Per cercare una parola:
*Clicca su Modifica *Clicca su Trova *Scrivi la parola desiderata
|
ITALIANO - SARDO
p P P/3 (pr-pu) |
D U L S
DIZIONARIO UNIVERSALE
|
|
pragmatico
agg.
[pragmatic,
pragmatique, pragmático, pragmatisch]
prammŕticu pragmatismo
sm.
[pragmatism,
pragmatisme, pragmatismo, Pragmatismus]
prammatismu prammatica
sf.
[custom,
pragmatique, pragmática, Pragmatik]
prammŕtica, usŕntzia, costumŕntzia (LNC), prammŕtica, régura,
usŕnzia (S), prammŕtica, prŕttica, custumanza (G) pranzare
vi.
[to
dine, dîner, comer, zu Mittag essen]
bustare (lat. GUSTARE), prŕndere
(lat. PRANDERE) (L), prŕndere,
prŕnnere (N), prandi (C), gusthŕ (S), gustŕ (G) pranzato
pp.
agg. [dined,
dîné, comido, zu Mittag gegessen]
bustadu, prŕndiu (L), prŕndiu, prŕsiu, prasu (lat. PRANSUS)
(N),
prŕndiu (C), gusthaddu (S), gustatu (G) pranzo
sm.
[dinner,
dîner, comida, Mittagessen]
bultu, bustu (lat. GUSTUS),
gustu, pranzu (lat. PRANDIUM)
(L), pranzu, prandidura f. (N),
prŕngiu, prandidura f., scatůsciu ( (C), gusthari, gusthu,
pranzu (S), gustari (G) // cumpassare (L) “servire
il p.”; lettica f. (N) “p.
offerto ai poveri del paese”; pranzette (N) “p. del lunedě di Pasqua”; apposentu de prandi (C) “sala
da p.”; prŕngiu scaůciu (C) “p.
magro, di solo pane”; pustiprŕngiu (C) “dopopranzo”;
multŕsgia f. (G) “p. in casa del defunto”; Sa die de su pranzette/ sa tanca
nostra fit su chelu in terra (N- F. Satta) “Il
lunedě di Pasqua/ la nostra tanca era come un paradiso in terra”;
Chie abbettat prŕngiu de domo allena, no ndi tenit ne prŕngiu ne cena
(prov.-C) “Chi aspetta il p.
d’altri, rimane senza p. e senza cena” prassi
sf.
[praxis,
pratique, praxis, Praxis]
asseda, costumada (L), sólitu m.,
usŕntzia, costumŕntzia (LNC), usŕnzia, custhumŕnzia (S), usŕnzia,
custumanza, andazzona (G) prataiola
sf.
orn. (Otix tetrax) [prairie-hen,
poule d’eau, sisón, Henne]
pudda de campu, pudda cŕmpina, pudda de campagna, pudda de matta (L),
pudda de matta, puddu cŕmpinu m. (N),
pudda cŕmpina, pudda de campu, pudda mčdia, pitarra, pidraxu m.
(C), giaddina di campu (S), ghjaddina pratagghjola, ghjaddina di lu
můcciu (G) prataiolo
sm.
bot. (Agaricus campestris) [mushroom,
champignon de couche, seta común,
Wiesenchampignon]
cugumeddu padezonadu (L), tůnniu ruju, toa f., toba f. (N), cardulinu
de tůvara, tůvara f., tůvura
f., tuvaredda f.,
cardulinu de billettu (bullettu) (C), cuccumeddu biancu (S),
pratagghjolu, cuccarummeddu pratajolu (G) // tůvara muŕrgia f.
(C) “p. maggiore; Agaricus arvensis” prateria
sf.
[grassland,
prairie, pradería, Prärie]
padru (lat. PRATUM), campura
(L), campura (NC), padru m. (S),
piana, stčrrita albosa (G) pratica
sf.
[practice,
pratique, práctica, Praktik]
prŕtica, prŕtiga, manizu m.,
parusu m. (L), prŕtica,
fenarja (N), prŕtica (C), prŕtigga, pratigghčzia (S), prŕttica, ŕmbiu
m. (G) // ŕere a parusu, ŕere a manizu (L) “avere a p., dimestichezza”; Balit prus sa prŕtica che sa grammŕtica
(prov.-C) “Piů vale la p. della
grammatica” praticabile
agg.
mf. [practicable,
praticable, practicable, anwendbar]
praticŕbile (LN), praticŕbili (C), pratiggŕbiri (S), pratticŕbbili,
bon’a passŕ (G) praticamente
avv.
[practically,
pratiquement, prácticamente, praktisch]
pratigamente (L), praticamente (LN), praticamenti (C), pratiggamenti
(S), pratticamenti (G) praticante
agg.
smf. [practising,
apprenti, practicante, Praktikant]
praticante, imparaditzu (L), praticante (N), praticanti (C), pratigganti
(S), pratticanti (G) praticare
vt.
[to
parctise, pratiquer, practicar, praktisch anwenden]
praticare, pratigare (L), praticare (N), praticai (C), pratiggŕ (S),
pratticŕ (G) // aziminare (N) “essere pratico, mettere alla prova” praticitŕ
sf.
[practicalness,
caractčre pratique, práctico, praktische Beschaffenheit]
pratighesa (L), pratichesa (LN), prŕtica (C), pratigghčzia (S),
prattichesa (G) pratico
agg.
[practical,
pratique, práctico, praktisch]
prŕticu, prŕtigu, aziminadu (L), prŕticu (NC), prŕtiggu (S), prŕtticu,
mansianu, manarosu (G) prato
sm.
[meadow,
pré, prado, Wiese]
padru, pradu, pardu (lat. PRATUM),
fenarzu (lat. FENARIUS), ervenile, segada f. (p. annuale; sp. segada) (L), pradile, pradu, pratu, passibale
(N), pardu, padru, fenŕrgiu (C), padru, praddu (S), padru, viratu (G)
// sos padros (LN) “i p.
comunali, demaniali”; Chie mudat padru mudat fadu (prov.-L) “Chi
cambia p. cambia destino” pratolina
sf.
bot. (Bellis annua, B. perennis) [daisy,
pâquerette, margarita pratense, Gänseblümchen]
magarita, margheritina, sisia, tzitzia, fiore de ‘eranu m., concuda
(lat. CONCHA - DES I, 369) (L), margheritedda, sennoredda, giggia,
zizioli m., ziziolu m.
(N), sitzia, sitziedda, lattosa, sicciedda (C), sisia (S), malgaritedda
(G) pravo
agg.
[depraved,
méchant, malo, frevelhaft]
malu (lat. MALUS), malignu
(L), malu, malinnu (N), malu, malignu (C), maru, marignu (S), malu,
malignu, mattagnu, malintragnatu (G) preambolo
sm.
[preface,
préambule, preámbulo, Präambel]
preŕmbulu (L), parŕmbulu, loa f.
(N), preŕmbulu (C), priŕmbulu (S), priŕmbulu, smčsari (G) preannunciare
vt.
[to
preannounce, annoncer d’avance, prenunciar, anzeigen]
avvertire, avvisare per tempus (L), abbertire prima, fŕchere ischire
prima (N), avvisai a primu, annuntziai prima (C), preannunziŕ, annunziŕ
primma, avvirthě primma (S), annunciŕ primma, impruntŕ, avviltě (G) preavvisare
vt.
[to
inform in advance, préaviser,
avisar previamente, einen Vorbescheid geben]
avvertire prima, avvisare per tempus (L), abbertire prima, abbisare
prima (N), avvisai prima, torroccai, allomai (C), preavvisŕ, avvirthě
primma (S), avvisŕ primma, dŕ signali (G) preavviso
sm.
[notice,
préavis, preaviso, Voranzeige]
avvertimentu, avvisu (per tempus), avvrincu (L), abbertimentu, abbisu
(N), avvertimentu, avvisu, annůntziu (C), preavvisu, avvirthimentu (S),
avvisu, avviltčnzia f.,
infolmu (G) prebellico
agg.
[pre-war,
de l’avant-guerre, prebélico, vorkriegszeitlich]
prima de sa gherra (LNC), primma di la gherra (S), innanzi di la gherra
(G) prebenda
sf.
[prebend,
prébende, prebenda, Präbende]
prebenda, benefěssiu m.,
intrada, arrendu m., balanzu m.
(LN), provenda, benefětziu m.,
renta (cat. renda) (C), prebenda (S), prebenda, pribenda (G) prebendario
sm.
[prebendary,
prébendier, prebendado, Präbendar]
benefissiŕriu (L), benefissiarju (N), benefitziau (C), prebendŕriu
(S), pribendŕriu, prebendŕriu (G) prebendato
sm.
[prebendary,
prébéndé, prebendado, Präbendar]
benefěssiu (LN), benefětziu (C), prebendaddu, binifěziu (S),
pribendatu, prebendatu, binifěciu, binifěziu (G) precariamente
avv.
[precariously,
précairement, precariamente, bedenklich]
de paga dura (L), de paca dura, seca-seca (N), de paga dura (C), di
pogga duradda (S), di poca dura (G) precarietŕ
sf.
[precariouness,
précarité, inseguridad, Bedenklichkeit]
provvisoriedade, paga dura (L), provvisoriedade, paca dura (N)
provvisoriedadi, paga dura (C), prubisorieddai, pogga duradda (S), poca
dura (G) precario
agg.
[precarious,
précaire, precario, bedenklich]
provvisóriu, frionzeddu, de paga dura (L), provvisóriu, de paca dura
(N), provvisóriu, de paga dura (C), precŕriu, prubisóriu, di pogga
duradda (S), di poca dura, mumintŕniu, griffu
(Cs) (G) precauzione
sf.
[precaution,
précaution, precaución, Vorsicht]
precaussione, cautella (LN), precautzioni, cautella, caudeba (C),
precauzioni, cautera (S), attinzioni, avviltčnzia, cautela (G) //
regulosu (L) “ligio, pieno di
p.” prece
sf.
[prayer,
pričre, plegaria, Gebet]
pregadoria, resu m. (sp. rezo)
(L), orassione, preche (N), pregŕria, pregadoria, arresu m. (C), prigadoria, arresu m.
