turraddu, intraddu di nobu, turraddu a drentu, ricuiddu (S), riintratu,
turratu, riccuitu (G rientro
sm.
[re-entry,
rentrée, encogimiento, Wiedereintritt]
torrada f., torramentu,
furriada f., recuida f.,
recuidura f. (L), torrada f.,
torramentu, torronzu, recuita f., ghirada f.,
ghiratura f., furriada f.,
recortorzu, regortorzu, approghilada f.
(N), torrada f.,
torramentu, furriada f.,
approillada f. (C), turradda f.,
ricuidda f. (S), riintrata f.,
turrata f., riccuita f. (G) //
retirada f. (L), accubilada f. (N) “r. a
casa” riepilogare
vt.
[to
recapitulate, résumer, recapitular, zusammenfassen]
resùmere, remattare (L), fàchere su riassuntu, riepilogare (N),
arresumi, arresumiai (C), ricapiturà, riassumì (S), assumì (G) riepilogo
sm.
[recapitulation,
récapitulation, epílogo, Zusammenfassung]
resumu, riassuntu, cumpéndiu, remattu (sp.
remate) (L), riassuntu, riepìlogu, remattu (N), arresùmini,
remattu (C), riassuntu (S), assuntu (G) riequilibrare
vt.
[to
balance again, équilibrer de nouveau, volver a equilibrar, ins
Gleichgewicht bringen]
acchilibrare de nou, appattare de nou, chittare (L), torrare a
ecuilibrare (a apparisare), chittare (N), torrai a ecuilibrai,
bilanciai, armudiai (C), turrà a echiribrà (S), turrà a acchilibrà,
turrà a lu bilànciu (G) riequilibrio
sm.
[balance,
nouvel équilibre, nuevo equilibrio, Gleichgewicht]
acchilìbriu nou, appattamentu, chittadura f.
(L), ecuilibru nou, apparisamentu, chittadura f.
(N), ecuilìbriu nou, bilanciadura f.,
armùdiu (C), echirìbriu nobu (S), acchilìbriu nou, bilànciu (G) riesame
sm.
[re-examination,
réexamen, reexaminación, Nachprüfung]
ijàminu nou (L), esame nobu (N), esàmini nou (C), isgiàmini nobu (S),
isgiàmini nou (G) riesaminare
vt.
[to
re-examine, réexaminer, reexaminar, wieder prüfen]
ijaminare de nou (L), torrare a esaminare (N), torrai a esaminai (C),
turrà a isgiaminà (SG) riesumare
vt.
[to
exhume, exhumer de nouveau, volver a exhumar, ausgraben]
iscarrarzare de nou, bogare a pizu (a lughe, a campu, dae suttaterra)
(L), torrare a isterrare (a iscarrarjare) (N), torrai a scarraxai (C),
buggà da suttaterra, istherrà (S), disintarrà, dissuttarrà (G) riesumato
pp.
agg. [exhumed,
exhumé de nouveau, exhumado, ausgegraben]
iscarrarzadu, bogadu dae suttaterra (L), isterrau de nobu, iscarrarjau
(N), scarraxau (C), buggaddu da sottuterra, istherraddu (S),
disintarratu, dissuttarratu (G) riesumatore
sm.
[exhumater,
exhumeur, exhumador, Ausgräber]
iscarrarzadore (L), isterradore, iscarrarjadore (N), scarraxadori (C),
ischarraggiadori (S), disintarradori, dissuttarradori (G) riesumazione
sf.
[exhumation,
nouvelle exhumation, nueva exhumación, Wiederausgrabung]
iscarrarzadura (L), isterru m.,
iscarrarjadura (N), scarraxadura (C), istherraddura (S), disintarru m.
(G) rievocare
vt.
[to
recall, évoquer, evocar de nuevo, wieder wachrufen]
torrare a ammentare (a muttire) (LN), arregordai de nou, torrai a
arremonai, arrimonai (C),
turrà a ammintà (SG) rievocato
pp.
agg. [recalled,
évoqué, evocado de nuevo, wieder wachgerufen]
ammentadu de nou, boliadu (L), ammentau de nobu (N), arregordau de nou,
arremonau torra (C), ammintaddu di nobu (S), ammintatu di nou, mintuatu
(G) rievocatore
sm.
[evocator,
évocateur, evocador, Beschwörer]
ammentadore, boliadore (L), ammentadore (N), arregordadori, arremonadori
(C), ammintadori (S), ammintadori, mintuadori (G) rievocazione
sf.
[evocation,
nouvelle évocation, evocación, Wachrufen]
ammentu m.,
muttidura (LN), arregordu m.,
arremóniu m., tzerriadura (C), ammentu m.,
evocazioni (S), ammentu m.,
mintou m. (G) rifacibile
agg.
mf. [remakeable,
refaisable, hacedero de nuevo, wieder durchführbar]
chi si podet rifàghere (L), chi si podet rifàchere (N), chi si podit
rifai (C), chi si po’ rifà (SG) rifacimento
sm.
[remaking,
réfection, rehacimiento, Wiederherstellung]
agontzu, accontzu, refassione f., rifatta f., rifaghimentu,
iscurpidura f., ischittidura f.
(L), accontzu, fachidura noba f.,
rifachimentu, appattadura f.,
chittadura f. (N), rifaimentu,
refaimentu, schittiadura f.,
chittadura f., stracchimèngia
f. ( (C), acconzamentu, acconzu, aggiusthu, appattamentu (S),
rifacimentu, pattamentu, chittatura f.
(G) rifare
vt.
[to
remake, refaire, rehacer, wieder machen]
rifàghere, torrare a fàghere, iscurpire, ischittire, isghittire,
chittire, ischittare, ischittiare, chittare (sp.
ant. quitar), cuittare (ant.;
it. ant. quitare) (L), rifàchere, torrare a fàchere, chittare (N),
rifai, refai, torrai a fai, chittai, schittiai, sghittiai, strocci (r.
il verso) (C), rifà, turrà a fà, appattà (S), rifà, turrà a fà,
acchittissi, chittassi, irrivassi (G) // agghittire (L) “rifarsi al
gioco o in altro” rifasciare
vt.
[to
rebandage, rebander, volver a fajar, wieder verbinden]
torrare a fascare (LN), torrai a fasciai (a fascai) (C), turrà a fascià
(SG) rifascio
(a) md.
[in
confusion, pêle-mêle, a montón, unklar]
a s’affassù, a misciammuntone, a misciamureddu (L), a s’affassù, a
murrumuntone (N), a catafàsciu (C), a misciamuredda, a misciammuntoni
(S), a carabussulinu (G) rifatto
pp.
agg. [remade,
refait, rehecho, wieder gemacht]
rifattu, torradu a fàghere, iscurpidu, ischittidu, chittidu, chittadu
(L), rifattu, torrau a fàchere, chittau (N), rifattu, torrau a fai,
chittau, schittiau (C), rifattu, turraddu a fà, appattaddu (S), rifattu,
turratu a fà, chittu, acchittitu, chittatu, chittutu (G) riferibile
agg.
mf. [referable,
rapportable, referible, zu erzählend]
riferìbile (LN), referidori (C), rifirìbiri (S), rifirìbbili (G) riferimento
sm.
[reference,
relation, referencia, Hinweis]
riferimentu (LN), referimentu, arrelatu (C), rifirimentu (SG) riferire
vt.
vi. [to
refer, rapporter, referir, berichten]
riferire, affèrrere (lat. AFFERRE),
relatare (sp. relatar),
contare (it. o cat. sp. contar),
apporrire (lat. PORRIGERE), drillatare,
referendare (L), referire, riferire, arrelatare, relatare, contare (N),
referri, arreferri, relatai, arrelatai, arrellatai, arralatai, ralatai,
contai, arregulliai (C), rifirì, riratà, ruffianà (r.
pettegolezzi) (S), rifirì, irrifirì, rilattà (G) // affèrrere a
s’orija (L) “portare
all’orecchio, far conoscere, r.” riferito
pp.
agg. [refered,
rapporté, referido, berichtet]
riferidu, relatadu, contadu, apporridu, affertu (L), riferiu, relatau,
contau (N), referiu, arreferiu, relatau, arralatau, contau (C),
rifiriddu, rirataddu (S), rifirutu, irrifirutu, rilattatu (G) riferitore
sm.
[reporter,
rapporteur, informador, Erzähler]
riferidore, relatadore, contadore, apporridore (L), riferidore,
relatadore, contadore (N), referidori, arreferidori, relatadori,
contadori (C), rifiridori, riratadori (S), rifiridori, rilattadori (G) riffa
sf.
[violence,
violence, violencia, Gewalt]
violèntzia, angaria (it. angaria),
fortza (L), biolèntzia, fortza, attudesa (N), fortza, ampramanu, violèntzia
(C), viorènzia, priputènzia (S), violènzia, fulzatura (G) // leare a
riffi-raffa (a riffi-raffe) (L), de riffi-raffa (N), piddà a lu
riffi-raffa (G) “strappare con
r., con violenza; it. di riffa o di raffa”; Lu chi si pidda a lu
riffi-riffa si n’anda a lu piffi-paffa (prov.-G) “Ciò
che si prende di riffa o di raffa se ne va a piffi-paffa” riffoso
agg.
[violent,
violent, violento, gewalttätig]
violentu, prepotente (L), biolentu, prepotente, brigantinu (N), violentu,
prepotenti, rovarollu (it.
Rivarolo) (C), priputenti, viurentu, riberò (S), violentu,
priputenti (G) rifiatare
vi.
[to
breathe, respirer, respirar, atmen]
torrare alenu, torrare a faeddare (L), torrare alenu, torrare a
faveddare (N), alidai (alentai) de nou, torrai a nai (C), turrà a fiaddà,
piglià ripiru, ripirà (S), tirà lu fiatu, turrà a alinà (G) rificcare
vt.
[to
thrust again, reficher, hincar de nuevo, wieder hineinstecken]
torrare a ficchire (a cravare, a tzaccare) (LN), torrai a ficchiri (a
sticchiri, a cravai) (C), turrà a ficchì (a zaccà, a inzaccà) (S),
turrà a ficchì (a infilchì, a inziffì, a afficcà) (G) rifilare
vt.
[to
spin again, refiler, rehilar, beschneiden]
infilare de nou, irreilare (sp.
rehilar), segare a filu, attibbiare
(L), torrare a iffilare, secare a filu, affibbiare (N), arraf(f)ilai,
infilai de nou, segai a filu, affibbiai (C), rifirà, taglià a firu,
affibbià (S), infilà di nou, taddà a filu, affibbià (G) rifilato
pp.
agg. [spun
again, refilé, rehilado, beschneidt]
infiladu de nou, irreiladu, segadu a filu, attibbiadu (L), iffilau de
nobu, secau a filu, affibbiau (N), infilau de nou, segau a filu,
affibbiau (C), rifiraddu, tagliaddu a firu, affibbiaddu (S), infilatu di
nou, taddatu a filu, affibbiatu (G) rifilatura
sf.
[trimming,
bordage, cercenadyra, Beschneiden]
infiladura, irreiladura, segadura a filu (L), iffiladura, secadura a
filu (N), infiladura, segadura a filu (C), rifiraddura, tagliaddura a
firu (S), filatogghju nou m.,
taddatura a filu, infilatura (G) rifinimento
sm.
[finishing,
achévement, cansancio, Vollendung]
rifinimentu (LN),
refinamentu (C), rifinimentu (SG) rifinire
vt.
[to
finish, achever, pulir, wieder beenden]
rifinire, refinare (cat. sp.
refinar) (L), rifinire (N), refinai (C), rifinì (SG) // urizà (S) “r.
l’orlo” rifinito
pp.
agg. [finished,
achevé, pulimentado, beendet]
rifinidu, refinadu (L), rifiniu (N), affiniu, refinau (C), rifiniddu
(S), rifinutu (G) rifinitore
sm.
[finisher,
pareur, pulidor, Feinbearbeiter]
rifinidore, refinadore (L), rifinidore (N), refinadori (C), rifinidori (SG) rifinitura
sf.
[finishing
touch, achèvement, pulimiento, Vollendung]
rifinidura, refinadura (L), rifinidura (N), refinadura (C), rifiniddura
(S), rifinitura (G) rifinizione
sf.
[finishing
touch, achèvement, agotamiento, Vollendung]
rifinidura (LN), refinadura (C), rifiniddura (S), rifinitura (G) rifiorente
p.
pres. agg. mf. [flourishing
again, refleurissant, de nuevo floreciente, wieder blühend]
torrende a fiorire (L), ch’est frorinde de nobu (N), ch’est frorendi
de nou (C), ch’est turrendi a fiurì (SG) rifiorimento
sm.
[reflourishing,
refleurissement, reflorecimiento, Wiederblühen]
fioridura noa f. (L),
froridura noba f. (N),
froridura noa f. (C),
rifiurimentu (S), rifiuritura f. (G) rifiorire
vi.
vt. [to
bloom again, refleurir, reflorecer, wieder blühen]
fiorire de nou (L), fronzire, torrare a frorire (N), infroressi, froriri
(froressi) de nou (C), rifiurì, turrà a fiurì (SG) // riguzzulà,
risciumà (G) “r.
nell’aspetto” rifiorito
pp.
agg. [blooming
again, refleuri, reflorecido, blühen]
fioridu de nou (L), torrau a frorire (N), infroréssiu, infroriu (C),
rifiuriddu (S), rifiuritu (G) rifioritura
sf.
[reflorescence,
refleurissement, reflorecimiento, Wiederblühen]
fioridura noa, fozada (L), froridura noba, froria noba (N),
infroressimentu m., arramadura (sp. enramadura)
(C), rifioriddura (S), rifiuritura (G) rifiutabile
agg.
mf. [refusable,
refusable, recusable, ablehnbar]
chi si podet refudare (L), chi si podet rifiutare (rebuzare) (N), chi si
podit arrefudai (arreusai) (C), rifiutàbiri (S), riviutàbbili (G) rifiutare
vt.
[to
refuse, refuser, volver a olfatear, ablehnen]
rebudare, refudare, reudare, reusare (sp.
rehusar), revudare (lat.
REFUTARE), ribuzare, torrare a fiagare, negare, ismujare, issimizire
(L), rifiutare, rebuzare, rebusare, ricusare, deudare, orrèschere (lat.
HORRESCERE), torrare a fracare (N), arrafudai, refudai, arrefudai,
arrefurai, arrifudai, arreusai, reusai (C), rifiutà, ricusà (S),
riviutà, irriviutà, rifiutà (G) // ismujadu, issimizidu (L)
“rifiutato”; dà lu cogghju (G) “r.
una proposta amorosa”; S’abba e-i su fogu non si negan mai (prov.-L)
“L’acqua ed il fuoco non si
rifiutano mai”; Su mare non rebuzat abba (prov.-N) “Il
mare non rifiuta l’acqua”; L’omu a dimandà e la fèmina a
riviutà (prov.-G) “L’uomo ad
avanzare profferte d’amore e la donna a rifiutarle” rifiuto
sm.
[refusal,
refus, repulsa, Ablehnung]
rebudu, refudu, revudu, revudada f., ribuzu, nega f., dennega f., recusa f.,
reusa f., musuccu, busàmine,
bascaràmine, abrogu, iscaitzina f., ismujada f., (L),
rifiutu, rebuzu, ricusa f.,
su chi nono (N), arrafudu, arrefudu, arrefuru, refudu, arrecusa f.,
arreusa f., scerfa f.,
corromatzinas f. pl. (C),
rifiutu, rivudu, ricusa f. (S),
riviutu, irriviutu (G) // donai su paliettu, pigai garroni (C) “avere un r., specialmente amoroso” riflessione sf.
[reflection,
réflexion, reflexión, Reflexion]
riflessione, meledu m., appensu m., attinu m.,
seru m., chieta (L),
rifressione, attinadura, irgianada, irgianamentu m., pessonsu m.
(N), reflessioni, reflèscia (cat.
reflexa; sp. refleja), arrefrèscia (C), rifrissioni (S),
riflissioni (G) // sentadamente (L) “con r.” riflessivo
agg.
[reflective,
réfléchi, reflexivo, besinnlich]
riflessivu, peritu, attinadu (L), rifressivu, pessativu, attinau (N),
reflessivu, pentzamentosu (C), rifrissibu, ivvìdriu (S), riflissivu (G) riflesso
sm.
[reflex,
réflexe, reflejo, Widerschein]
riflessu, ispera f. (r. di luce) (L),
rifressu (N), reflessu (C), rifressu (S), rifrèsciu, irrifrèsciu,
riflessu, irriflessu, spera f. (G)
riflettere
vt.
vi. [to
reflect, réfléscir, reflejar, zurückwerfen]
riflettire, reflettire, attinare (sp.
tino), appensare, pensare (lat.
PENSARE), meledare (lat.
MELETARE), affettuare (L), refrèttere, rifrittire, attinare,
irgianare (N), refléttiri, reflessai, attinai, pensai, pentzamentai
(C), rifrittì, pinsavvi be’ (S), riflettì, irriflittì, rifrittì,
irrifrittì (G) riflettore
sm.
[reflector,
réflecteur, reflector, Reflektor]
riflettore (L), rifrettore (N), reflettori (C), rifrettori (S),
riflittori (G) rifluire
vi.
[to
flow back, refluer, volver a afluir, zurückströmen]
fluire (iscùrrere) de nou (L), torrare a succùrrere (a iscùrrere, a
falare) (N), torrai a fluiri (a scurri) (C), turrà a ischurrì (a currì)
(S), turrà a fruì (a scurrì) (G) riflusso
sm.
[reflux,
reflux, reflujo, Rückfluss]
riflussu (L), rifrussu (N), reflussu (C), rifrussu (S), avviatura noa f.,
ghjettu nou (G) rifocillamento
sm.
[refreshment,
réconfortation, refacción, Stärkung]
recreu (sp. recereo), succurru
(sp. socorro), appiccóniu
(L), recreu, allibrinzu, allibrinzadura f., allibrinzada f. (N),
succurru, sustentu (C), risthuramentu, acchidu, ricreu (S), risturamentu,
ricreu (G) rifocillarsi
vt.
rifl. [to
take refreshment, se réconforter, dar de comer, sich atärken]
recreàresi, manigare, còmere (sp.
comer), attonàresi (it.
attonare) (L), si recreare, s’allibrinzare, manicare (N), mandigai,
pappai, attonai (C), risthurà, magnà (S), risturà, magnà (G) rifondare
vt.
[to
found again, refonder, volver a fundar, wieder gründen]
torrare a fundare (LN), torrai a fundai (C), turrà a fundà (SG) rifondazione
sf.
[new
foundation, nouvelle fondation, nueva fundación, Gründung]
fundassione noa (L), fundassione noba (N), fundatzioni noa (C),
fundazioni noba (S), fundazioni noa (G) rifondere
vt.
[to
refund, refondre, refundir, umschmelzen]
fùndere de nou; rimbursare (L), torrare a iscallare; rimbussiare (N),
torrai a fundi; remborsai, smendai (C), turrà a fundì (a isciuglì);
rimbussà (S), rifundì; rimbussà (G) riforma
sf.
[reform,
réforme, reforma, Reform]
reforma, riforma (LN), refromma (L), reforma, reformu (C), rifòimma
(S), rifolma (G) riformabile
agg.
mf. [reformable,
réformable, reformable, reformierbar]
de riformare (LN), reformàbili (C), rifuimmàbiri (S), rifolmàbbili
(G) riformare
vt.
[to
reform, reformer, reformar, reformieren]
reformare, refrommare, riformare, isentare (L), reformare, riformare,
dispensare (N), reformai, esentai (C), rifoimmà (S), rifulmà, rinfulmà
(G) riformato
pp.
agg. [reformed,
reformé, reformado, reformiert]
riformadu, isentadu (L), riformau, dispensau (N), reformau, esentau (C),
rifuimmaddu (S), rifulmatu, rinfulmatu (G) riformatore
sm.
[reformer,
réformateur, reformador, Reformer]
riformadore (LN), reformadori (C), rifoimmadori, rifuimmadori (S),
rifulmadori (G) riformatorio
sm.
[reformatory,
maison de correction, correcional, Besserungsanstalt]
riformatóriu (L), riformatorju (N), reformatóriu (C), rifoimmatóriu,
rifuimmatòriu (S), rifulmatóriu (G) rifornimento
sm.
[supplying,
ravitaillement, abastecimiento, Versorgung]
rifornimentu, frunimentu (L), rifornimentu, frunimentu (N), refornimentu,
frunimentu (C), rifonnimentu, frunimentu (S), frunimentu, acciimentu (G) rifornire
vt.
[to
supply, ravitailler, abastecer, versorgen]
rifornire, frunire (it. fornire o
cat. fornir), rifrunire (L), rifornire, frunire (N), reforniri,
fruniri (C), rifunnì, frunì, apprubaccià, apprubisthà (S), frunì,
acciì, appruistà (G) rifornito
pp.
agg. [supplied,
ravitaillé, abastecido, versorgt]
rifornidu, frunidu, rifrunidu (L), riforniu, fruniu (N), reforniu,
fruniu (C), rifunniddu, fruniddu, apprubacciaddu, apprubisthaddu (S),
frunitu, acciitu, appruistatu (G) rifornitore
sm.
[supplier,
ravitailleur, abastecedor, Versorger]
rifornidore, frunidore (LN), refornidori, frunidori (C), rifonnidori,
frunidori, apprubisthadori (S), rifurnidori, frunidori, acciidori (G) rifrangere
vt.
vi. [to
refract, réfracter, reflejar, zurückwerfen]
reflittire, desviare (sp. desviar)
(L), rifrittire, iscassiare (N), refléttiri, desviai (C), rifrittì,
devià (S), rifrangì, riflittì, disvià (G) rifratto
pp.
agg. [refracted,
réfracté, reflejado, gebrochen]
reflettidu, desviadu (L), rifrittiu, iscassiau (N), refléttiu, desviau
(C), rifrittiddu, deviaddu (S), riflittitu, disviatu (G) rifrazione
sf.
[refraction,
réfraction, refracción, Brechung]
riflessu m., disviu m.
(L), rifressu m., deviassione (N), refratzioni, desviadura (C), rifrazioni,
deviazioni (S), rifrazioni, disviu m.
(G) rifriggere
vt.
[to
refry, frire une seconde fois, refreir, wieder backen]
frìere de nou (L), torrare a frìghere (N), friri de nou (C), turrà a
friggì, suffrissà (S), turrà a frigghj’ (G) rifritto
pp.
agg. [refried,
frit une seconde fois, refrito, überbacken]
frissu de nou (L), frissu de nobu (N), frittu de nou (C), frissu di nobu,
suffrissu, suffrissaddu (S), turratu a frigghj’ (G) rifuggire
vi.
vt. [to
escape again, fuir, rehuir, wieder fliehen]
fuire de nou, lassare a pèrdere, vittire (L), fughire de nobu, lassare
a pèrdere, irgrisiare (N), torrai a fuiri, schiviri, straviai (C), turrà
a fuggì, ischansà, evità (S), turrà a fugghj’, discansà, evittà
(G) rifugiarsi
vi.
rifl. [to
shelter, se réfugier, refugiarse, flüchten]
cuàresi, cottulàresi, rifugiàresi, refugiàresi, fittianare (L), si
cubare, s’irgherrare, s’attrampare, s’attraccare, s’aggorrare
(N), si refugiai, s’accuai, s’affittianai, s’affuffai (sp.
afufar) (C), rifugiassi, cuassi (S), rifuciassi, irrivuciassi, rivuciassi,
cuassi, affagnassi (G) rifugio
sm.
[shelter,
refuge, refugio, Schutz]
rifùgiu, refùgiu, cuadorzu, rezettu, refrantu, furriadorzu, cala f.
(prerom.), cuviu, accóstiu, accostou, accuccada f., addocu,
arrebregu, remonidorzu (L), cubadorju, aggorru, irgherradorju, cuverrinu,
furriadorju, faladorju, attraccu, attrempadorju, dogadorju (N), refùgiu,
cuadroxu, attanadura f., attanamentu, cala f. (C),
rifùgiu, cuaddòggiu, ricòbaru (S), rifùciu, rifùgiu, rivùciu,
irrivùciu, cuatogghju, cuaddogghju
(Cs) (G) // cumbessia f.
(LN) “rifugi per pellegrini attigui alle chiese campestri”; iffusare
(N) “fare uscire dal r.”;
trastagghju (G) “r. per galline
sotto i cespugli”; Morte bona est cuverrinu (prov.-N) “Una
buona morte è un r.” rifulgente
p.
pres. agg. mf. [refulgent,
brillant, refulgente, funkelnd]
lughente, refulghente (L), luchente (N), luxenti (C), luzigghenti (S),
rifulgenti, luciosu (G) rifulgere
vi.
[to
shine brightly, briller, refulgir, funkeln]
lùghere (lat. LUCERE) (L), lùchere
(N), luxi, alluxentai (C), luzì, luziggà (S), rifulgì, lucì (G) riga
sf.
[line,
règle, raya, Strich]
riga (L), riga, ria (N), riga, arriga, erriga, arrégula (C), riga (SG) rigaglie
sf.
pl. [giblets,
béatilles, menudillos, Seidenabfälle]
romasizu m. sing., remusuzu m.
sing., rusuzu m. sing.,
resumu m. sing., cuscuza sing.
(L), rusuzu m. sing., rusunele
m. sing., rosura sing., cuscuza sing. (N),
remusalla sing., arremusalla sing.,
arrembusulla sing., arrumbusalla sing.,
arrembusùglia sing., arrumbusulla sing., arrogalla sing.,
remanenti m. sing., tzimuca sing. (C),
abanzu m. sing., rózziggu m.
sing., pezzàmini m. sing. (S), rimingu m. sing.,
rimasùgliu m. sing. (G) rigagnolo
sm.
dimin. [rivulet,
rigole, reguero, Rinnsal]
rizolu (lat. RIVUS), riareddu,
riischeddu, risolu, ritzolu, riizolu, trainu (lat. *TRAGINARE), istróllida f., troleddu, trolu, canna de
abba f., cannone de abba (L), ribittolu, ribicheddu, riizolu,
roja f. (prerom.), traghinu,
traghineddu, trùbbulu (N), arritzolu, arriixeddu, arriera f., tàccinu, cannoni (C), riareddu, traineddu (SG) // a piscera (L)
“a rigagnoli”; istróglida f.
(L) “rumore che produce il
r. mentre scorre”;
attrogliare (L) “scorre a mo’
di r. dell’acqua piovana nelle strade” rigamo
sm.
bot. vds. orìgano rigare
vt.
[to
rule, régler, rayar, ritzen]
rigare, arrigare (L), rigare, assiare (N), rigai, arrigangiai, trinai
(C), rigà, arrigà (S), rigà, pilà
(Cs) (G) rigatino
sm.
(tessuto di lino o cotone) [striped
cloth, tissu à petites raies, rayadillo, Zweifarbig]
rigatinu (LNCS), buldatu (G) rigato
pp.
agg. [ruled,
réglé, rayado, liniert]
rigadu, arrigadu, trinadu (L), rigau, foichina(d)u (N), rigau, errigau,
pertiatzu (C), rigaddu, arrigaddu (S), rigatu, piladdu (Cs) (G) // Una
gattu pertiatza (C) Un gatto dal
manto r. a strisce scure” rigatoni
sm.
pl. [rigatoni,
rigatoni, fideos, gerillte Rohrnudeln]
mànigas de gianchetta f. pl. (L), mustatzolos rigaos (N), minestra rigada f.
sing. (C), costhi di sèllaru f.
pl., mànigghi di gianchetta (S), minestra a righi f.
sing. (G) rigattiere
sm.
[second-hand
dealer, fripier, rapavejero, Trödler]
ragatteri, bittuleri, pittuleri, tzanfarajolu, tzaffarajolu (sp.
chafallón) (L), bettuleri, benduleri (cat.
banduler), arrecottasoddu (N), regatteri, arregatteri (cat.
regater; sp. regatero), bittuleri, benduleri (C), ragatteri (S), rigatteri, zanfaraiolu, bittuleri (G) rigatura
sf.
[ruling,
réglage, rayado, Linierung]
arrigada, -adura (L), rigadura (LNC), rigaddura, arrigaddura (S),
rigatura (G) rigenerare
vt.
[to
regenerate, régénérer, regenerar, wieder erzeugen]
torrare a generare (a zenerare, a ingendrare), nàschere de nou (L),
torrare a ghenerare (a zenerare, a inzenerire), nàschere de nobu (N),
regenerai, torrai a ingendrai, nasci de nou (C), riginirà, turrà a
nascì (S), turrà a igninarà (a ghjnirà), turrà a nascì (G) rigenerato
pp.
agg. [regenerated,
régénéré, regenerado, wieder erzeugt]
fattu de nou, generadu (zeneradu) torra, torradu a nàschere (L),
ghenerau (zenerau, inzeneriu) de nobu, torrau a nàschere (N), regenerau,
torrau a ingendrai, nàsciu de nou (C), riginiraddu, turraddu a nascì
(S), turratu a igninarà, turratu a nascì (G) rigermogliare
vi.
[to
resprout, regermer, retoñar, wieder treiben]
torrare a brotare (a puzonare, a tuddire) (L), torrare a brotare (a
brossare, a tuddire, a arrempuddire) (N), torrai a brotai (a pillonai, a
tzeurrai) (C), turrà a puzunà (a insannì, a fiurì) (S), turrà a
buttà (a puciunà, a zirì) (G) rigettabile
agg.
mf. [rejectable,
rejetable, recusable, ablehnbar]
de rigettare, de ch’imbolare, de che ‘ettare, de respìnghere (L),
de rizettare, de catzare, de respìnghere (N), de regettai, de ghettai,
de arrefudai (C), di ripignì, di lampà, di rifiutà (S), di rigghjttà,
di rispignì (G) rigettare
vt.
[to
throw again, rejeter, echar de nuevo, wieder werfen]
regettare, rigettare, regettare, bettare (lat.
*JECTARE) de nou, revudare, reusare (sp.
rehusar); revessare, revesciare (sp.
ant. revessar), catzare, bombitare (L), rizettare, torrare a
ghettare, catzare; bòmbere (lat.
VOMERE) (N), regettai, torrai a ghettai, arreusai; cacciai,
arrevesciai (C), gittà di nobu, ripignì, lampà; buttà (S), rigghjttà,
rigittà (Cs), irriggittà;
rucì, rocità (G) // buttosu (L) “rigettante” rigettato
pp.
agg. [rejected,
rejeté, echado de nuevo, abgewiesen]
rigettadu, regettadu, bettadu de nou, revudadu, reusadu; revessadu,
revesciadu, catzadu, bombitadu (L), rizettau, torrau a ghettare, catzau;
bómbiu (N), regettau, torrau a ghettai, arreusau; cacciau, arrevesciau
(C), gittaddu di nobu, ripintu, lampaddu; buttaddu (S), rigghjttatu,
irriggittatu; rucitu, rocitatu (G) rigetto
sm.
[rejection,
rejet, rechazo, Wiederwerfen]
rigettu, catzadura f., iscartu,
revudu, revessadura f. (L),
rizettu, rizettadura f.,
catzadura f., bombidura f., bómbidu (N), regettu, arrefuru, cacciadura f., arresciadura f. (C),
rifiutu, lampaddura f.,
buttaddura f. (S), rigghjettu,
ròcita f., rucitura f. (G) righello
sm.
[ruler,
régloir, regla cuadrangulare, Lineal]
rigaredda f. (L), righichedda f.
(N), righetta f., arrégula
f. (C), rigaredda f. (S),
righetta f., rigaredda f.
(G) // righinu (C) “r. del
calzolaio usato per fare degli incavi nella suola” righettare
vt.
[to
stripe, régler à petites lignes, rayar menudo, dicht linieren]
arrighittare, fàghere a rigas (L), fàchere a rigas (N), fai a
righettas (C), fà a righi (SG) // puntizadore m.
(L) “strumento del calzolaio
usato per righettare l’orlo esterno della suola delle scarpe” rigidamente
avv.
[rigidly,
rigidement, rigidamente, steif]
rigidamente (L), cun righidesa (N), rigidamenti (CS), grogghjcamenti,
cun rigori (G) rigidezza
sf.,
-ità
sf. [rigidity,
rigidité, rigidez, Starrheit]
rigidesa, rigididade, chibberesa, allilliramentu m., tecciura,
telciura, tetteresa, tetterura, tetterùmine m. (L), righidesa, righididade, tetteresa, tettericore m., astragore
m., astrore m. (r. del tempo) (N), rigidesa (C), rigidèzia, tettarumu m.
(S), grogghjcura, rigori m. (G) rigido
agg.
[rigid,
rigide, rígido, starr]
rìgidu, tétteru, técciu (genov.
teccio), chìdrinu, crìdinu, tirentinu, chìbberu, biddiarzu,
beddiarzu, aritzonidu, allinnadu, frittidu, allilliradu, accandeladu,
accandelottadu, intéritu (L), rìghidu, tétteru, téttiru, chìrdinu,
crìtinu, nànnaru, paratu (N), rìgidu, tétteru, cìrdinu, chìrdiu,
atturronau, incodinau, strantauddiu, strantaxibau (C), rìgidu, tèttaru
(S), crògghjggu
(Cs), grògghjcu, ingrugghjucchitu, tèttaru, intittaricatu,
introzzu (G) // tempus biddiarzu (L) “tempo
molto r.”; tétteru che mortu (L) “r.
come un cadavere”; frittire, frittare, infrittare, affrittare,
allinnare (L) “diventare r.” rigirare
vt.
vi. [to
turn again, retourner, girar de nuevo, noch einmal umdrehen]
rigirare, regirare, girare (boltare) de nou (L), rizirare, inghiriare,
torrare a zirare (a bortare)
(N), regirai, torrai a girai, furriai (C), rigirà, turrà a girà (S),
ricirà, rigghjrà, vultà (G) // éssiri fùrria-fùrria (C) “rigirarsi
di continuo” rigirato
pp.
agg. [turned
again, retourné, girado, gedreht]
rigiradu, torradu a girare (a boltare) (L), rizirau, inghiriau, torrau a
zirare (a bortare) (N), regirau, torrau a girai, furriau (C), rigiraddu,
turraddu a girà (S), riciratu, rigghjratu, vultatu (G) rigiratore
sm.
[turner
again, trompeur, tramposo, Betrüger]
rigiradore, inghiriadore, coglionadore, tramposu, ingheniosu (sp.
ingenioso) (L), riziradore, inghiriadore, alleriadore, abbaraddadore,
arrolliadore (N), regiradori, furriadori, imbovadori, cugliunadori,
improseri (C), rigiradori, raggiradori, raggirosu, imburiggosu (S),
riciradori, rigghjradori, fraizzosu, inciaffuloni (G) rigiro
sm.
[turning
round, retour, vuelta, Treiben]
rigiru, inghìriu, rodeu, rudeu (sp.
rodeo) (L), riziru, ghiradorju, ghiradorzu, ghiratorju (N), regiru,
roedu, ruedu, arrodeu, arroedu (sp.
ruedo) (C), rigiru, riziru, inghìriu (S), riciru, rigghjru (G) rignare
vi.
[to
snarl, gronder, relinchar, knurren]
arranzare, murrunzare (L), murrunzare, arrunzare, torunzare, torrunzare,
turrunzare, turunzare (N), murrungiai (C), murrugnà (SG) rigno
sm.
[snarl,
grondement, relincho, Knurren]
arranzu, murrunzu (L), arrunzu, arrunzadura f., murrunzu, toronzu, turunzu, turrunzu (N), murrùngiu (C),
murrugnu (SG) rigo
sm.
[line,
ligne, línea, Linie]
riga f. (LN), riga f., arriga f.
(C), riga f. (S), rigu, riga f. (G) rigodere
vt.
vi. [to
enjoy again, jouir de nouveau, gozar de nuevo, wieder sich freuen]
torrare a gosare (a godire) (LN), gosai de nou (C), turrà a gudì (a
gusà) (SG) rigoglio
sm.