(S), pricaduria, rispunsóriu m. (G) precedente
p.
pres. agg. mf. [preceding,
précédent, precedente, vorherig]
pretzedente, de prima (LN), precedenti. de prima (C), prizzidenti, di
primma (S), d’innanzi, di dananzi (G) precedentemente
avv.
[precedently,
précédemment, anteriormente, vorher]
pretzedentemente, prima (LN), precedentementi, prima (C),
prizzidentementi, primma (S), d’innanzi, primma (G) precedenza
sf.
[precedence,
précédence, precedencia, Vortritt]
puntinnanti m. (L), pretzedčntzia (LN), precedčntzia (C),
prizzidčnzia (SG) precedere
vt.
vi. [to
precede, précéder, precder, vorangehen]
pretzčdere, pretzedire, andare a puntinnanti, tuccare innantis,
antebitzare, antipitzare (L), pretzčdere, tuccare innantis (N),
precedi, pretzedi (C), prizzidě (S), prizzidě, pricidě, prezzidě,
andŕ innanzi (G) preceduto
pp.
agg. [preceded,
précédé, precedido, vorangegangen]
pretzedidu (L), pretzédiu (N), precédiu (C), prizziduddu (S),
prizzidutu, pricidutu, prezzidutu (G) precettare
vt.
[to
bind over, sommer de payer, preceptuar, vorladen]
appretzettare, pretzettare (L), precettare, pretzettare (N),
appretzettai, pretzettai, precettai (C), prizzittŕ (S), pricittŕ,
prizittŕ (G) precettato
pp.
agg. [person
bound over, sommé de payer, preceptuado, vorgeladen]
pretzettadu (L), pretzettau (NC), prizzittaddu (S), pricittatu,
prizittatu (G) // dis pretzettadas (C) “giorni p. dal Signore” precettazione
sf.
[obligation,
sommation, preceptuación, Vorladung]
pretzettada (L), pretzettassione (LN), pretzettatzioni (C),
prizzettazioni (S), pricittazioni, prizittazioni (G) precetto
sm.
[precept,
précepte, precepto, Vorschrift]
precettu, pretzettu (LN), precettu, pretzettu (C), prizzettu (S),
prizettu, pricettu, apprizettu, avvincu, dittŕmini (G) // festas de
pretzettu (LNC) “feste di p.” precettore
sm.
[preceptor,
précepteur, preceptor, Privatleher]
pretzettore, mastru (LN), pretzettori, precettori, maistu (C),
prizzettori, masthru (S), prizettori, pricettori, mastru (G) precipitare
vt.
vi. [to
precipitate, précipiter, precipitar, hinabstürzen]
pretzipitare, istrampare, trabentare, attrabentare, falare, růere (lat.
RUERE), růere a istrŕmpinu, codulare, ispentumare, isperrumare,
derroccare (cat. sp. derrocar),
alliare (p. con impeto) (L),
trabentare, issussiare, iscameddare, istrampare, iscassiddare, růghere,
irbatticare (N), arrui, orrui, sperrumai, scabiossai (cat.
escabussar), sperefundai, derroccai, sdorroccai, sderroccai,
isorroccai, isciarroccai, sciarroccai, sciorroccai, sciusciai,
scaviossai, spentumai, sgarroppai (C), prizzipitŕ, caggě, trabintŕ,
irruccŕ, isthrampŕ (S), prizipitŕ, pricipitŕ, strampŕ, strapintŕ,
ruccŕ, sduŕ, sdirruccŕ (Lm) (G) precipitato
pp.
agg. [precipitate,
précipité, precipitado, herabgestürzt]
pretzipitadu, istrampadu, trabentadu, faladu, ruttu, ispentumadu,
isperrumadu, derroccadu, alliadu (L), trabentau, issussiau, iscassiddau,
iscameddau, ruttu, istrampau (N), arruttu, orruttu, sperrumau,
sperefundau, derroccau, sdorroccau, scabiossau, sciarroccau, sciorroccau,
sciusciau, spentumau, sgarroppau (C), prizzipitaddu, caggiuddu,
trabintaddu, irruccaddu, isthrampaddu (S), prizipitatu, pricipitatu,
strampatu, strapintatu, sduatu sdirruccatu
(Lm), trapintatu (Lm) (G) precipitazione
sf.
[precipitation,
précipitation, precipitación, Stürzen]
trabentadura, falada, rutta, ispentumadura, apprettu m.
(sp. aprieto) (L), trabentadura, issůssiu m.,
issussiadura (N), pressi, attruppégliu m.
(C), prizzipitazioni (S), prizipitazioni, strampata, sduata,
strapintatura, prissichina (G) precipitosamente
avv.
[rashly,
précipitamment, precipitosamente, überstürzt]
in presse, cun apprettu, a palafua, a perdijinu, a s’isprŕmminu, a
buleu (L), in presse, chin apprettu, inarboradas, chin issůssiu (N), in
pressi, cun attruppégliu (C), prizzipitosamenti (S), impressa, a
carabussulinu, in un bolu (G) // fuire a perdijinu (L) “fuggire p.” precipitoso agg.
[headlong,
précipité, precipitoso, steil]
pretzipitosu, fogosu, trabentosu, impressadu (L), focosu, trabentosu,
impressiu (N), impressiu, attruppelliau, spendulanti (C), prizzipitosu,
furriosu, imprissaddu (S), pricipitosu, prizipitosu, impitosu,
attravanatu, affruddulatu (G) precipizio
sm.
[precipice,
précipice, precipicio, Absturz]
trabentu, ispéntumu (probm.
prerom.), isperrumadorzu, ispérrumu, istrůmbulu, istrumpu,
iscameddu, trčmene (lat. TREMEN),
iscadriadorzu, ischervigadorzu, valavoju, calancone, raina f.,
pčlcia f. (lat.. SPECULA), ribba f.,
derroccu, irroccu, percossu, pretzipěssiu (L), issůssiu, troccu,
borroccu, gorroppu (prerom.), istrumpu, iscameddadorju, iscameddu, tremenile, ischérbicu,
gisterru (lat. CISTERNUM),
suluda f., suludra f.,
impercadorju , iscafa f., iscassiddadura f., isperrumadorju,
traventu, terrisecatu (N), spérrumu, spantumu, spéntumu, spéntima f.
spéntimu, barroccu, scabiossu, sperefundu, spéndula f.,
sciusciu, trémini, scafa f. (lat.
SCAPHA), sciarroccu, sciorroccu, derroccu, irdorroccu, sderroccu,
sdorroccu, garroppu (C), prizzipěziu, ischameddu, trabentu, ischuddaddňggiu
(S), pricipěziu, prizipěziu, troncacoddu, palcussu, spčntumu, scafa f.,
trapentu (G) precipuo
agg.
[main,
principal, precipuo, wesentlich]
pertzipu (ant.) (L), printzipale (LN), principali (C), prinzipari
(S), prinzipali (G) precisamente
avv.
[precisely,
précisément, precisamente, genau]
pertzisamente (L), pretzisamente (LN), precisamenti, asserru-asserru
(C), prizzisamenti (SG) precisare
vt.
[to
specify, préciser, precisar, genau angeben]
pertzisare, pretzisare (L), precisare, pretzisare (N), precisai (C),
prizzisŕ (S), prizzisŕ, precisŕ (G) precisato
pp.
agg. [specified,
précisé, precisado, genau angegeben]
pretzisadu (L), pretzisau (N), precisau (C), prizzisaddu (S), prizzisatu,
precisatu (G) precisazione
sf.
[specification,
explication, aclaración, genau Angabe]
pretzisada (L), pretzisassione (LN), precisatzioni (C), prizzisazioni
(S), prizzisazioni, precisioni (G) precisione
sf.
[precision,
précision, precisión, Genauigkeit ]
pretzisidade (L), pretzisione (LN), precisioni (C), prizzisioni (S),
prizzisioni, precisioni (G) preciso
agg.
[careful,
précis, preciso, genau]
pertzisu, pretzisu, pritzisu, cheppare, parinale, parinzu, impintu,
linteppintu, lintu e pintu, pintellintu (L), percisu, pertzisu, precisu,
pretzisu, paris, pčrpere, pentifilau, pintefilau (N), precisu, paris,
pentifilau, uguali (C), prizzisu, uguari (S), prizzisu, precisu, gŕliu
(G) precitato
agg.
[above
mentioned, précité, antes citado, obenrwähnt]
lumenadu prima (L), lumenau prima (N), nomenau prima (C), dittu primma
(S), numinatu innanzi (G) preclaro
agg.
[illustrious,
illustre, preclaro, vortrefflich]
de valore (L), de balore (N), de valori (C), di varori (S), di valori
(G) precludere
vt.
[to
preclude, barrer le chemin, impedir, sperren]
impedire, proibire, tancare (cat.
tancar), serrare (sp. cerrar) (LN),
serrai, impediri, tancai (C), impidě, pruibbě (S), impidě, pruibbě
(G) preclusione
sf.
[preclusion,
bâclage, impedimento, Verhinderung]
impedimentu m., tancadura,
serradura (LNC), impidimentu m.,
pruibbizioni (S), pruibbizioni, impidimentu m.,
impidu m., impindeu m.
(G) precluso
pp.
agg. [precluded,
barré, impedido, sperrt]
impedidu, proibidu, serradu, tancadu (L), impediu, proibiu, serrau,
tancau (NC), impididdu, pruibbiddu (S), pruibbitu, impidutu (G) precoce
agg.
mf. [precocious,
précoce, precoz, frühreif]
premidiu, primadiu (lat. PRIMITIVUS), primmŕriu, primarincu, cabidianu (lat.
CAPUT) (L), primidibu (N), cabudianu, cabudraxu, primarengu,
primariu (C), antizzipaddu, primaddiu (S), primatiu, primmatěcciu,
primmarincu, antizzipaddu (Cs),
primmadděcciu (Cs) (G) precocemente
avv.
[precociously,
précocement, precozmente, vor der Zeit]
a primadiu, prima de s’ora (L), a primadibu (N), a cabudianu, prima de
s’ora (C), in primaddiu, antizzipaddamenti (S), in antizzěpu (G) precocitŕ
sf.
[precocity,
précocité, precodidad, Frühreife]
antětzipu m., primadiu m.,
primore m. (L), primore m. (N),
primori m., antěcipu m.
(C), primaddia, antězzipu m.
(S), antězzipu m. (G) precognizione
sf.
[precognition,
préconnaissance, precognición, Vorkenntnis]
connňschere prima m.,
intzertu m. (LN), ŕrviu m., arviadura (C), sintori m.,
seru m. (S), sintori m.
(G) preconcetto/1
sm.
[preconception,
préjugé, prejuicio, Vorurteil]
pregiuděsciu, uncu (L), prezuděssiu (N), pregiudětziu (C), pregiuděziu
(S), palghjuděziu (G) preconcetto/2
agg.
[preconceived,
préconçu, preconcebido, vorgefasst]
avvertidu (L), abbértiu (N), avvértiu (C), avvirthuddu S), avviltutu
(G) preconizzare
vt.
[to
foretell, préconiser, preconizar, voraussagen]
annuntziare, fŕghere ischire (L), annuntziare, fŕchere ischire (N),
annuntziai, fai sciri (C), annunziŕ, fŕ cunniscě (S), annunciŕ, fŕ
cunniscě, spalisŕ (G) precordi
sm.
pl. [praecordia,
région précordiale sing.,
entrańas, Präkordialgegend sing.]
gianna de s’ŕnima f. sing.,
intragnas f. pl. (sp. entrańas) (L),
intrannas f. pl., janna de
s’ŕnima f. sing. (N),
intragnas f. pl., věsceras f.
pl. (C), intragni f. pl. (S),
pricogghj (G) precorrere
vt.
vi. [to
precede, devancer, preceder, vorauslaufen ]
cůrrere a innante, colare, antitzipare (LN), curri innantis, anticipai
(C), currě addananzi, antizzipŕ (SG) precursore
sm.
[precursor,
précurseur, precursor, Vorläufer]
antitzipadore (LN), anticipadori, cabudianu (lat. CAPUT) (C), antizzipadori (SG) preda
sf.
[prey,
proie, presa, Beute]
preda, pisca, fura, bottinu m. (L),
fura, ispěnnicu m., pisca,
buttinu m. (N), preda, prea (lat.PRAEDA),
fura, bottinu m. (C), bottinu m.,
fura, cazza (S), preda, buttinu m.,
furazzina (G) predare
vt.
[to
plunder, piller, robar, erbeuten]
furare (lat. FURARE), irrobare
(it. derubare x sp. robar),
aggarrare, appresare (cat. sp.
apresar), iscalambrare, istaffare (sp.
estafar), isgrattiare (L), furare, irrobare, aggarrare, accrassare
(N), appresai, ciappai (piem. ciapč),
staffai, arpiai (cat. arpar),
sartillai (C), furŕ, pigliŕ a fozza, arrubbŕ, rampiggiŕ, pisanŕ
(S), pridagghjŕ, furŕ, sgraffignŕ, arrubbŕ (G) predato
pp.
agg. [plundered,
pillé, robado, erbeutet]
furadu, irrobadu, aggarradu, appresadu, istaffadu, isgrattiadu (L),
furau, irrobau, aggarrau, accrassau (N), appresau, ciappau, staffau,
arpiau, sartillau (C), furaddu, arrubbaddu, rampiggiaddu, pisanaddu (S),
pridagghjatu, furatu, sgraffignatu, arrubbatu (G) predatore
sm.
[plunderer,
pillard, robador, Räuber]
furone (lat. FURO, -ONE),
furadore, ladru, irrobadore, aggarradore (L), furone, irrobadore, ladru,
aggarradore, accrassadore (N), appresadori, staffadori, arpiadori,
sartilladori (C), ladru, rampiggiadori (S), pridagghju, latru, furoni
(G) predecessore
sm.
[predecessor,
prédécesseur, predecesor, Vorgänger]
su de prima (LNC), lu di primma, lu d’innanzi (SG) // magghjori m.
pl. (G) “i p., gli
antenati” predella
sf.
[predella,
estrade, peana, Podest]
peana, peagna, piagna (cat. peanya)
(L), predella, pedana, térima (N), palacadira, peagna, scambellu m.
(cat. escambell), terima (sp.
tarima) (C), predella, pidagna (S), pidana (G) predellino
sm.
[footboard,
marchepied, estribo de coche, Trittbrett]
banchittu (L), iscanneddu (N), banchittu (C), banchettu (S), banchittu
(G) predelluccia
(a) md.
[astride,
porter sur les poignets entrelacés, llevar un nińo sentado en las
manos entrelazadas, rittlings]
a palacadrea, a isposella, a s’isposedda (L), a palaseddu, a catra,
a cŕtara, a cratta, a palacoddu (N), a palacadira, a palacardiga, a
palicoddis (C), a para, a coddu (S), a pala, in coddu (G) // sčtzere a
s’isposella, a s’isposedda (L) “sedere a cavallo come le spose”; gěghere a s’isposella (L) “incrociare
le mani e traspostare una persona seduta su di esse” predestinare
vt.
[to
predestine, prédestiner, predestinar, prädestinieren]
predestinare (LN), predestinai (C), pridisthinŕ (S), pridistinŕ (G) predestinato
pp.
agg. [predestined,
prédestiné, predestinado, prädestiniert]
predestinadu, sinnadu, astradu (L), predestinau (NC), pridisthinaddu
(S), pridistinatu (G) predestinazione
sf.
[predestination,
prédestination, predestinación, Vorherbestimmung ]
predestinassione, sorte (lat. SORS,
SORTIS), fadu m. (lat. FATUM),
ura (lat. AUGURARE), sinnadura
(L), predestinassione, sorte, sinzau m.
(N), sorti, ventura (C), pridisthinazioni, sorthi, fadda (S),
pridistinazioni, solti, aura (G) predeterminare
vt.
[to
predetermine, prédéterminer, predeterminar, vorausbestimmen]
istabilire dae prima (LN), istabiliri de prima (C), isthabirě primma
(S), indicě innanzi, appuntŕ innanzi (G) predetto
pp.
agg. [above-mentioned,
prédit, predicho, vorgenannt]
nadu prima (L), nau prima (NC), dittu primma (SG) prediale
agg.
mf. [praedial,
prédiale, predial, Grund...]
prediale, de su cunzadu (de su podere, de su possessu) (L), de su cunzau
(de su podere, de su possessu) (N), de su cungiau (de su poderi, de su
possessu) (C), di lu prédiu (di lu pussessu) (S), pridiali, di lu
pussessu (G) predica
sf.
[sermon,
sermon, sermón, Predigt]
préiga, prédica (L), prédica, préica, preca (N), prédica (C), prédigga
(S), prčdica, prčdigga (Cs) (G) // sa préiga de minciudu (L) “p.lunga e senza sostanza”; Segundu sa trona sa préiga (prov.-L)
“A seconda del pulpito la p.”;
Cunfolma la ‘jenti la prčdica (prov.-G) “Secondo
la gente la p.” predicare
vt.
vi. [to
preach, pręcher, predicar, predigen]
preigare (lat. PRAEDICARE),
predicare (it. o sp. predicar) (L),
predicare, preicare, precare (N), predicai, pedricai, sermonai, stronai
(C), prediggŕ, pridiggŕ (S), pridicŕ (G) predicato
sm.
[predicate,
prédicat, predicado, Prädikat]
preigadu (L), predicau, preicau, precau (N), predicau, pedricau, stronau
(C), predicaddu, pridiggaddu (S), pridicatu (G) predicatore
sm.
[preacher,
prédicateur, predicador, Prediger]
preigadore (L), predicadore, preicadore (N), predicadori (C),
prediggadori, pridiggadori (S), pridicadori (G) predicazione
sf.
[preaching,
prédication, predicación, Predigen]
préiga, preigada, preicascione, preigadura (L), préica, preca,
precadura (N), prédica (C), prédigga, prediggadoria, prediggazioni
(S), prčdica (G) predicozzo
sm.
[lecture,
sermon, sermoncillo, Strafpredigt]
briga f., léggida de vida f.,
samunada de conca f. (L),
briga f., picchiada f., letta de
bida f., ammiada f.
(N), strůnciu, strattallada f.,
abbrůnchiu (C), briadda, ivvrunziadda, ivvŕppiu (S), accittu, briata f.,
discara f., missamanu, strau
(G) prediletto
agg.
[favourite,
bien-aimé, preferido, bevorzugt]
preferidu, caru, istimadu (L), preferiu, istimau, caru (N), preferiu,
stimau, caru (C), prifiriddu, sthimaddu, caru (S), prifirutu, cěcciu,
inzunzedda f., puddu biancu
(G) // Lu fiddolu di la pudda bianca (G) “Il
figlio della gallina bianca (il p.)” predilezione
sf.
[predilection,
prédilection, predilección, Vorliebe]
preferčntzia, preferu m., istima, appicchirionu m.
(L), preferčntzia, istima (N), preferčntzia, stima (C), prifirčnzia,
prifirimentu m.. isthima (S), prifirčnzia,
stima (G) prediligere
vt.
[to
prefer, chérir, preferir, bevorzugen]
preferire, prefčrrere, istimare, seberare (L), preferire, prefčrrere,
isseperare, istimare (N), preferri, stimai, scioberai (C), prifirě,
isthimŕ (S), prifirě, stimŕ (G) predio
sm.
[property,
propriété, predio, Besitzung]
pédriu, prédiu (cat. predi; sp.
predio), priedu, cunzadu (lat.
CUNEARE), podere (sp. poder),
grusu, possessu (L), cunzau, podere, possessu, binca f. (cat. sp. finca) (N), prédiu, cungiau, poteri, possessu (C), prédiu,
puderi, pussessu (S), prédiu, pussessu (G) // appedriare (L) “gravare
di tasse i terreni agricoli”; pedriale (L) “tassa su p., sui
possedimenti agricoli” predire
vt.
[to
foretell, prédire, predecir, voraussagen]
indovinare, intzertare, annuntziare, profetizare, istroligare,
astroligare (p. consultando gli
astri) (L), indovinare, intzertare, profetizare, annuntziare (N),
profetizai, strologai (C), induvinŕ, isthruriggŕ, prufitizŕ (S),
predicě, pridicě, prufetizzŕ, strulacŕ (G) predisporre
vt.