[luxuriance,
luxuriance, lozanía, Üppigkeit]
losania f. (sp. lozanía),
abboddettada f., abboddettu, vola f., fastu (L), borbore,
birbùddiu, irfroscada f., irfroscadura f., gurgùlliu (N), froridesa f.,
biatzesa f., laurea f. (C),
ivvìdriu, vigori, fozza f. (S),
fiuritura f., risciumu (G) rigogliosamente
avv.
[luxuriantly,
vigoureusement, lozanamente, üppig]
cun fastu, cun losania (L), chin borbore (N), chin froridesa (C), cun
ivvìdriu (S), lucitamenti, cun risciumu (G) rigoglioso
agg.
[luxuriant,
luxuriant, lozano, üppig]
losanu (sp. lozano),
agguppadittu, auppadu, vigorosu, biatzu, fruscu, attuppadittu,
iscartzoffadu, lattuccosu, ridu, ùrigu (L), abborborau, irfroscau, bibu,
agguppadittu, vìrghinu, vrassellu (N), fróridu, biatzu, aggrighiddiu
(C), be’ ivviruppaddu, vigorosu (S), lucitu, rostu, prosparosu (G) rigogolo
sm.
orn. (Oriolus oriolus) [oriole,
loriot, oropéndola, Pirol]
canarinu de monte (LN), canàriu aresti, canarieddu de monti,
biccamortus (C), canarinu aresthu, canarinu di monti (S), canàriu
arestu (G) rigoletto
sm.
mus. [round,
danse, danza en corro, tanz]
ballu tundu, ballu a molinette, dansa f.,
dillu (L), ballu tundu, dantza
f., dénnaru (NC), baddu tondu, danza f. (S),
baddu tundu, dansa f., dìlluru
(G) rigonfiamento
sm.
[blowing
up, rgonflement, hinchazón, Anschwellung]
unfiadura f., abbubbuliccada f.,
-adura f., abbuscicadura f.
(L), unfradura f. (N),
unfradura f., attruffuddu (C),
unfiori, unfiaddura f.,
bamballoni, bumbuglioni (S), unfiamentu, unfiatura f.,
rientu, irrientu, grummòzzulu, burrugghjoni, buddàccara f. (G) // accugunaddu (S)“detto del pane che ha dei
rigonfiamenti dovuti alla
eccessiva lievitazione” rigonfiare
vt.
vi. [to
blow up, regonfler, rehinchar, wieder aufpumpen]
unfiare de nou, abbubbuliccare (L), abbobbolloncare, torrare a unfrare,
uffulare (N), torrai a unfrai (C), turrà a unfià (SG), riunfè (G) rigonfio
agg.
[inflated,
renflé, hinchado, geschwollen]
unfiadu de nou, affoddonadu, abbuscicadu, abbuvuddadu, abbuvonadu (L),
torrau a unfrare, uffreddau, abbroffoddau (N), unfrau de nou,
abbrubuddau, abbumbau (C), unfiaddu di nobu, imbuffaddu, abbuvuddaddu
(S), unfiatu di nou, abbulumatu, abbulvuddatu, intrippitu
(Lm) (G) rigore
sm.
[rigours
pl.,
rigueur, rigor, Rauheit]
rigore, astrore, roa f. (lat.
*ROGA) (L), rigore, berbore (N), rigori (CSG) // fàghere roa (L) “usare
r.” rigorosamente
avv.
[rigorously,
rigouresement, rigorosamente, streng]
rigorosamente (LN), rigorosamenti (C), rigurosamenti (SG) rigoroso
agg.
[rigorous,
rigoureux, rigoroso, streng]
rigorosu (LNC), berborosu (N), rigurosu (SG) rigovernare
vt.
[to
wash up, gouverner de nouveau, volver a gobernar, spülen]
torrare a guvernare, limpiare (r. la casa), illicchidire (L), torrare a guvernare (a cuberrare),
illertire, illicchidire (N), torrai a guvernai, limpiai,
allicchidiri (C), turrà a gubennà, rimunì la casa (S), turrà a
guvilnà, rimutì, limpià (G) rigovernatura
sf.
[washing-up,
lavage, fregado, Spülen]
limpiadura, pulidura, innettadura (L), illicchidonzu m.,
innettadura (N), limpiadura, allicchididura (C), puriddura, annittaddura
(S), rimutitura, limpiatura (G) riguadagnare
vt.
[to
earn again, regagner, volver a ganar, wiedergewinnen]
torrare a balanzare (LN), torrai a guadangiai (C), turrà a guadagnà
(S), turrà a gadagnà (a gagnà) (G) riguardare,
-arsi vt.
rifl. [to
examine, regarder de nouveau, remirar, wieder betrachten]
riguardare, reguardare, abbaidare de nou (L), arreguardare, riguardare,
pompiare de nou (N), arriguardai, reguardai, si resguardai (cat.
resguardarse), s’arrechettai (sp.
recatarse), torrai a castiai (C),
riguardhà, turrà a abbaiddà (S), rigaldà, irrigaldà, rigualdà, appaltuccà
(Cs), turrà a abbaità (G) riguardo
sm. [care,
égard, mirada, Vorsicht]
riguardu, reguardu, remiru, rimiru, barittada f., barrittu (L),
riguardu, retzelu, guera f. (probm.
cat. cuera) (N), reguardu, resguardu (cat.
sp. resguardo), cóidu (C), riguardhu (S), rigualdu, rigaldu, rimiru,
gruennu (G) // a s’isbarittada (L) “senza r.”; barrittare
(L), durittare (N), serretzai (C) “avere
r.”; isbarrittare (L) “non
aver r.”; mirare sa guera (N) “usare
r. verso qualcuno”; fueddai a sa scarada (C) “parlare
senza r.” riguardoso
agg.
[respectful,
plein d’égards, cauteloso, rücksichtsvoll]
reguardosu (L), riguardosu (LN), reguardosu, resguardosu, serretzosu
(C), riguardhosu (S), rigualdosu (G) rigurgitare
vi.
vt. [to
gush back, regorger, rebosar, übertreten]
gargarizare de nou, bumbullittare, bumbullonare, borbogliare (sp.
barbollar), irare (L), gurgulliare, gurgurigare, aggorgottare (sp.
gorgotear) (N), sbruffulai, abburbuddai (C), budroddurà, bassà
(S), ciucciulà, vassà, rucì, rocità (G) // brucciulosu (G) “che
rigurgita il latte appena poppato” rigurgitato
pp.
agg. [gushed
back, regorgé, rebosado, übergetreten]
gargarizadu, bumbullittadu, borbogliadu, iradu (L), gurgulliau,
gurgurigau, aggorgottau (N), sbruffulau, abburbuddau (C), budrodduraddu,
bassaddu (S), ciucciulatu, vassatu, rucitu, rocitatu (G) rigurgito
sm.
[overflow,
regorgement, regurgitación, Übertreten]
iradura f., catzadura f.,
bogadura f., bumbullone,
bumbullittada f., gargarizada f. (L), gurgùlliu, bùlliu,
bocadura f. (N), sbrùffulu,
bumbulloni, abburbuddadura f. (C), budróddura f.,
bassaddura f., buttaddura f.
(S), ciòcciulu, vassatura f.,
ròcita f., rucitura f. (G) // còllari
(S) “r. di succhi gastrici” rilanciare
vt.
[to
throw again, relancer, relanzar, wieder werfen]
rilanciare, torrare a imbolare (a imbàttere, a iscùdere) (L),
rilantzare, torrare a ghettare (a iscùdere) (N), torrai a ghettai (a
tirai) (C), turrà a ischudì (a lampà, a gittà) (S), rilancià,
rigghjttà, turrà a frundià (a lampà) (G) rilancio
sm.
[neu
throw, relan, relance, Wiederwerfen]
rilànciu (L), rilantzu (N), ghettamentu, ghettadura f.
(C), lampaddura f., gittaddura f. (S), rilànciu,
rigghjettu, ghjttata f. (G) rilasciare
vt.
[to
leave again, relaisser, dar libertad, wieder lassen]
torrare a lassare, liberare (LN), relasciai, liberai (C), turrà a lassà
(a dassà), libarà (S), turrà a lacà (a lassà), libbarà (G) rilasciato
pp.
agg. [leaved
again, relaissé, librado, wieder gelassen]
lassadu de nou, liberadu (L), lassau de nobu, liberau (N), relasciau,
liberau (C), turraddu a lassà (a dassà), libaraddu (S), turratu a lacà
(a lassà), libbaratu (G) rilascio
sm.
[release,
mise en liberté, libramiento, Freilassung]
rellassa f. (L), liberassione f., lassadura f. (LN),
lassada f. (N), relàsciu, relasciamentu, alliberamentu (C),
libarazioni f., lassaddura f. (S), libbarazioni f.,
lacatura f., lassatura f.
(G) rilassamento
sm.
[relaxation,
relâchement, aflojamiento, Lockerung]
rilassamentu, arrimu, assussegu (cat.
sossego; sp. sosiego), fiacchesa
f. (L), arrimu, remattu (sp.
remate), assussegu, arrellassonzu, arrellassu, fiacca f.
(N), relassatzioni f.,
abbacamentu, asséliu, fracchesa f.
(C), rirassamentu, allentamentu, fiacca f.
(S), avvéniu, sussegu, allinamentu, fiacca f.(G) rilassare,
-arsi vt.
vi. rifl. [to
relax, relâcher, aflojar, lockern]
rilassare, arrimare (cat. sp.
arrimar), assussegare (cat.
assossegar; sp. sosegar), sulenare (N), s’arrellassare, arrimare,
assussegare (N), relassai, arrimai, spoderai, stendiai, abbambiai,
ammotroxinai (C), rirassà, allintà (S), avvinià, sussigà, allinà
(G) // relasciativu (C) “rilassante” rilassatezza
sf.
[laxity,
relâchement, relajación, Erschlaffung]
rilassadura, rendidùmine m.,
arrimu m., fiacchesa (L),
arrimu m., fiacca, affróddiu
m. (N), relassatzioni,
fracchesa, laredda, ammotroxinamentu m. (C), rirassaddèzia, fiacca (S), avvéniu m., fiacca, cagna (G) rilassato
pp.
agg. [relaxed,
relâché, relajado, locker]
rilassadu, arrimadu, illaéndidu, lódriu
(it. ant. lodro – DES II, 34),
fiaccu (lat. FLACCUS) (L),
arrellassau, arrimau, fraccu, addrolliu (N), relassau, arrimau, spoderau,
stendiau, abbambiau, ammotroxinau (C), rirassaddu, allintaddu, fiaccosu,
fiaccu (S), avviniatu, allinatu, fiaccu (G) rilegare
vt.
[to
bind, relier, religar, binden]
rilegare, torrare a ligare (a prendere), incuadernare (sp. encuadernar) (L), rilegare, torrare a ligare (a prèndere) (N),
ligai, torrai a ligai (a liai), incuadernai (C), lià li libri, turrà a
lià, rilegà, riregà (S), rilià, turrà a lià (G) rilegato
pp.
agg. [bound,
relié, religado, gebunden]
rilegadu, ligadu (presu) de nou, incuadernadu (L), rilegau, ligau (presu)
de nobu (N), ligau, torrau a ligai (a liai) (C), liaddu di nobu,
rilegaddu (S), riliatu, turratu a lià (G) rilegatore
sm.
[book-binder,
relieur, encuadernador, Buchbinder]
legadore, rilegadore, incuadernadore (L), rilegadore (N), ligadori (de
librus) (C), liadori (di libri), rilegadori (S), riliadori (G) rilegatoria
sf.
[bookbinder’s
establishment, atelier de reliure, taller de encuadernación, Druckerei]
rilegadoria (LN), liadoria (de librus) (C), liaddoria (di libri) (S),
riliaduria (G) rilegatura
sf.
[binding,
reliure, encuadernación, Bindung]
rilegadura, incuadernadura (L), rilegadura (N), liadura (de librus) (C),
liaddura (di libri), rilegaddura (S), riliatura (G) rileggere
vt.
[to
read again, relire, reeler, wieder lesen]
torrare a lèggere (L), torrare a lèghere (a lèzere) (N), torrai a
liggi (C), turrà a liggì (S), turrà a ligghj’ (G) rilento
(a) md.
[slowly,
lentement, despacio, langsam]
a retentu, lentamente, a lenu a lenu, abbellu-abbellu, a pianu a pianu
(L), abbellu, abbelleddu, abbelleddeddu, a lenu (N), lentamenti, a bellu
a bellu, sei-sei, asiadamenti (C), a rirentu, appianu-appianu, a lentu,
braca-braca (S), appianu-appianu, lentamenti, lentu-lentu (G) riletto
pp.
agg. [read
again, relu, reelido, wieder gelesen]
léggidu de nou (L), lettu de nobu (N), torrau a liggi (C), turraddu a
liggì (S), turratu a ligghj’ (G) rilevamento
sm.
[survey,
relèvement, relieve, Übernahme]
rilevamentu (LN), relevamentu (C), rirebamentu (S), rileamentu (G) rilevante
p.
pres. agg. mf. [prominent,
remarquable, relevante, erheblich]
rilevante (LN), relevanti (C), impurthanti (S), rileanti (G) rilevanza
sf.
[prominence,
relief, relevancia, Bedeutung]
rilevadura (LN), relevadura (C), impurthànzia (S), rileanza (G) rilevare
vt.
vi. [to
take off again, relever, volver a quintar, wieder abnehmen]
relevare (L), rilevare (LN), relevai (C), rirebà, rimarchà (S), rileà
(G) rilevato
pp.
agg. [in
relief, relevé, relevado, vorspringend]
rilevadu (L), rilevau (N), relevau (N), rirebaddu, rimarchaddu (S),
rileatu (G) rilevatore
sm.
[purchaser,
releveur, adquisidor, Übernehmer]
rilevadore (LN), relevadori (C), rirebadori (S), rileadori (G) rilevazione
sf.
[prominence,
saillie, recogida, Erhebung]
rilevadura (LN), relevadura (C), rirebazioni (S), rileazioni (G) rilievo
sm.
[relief,
relief. relieve, Erhöhung]
relevu, rilievu, importàntzia f.,
altiu m., altziu m., artziu m. (L), rilievu,
importàntzia f., ispuntone
(N), rilievu, importàntzia f.,
artura f. (C), ririebu,
risalthu, impurthànzia f.,
althura f. (S), rialzu,
impoltu, altura f. (G) rillo
sm.
(erpice senza denti) [harrow,
*herse, grada de púas cortas, Egge]
trazu (LN), tragu (C), isthràgliu, zappittadora f. (S), èlpici (G) rilucente
p.
pres. agg. mf. [shining,
reluisant, reluciente, funkelnd]
relughente, lùghidu, lughente, lutzighente (L), luchente, lucorosu (N),
luxenti (C), luzenti, luzigghenti (S), lucenti, rilucenti, rilucitu,
luciosu (G) rilucere
vi.
[to
shine, reluire, relucir, luchten]
relùghere, lùghere de nou (L), illuchèschere, torrare a lùchere (N),
luxi, alluxentai (C), luziggà, luzì (S), rilucì (G) riluttante
agg.
mf. [reluctant,
récalcitrant, reluctante, widerwillig]
intzertu, indetzisu, a malu géniu, reberde (LN), screnciosu,
schinceriosu, arreduttosu, ingurdosu, gudrebi (C), indizzisu, inzerthu,
a maragana (S), rinitenti, irrinitenti, irrisgioltu, indizzisu (G) riluttanza
sf.
[reluctance,
récalcitrance, repugnancia, Widerwille]
intzertesa, indetzisione, malu géniu m.
(L), ghelèstia, intzertesa, indetzisione (N), scrénciu m.,
incertesa (C), inzirthesa, indizzisioni, maragana (S), rinitènzia,
irrinitènzia, inciltesa, indizzisioni (G) rima
sf.
[rhyme,
rime, rima, Reim]
rima, copla (sp. copla),
bojadura, culatzu m. (L),
rima, croba, crobe, grobe (N), rima, copla, curba, cruba (C), rima, góbbura
(S), rima, lianza, accuppiata (G) // leàresi rima (L) “corrucciarsi,
sdegnarsi, adirarsi”; intrare a rima (L) “intraprendere un lavoro o qualsiasi cosa con molta fretta ed
impazienza”; contrappuntare (L) “rispondere
per le r.; sp. contrapuntear”; retroga (LNC) “artificio di r. incrociate che ripetono più volte gli stessi
concetti”; Poetutzos ch’istades lima-lima/ che chie pintirinat
una tzucca,/ non torredas pius a abberrer bucca/ pro fagher poesias
chena rima (L - R. Piras) “Poetastri
che vi affannate a limare (le vostre poesie)/ come chi intarsia una
zucca,/ non provateci mai più/ a comporre poesie senza r.” rimaiolo
sm.
[rhymer,
rimailleur, versificador, Reimkünstler]
rimajolu, rimadore, addoppiadore (L), rimadore (N), rimadori (C),
rimaioru (S), rimaiolu, liadori (G) rimandare
vt.
[to
send again, renvoyer, enviar de nuevo, wieder schicken]
rimandare, fàghere a su passa-passa, tasire, torrare a mandare (L),
rinviare, torrare a mandare, tasire, transire, crastinare (N), remandai,
torrai a mandai, perlongai (C), rimandà, turrà a mandà, prorogà (S),
rimandà, turrà a mandà, trasindì (G) // giùghere dae sa pira a sa
mela (L) “menare il can per
l’aia, r. alle calende greche”; isponi-isponi (L) “il r.
continuamente una cosa”; tàsilu a cras! (L) “rimandalo
a domani!” rimandato
pp.
agg. [sent
again, renvoyé, enviado de nuevo, auf die Nachprüfung verwiesen]
rimandadu, torradu a mandare, tasidu (L), rinviau, mandau de nobu, tasiu,
transiu, crastinau (N), remandau, torrau a mandai, perlongau (C),
rimandaddu, turraddu a mandà, prorogaddu (S), rimandatu, turratu a mandà,
trasindutu (G) rimando
sm.
[sending
back, renvoi, nuevo envio, Zurück schlagen]
rimandu, rinviu, torradura f. (L), rimittia f.,
respinta f., rinviu
(N), remandu, rinviu, perlongu (C), rimandu, ripinta f.,
turraddura f., rinviu (S),
rispinta f., turrata f. (G) rimaneggiamento
sm.