[to
predispose, prédisposer, predisponer, vorbereiten]
ammaniare, ammanitzare, approntare (sp.
aprontar o it.), predispňnnere (L), ammaniare, arremangare, predispňnnere
(N), parai (cat. parar), approntai, preparai (C), pridipuně, appruntŕ, priparŕ,
attrippŕ (S), predispuně. priparŕ, appruntŕ, impruntŕ, parŕ (G) predisposizione
sf.
[predisposition,
prédisposition, predisposición, Anlage]
predisposissione, apparitzadura, ammŕniu m.;
inclinassione (L), predisposissione, disposidura, arremangadura;
incrinadura (N), approntadura, preparatzioni, paradura; incrinatzioni
(C), pridipusizioni, appruntamentu m.; incrinazioni (S), predispusizioni, improntu m.,
priparazioni; inclinazioni (G) predisposto
pp.
agg. [predisposed,
prédisposé, predispuesto, anfällig]
ammaniadu, ammanitzadu, indinnadu, predispostu (L), predispostu,
ammaniau, arremangau (N), parau, approntau, preparau (C), pridiposthu,
appruntaddu, preparaddu, attrippaddu (S), predispostu, priparatu,
appruntatu, impruntatu, paratu (G) predizione
sf.
[prediction,
prédiction, predicción, Voraussage]
profetizu m. (L), profetzia, indovinadura (LNC), prufizia, isthrůriggu
m. (S), profezia,
strulacamentu m. (G) predominante
agg.
mf. [predominant,
prédominant, predominante, vorwiegend]
dominante, binchidore (LN), dominanti, bincidori C), priduminanti,
vinzidori (S), magghjori, vincidori (G) predominare
vi.
[to
predominate, prédominer, predominar, vorherrschen]
dominare, běnchere, cumandare (LN), dominai, binci, cumandai (C),
priduminŕ, vinzě (S), duminŕ, vincě, cumandŕ (G) predominio
sm.
[predominance,
prédominance, predominio, Vorherrschen]
dominassione f., běnchida f., cumandu
(LN), doměniu, běncida f.,
primatzia f. (C), priduměniu
(S), preduměniu, magghjoritai f. (G) predone
sm.
[marauder,
pilleur, ladrón, Räuber]
furone (lat. FURO, -ONE),
ladrone, irrobadore (LN), furoni, ladroni, appresadori (C), ladru,
ladroni, rampiggiadori (S), predoni, predagghju, pridagghju, latru,
furoni (G) // Proddones pl. (N)
“nomignolo dato ai Dorgalesi;
probm.lat. PRAEDO, -ONIS - Pittau” preesistente
p.
pres. agg. mf. [pre-existent,
préexistant, preexistente, vorherbestehend]
chi esistit dae prima (LN), chi esistit de prima (C), prisisthenti (S),
preesistenti (G) preesistenza
sf.
[pre-existence,
préexistence, preexistencia, Präexistenz]
esistčntzia dae prima (LN), esistčntzia de prima (C), prisisthčnzia
(S), preesistčnzia (G) preesistere
vi.
[to
pre-exist, préexister, preexistir, präexistieren]
esěstere dae prima (LN), esistiri de prima (C), prisisthě (S),
preesistě (G) prefabbricare
vt.
[to
pre-fabricate, préfabriquer, prefabricar, vorfertigen]
fraigare dae prima (L), fravicare dae prima (N), fabbricai de prima (C),
frabbiggŕ prima (S), fraicŕ innanzi (G) prefabbricato
pp.
agg. [pre-fabricated,
préfabriqué, prefabricado, vorgefertigt]
fraigadu dae prima (L), favricau dae prima (N), fabbricau de prima (C),
frabbiggaddu prima (S), fraicatu prima (G) prefazione
sf.
[preface,
préface, prefacio, Vorwort]
prefassione, istérrida, intradura (L), prefassione, porrogu m.,
istérria, intradura (N), prefatzioni (C), prefazioni (S), prifazioni
(G) preferenza
sf.
[prefrence,
préférence, preferencia, Vorliebe]
preferčntzia, preferu m., punna, punnada, punnica, primore m.
(sp. primor), prefertu m. (L),
preferčntzia (NC), prifirčnzia (SG) preferibile
agg.
mf. [preferable,
préférable, preferible, vorzuziehend]
preferěbile, mezus de (LN), preferěbili (C), prifirěbiri (S), prifirěbbili
(G) preferibilmente
avv.
[preferably,
préférablement, preferiblemente, lieber]
preferibilmente (L), chin preferčntzia (N), preferibilmenti (C),
prifiribiimmenti (S), prifiribbilmenti, meddu di (G) preferire
vt.
[to
prefer, préférer, preferir, vorziehen]
preferire, prefčrrere, punnare (lat.
PUGNARE) (L), preferire, prefčrrere (N), preferiri, preferri (C),
prifirě (SG) preferito
pp.
agg. [favourite,
préféré, preferido, bevorzugt]
preferidu, prefertu, punnadu (L), preferiu (NC), prifiriddu (S),
prifirutu (G) // cocchi, chicchilittoni, dduddu (C) “il p. di casa” prefettizia
sf.
[frock-coat,
redingote, levita, Gehrock]
prefettětzia (LNC), prefettězia (S), priffettězia (G) prefettizio
agg.
[prefectorial,
préfectoral, prefectoral, Präfektur...]
de su prefettu -o (LN), de su prefettu (C), prefittěziu (S), priffittěziu
(G) prefetto
sm.
[prefect,
préfet, prefecto, Präfekt]
prefettu -o, -a (L), prefettu, -o (N), prefettu (C), prefetta, prefettu
(S), preffettu (G) prefettura
sf.
[prefecture,
préfecture, prefectura, Präfektur]
perfettura (L), prefettura (LNCS), priffittura (G) prefica
sf.
[hired
female mourner, pleureuse, plańidera, Klageweib ]
attittadora, ammuttadora, dolidora, dolimadora (L), attittadora,
cantadora a mortu (N), attittadrixi, attittadora (C), attittadora,
accunurthadora (S), attittadora, tittadora, dulidora, pignidora, piagnona
(Lm) (G) // fŕghere
mammuttinu (L) “accompagnare con lamenti e sospiri il canto della
p.”; attittŕ (S)“piangere
lamentoso delle p.” prefěggere
vt.
[to
prefix, déterminer, prefijar, festsetzen]
propónnersi (L), si propňnnere (N), si proponni (C), prifiggě (S),
prifigghj’ (G) prefiggimento
sm.
[fixing,
propos, propósito, Vorhaben]
propósitu (LNC), prifiggimentu (S), prifigghjmentu (G) prefigurare
vt.
[to
prefigure, préfigurer, prefigurar, symbolisch ankündigen]
figurare, immaginare (L), figurare, immazinare (N), figurai, immaginai
(C), prifigurŕ, immaginŕ (S), prifigurŕ, immagghjnŕ (G) prefisso
sm.
[prefix,
préfix, prefijo, Präfix]
perfissu (L), prefissu (LNCS), prifissu (G) pregadio
sm. zool. vds. mŕntide pregare
vt.
[to
pray, prier, rezar, beten zu]
pregare (lat. PRECARE),
preghiare, presciare (ant.),orassionare, arresare, resare (sp. rezar) (L), precare, precadorare, prechiare, rasare,
orassionare (N), pregai, resai, arresai (C), prigŕ, arrasŕ (S), pricŕ
(G) // Su tantu pregare est malisprésciu (prov.-L) “Il
tanto p. č causa di disprezzo”; Precae pro su binu ca s’abba jŕ
benit a sa sola (prov.-N) “Pregate
per il vino ché l’acqua arriva da sola”; Chini non scit pregai
non bandit in mari (prov.-C) “Chi
non sa p. non vada per mare”; A prigŕ s’anda in gésgia (prov.-S)
“A p. si va in chiesa”; Ca
no po’ pacŕ préchia (prov.-G) “Chi non puň pagare preghi” pregevole
agg.
mf. [valuable,
estimable, apreciable, wertvoll]
appressiadu, de valore, nódidu (L), d’appressiare, de balore, nótitu
(N), appretziau, de valori, nódiu, nóidu, nodiu, noriu (C), priziaddu,
appriziaddu (S), priziatu, appriziatu, di valori, di primori (G) pregevolmente
avv.
[valuablely,
estimablement, apreciablemente, kostbar]
appretziabilmente, cun prétziu (L), chin préssiu (N), cun prétziu
(C), cun préziu (S), cun appréziu (G) preghiera
sf.
[prayer,
pričre, plegaria, Gebet]
pregadoria, plegaria (ant.), pregaria (sp. plegaria), pregheria (it.
ant. pregheria), pregu m.,
preghiera, resu m. (sp. rezo), mizares
(ant.) m. pl. (L), arresa, preca, precadoria, preghiera, precatoria,
prechera, preconzu m., preicadoria, precu m. (N),
pregadoria, pregŕria, resu m.,
arresu m., pěsparras pl., orotzionis
pl. (C), prighiera, prigadoria, arresu m. (S), precaduria, pricaduria, pricheria, precadura, risponsóriu m.,
risponsu m. (G) // iscumpossňrios m. pl. (L) “p. particolare per
ritrovare gli oggetti smarriti”; trintarju m. (N) “trenta
giorni di p.”; offětziu m. (C)
“libro dell p.; lat. OFFICIUM”;
Fizos de precadoria, fizos de malanconia (prov.-N) “Figli
di p. (per la cui nascita si č fatto voto ad un santo), figli di
sofferenza” pregiare
vt.
[to
appreciate, estimer, apreciar, schätzen]
presiare, pressiare, appressiare, prejare (L), appressiare (N),
appretziai (C), priziŕ, appriziŕ (S), priziŕ, appriziŕ, prisgiŕ, fŕ
gala (G) pregiato
pp.
agg. [esteemed,
estimé, apreciado, wertvoll]
pressiadu, appressiadu, prejadu (L), appressiau, istimau (N), appretziau
(C), priziaddu, appriziaddu (S), priziatu, appriziatu, prisgiatu (G) pregio
sm.