[rearrangement,
remaniement, recomposición, Umarbeitung]
manizu, manuza f., accontzadura f. (L),
manizu, mezu, accontzadura f. (N),
manìggiu (C), maniggiamentu (S), manegghju (G) rimaneggiare
vt.
[to
rearrange, remanier, volver a manejar, umarbeiten]
torrare a manizare (LN), torrai a maniggiai (C), turrà a maniggià (S),
turrà a manigghjà (G) rimaneggiato
pp.
agg. [rearranged,
remanié, manejado, umgearbeitet]
manizadu de nou (L), torrau a manizare (N), maniggiau de nou (C),
turraddu a maniggià (S), turratu a manigghjà (G) rimanente
p.
pres. agg. mf. [remaining,
restant, restante, übrig]
restante (LN), restanti (C), resthanti, rimanenti (S), restanti (G) rimanenza
sf.
[remainder,
reste, remanente, Rest]
restu m., avantzu m.,
romasizu m., soberada, soberàntzia, sobra (sp. sobra), sobru m. (L), romanèntzia, restu m.,
avantzu m., sobru m., sorbu m.,
iscuttura, sobradura (N),
arrestu m., sobra, arremusulla, arrèspia, piccus m. pl. (cat. pico) (C), rimanènzia, resthu m., abanzu m. (S), restu m.,
arrestu m., malarrestu m., avanzu m., dispiù m. (G) rimanere
vi.
[to
remain, rester, quedar, bleiben]
restare, abbarrare, addurare (lat.
DURARE), atturare, arreare, appuntare, avantzare, remanere (ant.;
lat. REMANERE), manere (ant.;
lat. MANERE) (L), restare, arreare, firmare (lat.
FIRMARE), abbarrare, rènzere (N), restai, abbarrai, atturai (cat. aturar) (C), rimanì, risthà, appuntà, abanzà (S), ristà,
parà, appuntà, imbarà, arristà, filmà (G) // appuntare (L), appuntà
(G) “r. a lungo in un posto”;
Atturai comenti Annica, sentza de cadiras! (C) “R.
come Anna, senza sedie!” rimangiare
vt.
[to
eat again, remanger, volver a comer, wieder essen]
mandigare de nou (L), torrare a manicare (N), mandigai (pappai) de nou
(C), turrà a magnà (SG) rimarcare
vt.
[to
mark again, remarquer, remarcar, bemerken]
torrare a marcare, fàghere notare (L), marcare de nobu, rimarcare (N),
remarcai, torrai a marcai, fai notai (C), rimarchà, turrà a marchà, fà
nutà (S), rimalcà, turrà a malcà, fà, nutà (G) rimarchevole
agg.
mf. [remarkable,
remarquable, notable, bemerkenswert]
mannu meda, de fàghere notare (L), meda mannu, de rimarcare (N), de
remarcai, de fai notai (C), mannu umbé, di fà nutà (S), di rimalcà,
di fà nutà, impultanti (G) rimare
vi.
vt. [to
rhyme, rimer, rimar, in Reime bringen]
rimare, addoppiare (L), rimare (N), rimai (C), rimà (S), rimà, irrimà,
parià, duppià, lià (G) // rimada f., -adura f. (L) “rimatura” rimarginare
vt.
[to
heal, cicatriser, cicatrizar, heilen]
cugiare, cujare, crujare (lat. *CLUSIARE
- DES I, 412), cunzare (lat.
CUNEARE), assicchinare (L), crusiare, crusulare, nesicare, checcare
(N), remarginai, serrai sa ferida. incroxolai, incroxobai (C), sazì,
sizì, sinziglià (S), vinicià (G) rimarginato
pp.
agg. [healed,
cicatrisé, cicatrizado, heilt]
cujadu, crujadu, cunzadu, assicchinadu (L), crusiau, nesicau, checcau
(N), remarginau, incroxolau, incroxobau (C), saziddu, siziddu,
sinzigliaddu (S), viniciatu (G) rimarginatura
sf.
[healing,
cicatrisation, cicatrización, Heilung]
cujadura, crujadura, cunzadura, cunzonzu m., subrassanu m.
(L), crusiadura, nesicadura, checcadura (N), remarginadura,
incroxoladura, incroxobadura, serradura de sa ferida (C), saziddura,
siziddura, sinzigliaddura (S), viniciatura (G) rimario
sm.
[book
of rhymes, dictionnaire des rimes, diccionario de la rima, Reimbuch]
rimàriu (L), rimarju (N), rimàriu (CSG) rimaritare
vt.
[to
remarry, remarier, casarse de nuevo, wieder verheiraten]
cojuàresi de nou (L), torrare a si cojubare, torrare a picare maridu
(N), torrai a si cojai (C), turrà a cuiubassi (S), turrassi a cuiuà
(G) rimasticare
vt.
[to
chew again, remâcher, volver a masticar, wieder kauen]
mastigare (mastulare) de nou, remuzare (lat.
*REMOLIARE) (L), torrare a masticare (a mattulare), gramuzare (N),
torrai a matziai (a matzulai), romigai (C), turrà a masthiggà, rimuzunà
(S), turrà a masticà, grumià (G) rimasto
pp.
agg. [remained,
resté, quedado, geblieben]
restadu, abbarradu, adduradu, appuntadu, rusuzadu, avantzadu, arreadu,
atturadu (L), restau, arreau, firmau, abbarrau, rénziu (N), restau,
abbarrau, atturau (C), rimasthu, risthaddu, appuntaddu, abanzaddu (S),
ristatu, arristatu, filmatu, imbaratu, paratu, appuntatu (G) // e b’at
chie est adduradu reu (L) “e
c’è chi è r. in piedi” rimasuglio
sm.
[residue,
résidu, resto, Überbleibsel]
restu, resumu, romasizu, remusuzu, romasuza f., resuzu, rusuzu,
rimasùgliu, avantzadura f.,
avassadura f., musuccu,
ispìnniu, vèglia f. (tosc. viglia), cuscuza f.
(lat. QUISQUILIAE), frattaza f.
(lat. *FRACTALIA), franzichena, funguluzu, iscoitzadura f.,
iscoitzu, romanèssia f., (L), restu, rosura f.,
rusura f., rusunele, rusuzu,
cruscuza f., cruscuzadura f., cuscuza f.,
chischisa f., chischiza f., ischivozu, iscuttura f., coamadorzu,
culàtzica f., culischeddu
(r. dell’aia), cantzurru, ispittùlliu, rundàllia f., vavaratza
f., vrastamaza f. (N), arrestu, piccus pl.
(cat. pico), cerfa f.,
scerfa f., screfa f., perdiedu,
padriedu, burrumballa f. (cat.
burrumballa), arrogalla f.,
remasùglia f., arremusalla f.,
remusalla f., arremusulla f.,
arrimusulla f., romosùglia f.,
arrumbusalla f., arrumbusulla f., arrumusulla f., arrembusulla f.,
arrembusùglia f., arrespia f., coaratzina f., ispìnniu, pedriedu, réspia
f., scoadulla f., tzimuca f. (C), abanzu, resthu, rózziggu
(S), rimasùgliu, restu, arrestu, rimingu, crescu, culàcciu (G) //
avantzichena, affrantzuchena (L) “r.
della cena”; resuzare (L), rusuzare (LN), pilipiare (N) “raccogliere
i r.” rimato
pp.
agg. [rhymed,
rimé, rimado, gereimt]
rimadu, bojadu, addoppiadu (L), rimau (NC), rimaddu (S), rimatu, liatu,
pariatu, duppiatu (G) // paràulas bojadas f.
pl. (L) “versi r.” rimatore
sm.
[rhymer,
rimeur, rimador, Reimkünstler]
rimadore, addoppiadore, bojadore (L), rimadore (N), rimadori (CS),
rimadori, liadori, duppiadori (G) rimbacuccare,
-arsi vt.
rifl. [to
muffle up, emmitoufler de nouveau, arropar, einhüllen]
torrare a imbacuccare (LN), torrai a imbacuccai (C), turrà a
accuguddà (S), turrà a accuccà (a affagnà) (G) rimbaldanzire
vi.
[to
grow bold, se renhardir, recobrar valor, wieder ermutigen]
leare àlia (alabàntzia), leare torra coràggiu (L), s’abbarrosare,
si torrare a arroddire (a ispipillare) (N), pigai alidantza, s’incaboniscai
de nou (C), piglià azza, imbaldhanzissi di nobu, fassi attribiddu (S),
piddà àccia, punissi curagghju, inchichiristassi (G) rimbalzare
vi.
[to
rebound, reboudir, embalar de nuevo, abprallen]
rimbaltzare, saltiare (lat. SALTARE), resaccare, rebbottiare, rebbottijare (sp.
rebotar) (L), rimbartzare, iscradeddiare (N), sartiai, ballai (C),
rimbazzà, brincà, salthà (S), rimbuttà, suppulà, dissuppulà (G) rimbalzato
pp.
agg. [rebounded,
rebondi, embalado, abprallt]
rimbaltzadu, saltiadu, resaccadu, rebbottiadu, rebbottijadu (L),
rimbartzau, iscradeddiau (N), sartiau, ballau (C), brincaddu, salthaddu,
rimbazzaddu (S), rimbuttatu, suppulatu, dissuppulatu (G) rimbalzello,
-ino sm.
(giuoco dei bambini) [ducks
and drakes, ricochet, cabrilla, Flächeln]
imbrèstia f., imbréstiga f.,
brèstia f., cadracùccuru
(L), brèstia f., brestiedda f., bàttia f. (N),
piastra f. (C), imbrésthia f.
(S), imbrèstia f. (G) rimbalzo
sm.
[rebound,
rebond, rebote, Abprall]
rimbaltzu, sàltiu, cadreddada f.,
rebbóttiu (sp. rebote) (L),
rimbartzu, sàrtiu, iscradéddiu (N), sàrtidu, sàrtiu (C), brincu,
rimbazzu (S), rimbottu, dissùppulu (G) rimbambimento
sm.
[dotage,
gâtisme, chochez, Kindischwerden]
rimbambidésimu, isventiadùmine, iscantaramentu, istenoramentu, iscóntriu,
iscontriadùmine, istentériu, rebbottiada f., resaccadura f.,
resaccu, rimbottu (L), rimbambidura f., rimbambimentu, istenterju,
ischipuddu, ischipuddàmene, istórronu, isturuddadura f., iscassolettu, ammannunnadura f., irbambìssiu, isalionzu,
isàliu, isturuddada f (N), rimbambimentu, arrebambimentu, stentériu,
scassolamentu, scassolu, arretontamentu (C), rimbambimentu,
rimbambiddumu, ischantarumu, ivvintiùmmini, ivvintiumu (S), rimbambùgghjni
f., svintiamentu, svappiamentu
(G) rimbambire
vi.
[to
reach one’s dotage, devenir gâteux, chochear, kindisch werden]
rebambire, rimbambire, irbentiare, isbentiare, isventiare, iscantarare,
istenorare, iscontriare, iscrontiare, istenteriare (it.
stentare), isturuddare, (L), rimbambire, istenteriare, ischipuddare,
istorronare, isturuddare, isalentare, iscassulettare, isaliare,
issustansiare, s’istantissare (N), rimbambiri, s’arrebambiri,
stenteriai, s’attontai, s’arretontai, si scassolai, s’impipai (C),
rimbambì. ischantarà, ivvintià (S), rimbambì, svintià, svappià,
scuntrià (G) rimbambito
pp.
agg. [in
one’s dotage, gâteux, chocheado, kindisch]
rebambidu, rimbambidu, isventiadu, isbentiadu, iscantaradu, istenoradu,
iscontriadu, iscrontiadu, ispiccioroddu, istenteriadu (L), rimbambiu,
istenteriau, ischipuddau, istorronau, isturuddau, iscassulettau,
isalentau, iscresurau, ammincronau, conchicottu, issustansiau,
istantissau (N), rimbambiu, arrebambiu, stenteriau, attontau, arretontau,
scassobau, scassolau, sciabuiu, impipau, stronau (C), rimbambiddu,
ischantaraddu, ivvintiaddu (S), rimbambitu, svintiatu, svappiatu,
scuntriatu, scuntriaddu (Cs), baccuccu
(it. ant. bacocco),
sacciuledda (G) rimbarcare
vt.
[to
re-embark, rembarquer, reembarcar, wieder einschiffen]
imbarcàresi de nou (L), torrare a s’imbarcare (N), s’imbarcai de
nou (C), turrà a imbarchassi (S), turrà a imbalcassi (G) rimbarco
sm.
[re-embarkation,
rembarquement, reembarco, Einschiffen]
imbarcu nou (L), imbarcu nobu (N), imbarcu nou (C), imbarchu nobu (S),
imbalcu nou (G) rimbatto
sm.
(folata, colpo di vento) [squall,
coup de vent, golpe de viento, Stoss]
isbentulada f., bulione de
‘entu (L), irfrusiada de bentu f.,
corfu de bentu (N), sbentuliada f.,
bentuliada f. (C),
ivvinturadda f., còipu di
ventu (S), buffata f., buleu,
bulioni (G) rimbeccare
vt.
[to
retort, riposter à, replicar con viveza, erwidern]
rumbiccare, replicare; addescare, abbercheddare, ismustatzare (L),
ripiccare, repricare, attremenare; addescare (N), arremacciai, replicai,
arrabronai, arrebronai (cat. reblonar), contronai, smurrai; imbucconai, addescai (C),
ribattì, rimbiccà, repricà; abbuccuriggià (S), ribattì, cuntistà,
ribbià, reppricà; imbuccà (G) rimbeccata
sf.
[retort,
riposte, réplica pronta, Erwiderung]
rumbiccada, réplica; addescada, abbercheddada (L), ripiccada, réprica,
attremenada; addescada (N), arremacciada, réplica, contronada, smurrada;
imbucconada, addescada (C), ribattiddura, réprigga; rimbiccadda,
abbuccuriggiadda (S), ribattuta, rèpprica; imbuccata (G) rimbecco
sm.
[retort,
riposte, réplica vivaz, schlagfertige Antwort]
rumbicca f., rumbiccu, pabarottada f., réplica f.
(L), ripicca f., attremenada f., réprica
f. (N), ribattidura f.,
contronadura f., réplica f. (C),
ribattiddura f., réprigga f.
(S), ribattitura f., prettu, rèpprica f. (G) rimbecillire
vi.
[to
grow stupid, s’abetir, chochear, dumm machen]
imbecillire, iscantarare, allampanare, ammaccoccare, accovardare,
ammaccarronare, isventiare (L), addrollire, abballalloare, attolondrare,
ammaccarronare, ammannunnare, abbroddare, cunnare (N), scimprai,
scimpriai, sciolloriai, scimingiai (C), rimbicillì, dibintà imbecilli
(isgimpri), abbuccarottà, ischantarà (S), scimprà, svappià, svintià
(G) rimbecillito
pp.
agg. [stupid,
gâteux, chocheado, verdummt]
imbecillidu, iscantaradu, allampanadu, ammaccoccadu, isventiadu (L),
addrolliu, abballalloau, attolondrau, ammaccarronau, ammannunnau,
abbroddau, cunnau, illaiddonau, allaiddonau, isbasolau, istomilinzatu
(N), scimprau, sciolloriau,
scimingiau, balossu (C), imbecilliddu, rimbicilliddu, isgimpri,
abbuccarottaddu, ischantaraddu (S), scimpratu, svappiatu, svintiatu,
bialottu (G) rimbellire
vi.
vt. [to
embellish, rembellir, hermosear, wieder weissen]
abbellire (imbellire) de nou (LN), torrai a abbelliri (a imbelliri) (C),
turrà a abbillì (a imbillì) (S), turrà a abbiddì (a alasgià) (G) rimboccare
vt.
[to
tuck up, replier, arremangar, umstülpen]
cottare, affianzare (sos lentolos), introtzire (L), arribbuccare,
ribbuccare, arremangare (sos lettolos) (sp.
arremangar) (N), arremangai, remangai, abbuccai, rebbuccai,
arrebbuccai, incasciai is mantas (C), rimbuccà, piggià in tondu,
assaccarrà (r. le coperte)
(S), irramangà (G) rimboccato
pp.
agg. [tucked,
replié, arremangado, aufgekrempelt]
cottadu, affianzadu, introtzidu (L), arremangau, arribbuccau (N),
arremangau, abbuccau, rebbuccau, arrebbuccau (C), rimbuccaddu,
assaccarraddu (S), irramangatu (G) rimboccatura
sf.
[tucking
up, retroussement, arremango, Umstülpung]
cottada, cottadura, affianzadura, introtzidura, pija de su lentolu (L),
arremangadura, arribbuccada, arribbuccadura, pinnicadura, appessu
m.,
imbussulatura (N), arremangu m.
(sp. arremango), arremangadura, abbuccadura, rebbuccadura, furriada,
buerta (sp. vuelta), billa,
illa (lat. PIC’LA) (C),
rimbuccaddura (S), irramangatura (G) // billa de su lentzoru (C) “r.
del lenzuolo” rimbombante
p.
pres. agg. mf. [thundering,
retentissant, retumbante, donnernd]
rembombante, ischighigliadore (L), rimbombante, istripittosu (N),
arretronosu, arretumbosu, arrebumbosu (C), rimbumbanti, intrunanti (SG) rimbombare
vi.
vt. [to
thunder, retentir, retumbar, hallen]
arrembombare, rembombare, arrembumbare, rebumbare, arrembulare,
retumbare, intronare, intronire, ischighigliare, bombiare, isbuvonare
(L), arrembumbare, bumbiare, arretumbulare, tumbire, istripittare,
intinzire, rimbombare, sonare a bóitu (N), arreddobbai, arrembombai,
arrembumbai, rembombai, arrentronai, arretronai, retronai, retumbai,
arretumbai (cat. sp. retumbar),
tzaccai (C), rimbumbà, intrunà (SG) rimbombo
sm.
[boom,
retentissement, retumbo, Hallen]
arrembombu, rembombu, rimbómbida f., rimbómbidu, rembómbitu,
arrebumbu, rebombu, rembumbu, bombiada f., ischighigliada f.,
-adura f., ischighìgliu, intrónida
f., intronu, rentronu, retronu, retumbu (sp.
retumbo), isbuvonada f. (L),
rimbombu, arrembumbu, arretùmbulu, rimbombadura f.,
bùmbiu, intinzu, istronu, murusinu, murusini, istripittu, intumbu, intùmbida
f., tumbida f., -idura
f., tumbinzu, insónnita f.
(N), rembumbu, arrembumbu, arreddobbu, arretumbu, retumbu (C), rimbombu,
intrunadda f. (S), rimbombu,
arrintronu, rintronu, trimuttu, intrunata f.,
retronamentu, retronu, strumbonada f. (G) rimborsabile
agg.
mf. [repayable,
remboursable, reembolsable, zurückzahlbar ]
rimbursàbile, chi si podet torrare insegus (L), chi si podet
rimbussiare (torrare) (N), chi si podit remborsai (torrai) (C), rimbussàbiri
(S), rimbussàbbili (G) rimborsare
vt.
[to
repay, rembourser, volver a embolsar, zurückerstatten]
rimbursare, torrare insegus (L), rimbussiare, torrare (N), remborsai,
torrai (C), rimbussà (SG) rimborsato
pp.
agg. [repaid,
remboursé, reembolsado, umgeschmolzen]
rimbursadu, torradu insegus (L), rimbussiau, torrau (N), remborsau,
torrau (C), rimbussaddu (S), rimbussatu (G) rimborso
sm.
[repayment,
remboursement, reembolso, rstattung]
rimbursu (L), rimbussiadura f. (N),
remborsu (C), rimbossu (S), rimbussu (G) rimboschimento
sm.
[reafforestation,
reboisement, embosquecimiento, Aufforstung]
imbuschimentu, abbuschimentu (LN), imboschimentu, intuppamentu (C),
imbuschimentu, rimbuschimentu (S), rimbuscamentu, immacchjamentu (G) rimboschire
vt.
[to
reafforest, reboiser, embosquecer de nuevo, aufforsten]
abbuschire, imbuscare, imbuschire, (L), abboscare, abbuscare, imbuschire,
ammargare, apprantamonare,
apprantonare (N), imboschiri, intuppai (C), imbuschì, rimbuschì, fà a
buschu (S), rimbuscà, immacchjà (G) rimboschito
pp.
agg. [reafforested,
reboisé, embosquecido de nuevo, aufforstet]
imbuscadu, imbuschidu, abbuschidu (L), abboscau, abbuscau, imbuschiu,
ammargau (N), imboschiu, intuppau (C), imbuschiddu, rimbuschiddu (S),
rimbuscatu, immacchjatu (G) rimbrencio
sm.
[at
random, au hasard, colajo, aufs Geratewohl]
chirriolu, corriolu, bìcculu, ispéndula f. (L), corriolu, iscorriolu, iscorrioladura f., binarju, cantu, runcu, ispittùlliu (N), chirriolu, corriolu,
arrogu, tira f. (C), pezzu, chìrriu,
chirrioru (S), chirriolu, biccu (G) rimbrottare
vt.
[to
scold, gronder, regañar, ausschelten]
brigare (= it.), abbuccare,
isvappiare, isbappiare, isvrunciare, isfruncire, accovare, affrustatzare,
isporchiare, isprocchiare, ismustatzare,
trilliare (L), brigare, iffacchilliare, appiluccare, murrunzare,
attremenare, irbrunchiare (N), strunciai, certai, strattallai (it.
stratagliare) (C), brià, affeà, affisthà, disattinà, ivvappià,
ivvrunzià, rimprobarà (S), brià, discarà, ghjaggarà,
scurruffà (Cs), rimbiccà (Lm),
rumbiccà, rimproarà, papatà (G) rimbrotto
sm.
[reproach,
réprimande, reproche, Verweis]
briga f., atzottu, inzottu,
isvappiada f., isvàppiu, isbàppiu, isvrùnciu, isfrùnciu,
abbuccada f., abbuccadura f.,
inzemu, accovada f., iscagatzada f., ismustatzada f.,
-adura f., ispórchidu, isprócchiu, isprocchiadura f., appoborettada
f., chivighia f. (L),
briga f., letta de bida f.,
iffacchìlliu, iffacchilliadura f.,
appiluccu, ammiada f., affrontadura
f., irbrùnchiu (N), strùnciu, certu, abbrùnchiu, strattallada f. (C), brea f., affeu,
rimpròbaru, disattinadda f., ivvrùnciu, ivvrùnziu, ivvàppiu
(S), briata f., accittu, rimpròaru,
discara f., rumbiccu (G) rimbuzzare
vt.
[to
cram, empiffrer, atracar de comida, vollstopfen]
attattàresi, abbentràresi, abbuvuddàresi, imbuttìresi (L), s’attattamacare,
si tattare, s’attèrghere, s’ingomare (N), si sgalluppai, s’imbrentai,
si satzai, s’affastiai, s’impasterai (C), abbuddassi, abbuvuddassi,
isthrippassi, abbuvucciassi (S), ticchjassi, sazzassi, intalpassi,
imbuzassi (G) rimediabile
agg.
mf. [remediable,
remédiable, remediable, wiedergutzumachend]
chi si podet remediare (accontzare) (LN), remediàbili (C), rimidiàbiri
(S), rimidiàbbili (G) rimediare
vt.
vi. [to
scrape up, remédier, remediar, abhelfen]
remediare (it. o sp. remediar),
rimediare, accontzare, ammeditzare (L), rimediare, remediare, mediare,
mendare (lat. EMENDARE) (N),
remediai, saniai, scruffi (C), rimidià, accunzà (S), rimidià, accuncià,
ingiardinà (Lm) (G) //
In su mundu si mèdiat a tottu, solu in sa morte non b’at médiu (prov.-N)
“Nel mondo si rimedia a tutto,
soltanto nella morte non c’è rimedio” rimediato
pp.
agg. [scraped
up, remédié, remediado, abgeholfen]
remediadu, accontzadu (L), rimediau, remediau, mediau, mendau, mennatu
(N), remediau, saniau, scrùffiu (C), rimidiaddu, accunzaddu (S),
rimidiatu, accunciatu, ingiardinatu
(Lm) (G) rimedio
sm.
[remedy,
remède, remedio, Mittel]
rimédiu, remédiu (it. o sp. remédio),
médiu (sp. medio),
ammedditzadura f., paru, menda f.
(L), rimédiu, remédiu, remesu, médiu, regrèssia f.
(N), remédiu, arremédiu, arrimédiu, médiu, addóbbiu (C), rimédiu
(S), rimédiu, irrimédiu, rimegghju, médiu, basca f.
(G) // Non b’at
avvocu (L) “Non c’è r.”;
Chent’oras chentu remèdios (prov.-LN) “Cento
ore cento r.”; A corfu de Deus non b’at remédiu (prov.-N) “Contro
il colpo di Dio non c’è r.”; Sceti a sa morti non c’est arrimédiu
(prov.-C) “Solo alla morte non
c’è r.”; Candu Deu chjama non v’à rimédiu (prov.-G) “Quando
Dio chiama non c’è r.” rimeggiare
vi.
[to
rhyme, rimer, rimar, in Reime bringen]
rimare, poetare (LN), rimai (C), rimà (S), rimà, parià, duppià, lià
(G) rimembranza
sf.
[remembrance,
ressouvenir, remembranza, Andenken]
ammentu m., mentovu m.,
allegordàssia, regordàscia (L), ammentu m.,
mentovu m. (N), arregordu m., arregodu m., arragodu m.
(C), ammentu m., mimòria f. (SG)
rimembrare
vt.
vds. ricordare rimenare
vt.
[to
take back, ramener, volver a conducir, zurückbringen]
giùghere de nou, murigare de nou, morigare (lat.
*FURICARE o RUMIGARE), cariare (it.
ant. careggiare), fiolare (sa pasta), violare (it.
frollare), suigare, suìghere (lat.
SUBIGERE), inturtare (L), riminare, torrare a zùchere, muricare,
moricare, ammuricare, cariare (N), murigai, morigai, ciuexi, suexi,
scadassai, scadessai (lat. *CATAPSARE), scaressai, scarasiai (C), turrà a ischudì (a
accumpagnà), muriggà, suigghì, viurà (S), rimuì, suichì, suichj’
(Cs) (G) // attazare (L) “r.
il burro”; inturtare (L), appungiai (C)“r.
la pasta”; pasta violada (L) “pasta
frolla” rimenio
sm.
[stirring,
remuement, meneo, Umrühren]
murigadura f., murigamentu,
inturtada f., cariadura f. (L),
muriconzu, riminu, carionzu, iscumbattidura f.
(N), móriga f., morigamentu, murigamentu, scadassadura f.,
scarasiadura f. (C), muriggaddura f. (S),
rimuitura f., suichitura f.
(G) rimescolamento
sm.
[mixing,
mélange, mezclamiento, Mischung]
mìsciu, mórigu, murigadura f.,
murigonzu, ammisturamentu, boliadura f.,
afforrottulada f., accioroboddadura
f., assoroppadura f., assoroppamentu, iscuccuzonadura f.,
manivestu, rimìsciu, ultivinzu (L), misturittu, muriconzu,
ammisturamentu (N), murigamentu, sciumbullu, ammesturamentu,
ammisturamentu m., atzaroddu (C), muriggamentu, muriggadda f.
(S), ribuliamentu, rimuimentu, rimìsciu (G) rimescolare
vt.
[to
mix up, remêler, menear, wieder umrühren]
murigare, morigare, murighinare, morighinare, misciare de nou,
ammisciare, boliare, ammisturare, incioroddare, acciorobeddare,
accioroboddare,accioroddare, tzoroddare, atzoroddare, afforrottulare,
iscumbattare, redòrchere, assoroppare, iscuccuzonare, manivestare,
musinzare, ultivinzare (L), ammisturare de nobu, misturare, muricare,
ammischiare (N), murigai, morigai, ammesturai, ammisturai, sciumbullai,
tzoroddai, atzoroddai, tzaroddai, atzaroddai, cioroddai (C), muriggà,
turrà a muriggà (S), rimiscià, ribulià, bulicà, rimuì, imbranciulà
(G) // a s’atturuza-atturuza (L) “r.
in continuazione” rimescolata
sf.
[mixing,
remuage, barajadura, Umrühren]
morigada, murigada, misciada, ammisciada, mistura, morighinu m.,
murighinada, morighinada, boliada, assoroppada, afforrottulada,
abbuluzada, -adura, abbuluzamentu m., ultivinzada (L),
ammisturada, misturittu m.,
muricada (N), murigada, morigada, ammesturada, sciumbullada, atzoroddada
(C), muriggadda (S), ribuliata, rimisciata, bulicata (G) rimescolato
pp.
agg. [mixed,
remêlé, meneado, umrührt]
murigadu, morigadu, murighinadu, morighinadu, misciadu, ammisciadu,
boliadu, ammisturadu, incioroddadu, acciorobeddadu, accioroboddadu,
accioroddadu, atzoroddadu, afforrottuladu, iscumbattadu, assoroppadu,
iscuccuzonadu, manivestadu, ultivinzadu (L), ammisturau, misturau,
muricau, ammischiau (N), murigau, morigau, ammesturau, sciumbullau,
atzoroddau (C), muriggaddu (S), ribuliatu, rimisciatu, bulicatu, rimossu,
imbranciulatu (G) rimescolio
sm.
[constant
mixing, remuage continuel, turbación, Umrühren]
murigonzu, mìsciu, misturu, busùliu, buliu, boliadura f.,
afforrottuladura f.,
misciamureddu, ultivinzu (L), misturittu, muriconzu, ammisturamentu (N), murigu,
morigu, sciumbullu, atzoroddu, iscioroddu, scioroddu (C), muriggaddura f.,
muriggamentu (S), ribùliu, irribùliu, ribóliu, rimìsciu,
misciamuredda f., misciammureddu (Cs) (G) rimessa
sf.
[replacement,
remise, envio, Schuppen]
imbiu m., dispàcciu m.
(cat. despatx; sp. despacho); pèrdua (cat.
perdua), remissa; carrotzera, coccera (sp.
cochera) (L), imbiu m.,
imbiada; pérdida; rimittia; garazu m.
(N), imbiu m., dispàcciu m., remìttia,
pérdida; coccera (C), ippidizioni; pérdhua; rimessa, garàgiu m.
(S), dispàcciu m., spidizioni; pàldua; rimessa, garagi m. (G) rimessione
sf.
[remission,
rémission, remisión, Nachlass]
perdonu m., cundonu m.
(LN), perdonu m., condonu m. (C),
rimissioni, pardhonu m.,
cundonu m. (S), paldonu m., cundonu m. (G) rimessiticcio
sm.
[shoot,
rejet, renuevo, Sprössling]
pizone, puzone (lat. *PULLIO,
-ONE), serione, sirione (r. del grano; lat. SERERE), frua f., fruedda f. (lat. FLAGELLA),
frueddu (lat. FLAGELLUM),
camba f. (lat. CAMBA), sutzone
(L), sìriu, sirione, sirba f.,
sutzone, frosca f., froga f., froghedda f., brossa f.,
bara f., camba f. (N), pilloni,
schésciu (cat. esqueix; sp.
esqueje) (C), puzoni, frueddu, sanna f.
(S), puddoni, pucioni, fruedda f.
(G) // ispuzonare, ispizonare (L), spillonai (C), ippizunà (S) “tagliare i r.” rimesso pp. agg. [fit again, remis, remitido, wiederhergestellt] remìntidu, remissu, remittidu, torradu a pònnere; perdonadu (L), rimittiu, torrau a pònnere; perdonau (N), remìttiu, torrau a poni; perdonau (C), rimissu, rimittiddu, turraddu a punì; pardhunaddu (S), rimissu, ripostu; paldunatu (G) |
|
rimestamento
sm.
[continous
stirring, remuage, mezclamiento, Rühren]
murigonzu, misturu, mistuddu (L), mùrica f.,
muriconzu (N), morigu, murigu, sciumbullu (C), muriggamentu,
muriggaddura f. (S),
ribuliamentu, sciambaddatura f. (G) rimestare
vt.
[to
stir, remuer, mezclar, wieder umrühren]
murigare, morigare (lat. *FURICARE
o RUMIGARE), mistuddare, atzorobbare (L), muricare, moricare,
murichinare; attittare (r.
l’odio, aizzare alla vendetta) (N), murigai, morigai, maldugai,
isturuddai, sturuddai (C), muriggà, vulthurà (S), sciambaddà, ribulià,
bulicà (G) rimestato
pp.
agg. [stirred,
remué, mezclado, wieder umrührt]
murigadu, morigadu, mistuddadu, atzorobbadu (L), muricau, moricau (N),
murigau, morigau (C), muriggaddu, vulthuraddu (S), sciambaddatu,
ribuliatu, bulicatu (G) rimestatore
sm.
[agitator,
remueur, agitador, Umrührer]
murigadore, morigadore, mistuddadore, imboligosu (L), muricadore,
moricadore (N), murigadori, morigadori, sciumbulladori, imboddiosu (C),
muriggadori, vulthuradori (S), sciambaddadori, ribuliadori, buliconi (G) rimestio
sm.
[continous
stirring, remuage continuel, mezclamiento, Umrühren]
morigada f., mórigu, murigadura f.,
morigadura f., mùrigu, murighinzu, mistuddu, atzorobbada f. (L),
muricadura f., moricadura f.,
muriconzu, murichinzu, mùricu, mìricu
(N), murigu, morigu, morighìngiu, murighìngiu, sciumbullu (C),
muriggaddura f., vulthuraddura
f. (S), sciambaddatura f.,
ribùliu, rimìsciu, riùltulu, bùlicu (G) rimettere
vt.
[to
put again, remettre, remeter, wieder stellen]
remittire, rimìttere, remìttere, repònnere; bombitare; perdonare (lat.
PERDONARE) (L), rimìttere, torrare a pònnere; bòmbere (lat.
VOMERE); perdonare (N), remìttiri, torrai a poni; cacciai; perdonai
(C), rimittì, turrà a punì, iscinni di sottu; buttà; pardhunà (S),
rimittì, turrà a punì; buttà; paldunà (G) // assaldare (L) “rimettersi
in salute” rimirare
vt.
[to
gaze at, regarder de nouveau, remirar, wieder betrachten]
remirare (cat. sp. remirar o it.),
mirare (lat. MIRARE),
abbaidare (it. ant. aguaitare)
(L), torrare a mirare, pompiare, badiare (N), remirai, mirai, castiai (lat.
CASTIGARE) (C), mirà, turrà a abbaiddà (S), rimirà, mirà,
figghjulà (G) rimminchionire
vi.
[to
reach one’s dotage, s’abêtir, embobecerse, dumm werden]
abbabbaluccàresi, iselentare (sp. desalentar), isbaudìresi (it.
ant. sbaire), abbauccàresi (cat.
sp. embaucar), diventare mincione, abbevelàresi (L), s’attolondrare,
s’addrollare, s’addrollire, s’abbabbaluccare (N), s’abbarballai,
s’abbrabballai (it.
abbarbagliare), s’allolloiai (C), abbuccarottassi, imbambucciassi,
dibintà mincioni (S), isvaculassi, diintà biarottu (bicchilloccu,
minchjoni), attrallarassi (G) rimodernamento
sm.
[modernizing,
modernisation, modernización, Erneurung]
ammodernamentu, annoadura f.
(LN), remordernamentu, annoadura f.
(C), rimodennamentu (S), rinuamentu, rinou (G) rimodernare
vt.
vi. [to
modernize, moderniser, remozar, modernisieren]
ammodernare, annoare (LN), remordenai, annoai (C), rimodennà, ammodennà
(S), rinuà (G) rimonda,
-atura sf.
[cleaning,
montage, monda, Reinigung]
mundadura, purgadura (L), mundadura, purgadura, ghighinadura (N),
mundadura, purgadura (C), ippurghaddura, purghaddura (S), pulgatura (G) rimondare
vt.
[to
clean again, émonder, remondar, putzen]
torrare a purgare (a mundare) (L), torrare a purgare (a ghighinare, a
mundare) (N), torrai a purgai (a mundai) (C), ippurghà, purghà di nobu
(S), turrà a pulgà (a spulgà, a mundà) (G) rimonta
sf.