[esteem,
valeur, mérito, Vorzug]
appretziadura f., prétziu (sp.
precio), préssiu, preju
(tosc. ant. pregio), giudu, vŕglia
f., primore (sp. primor) (L),
préssiu (N), appretzu, prétziu, primori (C), prégiu, préziu, varori,
doda f. (S), appréziu, dota f.,
priziositai (G) pregiudicare
vt.
[to
prejudice, préjudicier, prejuzgar, beeinträchtigen]
pregiudicare, nňghere (lat. NOCERE), fagher dannu, cumproměttere (L), prezudicare, nňchere,
rughinare, facher dannu, cumproměttere (N), pregiudicai, noxi, fai
dannu, cumpromitti (C), prigiudiggŕ, pregiudicŕ, cumprumittě (S),
palghjudicŕ, cumprumittě (G) pregiudicato
sm.
pp.
agg. [prejudged,
repris de justice, prejuzgado, Vorbestrafte]
pregiudicadu (L), prezudicau (N), pregiudicau (C), pregiudicaddu (S),
palghjudicatu (G) pregiudiziale
agg.
mf. [prejudicial,
préjudiciel, prejudicial, präjudiziell]
pregiudissiale, pregiudisciale (L), prezudissiale (N), pregiuditziali
(C), pregiudiziari (S), preghjudiziali (G) pregiudizio
sm.
[prejudice,
préjudice, prejudicio, Vorurteil]
pergiuděsciu, pregiuděsciu, pregiuděssiu (L), prezuděssiu (N),
pregiudětziu (C), pregiuděziu (S), preghjuděziu, palghjuděziu (G) //
pňnnere in pregiuděsciu (L) “mettere
nei guai” pregnante
p.
pres. agg. mf. [pregnat,
prégnat, preńado, schwanger]
imprinzadore, inciuppidore (L), imprinzadore, abbůrbiu (N), pringiadori,
impippidori (C), improssimadori, inciuppidori (S), imprignadori,
impagnadori, calcu (G) pregno
agg.
[pregnat,
plein, preńado, getränkt]
prinzu (= it.), prinkiu (ant.),
rŕidu (lat. GRAVIDUS),
pienu (lat. PLENUS), próssimu
(lat. PROXIMUS), inciuppidu,
ammuffa-ammuffa (L), prinzu, prenu, abbůrbiu, grŕidu, próssimu (N),
prěngiu, prenu, cŕrrigu, impippiu (C), pienu, inciuppiddu, grŕbiddu
(S), pregnu, grŕidu, imprignatu, impagnatu (G) prego
escl.
[that’s
all right, pas de quoi, no hay de qué, bitte]
non b’at ite (LN), pregu (C), prego (SG) pregone
sm.
[edict,
édit, edicto, Edikt]
pregone (sp. pregón), bandu,
bragone (L), precone, pricone, bandu (N), pragoni, pregoni, bandu (C),
bandu, affissu (S), bandu, bŕndiu (G) // pregonare, appregonare (L),
pregonai, appregonai (C) “avvisare
mediante p., bandire; sp. pregonar”; pregonadore (L), pregoneri
(LC) “banditore; cat. pregoner; sp. pregonero” pregustare
vt.
[to
foretaste, goűter d’avance, saborear de antemano, im voraus kosten]
assazare, tastare (cat. tastar),
attastare (LN), assaggiai, tastai (C), assaggiŕ, attasthŕ (S),
assagghjŕ, tastŕ, attastŕ, fŕ la salia (G) preistoria
sf.
[prehistory,
préhistoire, prehistoria, Prähistorie]
preistňria, anteistňria (L), preistňria (NC), preisthória (S),
preistňria, priistňria (G) preistorico
agg.
[prehistoric,
préhistorique, prehistórico, prähistorisch]
preistóricu (LNC), preisthóricu (S), preistňricu (G) prelato
sm.
eccl. [prelate,
prélat, prelado, Prälat]
preladu (it. o sp. prelado),
prelatu, preěderu (lat. PRAEBYTER)
(L), prelatu, prelau, pride, préide (tosc.
ant. preite) (N), prelau, predi (C), preladdu, preddi (S), prelatu,
preti (G) prelatura
sf.
eccl. [prelacy,
prélature, prelacía, Prälatur]
preladura, prelatura (LN), prelatzia (sp. prelacía), preladura (C), preladdura (S), prelatura (G) prelazione
sf.
[pre-emption,
prélation, prelación, Vorkaufsrecht]
preferčntzia (LNC), prifirčnzia (SG) prelevamento
sm.
[drawing,
prélčvement, saca, Entnahme]
prelevamentu, leada f. (L),
prelevamentu, picada f.,
picadura f. (N), prelevamentu,
pigada f. (C), prerebamentu,
pigliadda f. (S), piddatura f., bucatura f.,
sfalcamentu (G) prelevare
vt.
[to
draw, prélever, sacar, entnehmen]
prelevare, leare (lat. LEVARE)
(L), prelevare,
picare (N), prelevai, pigai (C), prerebŕ, pigliŕ, ritirŕ (S), piddŕ,
bucŕ, sfalcŕ (G) prelevato
pp.
agg. [drawn,
prélevé, sacado, entnommen]
prelevadu, leadu (L), prelevau, picau (N), prelevau, pigau (C),
prerebaddu, pigliaddu, ritiraddu (S), piddatu, bucatu, sfalcatu (G) prelibatezza
sf.
[delight,
exquisité, exquisitez, Vorzüglichkeit]
liccanzia, liccanzadoria, licconia (it.
lecconia) (L), licconia, gutturria (N), scuisitesa, gulosia,
gutturria (C), ischisitčzia,
ischisiddčzia, liccardhumu m. (S), gulositai, liccaldůgghjni, liccaldumu m. (G) prelibato
agg.
[delicious,
exquis, exquisito, köstlich]
liccanzu, liccu, licchittu, prelibadu (L), liccanzu, licchisittu, petitu
(N), prelibau, scuisitu, gulosu (C), ischisitu, ischisiddu, liccardhu,
ganosu (S), licchittu, liccarissu, prilibatu, gulosu (G) prelievo
sm.
[drawing,
prélčvement, cobranza, Entnahme]
prelevamentu, leada f.,
leadura f., bogada f. (L),
prelevametu, picada f. (N),
prelevametu, pigada f. (C),
prerebamentu, pigliadda f (S),
piddatura f., bucatura f.,
sfalcatura f. (G) preliminare
agg.
mf. [preliminary,
préliminaire, preliminar, einleitend]
preliminare, de comintzu (LN), preliminari (C), preriminari (S), d’incumčnciu
(G) preliminarmente
avv.
[preliminarily,
préliminairement, preliminarmente, vorbereitend]
prima de tottu, prima de comintzare, in comintzu (LN), prima de
cumentzai (C), primma di ischuminzŕ (S), chena tanti smčsari, primma
di cuminciŕ (G) preludere
vi.
[to
introduce, préluder, presagiar, ankündigen]
cherrer nŕrrere, comintzare (LN), inghitzai, intzimiai, isprimitzai
(C), vuré dě, ischuminzŕ (S), vulé dě, impruntŕ, scuminciŕ (G) preludio
sm.
[prelude,
prélude, preludio, Präludium]
incomintzu, comintzu, abbertura f.
(L), cumintzu, printzěpiu (N), cumentzu, inghitzu, prelůdiu (C), prelůdiu,
ischumenzu, prinzěpiu (S), incumčnciu, improntu, insunata f. (G) prematuramente
avv.
[prematurely,
prématurément, prematuramente, vorzeitig]
innanti de su tempus, prima de s’ora, primadiu (L), prima de su tempus,
prima de s’ora, primadibu (N), innantis de su tempus, innanti de
s’ora (C), antizipaddamenti, primma di l’ora (S), antizzipatamenti,
primma di l’ora (di lu tempu) (G) // aurthignu (S)“detto
dell’animale nato p.” prematuro
agg.
[premature,
prématuré, prematuro, vorzeitig]
primadiu (lat. PRIMITIVUS) (L),
primadibu (N), cabudraxu, cabudianu, primarengu, autitzu (C),
antizzipaddu, primaddiu (S), primatiu, primarincu, calŕcciu, antizzipaddu (Cs), chi no
č ancora cumpritu (cottu) (G) premeditare
vt.
[to
premeditate, prémčditer, premeditar, sinnen auf]
pensare prima, ordinzare (lat. *ORDINIARE), trassare (cat.
trassar: sp. trazar) (L), pessare prima, trassare, ordiminzare (N),
premeditai, ordingiai, trassai (C), premeditŕ, intinziunŕ, ipprinittŕ
(S), miditŕ, impruntŕ (G) premeditatamente
avv.
[premeditatedly,
avec préméditation, premeditadamente, vorsätzlich] apposta (sp. apuesta),
appostadamente, appostamente, cun intentzione, a trassa (L),
appostamente, apposta, chin intentzione (N), appostadamenti, apposta,
appostamenti (C), appostha, cun intinzioni (S), apposta, cun intinzioni
(G) premeditato
pp.
agg. [premeditated,
prémédité, premeditado, vorbedacht]
pensadu prima, ordinzadu, trassadu, delentinu, deléntinu (L), pessau
prima, trassau, ordiminzau (N), premeditau, ordingiau, trassau,
delentinu (C), premeditaddu, intinziunaddu (S), miditatu, impruntatu,
vulutu, fattu apposta (G) premeditazione
sf.
[premeditation,
préméditaion, premeditación, Vorbedacht]
propósitu m., intentzione, ordiminzu m.,
trassa (cat. trassa; sp. traza) (LN),
propósitu m., intentzioni,
orděngiu m., trassa (C),
premeditazioni, intinzioni, intinziunamentu m. (S), miditazioni,
impruntatura, intinzioni (G) premere
vt.
vi. [to
press, presser, apretar, drücken]
prčmere, prčmmere (lat. PREMERE),
abbattigare, cattare (lat.
COACTARE), abbarrigare, carcare, craccare, calcare (lat.
CALCARE), frěnghere (L), apprettare, catticare, iscarchiare,
appedicare, aggogotzare, imbatticare (N), premi, prémmiri, piggiai (it.
pigiare), appiggiai, craccai, carcai, incraccai, (C), prissŕ,
incalchŕ, apprittŕ, abbattiggŕ (S), primě, abbatticŕ, appatticŕ,
impatticŕ, apprittŕ, incalcŕ (G) // isticchire (L) “p.,
pressare la terra attorno alla pianta che si č messa a dimora” premessa
sf.
[introduction,
prémisse, premisa, Voraussetzung]
istérrida (L), istérrida, porrogadura, porrogu m. (N), premissa (C), primissa (S), incumčnciu m. (G) premesso
pp.
agg. [previous,
cela posé, antepuesto, vorausschickt]
postu innantis (prima) (LN), postu innantis, preměttiu (C), primissu,
primittiddu (S), postu a innanzi (G) premettere
vt.
[to
premise, mettre avant, anteponer, vorausschicken]
pňnnere innantis (LN), poni innantis, preměttiri (C), primittě (S),
puně innanzi (G) premiabile
agg.
mf. [prizeable,
digne de prix, digno de premio, schätzbar]
de premiare (LN), de premiai (C), di premiŕ (S), primiŕbbili (G) premiare
vt.
[to
give a prize, récompenser, premiar, prämieren]
premiare (LN), premiai (C), premiŕ, primiŕ (S), primiŕ (G) premiato
pp.
agg. [given
a prize, récompensé, premiado, prämiert]
premiadu (L), premiau (NC), premiaddu, primiaddu (S), primiatu (G) premiazione
sf.
[prize-giving,
distribution des prix, reparto de premios, Prämierung
] premiadura,
premiassione (LN), premiatzioni (C), premiazioni (S), primiazioni (G) premice
agg.
mf. [squashing,
cassant entre les doigts, quebradizo, schwamming]
ispaccadittu, fattittu, isperraghe, dentighittu (L), déntiche, déntinu,
isperrache, iscarbiadore (N), tzaccadittu, sperradori (C),
ischicciaddittu, fattittu (S), prčmiciu, spiccatogghju, spiccaiolu (G) preminente
agg.
mf. [pre-eminent,
prééminent, preeminente, hervorragend]
primŕriu, primarzu (L), primarju (N), primŕriu (C), priminenti (S),
prinzipali, magghjori (G) preminenza
sf.
[pre-eminence,
prééminence, preeminecia, Vorrang]
primore m. (sp. primor) (LN),
primori m., preminčntzia (C),
priminčnzia (S), magghjoritai, primori m., celsittů (G) premio
sm.
[prize,
prix, premio, Prämie]
prémiu, pannu, galardone (ant.;
sp. galardón) (L), prémiu, pannu, viellassa (vie e lassa) (N), prémiu,
pannu (C), prémiu (SG) // prémiu (NC) “anche:
premuto” premito
sm.
med. [tenesmus,
épreinte, pujo, Drang]
prémida f., prémmida f., isprémida
f. (L), prémida f., prentu (N), cacciada f.,
prentu, sprémida f. (C), prémiddi
f. pl., tuzzinaddura f.
(S), prčmita f. (G) // a cussos e a prémidas (L) “a conati di vomito e con p.” premitura
sf.
[pressing.
pressage, presión, Drücken]
apprettadura, abbattigadura, abbŕttigu m., carcadura, acchittůliu
m., cuidadesa, intóniu m., ischeccheréddiu m., peguzu
m., punnicu m. (L), apprettadura, catticadura,
appedicadura, iscarchiadura (N), premidura, craccadura, appiggiadura
(C), prissaddura, abbattiggamentu m.,
apprittaddura (S), primitura, abbatticatura, incalcatura (G) premolare
sm.
anat. [premolar,
prémolaire, premolar, Prämolar]
casciale de nanti (cat.
caixal) (L), murale (sp. mural)
(L), casciali de ananti (C), casciara (di dananzi) f.
(S), massiddali (G) premonire
vt.
[to
premonish, prémunir, amonestar, (vorher) warnen]
avvertire, avvisare, ammunire, ammonestare (sp.
amonestar), addare (L), abbisare, abbertire, ammunire, attremenare
(N), avverti, avvisai, ammonestai (C), avvirthě (in antězipu), avvisŕ
(S), avviltě, siriŕ, addŕ (G) premonitore
sm.
agg. [premonitor(y),
prémonitore, premonitor, Warner]
avvisadore, ammunidore, ammonestadore (L), abbisadore, abbertidore,
ammunidore, attremenadore (N), avvisadori, avvertidori, ammonestadori
(C), avvisadori, avvirthidori (S), avviltidori, avvisadori, siriadori
(G) premonizione
sf.
[premonition,
prémonition, premonición, Weissagung]
avvisu m., avvertimentu m.,
ammunimentu m., ammonestu m. (L),
abbisu m., abbertidura,
ammunimentu m., attremenonzu m. (N), avvisu m., avvertčntzia,
ammonestu m. (C), avvisu m.,
avvirthimentu m., intuizioni
(S), avvisu m.,
sintori m., avviltimentu m.,
siriatura (G) premorienza
sf.
[predecease,
prédecčs, premoriencia, Vorsterben]
mňrrere prima m. (LN), morri
innantis m. (C), murě primma m.
(S), murě innanzi m. (G) premunire
vt.
[to
forearm, prémunir, precaver, vorher befestigen]
premunire, fortificare, difčndere (L), afforticare, riffortzare (N),
premuniri, fortificai, difendi (C), avvirthě, furthifiggŕ, premuně,
rinfuzzŕ (S), assigurŕ, fultivicŕ (G) premura
sf.
[care,
empressement, prisa, Eile]
presse (lat. PRESSE), pressada,
pressadura, coidadu m.,
cuidadu m. (sp. cuidado), cóidu
m., contivinzu m.,
contivizu m., incuru m., illistrida, indelleccu m.,
isvirgu m., isbrigu m., reminu m.
(probm. cat. remenar), assagna (sp.
sańa), indelittu m.,
premura (L), presse, premura, coidau m., contipizu m.
(N), pressi, premura, coidu, cóidu m.,
coiru m., cura, incuru m.,
cuidau m., coidau m., imperň m.,
tecoi m. (C), pressa, apprettu m.
(sp. aprieto), cuidaddu m., primura
(S), primura, cuidatu m.,
apprettu m., riminu m., currintina, sprčscia (Lm)
(G) // poni pressi (C) “porre
p.”; riminassi, piddassi apprettu (G) “darsi
p.” premurare
vt.
vi. [to
care, empresser, apresurar, Eile antreiben]
impressire, allestrire, contivizare, endiosare, pňnnere presse,
indelettŕresi (lat. DELECTARE),
reminare (probm. cat. remenar),
reminire (L), impressire, allestrare, contipizare, pňnnere presse (N),
pigai incuru, curai (C), imprissŕ, apprittŕ (S), apprissurŕ, cuidŕ,
smirŕ, svilgŕ, suddizzicŕ, piddassi apprettu (G) premurosamente
avv.
[with
care, avec empressement, apresuradamente, aufmerksam]
premurosamente, coidosamente, in presse, cun coidadu, cun contivizu, a
sa lestra, a pione (L), premurosamente, in presse, chin contipizu,
lestramente (N), premurosamenti, in pressi, cun cóidu, cun cura (C),
primurosamenti, in pressa (S), primurosamenti, cun cuidatu (G) premuroso
agg.
[solicitous,
empressé, apresurado, aufmerksam]
appremuradu premurosu, contipizosu, contivizosu, coidadosu, cuidadosu (sp.
cuidadoso), coidosu, corosu,
pressosu, allestridu, indelettadu, chisciosu (L), premurosu, coidadosu,
contipizosu (N), premurosu, impressiu, pressosu, coidadosu, coidosu,
coirosu, cuidadosu (C), primurosu, cuidaddosu (S), primurosu, cuidatosu
(G) // coidare (N) essere p.”; Cane pressosu catteddu chen’ojos
(prov.-L) “Cane p. cagnolino
cieco” premuta
sf.
[pressing,
pressée, apretada, Drücken]
abbattigada, apprettada (L), catticada, apprettada, iscarchiada,
appedicada (N) piggiadura, appiggiadura, craccadura, premidura (C),
prissadda, incalchadda (S), primuta, abbatticata, apprittata (G) premuto
pp.
agg. [pressed,
pressé, prensado, drückt]
prémidu, prettu, abbattigadu, carcadu (L), prémiu, apprettau, catticau,
carcau, iscarchiau, appedicau (N), prémiu, piggiau, appiggiau, craccau
(C), prissaddu, incalchaddu, ischicciaddu, abbattiggaddu, apprittaddu
(S), primutu, apprittatu, abbatticatu, abbattiggaddu
(Cs), appatticatu,
abbarratu, impattiatu (G) prendere
vt.
[to
take, prendre, tomar, nehmen]
leare (lat. LEVARE),
pigare (lat. PICARE),
aggarrare, aggantzare, tčnnere, pinnigare, ciucciare, neare, affuntčnnere,
prischiar,e leuare (ant.) (L),
picare, aggantzare, aggarrare, aggantzinare, lebare, prischiare,
arbastare, avastare (N), pigai, leai, liai, arrespigliai (C), pigliŕ,
agganzŕ, aggaffŕ (S), piddŕ, prindě (G) // a battellea (L) “dare
e p. contemporaneamente”;
a ti la leas in Nŕpolis! (L) “te
la prendi in quel paese!”; ispilidura f.
(L), pidda-pidda (G) “raccolta
collettiva di dolcetti e monetine che gli sposi gettano dalla finestra
in occasione del matrimonio”; le’ (LN) “prendi”;
leare sa iga (sa lega) (L) “p.
una decisione”; tezi! (L) “prendete!”; to’, toh (L) “prendi!,
tieni!”; a su pica-pica (N) “a chi prende di piů”; picare
a trémpinu, a tettemeche, picare ballassa, picare s’incurtziadorju
(N) “p. di peso, con lusinghe, p. confidenza, p. la scorciatoia”; si
picare su paliette (N) “andarsene,
congedarsi”; si picare sas terras de su papa (sos birdes) (N) “p.
via libera”; picare a unu a pualeddu (a pajoleddu) (N) “p.
uno a caldaietto, a paiuolino”; fai a manlea (C) “p.
e dare nel contempo; cat. a manlleu”; pigliŕ a la ischunfidadda
(S) “p. a
tradimento”; piglialla
a la riessa (G) “prenderla male”; Deus a chie nde dat e a
chie nde leat (prov.-L) “Dio ad alcuni dŕ e ad altri prende”; Chie non dat non leat (prov.-LN)
“Chi non dŕ non riceve”;
Mezus leare e pentěresi che si pentire e lassare (prov.-L) “Meglio p. e pentirsi che pentirsi e lasciare”; Ni pěglia che sóriggu
in agliora (S) “Ne prende come
un topo nell’aia”; Cal’č cunfrati pěddia candela (prov.-G) “Chi
č confratello prenda la candela”; Di lu maccu pěddan’una (prov.-G)
“Del matto prendine una” prendisole
sm.