[remount,
remontage, remonta, Wiederbesteigung]
rimonta, sétzida (pigada) a caddu (L), rimonta (N), arremunta (C),
piazzaddura noba, azzadda a cabaddu (S), rimonta (G) rimontare
vt.
[to
remount, remonter, remontar, wieder zusammenfügen]
rimontare, remontare (cat. remuntar; sp. remontar), sètzere a caddu, pigare de nou (L),
rimontare, torrare a sèdere a cabaddu, artziare de nobu (N), arremuntai,
remontai, torrai a artziai (C), turrà a azzà, azzà a cabaddu, piazzà
(S), rimuntà (G) rimorchiabile
agg.
mf. [drawing,
remorquable, remolcable, schleppend]
de rimorchiare (LN), de arremurcai (arremuccai, arrembuccai) (C), di
rimurchà (S), rimulchjàbbili (G) rimorchiare
vt.
[to
tow, remorquer, remolcar, schleppen]
rimorchiare (= it.), remurcare,
remulciare, remusciare (cat. sp.
remolcar) (L), rimorchiare (N), arremurcai, arremuccai, arrembuccai,
ramucai (C), rimorchià, rimurchà, trasginà (S), rimulchjà,
irrimulchjà, tragghjà (G) rimorchiato
pp.
agg. [towed,
remorqué, remolcado, schleppt]
rimorchiadu, remurcadu, remusciadu (L), rimorchiau (N), arremurcau,
arremuccau, arrembuccau (C), rimorchiaddu, rimurchaddu, trasginaddu (S),
rimulchjatu, irrimulchjatu, tragghjatu (G) rimorchiatore
sm.
[steam-tug,
remorqueur, remolcador, Schlepper]
rimorchiadore (LN), arremurcadori (C), rimorchiadori, rimurchadori (S),
rimulchjadori (G) rimorchio
sm.
[tow,
remorque, remolque, Schleppen]
rimórchiu (= it.), remìsciu,
remùsciu, remurcu, remùlciu (cat.
remolc; sp. remolque), murcu (L), remucru, remucu, rimórchiu (N),
arremurcu, remurcu, arremuccu, arrembuccu, arrimbuccu (C), rimòrchiu,
rimurchu (S), rimulchju, tragghju (G) // a remùsciu (L) “a
r.; a traino” rimordere
vt.
[to
bite again, mordre de nouveau, remorder, wieder beissen]
mossigare (anneàresi) de nou (L), torrare a mòssere (a anneare, a dòlere)
(N), torrai a mussiai, pitziai (C), turrà a musiggà (a durì) (S),
rimuldì, turrà a muldì (G) rimorso
sm.
[remorse,
remords, remordimiento, Gewissensbiss]
remursu, rimursu, anneu, umbra mala f.
(L), anneu, pentimentu, pìlicu (N), remorsu, remordimentu, arrannósigu,
arresséliu (C), rimossu (S), rimossu, rimolsu (G) // pilicare (N) “avere
r.” rimosso
pp.
agg. [removed,
destitué, removido, weggerämt]
remóvidu, móvidu de nou, bogadu, disassettadu, istrejidu (L), móghiu
de nobu, dogau, istresiau, sulurjau (N), stesiau, móviu de nou (C),
mubiddu, turraddu a mubì (S), rimossu, rimuitu, rimusu,
scustiatu (G) rimostranza
sf.
[remonstrance,
remontrance, reclamación, Vorstellung ]
chèscia, chènsia (sp. queja), acceretta, protesta
(L), chèssia, protesta (N), chèscia, protesta (C), chìscia,
prutestha (S), chèscia, prutesta, accittu m.
(G) rimostrare
vt.
vi. [to
remonstrate, remontrer, reclamar, wieder zeigen]
chesciare, chensciare (cat.
queixar; sp. quejar), protestare (L), chessiare, protestare (N),
chesciai, protestai (C), chiscià, prutisthà (S), chiscià, prutistà
(G) rimozione
sf.
[removal,
remuement, remoción, Wegschaffung]
bogadura, catzadura, disassettu m. (L), dogadura, catzadura,
pesadura (N), movidura, bogadura (C), alluntanamentu m., buggadda (S), scustiamentu m.,
bucata (G) rimpadronirsi
vi.
rifl. [to
take possession again, se réemparer, volver a apoderarse, sich wieder
bemächtigen]
appropriàresi de nou, torrare
a si fàghere mere, appoderàresi de nou (L), si torrare a fàchere a
mere, s’appropiare (N), torrai a s’appoderai, si fai meri de nou
(C), turrà a fassi paddronu, apprupiassi (S), appatrunassi di nou,
appudarassi (G) rimpallare
vi.
[to
bound back, se rencontrer, retrucar, zurüchprallen]
rimpallare (LN), rimpallai (C), rimpallà (SG) rimpallo
sm.
[counterblow,
contre-coup, retruque, Rückprall]
rimpallu rimpannucciarsi
vt.
vi. rifl. [to
wear better clothes, se remplumer, proveerse de ropas, wieder werden]
mezoràresi in su ‘estire (L), si mezorare in sos bistires (N), s’impannitziri
(C), fassi visthiri nobi, migliurassi (S), vistissi a nou, mutassi,
riguzzulassi (G) rimpatriare
vt.
vi. [to
repatriate, se rapatrier, repatriar, heimkehren]
rimpatriare (LN), impatriai, rempatriai, rimpatriai (C), rimpatrià (SG) rimpatriata
sf.
[repatriation,
rapatriement, repatriación, Heimkehr]
rimpatriada (LNC), rimpatriadda (S), rimpatriata (G) rimpatriato
pp.
agg. [repatriate,
rapatrié, repatriado, heimkehrer]
rimpatriadu (L), rimpatriau (NC), rimpatriaddu (S), rimpatriatu (G) rimpatrio
sm.
[repatriation,
rapatriement, repatriación, Heimkehr]
rimpàtriu rimpazzata
(alla) md.
[madly,
à la boulevue, a tontas y a locas, toll]
a sa macconatza, a s’imbesti-imbesti, intumbi-intumbi (L), a sa
macconatzina, a istumbu, a sa briscàina (N), a s’imbistimbistoni, a
sa biscaina, a sa scalabrada (C), a la maccunazza (S), a casàcciu (G) rimpetto
(di) md.
avv. [face
to face, vis-à-vis, en frente, gegenüber]
addainanti, a ojos, a fàccia a pare, a repettus (L), addainnantis, a
ocros (N), a fàccia a, ananti, ainantis, a ogus (C), a occi, addananzi,
a fàccia a pari (S), a occhj, in fronti, innanzi, addananzi (G) rimpiaccicare,
-accicottare vt. [to
stick again, rafistoler, pegar mal, versetzen]
appitzigare de nou (L), torrare a appizicare (N), appatacconai (C), turrà
a appizziggà (a attaccà) (S), turrà a appiccià (a appiccicà) (G) rimpiangere
vt.
[to
mourn, regretter, añorar, beweinen]
rimpiànghere, pibiare, lastimare (sp.
lastimar) (L), rimpiànghere (N), arresseliai, surrungiai, speddiai
(C), rimpiagnì, durià (S), rimpignì (G) rimpianto
sm.
[regret,
regret, añorado, Schmerz]
rimpianta f., rimpiantu, pibiu, làstima f. (sp. lástima), impudu (lat.
IMPUTARE) (L), rimpiantu, impudu (N), arresséliu, cumprantu, surrùngiu,
spéddiu, duria f. (C), doru, rimpientu (pp) (S),
rimpiantu, rivalìa f. (Cs) (G) rimpiattarsi
vt.
rifl. [to
hide, se cacher, agazaparse, sich verbergen]
cuàresi (lat. CUBARE), ammattàresi
(L), si cubare, s’ammattare (N), s’accuai, s’appattai, s’attappionai
(C), cuassi, accuccassi (S), cuassi, zilassi, appiattassi (G) rimpiattino
sm.
[hide-and-seek,
cache-cache, escondite, Versteckspiel]
a cuacuedda, cualèppere, cua-cua, cuaredda f.,
cuetta f., mamacua f.,
mammacua f., santuresta (L),
cuba-cuba, appòpona-appòpona f.,
appuppona-appuppona, a isticchi-isticchi (N), mammacua f.,
cuacualéppuri, ammostacua f.,
incaracua f. (C), mabò, pimpì
a cuà (S), coa-coa, annettu (G) rimpiazzare
vt.
[to
replace, remplacer, substituir, ersetzen]
rimpiatzare, torrare a piatzare (LN), remplasare (N), arrempratzai,
arremprasai, remprasai, remplasai (sp.
reemplazar) (C), rimpiazzà (SG) rimpiazzo
sm.
[replacement,
remplacement, reemplazo, Ersetzung]
rimpiatzu (LN), arrempratzu, remplasamentu (C), rimpiazzu (SG) rimpicciolimento
sm.
[decrease,
rapetissement, empequeñecimiento, Verkleinerung]
imminorigada f., imm inorigamentu, isminorigada f., isminorigamentu
(L), imminoricamentu, irminoricamentu,
impiticada f., impiticonzu (N), impiticamentu (C),
imminurittamentu (S), sminuricamentu, isminuricamentu, sminuricata f.,
amminutamentu (G) rimpicciolire
vt.
vi. [to
decrease, rapetisser, empequeñecer, kleiner machen]
imminorigare, isminorigare (L), imminoricare, irminorjare, irminorire,
irminujare, impiticare, impitichire (N), appiticai, impiticai,
appiccinniri (C), imminoriggà, imminurittà, imminurà, infiniggà (S),
sminuricà, isminuricà, amminutà (G) rimpinguare
vt.
[to
fatten, rengraisser, engordar más, wieder mästen]
torrare a ingrassare (a ammeuddare, a arrunzonare) (L), torrare a
ingrassare (a imporchire) (N), torrai a impruppiri (a ammueddai) (C),
turrà a ingrassà (SG) rimpinzare
vt.
[to
stuff, gorger, atiparse, vollstopfen]
attattare, abbentrare, abbentruscare, abbusercare, abbuvuddare,
abbruvuddare, abburvuddare, abbuddare, abbuddonare, abbudagare,
abbuddecare, abbudegare, abbudregare, abbudragare, isbuddare, isvuddare,
isbuzare, abbercheddare, abbiscarzare, abbentruscare, abbusercare,
attrimpanare, imbuttire, appasterare, attafiàresi (L), tattare,
attattamacare, abbuddare, abbuzare, abbumbare, abbrentare, abbrentuscare,
imbrentare, abborfoddare, abbroffoddare, abbercheddare, istercorjare,
attalamar(r)iare, istimpanare, istimpanzare, ingomare, accupeddare,
accupeddinare, arganzare, abbuddonare, assevare, attèrghere, tzèrghere,
affrascheddare, istrufuddiare, strafuddiare (N), satzai, sgalluppai,
sgallubbai, intruddiri, imbrentai, imbuttionai, stimpangiai (C),
abbuvuddà, isthrippà, abbuddà, abbuvuccià, inchibbarà, isthimpanà,
inchibbarissi, isthraffugassi (S), intalpà, sazzà, ticchjà, abbuffà,
abbuvà, stalcagghjà, istalcagghjà, strippiddà
(Lm) (G) rimpinzata
sf.
[stuffing,
ventrée, hartazgo, Vollstopfen]
attattada, imbuttida, abbentrada, abbentruscada, abbusercada, abbuddada,
abbuddadura, abbuddu m., abbudagada, isbuzada, abbuvuddada,
isbuddada, isbuserigada, attrimpanada (L), tattadura, tattada,
attattamacada, abbrentada, abbumbada, abbuzada, abbroffoddada,
affrascheddada, istercorjada, istimpanada, istimpanzada, ingomada (N),
satzada, sgalluppada, imbrentada (C), abbuvuddadda, isthrippadda,
abbuddadda, abbuvucciadda, inchibbaradda, isthimpanadda (S), intalpata,
sazzata, ticchjata, abbuffata, abbuvata, stalcagghjata, istalcagghjata
(G) rimpinzato
pp.
agg. [stuffed,
gorgé, atipado, vollstopft]
attattadu, abbentradu, abbentruscadu, abbusercadu, abbuvuddadu,
abbruvuddadu, abburvuddadu, abbuddadu, abbuddonadu, abbudagadu,
abbudegadu, abbudregadu, abbudragadu,
isbuddadu, isvuddadu, isbuzadu, abbercheddadu, abbiscarzadu,
abbentruscadu, abbusercadu, affastiadu, aùrghidu, attrimpanadu,
imbuttidu (L), tattau, attattamacau, abbuddau, abbuzau, abbumbau,
abbrentau, abborfoddau, abbroffoddau, abbercheddau, istercorjau,
istimpanau, istimpanzau, ingomau, accupeddau, accupeddinau, arganzau,
assevatu, imbrentau, attérghiu, tzérghitu, affrascheddau (N), satzau,
sgalluppau, sgallubbau, intruddiu, imbrentau (C), abbuvuddaddu,
isthrippaddu, abbuddaddu, abbuvucciaddu, inchibbaraddu, isthimpanaddu
(S), intalpatu, sazzatu, ticchjatu, abbuffatu, abbuvatu, stalcagghjatu,
istalcagghjatu (G) rimpolpare
vt.
vi. [to
fatten, rengraisser, engrosar, Fleisch ansetzen]
pònnere a pulpas, torrare a impulpare (a incarrire, a ingrassare) (L),
torrare a impurpare (a impurpire, a incarrire) (N), impruppiri (ammacciocciai,
ammeddai) de nou (C), punì a pòipa, turrà a impoipà (a impuipà)
(S), turrà a impulpà (a ingrassà) (G) rimproverare
vt.
[to
reproach, reprocher, reprochar, vorwerfen]
brigare (= it.), abbuccare,
abbuffiare, affacchilare, atzantarare, iscontriare, isvappiare,
isbappiare, approbare, affeare (sp.
afear), trilliare, azostrare (it.
ant. aggiostrare), atzottare (sp.
azotar), cadojare, abburruntare, rumbiccare (crs.
rumbiccà o it. rimbeccare), isfruncire, isvrunciare, appiluccare,
piluccare, murrunzare, iscamurriare, iscabarronare (genov.
scaparrón), frustatzare, atzuridare, rimproverare, remproverare,
improverare (= it. ant.), affaratzare,
affettuare, ainare, arrebbuffare, asinare, atzurridare, azurridare,
iscarronare, trigliare (L), brigare, iffacchilliare, appiluccare,
irmurridare, senecare, savanare (r.
duramente), irmurratzare, irmustatzare, iscaramutzare (N),
istrunciai, strunciai (sp.
tronchar), certai, acciocciai, nai cosa, streullai, abbuccacciai,
ammelessai, ammeletzai, sbruncai (cat.
esbroncar), abbruncai, affeai, smurrai (C), rimprobarà, brià, affeà,
arrunzà, arrunzià, disattinà, ivvruncià, ivvrunzià, ischagazzà (r.
offendendo) (S), rimproarà, brià, papatà, discarà, ghjaggarà,
scurruffà (Cs) (G) // fàghere s’effettuada, fàghere sa repitida,
dare sedattadas, dare in caderoju (L) “r.
aspramente” rimproverato
pp.
agg. [reproached,
reproché, reprochado, vorgeworfen]
brigadu, abbuccadu, abbuffiadu, affacchiladu, atzantaradu, iscontriadu,
isvappiadu, isbappiadu, affeadu, trilliadu, azostradu, cadojadu,
abburruntadu, rumbiccadu, isvrunciadu, piluccadu, iscabarronadu,
frustatzadu, atzuridadu, rimproveradu, improveradu, asinadu, iscarronadu,
re(m)presu (L), brigau, iffacchilliau, appiluccau, senecau, irmurratzau,
irmustatzau, iscaramutzau (N), strunciau, certau, acciocciau, streullau,
ammeletzau, sbruncau, abbruncau, affeau, smurrau (C), rimprobaraddu,
briaddu, affeaddu, arrunzaddu, arrunziaddu, ivvrunciaddu, ivvrunziaddu,
ischagazzaddu (S), rimproaratu, briatu, papatatu, discaratu, rumbiccatu
(G) rimprovero
sm.
[reproach,
reproche, reproche, Vorwurf]
rimpróveru, rempróveru, impróveru, briga f. (= it.), ispaborottada f.,
poborettada f., inzemu,
inzottu, atzottu (sp. azote),
azostru, irzóddiu, atzùrridu, isvàppiu, isbàppiu, sedattada f., isvrùddiu, acchibuddada f.,
isvùddiu, isvrùnciu, isfrùnciu, murrunzu, ammonestu (sp. amonestar), piluccada f.,
pilucca f. (cat. sp. peluca),
affeadura f., affeu,
repita f., romanzina f., abburruntu, abburruntada f., -adura f., abburruntonzu,
chirielle f. (tosc. chirielle), affaratzada
f., affettuada f., affrontada f., affrontamentu,
asinada f., atzantarada
f., azostrada f., azurridada f., azùrridu,
cadojada f., frustatzada
f., intemerada f., iscabarronada f., -adura f., iscarronada,
-adura f. , ismustatzada f., -adura f., lisc(i)ebbusso,
-u, rumbicca f., repitta f. (L), briga f.,
iffacchìlliu, irfacchìlliu, appiluccu, appiluccadura f.,
guttiperu (it. ant. vitupero),
ammiada f, affrontadura f.,
illessiada f., -adura f., illessionzu, intemerada f.,
irmurratzada f., irmùrridu,
irmustatzada f., iscaccamurrada f., iscaramutzada f.,
iscarada f., senecu (N), istrónciu, istrùnciu, strùnciu, certu, affeadura f,. afferrada
f., strattallada f., am(m)aletzu,
am(m)eletzu, anetzu, briva f., ingrimida f., abbrùnchiu
(C), rimpròbaru, affeu, brea f.,
ivvrùnciu, ivvrùnziu, arrunzadda f., arrunziadda f.,
baiadda f., cazziaddoni, disattinadda f., ivvàppiu (S),
rimpròaru, brea f., briata f.,
strau, accittu, discara f.,
discarata f., papata f., missamanu,
frabetu (G) // bessire a isvrùddiu (L) “farsi
burbero” rimuginare vt.
vi. [to
rummage, ruminer, rebuscar, wälzen]
remuzare (lat. *REMOLIARE),
palmizare (L), remuzare, prammizare, irminujare (N), murigai, forrogai
(C), rimusginà, rimuzà, rimuzinà, rimuzunà (S), rimucinà, rimacinà,
cilivrà, zilivrà (G) rimunerare
vt.