[sun-suit,
bain de soleil, traje de sol, Strandanzug]
leasole (L), picasole (N), pigasoli (C), pigliasori (S), piddasoli (G) prenome
sm.
[praenomen,
prénom, nombre personal, Vorname]
lůmene, sambenadu (lat. SANGUEN),
sambenizu (L), lůmene, sambenau, sambenatu (N), nómini, sangunau,
appelliu (sp. apellido),
scattili (C), nommu, cognommu, sanghinaddu (S), sangunigghju, cugnommu
(G) prenotare
vt.
[to
book, retenir, prenotar, vormerken]
prenotare, apperaulare, imperaulare (p. a voce) (L), prenotare (N), prenotai (C), prinutŕ, apparaurŕ
(S), prenutŕ, apparaulŕ (G) prenotato
pp.
agg. [booked,
retenu, prenotado, reserviert]
prenotadu, apperauladu (L), prenotau (NC), prinutaddu, apparauraddu (S),
prenutatu, apparaulatu (G) prenotazione
sf.
[booking,
reservation, suscripción anticipada, Vormerkung]
prenotassione (LN), apparaguladura (N), prenotatzioni (C), prinutazioni
(S), prenutazioni (G) prensile
agg.
mf. [prehensile,
préhensile, prensil, greiffähig]
aggarradore (LN), aggaffadori (CSG) prensione
sf.
[prehension,
préhension, prensión, Greifen]
aggarru m., aggarradura (LN),
aggarradorju m. (N), aggaffadura, acciappadura, aggarradura,
pigamentu m. (C), aggaffaddura, agganzaddura (S), aggaffatura,
affarratura (G) preoccupante
p.
pres. agg. mf. [worrying,
préoccupant, preocupante, besorgniserregend]
preoccupante, anneadore (L), preoccupante, anneadore, pistichinzosu,
apporadore, affroscadore (N), appensamentadori, scimingiosu,
preoccupanti, (C), preoccupanti (SG) preoccupare
vt.
vi. [to
worry, préoccuper, preocupar, besorgt machen]
preoccupare, appensamentare, anneare, impatzare, assuddire, insuddire,
inchemeriare, appistighinzare (L), preoccupare, anneare, apporare,
apporreare, appistichinzare, affroscare, s’affruttiare, intuzire (N),
preoccupai, appensamentai, poni in pensamentu, accimbellai, scimbellai
(C), preoccupŕ, prioccupŕ (S), preoccupŕ, ismerŕ (G) preoccupato pp.
agg. [worried,
préoccupé, preocupado, besorgt]
preoccupadu, appensamentadu, appistighinzadu, anneadu, suddidu,
insuddidu, assuddidu, orioladu, impatzadu, pistighinzosu, pedinosu,
isperiguladu, pidinadu, pidinosu, seriatzu, serionzu (L), preoccupau,
anneau, apporau, apporreau, appistichinzau, pistichinzau, affruttiau,
oriolau, affroscau (N), preoccupau, appensamentau, appentzamentau,
impensamentau, impentzamentau (C), preoccupaddu, prioccupaddu (S),
preoccupatu, ismeratu (G) // čssere appistighinzadu, ŕere a pidighinu,
ŕere in pensamentu (L) “essere
preoccupato” preoccupazione
sf.
[worry,
préoccupation, preocu-pación, Besorgnis]
preoccupassione, pensamentu m.,
prenettu m., pestighinzu m.,
pistighinzu m., insuddida,
insuddimentu m., suddu m.,
pispinzu m., pispintzu m., oriolu m.,
impatzu m., avriu m., anneu m.,
ůniga, pidina, pidinu m.,
pedinu m., pipinzu m., tambeddu m.,
frenédiga, pidighinu m., innŕmbulu
m., intabatzu m., marasu m., finitzu m.
(L), preoccupassione, anneu m.,
fastizu m., pistichinzu m., oriolu
m., affroscadura, ůniga,
arreppellu m., issuddu m., pipiriche m. (N),
preoccupatzioni, appensamentu m., pensamentu m., brugaria, annůggiu m., axiori
m., cimbella, giambella, scimbella, scimbrigu m. (C),
preoccupazioni, prioccupazioni, raioru m.,
prinettu m., pinniccu m.,
isthéniu m., pirea (S),
preoccupazioni, cuntivěciu m.,
cilevru m., cilévriu m.,
cuidatu m., cuidaddu(Cs)
m., gruennu m.,
pricundia, riminu m., suddu m., camedda, capŕgghjna, pinniccu
m. (Cs), sic(c)ura (Lm),
carůmini m. (p. cocente)
(G) // leŕresi intabazu (L) “preoccuparsi
moltissimo, prendersela a cuore”; pistighinzare (L), pistichinzare
(N) “avere preoccupazioni, essere in ansia”; Chie no at
pidinu est ómine mischinu (prov.-L) “Chi
non ha p. č un uomo meschino”; Lu cuidatu di l’ŕsinu
invecchjesi a babbu Jacu (prov.-G) “La p. dell’asino invecchiň zio Giacomo” preordinare
vt.
[to
prearrange, préordonner, predisponer, vorherbestimmen]
preordinare, ordinare innanti (LN), preordinai, ordinai de prima (C),
urdhinŕ primma (S), ammanirŕ innanzi, impruntŕ (G) preordinato
pp.
agg. [prearranged,
préordonné, predispuesto, vorherbestimmt]
preordinadu, ordinadu dae prima (L), preordinau, ordinau dae prima (N),
preordinau, ordinau de prima (C), urdhinaddu primma (S), ammaniratu
innanzi, impruntatu (G) preordinazione
sf.
[prearrangement,
préordination, predisposición, Vorherbestimmung]
preordinassione, ordinadura de prima (LN), preordinatzioni (C),
preurdhinazioni (S), improntu m. (G) preparare
vt.
[to
prepare, préparer, preparar, vorbereiten]
preparare, approntare (it. o sp.
aprontar), apparitzare, ammaniare, ammanitzare, ammainare, allinzare
(sp. alinar), atzivire (it.
ant. accivire), affattiare, acchippire, cuviare, coviare, cunviare,
alguminzare, argominzare, cunziminare (L), preparare, ammaniare,
irmaniare, arremangare, apparitzare, umizare, allutzinare, (N),
preparai, approntai, apparicciai, acciviri, parai (cat.
parar), prevéniri (cat. sp.
prevenir) (C), priparŕ, appruntŕ, apparicciŕ, attrippŕ (S),
priparŕ, appruntŕ, impruntŕ, innandiŕ
(Lm) (G) // poni sa
mesa (C) “p. la tavola”;
attrinzassi (S) “p. a sostenere
una prova difficile”; Cassadori prevenit brůvura non su tiru (prov.-C)
“Il cacciatore prepara la
polvere da sparo non il tiro” preparativo
sm.
[preparation,
préparatif, preparativo, Vorbereitung]
preparonzu preparu, approntamentu, apparitzu, ammŕniu, cuviu, cůviu,
cunviu, alguminzu, apparŕggiu, (L), ammŕniu, arremangu, remangu,
apparitzu (N), approntamen,tu, accivimentu, apparicciadura f.
(C), priparatibu (S), ulminu, riměsciu, visgenda f.
(G) preparato
pp.
agg. [prepared,
préparé, preparado, vorbereitet]
preparadu, approntadu, apparitzadu, ammaniadu, ammanitzadu, ammainadu,
allinzadu, argominzadu, atzividu, acchippidu, cuviadu, coviadu, cunviadu
(L), preparau, ammaniau, arremangau, apparitzau, umizau (N), preparau,
approntau, apparicciau, parau, prevéniu (C), attrippaddu, priparaddu,
appruntaddu, apparicciaddu (S), priparatu, appruntatu, impruntatu (G) preparatore
sm.
[preparer,
préparateur, preparador, Vorbereiter]
preparadore, approntadore, apparitzadore, ammaniadore (L), preparadore,
ammaniadore, arremangadore, apparitzadore (N), preparadori, approntadori,
apparicciadori, paradori (C), priparadori, appruntadori, apparicciadori
(S), priparadori, appruntadori, impruntadori (G) preparazione
sf.
[preparation,
préparation, preparación, Vorbereitung]
preparascione, preparassione, apparitzadura, ammaniada, ammŕniu
m., ammaniadura, approntada, approntadura, approntu m., argominzada,
-adura, arguida (L), preparassione, preparonzu m., ammaniadura,
arremangadura, apparitzadura (N), preparatzioni, approntadura,
apparicciadura, paradura, codroměngiu, cuncodradura f. (C),
priparazioni, appruntamentu m., apparicciaddura (S), priparazioni, appruntamentu m.,
improntu m., impruntatura (G) preponderante
agg.
mf. [preponderant,
prépondérant, preponderante, vorherrschend ]
pius mannu, de pius (L), prus mannu, de prus (NC), piů mannu, di piů (SG) preponderanza
sf.
[preponderance,
prépondérance, preponderancia, Übergewicht]
mannŕria, superioridade (LN), mannŕria, grandesa, primatzia (sp.
primacía) (C), mannŕria, superioriddai (S), mannŕria,
supirioritai (G) preporre
vt.
[to
put before, préposer, preponer, voransetzen]
prepňnnere, pňnnere a innantis (LN), preponni, poni ananti, preferri,
scioberai (C), puně addananzi (S), pripuně, puně innanzi (G) preposizione
sf.