[to
remunerate, rémunérer, remunerar, belohnen]
pagare (lat. PACARE) (L),
pacare (N), pagai (C), pagà, rimunarà (S), pacà, ricumpinsà (G) rimunerato
pp.
agg. [remunrated,
rémunéré, remunerado, belohnt]
pagadu (L), pacau (N), pagau (C), pagaddu, rimunaraddu (S), pacatu,
ricumpinsatu (G) rimuneratore
sm.
[remunerator,
rémunérateur, remunerador, Belohner]
pagadore (L), pacadore (N), pagadori (CS), pacadori (G) rimunerazione
sf.
[remuneration,
rémunération, remuneración, Belohnung]
paga (L), paca (N), paga (CS), paca (G) rimuovere
vt.
[to
remove, mouvoir, remover, wieder bewegen]
bogare (lat. VOCARE x VACARE),
remòvere, mòvere, torrare a mòvere, disgaggiare (sp. desgajar), disassettare (L), mòghere, torrare a mòghere,
bocare, dogare (N), movi, torrai a movi, bogai (C), mubì, turrà a mubì,
buggà (S), rimuì, scustià, isbarrizà (G) rinalgia
sf. med. [rhinitis,
rhinalgie, rinalgia, Rhinalgie]
dolore de nasu (LN), dolori de nasu (C), durori di nasu (S), dulori di
nasu (G) rinascere
vi.
[to
revive, renaître, renacer, wiedergeboren werden]
rinàschere, torrare a nàschere (LN), renasci, torrai a nasci (C),
rinascì, turrà a nascì (SG) rinascimento
sm.
[Renaissance,
renaissance, renacimiento, Wiedergeburt]
rinaschimentu (LN), renascimentu, arrenascimentu (C), rinascimentu (SG) rinascita
sf.
[rebirth,
renaissance, renacimiento, Wiedergeburt]
rinàschida (LN), renàscida, rinàscida, arrenàscida (C), rinàscidda
(S), rinàscita (G) rinato
pp.
agg. [reborn,
soulagé, renacido, wiedergeboren]
rinàschidu, torradu a nàschere (L), rinàschiu, torrau a nàschere
(N), renàsciu, torrau a nasci (C), rinaddu, turraddu a nascì, naddu di
nobu (S), rinatu, rinasciutu (G) rincagnarsi
vi.
rifl. [to
frown, se renfrogner, poner hocico, stumpf werden]
fàghere su murru de su cane, fàghere cara mala, inchizàresi (L), fàchere
fatza mala, s’ingrispare (N), fai cara mala, s’ammurriai (sp.
amorrar), s’incilliri (C), fà la fàccia mara, inchizissi (S), fà
la cara mala , inchiciassi (G) rincagnato
pp.
agg. [pug,
renfrogné, remachado, stumpf]
inchizadu, cun sa cara mala (de cane) (L), ingrispau, chin sa fatza mala
(N), ammurriau, incilliu, cun sa cara mala (C), inchiziddu, cu’ la fàccia
mara (S), inchiciatu, cu’ la cara mala (G) rincalzare
vt.
[to
earth up, renforcer, recalzar, stützen]
cottare, affianzare, cameddare, incameddare, introssare, introtzare,
introtzire, affiolare, acchiccare (r.
il fuoco) (L), cottare, incarcare (N), cartzai, accotzai (r. le patate) (C), cuzzà, assaccarrà, affiagnà, muriggà,
intruzzì (S), cuzzà, accuzzà, ricuzzà, rincuzzà, affagnà, incupunà
(G) // introtzire su lettu
(L), cuzzà li linzoli (G) “r.
le coperte”; incassà (Lm)
(G) “r. la terra”; magnuccà
(Lm) (G) “r. le
piante” rincalzato
pp.
agg. [earthed
up, renforcé, recalzado, gestützt]
cottadu, affianzadu, cameddadu, introtzadu, introtzidu, acchiccadu (L),
cottau, incarcau (N), cartzau, accotzau (C), cuzzaddu, assaccarraddu,
affiagnaddu, muriggaddu, intruzziddu (S), cuzzatu, accuzzatu, ricuzzatu,
rincuzzatu, affagnatu, incupunatu (G) rincalzatura
sf.
[earthing
up, renforcement, recalce, Häufeln]
cottadura, accameddadura, cameddadura, cameddada, introtzidura,
introtzadura (L), cottadura, incarcadura (N), cartzadura, accotzadura
(C), cuzzaddura, assaccarraddura, affiagnaddura, muriggaddura,
intruzziddura (S), cuzzatura, accuzzatura, ricuzzatura, rincuzzatura,
affagnatura, incupunatura (G) // murigghera (S) “r.
delle piante” rincalzo
sm.
[earthing
up, soutien, recalzo, Stützen]
cottadura f., cotta f. (lat. *COCIA), camedda f. (cat.
camella), azudu (L), cottadura f.,
cartada f., cotta f.,
azudu (N), cartzadura f.,
cotza f., accotzu (C), cozza f.,
rifozzu (S), affagnu, accozzu, cozza f.
(G) rincantucciarsi
vt.
rifl. [to
put in a corner, rencogner, arrinconar, in eine Ecke drängen]
accuzonare, inchizonàresi (lat. *CILIONE),
inchizolàresi, acchizonàresi, acchizolàresi, incozolàresi, iscuruzonàresi,
isculuzonàresi (L), s’accuzonare, s’angronare (lat.
*ANGULONE), s’
ungronare (N), s’arreconai, s’arrenconai, s’arrinconai (cat.
recó, racó), s’accuncujai, s’affurringionai, s’affurrungonai,
s’accantonai (C), cuassi in un cuzoru, cuizassi, accuccassi, incuzunà,
incuzurà (S), accagnassi, accugghjulassi (G) rincantucciato
pp.
agg. [put
in a corner, rencogné, arrinconado, versteckt]
inchizonadu, inchizoladu, acchizonadu, acchizoladu, incozoladu,
iscuruzonadu, isculuzonadu, a unu pusuddu (L), accuzonau, angronau,
ungronau (N), arrenconau, arrinconau, accantonau (C), cuaddu in un
cuzoru, cuizaddu, accuccaddu, incuzunaddu, incuzuraddu (S), accagnatu,
accugghjulatu, induncantu (Lm)
(G) rincappellare
vt.
(gettare il vino vecchio sopra la vinaccia perché riacquisti vigore) [to
put a hat again, viner, encabezar, wieder den Hut aufsetzen]
ammustare de nou (L), arrimustare, arremustare (N), arremustai, remustai,
ramustai (C), aggiungì vinu a la vinazza (S), agghjugnì vinu a la vinàccia
(G) rincarare,
-ire vt.
[to
raise, renchérir, aumentar el precio, verteuern]
incarire (it. rincarire) (LN),
incarai, incariri, incaressi (sp. encarecer), sbarattai, scicutai, artziai su prètziu (C), incarà,
incarì, rincarà, azzà lu présgiu, isthruzzà (S), rincarà, incarà,
incarì (G) rincarato
pp.
agg. [raised,
renchéri, encarecido, verteuert]
incaridu (L), incariu (N), incarau, incariu, incaressiu, sbarattau,
scicutau (C), incaraddu, incariddu ,rincaraddu (S), rincaratu, incaratu,
incaritu (G) rincaro
sm.
[rise
in prices, renchérissement, encarecimiento, Verteurung]
incarimentu (LN), incaru (L), incarimentu, sbarattu (C), incarimentu,
incaru, rincaru (S), rincaru, incarimentu (G) rincasare
vi.
[to
go back home, rentrer à la maison, volver a casa, heimkehren ]
recuire, recoire (sp. recudir), recòrdere, torrare a domo, retiràresi (L), ghirare
(furriare, torrare) a dommo, approghilare, accubilare, arrecuire,
recuire, arretirare, urriare ( (N), furriai a domu, approillai,
approliai, assottillai (C), ricuì, turrà a casa, ritirassi (S), riccuì
(G) rincasato
pp.
agg. [gone
back home, rentré ò la maison, regresado, heimkehrt]
recuidu, retiradu (L), ghirau (furriau, torrau) a dommo, recuiu,
approghilau, accubilau (N), furriau a domu, approillau, approliau (C),
ricuiddu, ritiraddu (S), riccuitu (G) rinchiudere
vt.
[to
shut in, renfermer, encerrar, schliessen]
asserrare, inserrare (sp. encerrar),
serrare (sp. cerrar),
affrisciare, tancare (cat. tancar),
acchejurare (r. con siepe),
aggorrare, cunzare (lat. CUNEARE),
assizerare, incassandrinare, incassarare, recrusare (L), inserrare
isserrare, serrare, asserregare, affrisciare, tancare (N), inserrai,
tancai, cungiai, incassillai (sp.
encasellar), incortai, incortillai, incottai, intzerrai (C), insarrà,
sarrà, affriscià, tancà (S), insarrà, tancà, chjudì, affriscià
(G) rinchiuso
pp.
agg. [shut
in, renfermé, encerrado, verschlossen]
inserradu, serradu, affrisciadu, tancadu, acchejuradu, cunzadu,
incassandrinadu, incassaradu (L), isserrau, serrau, asserregau,
affrisciau, tancau (N), inserrau, tancau, cungiau, incassillau, incottiu
(C), insarraddu, sarraddu, affrisciaddu, tancaddu (S), insarratu,
tancatu, chjusu, affrisciatu (G) rincitrullirsi
vi.
rifl. [to
make silly, s’abêtir, embobecer, dümmer machen]
abbabbaluccàresi, allampanàresi, abbambioccàresi (L), s’attolondrare,
s’abballalloare, s’addrollare, s’allollare (N), s’arrembambiri,
si scassolai, si stenteriai (C), ischadraburiassi, ischantarassi,
rimbambissi (S), svintiassi, svappiassi, svaculassi (G) rincitrullito
pp.
agg. [silly,
radoteur, embobecido, verdummt]
abbabbaluccadu, allampanadu, abbambioccadu, istenoradu, iscontriadu,
ammagnottadu (L), attolondrau, abballalloau, addrollau, addrolliu,
allollau, ammincronau (N), arrembambiu, scassolau, stenteriau,
arretronau, arretontau (C), ischadraburiaddu, ischantaraddu, rimbambiddu,
ivvintiaddu (S), svintiatu, svappiatu, svaculatu, bicchilloccu,
attrauccatu (G) rincivilire
vi.
[to
civilize, civiliser, civilizar de nuevo, zivilisieren]
intzivilire, tzivilizare (LN), civilizai (C), inzibirì, zibirizà (S),
inzivilì, zivilizà, civilizà (G) rincollo
sm.
[obstruction,
engorgement, reflujo de aguas, wieder Leimung]
piena f., riflussu (L), prena f.,
undadura f., rifrussu (N),
prena f., reflussu (C), piena f.,
abballaddura f., rifrussu (S), piena f.,
avviatura noa f., ghjettu d’ea
(G) rincorrere
vt.
[to
run after, poursuivre, perseguir, nachlaufen]
persighire (cat. sp. persiguir),
cùrrere fattu, segudare (lat. *SECUTARE)
(L), currillare, cùrrere fattu, picare a picu, zùchere lanca-lanca
(N), persighiri, inchisiri, sighiri (cat.
sp. seguir), accioccai, sodigai, curri avattu (C), pissighì, punì
fattu (S), currì, punì infattu, insighì (G) // sighi-sighi (G) “giuoco a rincorrersi”; Ca tanti lèppari curri manc’unu ni
pidda (prov.-G) “Chi rincorre
tante lepri non ne prende neanche una” rincorsa
sf.
[run-up,
élan, carrerita, Anlauf]
boleu m., buleu m. (sp. boleo), andalitorra m.,
incannada (L), boleu m.,
imboladura, sichidura, fùghida (N), boleu m.,
imboleu m., imbuleu m.,
prefua (C), aisadda,
abbrìbiu m. (S), fruppa,
buleu m. (G) rincorso
pp.
agg. [run
up, poursuivi, perseguido, nachgelaufen]
persighidu, segudadu, curtu fattu (L), currillau, curtu fattu (N),
persighiu, sighiu, inchisiu, accioccau, sodigau (C), pissighiddu (S),
curritu, insicutu (G) rincrescere
vi.
[to
be sorry, regretter, sentir, leid tun]
dispiàghere (lat. DISPLACERE),
sentire (cat. sp. sentir),
incrèschere, rencrèschere
(L), dispiàchere, incrèschere (N), dispraxi, sentiri, s’arresentiri,
arresseliai, incresci, ojai (C), rincriscì, incriscì, dipiazì, sentì
(S), rincriscì, incriscì, dispiacì (G) rincrescimento
sm.
[regret,
ennui, desagrado, Bedauern]
dispiaghere, ràngulu (it. ant. ràngolo),
rencréschida f. (L), dispiachere, nechidonzu, incréschida f.
(N), disprexeri, dispraximentu, increscimentu, incriscimentu,
arresentimentu, arresséliu (C), rincriscimentu, dipiazeri (S),
rincriscimentu, dispiaceri, disaggradu (G) rincresciuto
pp.
agg. [sorry,
regretté, sentido, traurig]
dispiàghidu, incréschidu, rencréschidu (L), dispiàchiu, incréschiu
(N), dispràxiu, incrésciu, incresciu, arresentiu (C), rincrisciddu,
incrisciddu, dipiazuddu (S), rincrisciutu, incrisciutu, dispiaciutu (G) rincretinirsi
vi.
rifl. [to
make stupid, s’abêtir, embobecer, verdummen]
abbabbaluccàresi, abbabbeàresi, abballalloàresi, allampanàresi,
abbambioccàresi (L), s’abbabbioccare, s’attolondrare, s’abballalloare,
s’addrollare, s’ammannunnare (N), si stenteriai, si scassolai, s’impipiai,
s’attontai, s’ accallonai (C), ischadraburiassi, abbuccarottassi,
imbambucciassi (S), svintiassi, svappiassi, diintà biarottu (bibilloccu,
bicchilloccu), attrauccasi, svaculassi (G) rincretinito
pp.
agg. [stupid,
radoteur, embobecido, verdummt]
abbabbaluccadu, allampanadu, abbambioccadu (L), attolondrau,
abballalloau, abbabbioccau, addrollau, addrolliu, ammannunnau (N),
stenteriau, scassolau, impipiau, attontau, accallonau (C),
ischadraburiaddu, abbuccarottaddu, imbambucciaddu (S), svintiatu,
svappiatu, biarottu, bibilloccu, bicchilloccu, attrauccatu, svaculatu
(G) rincrudire
vi.
[to
aggravate, envenimer, recrudecer, härter machen]
incruèschere (sp. encrudecer),
incalèschere (lat. INCALESCERE o
sp. calecer) (L), incrudèschere, incrudire, arborare, impurjare,
attunchiare (N), incruai (C), incrudì (S), incrudì, diintà crudànciu
(crudognu), inzivì (G) rinculare
vi.
[to
recoil, reculer, recular, zurückweichen]
rinculare, inculiare, torrare insegus (L), rinculare, torrare in secus,
tzitziare (N), renculai, torrai in palas (C), rincurà, indurrià, turrà
in dareddu (S), rinculà, cudià, turrà indaretu (G) rinculata
sf.
[recoil,
reculement, reculada, Zurückweichen]
rinculada, inculiada (L), rinculada, tzitziada (N), renculada (C),
rincuradda, indurriadda (S), rinculata, cudiata (G) rinculo
sm.
[recoil,
recul, reculada, Rücksehlag]
rinculu (L), rinculu, tzitziadura f.
(N), renculu (C), rincuru, rincuradda f.
(S), rinculu, rimbottu (G) rincuorare
vt.
[to
comfort, encourager, animar, ermutigen]
incorazare, incoraggire (it.
incoraggire), animare (L), incorazire, alentare (N), incorai,
incoraggiri, animai, alentai (C), rincorà, incuraggià, animà (S),
rincurà, accuragghjà, animà (G) rincuorato
pp.
agg. [conforted,
encouragé, animado, ermutigt]
incorazadu, incoraggidu, animadu (L), incoraziu, alentau (N), incorau,
incoraggiu, animau, alentau (C), rincoraddu, incuraggiaddu, animaddu
(S), rincuratu, accuragghjatu, animatu (G) rincupirsi
vi.
rifl. [to
darken again, s’assombrir, volver a ponerse hosco, sich verdüstern]
attristàresi, accoràresi, abbujàresi, abbuzàresi, annuàresi (L),
s’attristare, s’incupire, si tunconire, si tuncunire, s’iscuricare
(N), s’intristai, s’angustiai, s’annuai (C), inchizissi,
attristhassi, ischuriggassi (S), attristassi, punissi in mal mottu,
abbugghjassi (G) rindomolo
sm.
bot. (Amni majus, A. visnaga)
coricorittu, muitzu, letìtera f.,
litìtera f., latìtera f.
(L), erba pùdia f., cima coritta f.,
caulitta f. (N), cima coritta f.,
erba pùdia f., erba pùdria f.,
sprighentis pl., pistinaga
aresti f., tzicchiria bianca f.
(C), èiba puzzinosa f. (S),
alba puzzinosa f. (G) rinfacciamento
sm.
[reproach,
reproche, reproche, Vorhaltung]
refacciada f., rinfacciamentu, accaramentu, rumbiccamentu,
murrunzu, azostradura f. (L),
refatzu, rinfatzamentu, iffacchilliadura f.
(N), refacciamentu, ammeletzamentu, affrenta f. (sp. afrenta) (C), rinfàcciu, accraramentu, affeu (S), rinfàcciu,
rumbiccu, discara f. (G) rinfacciare
vt.
[to
throw in face, reprocher, reprochar, vorhalten]
rinfacciare, refacciare, accarare (sp.
acarar), dare (bettare) in cara, rumbiccare (it.
rimbeccare o crs. rumbiccà, affrontare, murrunzare, cadojare,
cadolare, dare in caderoju, atzuridare, bettare in facchile, azostrare (it.
ant. aggiostrare) (L), renfacciare, refatzare, rifatzare, rinfatzare,
iffacchilare, iffacchilliare, irfacchilliare, irfatziddare, isfaccire,
issuperiare, lèghere sa bida, labare sa conca (N), arrenfacciai,
refacciai, rinfacciai, accarai, affrontai, murrungiai, sfacciddai,
sfacciddiri, sfacciri (C), rinfaccià, accrarà (S), rinfaccià, dà a
cara, rimbiccà (Lm), rumbiccà,
discarà (sp. descarar) (G) rinfaccio
sm.
[reproach,
reproche, reproche, Vorhaltung]
renfàcciu, rinfàcciu, refàcciu, accaramanentu, accarascione f.,
accarida f., rumbiccu (crs.
rumbeccu), rumbiccada f.,
affeu, affrenta f. (sp. afrenta),
affrontada f., affrontamentu, murrunzu, pabarottada f., (L),
rinfatzu, iffacchìlliu, irfacchìlliu, irfatziddada f., cavanile
(N), refàcciu, rinfàcciu, sfacciddadura f., sfacciddamentu f.,
sfaccidura, affrenta f.,
affrontu, accaramentu (C), rinfàcciu, affeu, accraramentu (S), rinfàcciu,
rumbiccu, discara f., strau
(G) rinfiancare
vt.
[to
prop, appuyer, reforzar, stützen]
rinfortzare, affortigare (L) torrare a infiancare, afforticare (N),
arrecasciai, recasciai, affortiai (C), rinfuzzà, rifuzzà (S), rinfulzà
(G) rinfocare
vi.
vt. [to
rekindle, enflammer, inflamar, wieder anzünden]
allummare, infogare de nou (L), allùchere, abborborare (N), alluttai,
infogai de nou, affoghiggiai (C), turrà a infuggà, allum(m)à (S),
turrà a allumà (G) rinfocolare
vt.
vi. [to
poke, rallumer, atizar la lumbre, wieder anfachen]
abbivare, infilippare (L), abbibare, torrare a allùchere su focu (a
attittare, a attittonare) (N), abbivai, alluttai, incidai, assitzai,
atzitzai, sfoghiggiai (C), attizzà, intizzà, avvibarà, imburumà (S),
attizzà, attizzunà, abbruncà, abbivà (G) rinfoderare
vt.
[to
sheathe, rengainer, volver a envainar, wieder in die Scheide stecken]
imbainare, torrare a afforrare (L), imbainare, torrare a ifforrare (a
foderare) (N), imbainai, torrai a afforrai (C), turrà in la bàina,
turrà a affurrà (S), punì illu stùciu (illa batta), turrà a affurrà
(G) rinforzare
vt.
vi. [to
strengthen, renforcer, reforzar, stärken]
renfortzare, rinfortzare, refortzare, affortare, affortiare, affortigare,
affortzare, affortire (L), arrefortzare, reffortzare, riffortzare,
afforticare (N), refortzai, arrefortzai (cat.
reforsar), rinfortzai, affortiai, affortzai, fortaléssiri (C),
rifuzzà, rinfuzzà, cuzzà, incuzzà (S), rinfulzà, infultì, accuzzà
(G) // cartare (LN), caltzai (C) “r.
l’aratro, il piccone; lat. CALCEARE” rinforzato
pp.
agg. [strenghthened,
renforcé, reforzado, verstärkt]
rinfortzadu, refortzadu, affortidu, affortigadu, affortzadu, cartadu
(L), arrefortzau, riffortzau, afforticau (N), refortzau, arrefortzau,
rinfortzau, affortiau, affortzau (C), rifuzzaddu, rinfuzzaddu, cuzzaddu,
incuzzaddu (S), rinfulzatu, infultitu, accuzzatu, risciumatu (G) rinforzo
sm.
[strenghthening,
renfort, refuerzo, Verstärkung]
rinfortzu, refortzu, renfortzu, affortigamentu, infortida f.,
cartada f., -adura f. (L), riffortzu, afforticamentu,
afforticonzu, arrefortzu, arrefortzonzu, cartadura f. (N), arrefortzu (cat.
refors), refortzu, refortzamentu, rinfortzu, affortiadura f.
(C), rifozzu, rinfozzu (S), rinfolzu, accozzu (G) // mascione (L),
mascioni (G) “r. interno per i
pneumatici”; lampazza f. (S)
“r. per imbarcazioni” rinfrancare
vt.
[to
re-invigorate, fortifier, reanimar, aufmuntern]
incorazare, animare (L), incorazare, incorazire, aggiuventare,
azuventare, animare (N), refrancai, arrefrancai (C), rifrancà, rinfrancà,
(S), rifrancà, accuragghjà, turrà lu cori a càscia (G) rinfrancato
pp.
agg. [re-invigorated,
fortifié, reanimado, ermuntert]
incorazadu, animadu (L), incorazau, incoraziu, azuventau, animau (N),
refrancau, arrefrancau (C), rifrancaddu (S), rifrancatu, accuragghjatu
(G) rinfrescante
p.
pres. agg. mf. [refreshing,
refraîchissant, refrescante, erfrischend]
refriscante (L), riffriscante (N), refriscanti, arrefriscanti (C),
infrischanti, rifrischanti, rinfrischanti (S), rinfriscanti (G) rinfrescare
vt.
[to
cool, rafraîchir, refrescar, abkühlen]
refriscare (cat. sp. refriscar),
isfrittare, infriscare, isfriscare (L), reffriscare, riffriscare,
iffriscare, infriscare (N), refriscai, arrefriscai, arrenfriscai,
arrinfriscai, infriscai, affriscorai, affriscai, infriscorai, infriscuai
(C), rifrischà, rinfrischà, infrischà, infriddà (S), rinfriscà,
infriscà (G) // terpiare, tirpiare (N) “r.
il terreno con spruzzi di acqua” rinfrescata
sf.
[cooling,
rafraîchissement, refrescadura, Abkühlung]
refriscada, infriscada (L), riffriscada, iffriscada, arrefrisconzu m.,
iffrisconzu m., infriscada, -adura, infrisconzu m., riffrisconzu
m. (N), refriscada, arrefriscada, infriscada (C), rifrischadda,
rinfrischadda, infrischadda (S), rinfriscata, infriscata (G) rinfrescato
pp.
agg. [cooled,
refraîchi, refrescado, abkühlt]
refriscadu, infriscadu, isfrittadu (L), riffriscau, iffriscau, infriscau
(N), refriscau, arrefriscau, infriscau, affriscorau, affriscau,
arrinfriscau (C), rifrischaddu, rinfrischaddu, infrischaddu (S),
rinfriscatu, infriscatu, risciummatu
(Lm) (G) rinfresco
sm.
[refreshments
pl.,
rafraîchissement, refresco, Abkühlung]
refriscu (cat, refresc; sp.
refresco), rinfriscu (= it.) (L),
reffriscu, riffriscu (N), refriscu, arrefriscu (C), rifreschu,
rinfreschu (S), rinfriscu (G) rinfrignare,
-inzellare vt.
(rammendare alla meglio) [to
darn, repriser à la diable, chapucear la costura, stopfen]
accontzare male, cosinzare, cusinzare, inturpeddare, tappulare (L),
appipare, ammendare (N), affioncai, appatacconai (C), accunzà mari,
zappurà (S), accuncià mali, zappulà (G) rinfrigno
sm.
[sewing
up, reprise, costura, Stopfen]
accontzu malefattu, tàppulu, inturpeddada f., -adura f., tramizu
(L), appipadura f., ammendu
(N), affioncu, sartzidura f. (C),
acconzu maifattu, zàppuru (S), accònciu malfattu, zàppulu, scatòlcia
f. (G) rinfusa
(alla) md.
avv. [in
confision, pêle-mêle, a granel, durcheinander]
a s’affassù, a misciamureddu (L), a murrumuntone, a s’affassù, a
susujosso (N), a s’imbistimbistoni, a su cumenti bessit, a
spartzinadura, ghettau a pari, a regàdibu (C), a misciaccumoni, a
misciamureddu, a misciaddura (S), a misciamuredda, a misciammureddu
(Cs), a misciapparu, a mìsciu, a buliigghju, a imbrènciu
(G) ringagliardire
vt.
vi. [to
reinvigorate, renforcer, vigorarse, kräftigen]
affortigare, arreputzare, appuddare, allepporizare (L), afforticare,
picare alore, arrempuddire, incrapuddire, arroddire (N), attonai,
alluttai, affianchiri, affortiai (C), rifuzzà, allicchirittà, turrà
in fozzi, inghighiristà (S), rinfulzà, dà briu, inchichiristà (G) ringalluzzire,
-are vt.
vi. [to
elate, se pavaner, enorgullecer, stolz machen]
appuddàresi, appuddighinàresi, arreputzàresi, allepporizàresi,
alleppereddire, allepperizare, ingrigliàresi, bibigliare, incogorostare
(L), s’arrempuddire, s’ispipillare, s’allepporeddare (N), s’incaboniscai,
s’inchighiristai, s’alluttai, s’infrascai (sp. enfrascarse), s’ingrilliri (C), allicchirì, allicchirittassi,
allippurizzassi, inghighiristhassi (S), inchichiristassi, arrittà,
ingriddissi (G) ringalluzzito
pp.
agg. [elated,
pavané, enorgullecido, eitel]
appuddadu, appuddighinadu, arreputzadu, allepporidu, allepporizadu,
ingrigliadu, incogorostadu (L), arrempuddiu, ispipillau, allepporeddau
(N), incaboniscau, inchighiristau, alluttau, infrascau, ingrilliu,
impuddau, cìrdinu (C), allicchirittaddu, allippurizzaddu,
inghighiristhaddu (S), inchichiristatu, inchichiristitu, arrettu,
ingridditu, imbirziulitu,
imbriziulitu (Lm) (G) ringhiare
vi.
[to
growl, gronder, regañar, knurren]
arranzare (it. rignare),
arrinzare, arrantzare, raunzare, murrunzare, aggioroscare (L), arrinzare,
arronzare, arrunzare, turunzare (N), grujai, gruiri, murrungiai,
canischiai (C), murrugnà (S), ragnacà, irragnacà, irrulità,
irrilutì, irritulì, irrilutà, irritulà, zicchirrià (G) ringhiera
sf.
[railings
pl.,
balustrade, baranda, Geländer]
ringhiera, linghiera, barandìglia (sp.
barandilla), costana, paradore m.
(L), ringhiera, barandilla, barandinu m.
(N), barandìglia, barandau m.
(sp. barandado) (C), ringhiera (S), ringhera, ringhiera (G) //
ringhera (C) “filo, ordine” ringhio
sm.
[growl,
grondement, gruñido, Knurren]
arrinzadura f., murrunzu,
arraunzu, arrinzu, raunzu (L), arrunzadura f.,
arrunzu, turunzadura f.,
turunzu (N), gruju, murrùngiu, canìschiu (C), murrugnu (S), zicchìrriu
(G) ringhioso
agg.
[snarling,
*hargneux, gruñidor, knurrend]
arrinzadore, murrunzadore (L), arrunzadore, turunzosu (N), grujosu,
arrabbiosu, canischiadori (C), murrugnadori (S), ragnacadori,
zicchirriadori, irrilutanti (G) ringiovanimento
sm.
[new
yoyth, rajeunissement, remozadura, Verjüngung]
impitzinnamentu, azuventada f., torrada a gióvanu f.
(L), torrada a zóvanu f. (N),
ingiovanessimentu, torrada a gióvunu f.
(C), ingiobanimentu, ringiobanimentu, turradda a giòbanu f.
(S), ciuintamentu (G) ringiovanire
vt.
vi. [to
make young, rajeunir, rejuvenecer, verjüngen]
azuventare, torrare a gióvanu (a zóvanu), abbagianare, abbajanare,
appitzinnare, impitzinnare, impitzinnire, impiseddire, (L), impitzinnire,
inzovanire, torrare a zóvanu (N), ingiovunessi, ingiovanéssiri (sp.
rejuvenecer), torrai a gióvunu (C), turrà a giòbanu, ingiobanì,
ringiobanì, appizzinnà (S), ciuintà, inciuintà, acciuintà, uciuintà
(G) ringiovanito
pp.
agg. [young
again, rajeuni, rejuvenec, m.ido, verjüngt]
azuventadu, torradu a gióvanu (a zóvanu), appitzinnadu, appitzinnidu,
impitzinnadu (L), impitzinniu, inzovaniu, torrau a zóvanu (N), ingiovanéssiu,
torrau a a gióvunu (C), ingiobaniddu, ringiobaniddu, turraddu a giòbanu,
appizzinnaddu (S), ciuintatu, inciuintatu, acciuintatu (G) ringraziamento
sm.
[thanks
pl.,
remerciement, agradecimiento, Dank]
ringratziamentu, ammessedu (L), ringrassiamentu (N), ringratziamentu,
anagràtzias f., annogràtzias (C), ringraziamentu (SG) ringraziare
vt.
[to
thank, remercier, agradecer, danken]
ringrasciare, ringratziare, ammessedare (sp. ant. mercedes) (L), arrengrassiare, ringrassiare (N), torrai gràtzias,
ringratziai (C), ringrazià, turrà li grazi (SG) // àere a caru (L) “r.,
reputarsi contento, soddisfatto” ringuainare
vt.
[to
sheathe again, rengainer, volver a envainar, in die Scheide stecken]
torrare a sa bàina, imbainare de nou (L), imbainare de nobu (N),
imbainai (C), turrà a la bàina (S), turrà illu stùciu (illa batta)
(G) rinite
sf.
med. [rhinitis,
rhinite, rinitis, Schnupfen]
romadia, romadiu affrenu m.,
affrenamentu m., cadarru a
nasu m. (L), romadia, male de
su muccu m., dolore de nasu m. (N), arresfriori m.,
resfriadura, ramadinu m.,
arramadinu m., dolori de nasu m. (C), rumaddia, arrumaddia, mari di lu nasu m. (S), risfriu m. (sp.
resfrio), mali di lu nasu m. (G)
// nasu a limbiccu (L) “r.
acuta” rinnegamento
sm.
[repudiation,
reniement, reniego, Verleugnung]
rinnegamentu, rinnegu, negassione f.
(L), rinnegamentu, rinnecu, rinnegu, rebuzamentu (N), rennegamentu,
arrennegamentu (C), rinnegamentu (S), rinecu (G) rinnegare
vt.
[to
repudiate, renier, renegar, verleugnen]
rinnegare, dinnegare, negare de nou (L), rennegare, rinnecare, rebuzare
(N), rennegai, arrennegai (C), rinnegà, rinigà (S), rinicà, rinnicà,
irrinicà (G) // apostolare (L) “r.
la propria fede”; rinnegato
pp.
agg. [renegade,
renié, renegado, abtrünnig]
rinnegadu, torradu a negare (L), rinnegau, rebuzau (N), rennegau,
arrennegau (C), rinnegaddu, rinigaddu (S), rinicatu, rinnicatu,
irrinicatu (G) rinnegatore
sm.
[renegade,
renieur, renegado, Verleugner]
rinnegadore, negadore, dennegarzu (L), rinnegadore, rebuzadore, rebuzeri
(N), rennegadori, arrennegadori (C), rinnegadori, rinigadori (S),
rinicadori (G) rinnovabile
agg.
mf. [renewable,
renouvelable, renovable, erneuerbar]
annoadittu, de rennoare (annoare) (L), de rinnobare (annoare) (N), de
rennovai (renovai, annoai) (C), rinnubàbiri (S), rinoàbbili, di rinuà
(G) rinnovamento
sm.
[renewal,
renouvellement, renovación, Erneuerung]
arrennoamentu, arrennou, rennou, annoadura f. (L), arrennovonzu, rinnobamentu, rinnobonzu, annoadura f.
(N), rennovamentu, renovamentu, annoadura f.
(C), rinobamentu (S), rinuamentu, rinou (G) rinnovare
vt.
[to
renew, renouveler, renovar, erneuern]
arrennoare, rennoare, annoare, annoellare, torrare a fàghere (L),
arrennovare, rennovare, rinnobare, annoare, torrare a fàchere (N),
rennovai, renovai, fai nou, annoai, fai torra (C), rinubà (S), rinuà
(G) // sas prantas annoan sas fozas (LN) “le
piante rinnovano le foglie” rinnovato
pp.
agg. [renewed,
renouvelé, renovado, erneut]
arrennoadu, rennoadu, annoadu, torradu a fàghere (L), arrennovau,
rinnobau, annoau, torrau a fàchere (N), rennovau, renovau, fattu a nou,
fattu torra, annoau (C), rinubaddu (S), rinuatu (G) rinnovatore
sm.
[renewer,
renouveleur, renovador, Erneuerer]
arrennoadore, rennoadore, novadore (L), rinnobadore (N), rennovadori,
renovadori (C), rinobadori (S), rinuadori (G) rinnovazione
sf.
[renovation,
rénovation, renovación, Erneuerung]
arrennoada, -adura, arrennou m.,
rennou m., annoadura (L),
rinnobadura, annoadura (N), rennovatzioni, renovatzioni, annoadura (C),
rinobazioni, rinobu m. (S),
rinou m. (G) rinnovo
sm.
[renewal,
renouvellement, renovación, Erneuerung]
arrennou, rennou, renovu annou (L), rennovu, rinnobu (N), rennovu,
renovu (C), rinobu (S), rinou (G) rinocero
sm.
zool. (Bruchus pisarum) (bruco del pisello) [rhinoceros,
rhinocéros, rinocero, Rhinozeros]
pedrufaba, pedrufà (L), perdufava, perdufaba (N), perdu piseddu, perdufà,
perdifà, fatzoni, faccioni (C), vèimmu di lu pisellu, barrugga f.
(S), candiledda f., mummucconi
(G) rinoceronte
sm.
zool. (Rhinocerus indicus) [rhinoceros,
rhinocéros, rinoceronte, Nashorn]
rinoceronte (LN), rinotzeronte (N), rinoceronti (CSG) |