[preposition,
préposition, preposición, Präposition]
preposissione (LN), prepositzioni (C), preposizioni (SG) preposto
pp.
agg. [parish
priest, préposé, antepuesto, leitend]
prepostu, postu a innantis (LN), prepostu, postu ananti (C), posthu
addananzi (S), pripostu, postu innanzi (G) prepotente
agg.
mf. [overbearing,
violent, prepotente, gewalttätig]
prepotente, atzudu, appoderadu, appoderidu, iscoccorosu, angariosu,
apprepotentziadu, iscogorosu, iscroccione, ominista, bottoi, ismagliatzu,
immagliatzu (it. smargiasso) (L),
prepotente, attudu, frontudu, matticrudu, corjgrussu (N), prepotenti,
tzrepedderi, tzrapedderi, rovarollu (it.
Rivarolo) (C), priputenti, bragheri (piem.
blaghč), ischórthiggu, riberň (S), priputenti, preputenti,
ribaldu (G) // iscocconare (L)“comportarsi da p.” prepotentemente
avv.
[domineeringly,
violemment, pujantemente, gewalttätig]
prepotentemente, a poderiu, cun marrania (L), chin prepotčntzia, chin
arrogŕntzia, a poderiu (N), prepotentementi (C), priputentementi (SG) prepotenza
sf.
[overbearingness,
violence, prepotencia, Gewalttätigkeit]
prepotčnscia., prepotčntzia, atza, marrania, arrogŕntzia, aggréddiu
m., poderiu m.
(sp. poderío), cogorosta, iscňccoro m.
(sp. descoco), iscňgoro m , malusŕntzia, angaria (it.
angaria) (L), prepotčntzia, prepotčssia, attesa, attudesa, poderiu
m., borbore m., protzebbňria
(N), prepotčntzia, arrogŕntzia, contienda (sp. contienda) (C), priputčnzia, braga (piem. blaga), appundŕriu m., ippundŕriu m. (S),
priputčnzia, preputčnzia, ariŕccia (G) // a poderiu (LN) “con p.”; apprepotentare (L), appundurŕ (S) “usare p.” prepuzio
sm.
anat. [prepuce,
prepuce, prepucio, Vorhaut]
iscrafuddu, pitzu, padre concheddu, conca de su catzu f.
(L), pedde de mincra f.,
pedde de sirile f., conchedda f.,
concheddu, curcuddu (N), strappuddu, iscrappuddu, peddi de su catzu f.
(C), cabbu di měncia (di cazzu) (S), capu di minchja (G) //
pisciottu (L) “anello del p.”;
regottu de měncia (L) “incrostazione lattiginosa che si deposita
attorno al p.”; minciri (S) “p. del maiale” prerogativa
sf.
[prerogative,
prérogative, prerrogativa, Vorrecht]
privilégiu m., mandu m.
(sp. mando) (L), privilezu m.,
protzebbos m. pl. (N), prerogativa, privilégiu m. (C), prirogatiba, pribiréggiu m. (S), avvantagghju m. (G) presa
sf.
[taking,
prise, toma, Griff]
presa, leada, pigada, pitzigada (p.
di tabacco) (L), presa, tentura, picada, picata, pitzicada, brutzacchedda, abbrancadura, aggherradura (N),
afferrada, afferradura, afferradroxu m., pigada, pigara,
pitzigada, poddixada, purtzada, prutzada (C), presa, pigliadda,
pizziggadda (S), presa, ugnatura, pizzicata, pizziggadda
(Cs) (G) // cane de iscŕglia (L) “cane
da p.”; tzimentu a pronta presa (N) “cemento
a p. rapida”; caladoris m. pl. (C)“presine per
togliere dal fuoco pentole o altro”; ciappaferru m.
(C) “p. precauzionale del
ferro da stiro per evitare scottature”; presa di currenti (S) “presa
della corrente”; affarrŕ (G) “fare
p., aderire” presagio
sm.
[presage,
présage, presagio, Voraussage]
presentimentu, intzertu, indovinadura f., toccamentu (LN),
tocchimentu (L), presentimentu, indovinamentu, arviadura f. (C), pribisioni f.,
sintori, seru (S), sintori, avviltimentu (G) // Prima de mňrrere
cadaunu at su toccamentu (prov.-N) “Prima
di morire ognuno ha il (suo) p.” presagire
vt.
[to
predict, présager, presagiar, voraussagen]
indovinare, intzertare, cuscurire, suspentare (L), indovinare,
intzertare, pranettare, lebare oros (N), indovinai, arviai (C),
prunosthiggŕ, isthruriggŕ, pribidě (S), avviltě, aé sintori, priidé
(G) presame
sm.
[rennet,
présure, cuajo, Lab]
cazu, cragu, giagu (lat. COAGULUM),
pazu (L), cracu, cracale (N), callu, calladroxu (C), ciaggu (S), cagghju,
matrica di lu cŕsgiu f. (G) presbiopia
sf.
med. [presbyopia,
presbytie, presbicia, Presbyopie]
vista longa, bajoccůmine m.
(L), bista longa, maladia de sa bista curtza, bajoccŕmene m. (N), vista longa (C), vistha longa, baioccumu m.
(S), vista longa (G) presbite
smf.
[presbyope,
presbyte, présbite, Weitsichtige]
de vista longa, bistilongu, bistilongu, vistilongu, bajoccu (L),
bistilongu, de bista longa, bajoccu (N), de vista longa, bajoccu (C), di
vistha longa, baioccu (S), vistilongu (G) presbiterio
sm.
eccl. [presbytory,
presbytčre, presbiterio, Presbyterium]
presbitériu (L) presbiterju (N), presbitériu (C), presbitčriu (SG) prescegliere
vt.
[to
choose, choisir, escoger, aussuchen]
seberare prima, chirriare, ischirriare, ischeriare (lat.
*EXQUAERIARE) (L), isseperare prima, chirriare (N), scioberai ananti,
scerai, sceberai, sceddai (C), isciubarŕ primma, chirriŕ, ischirriŕ
(S), sciuarŕ primma, chirriŕ, schirriŕ, cherrě (G) prescelta
sf.
[choosing,
choix, escogimiento, Aussuchung]
séberu m., chirriadura,
ischirriadura (L), isséperu m.,
chirriadura (N), scióberu m.,
sceradura (C), isciůbaru m.,
isciubaradda, chirriaddura, ischirriaddura (S), sciňaru m., chirriatura, schirriatura (G) prescelto
pp.
agg. [chosen,
choisi, escogido, erwählt]
seberadu prima, chirriadu, ischirriadu, ischeradu (L), isseperau,
chirriau (N), scioberau ananti, scerau, sceberau (C), isciubaraddu
primma, chirriaddu, ischirriaddu (S), sciuaratu primma, chirriatu,
schirriatu (G) prescia
sf.
(fretta) [haste,
*hâte, prisa, Eile]
presse (lat. PRESSE) (LN), pressi (C), pressa, cuidaddu m.
(S), pressa, ulminu m. (G) prescindere
vi.
[to
leave out of consideration, faire abstraction de, prescindir, absehen]
pressčndere, non cunsiderare, pňnnere a banda (L), pressčndere, non
cussiderare, lassare a un’ala (N), prescéndiri, non cunsiderai (C),
priscindě (S), priscindě, prescindě (G) prescritto
pp.
agg. [prescribed,
prescrit, prescrito, vorgeschrieben]
iscrittu prima, impostu (LN), prescrittu (ant.) (L), iscrittu
ananti, impostu (C), prischrittu, imposthu (S), priscrittu, impostu (G) prescrivere
vt.
vi. [to
prescribe, prescrire, prescribir, vorschreiben]
prescrěere, iscrěere prima, impňnnere (L), iscrěvere prima, impňnnere
(N), prescriri, iscriri prima, imponni (C), prischribě, impuně (S),
prescrii, priscriě, impuně (G) prescrizione
sf.
[ordinance,
prescription, prescripción, Vorschrift]
preiscrěngiu m. (L), prescrissione, pretzettu m.,
impósitu m., imposissione (LN), prescritzioni, precettu m., impositzioni (C), prischrizioni, órdhini m., impusizioni (S), priscrizioni, impostu m., impósitu m. (G) presentabile
agg.
mf. [presentable,
prčsentable, presentable, zu zeigend]
presentŕbile, presentziosu (L), presentŕbile (N), presentŕbili (C),
prisintŕbiri (S), prisintŕbbili (G) presentare
vt.
[to
present, présenter, presentar, vorzeigen]
presentare, appresentare, ammustrare (lat. MONSTRARE), apparare (it.
parare), ispňnnere (lat.
EXPONERE) (L), presentare, ammustrare (N), presentai, ammostai, fai
biri, apparai (C), prisintŕ, musthrŕ, ammusthrŕ (S), prisintŕ, mustrŕ,
inghjttŕ (G) // cumparissi, anticassi (G) “presentarsi,
mettersi in vista” presentato
pp.
agg. [presented,
présenté, presentado, vorzeigt]
presentadu, ammustradu, ispostu (L), presentau, ammustrau (N) presentau,
ammostau, apparau (C), prisintaddu, musthraddu, ammusthraddu (S),
prisintatu, mustratu, inghjttatu (G) // presentada f. (N) “ballo sardo di
Desulo” presentatore
sm.
[presenter,
présnteur, presentador, Vorsteller]
presentada, presentadore, ammustradore (LN), presentadori, ammostadori,
apparadori (C), prisintadori, ammusthradori (S), prisentadori,
mustradori (G) presentazione
sf.
[presentation,
présentaion, presentación, Vorzeigung]
presentada, presentassione, ammustradura (LN), presentada,
presentatzioni (C), prisintazioni (S), prisentazioni (G) presente
agg.
mf. [present,
présent, presente, anwesend]
presente (LN), presenti (C), prisenti (S), presenti, prisenti (G) // come
sm. vds. dono, regalo presentemente
avv.
[at
present, actuellement, al presente, jetzig]
presentemente, pro como (LN), presentementi, po immoi (C), prisentementi,
a lu prisenti, par abŕ (S), prisentementi, a lu prisenti, abali, abŕ
(G) presentimento
sm.
[presentiment,
pressentiment, presentimiento, Vorgefühl]
presentida f., presentimentu, seru, oriolu, bittizu (L),
presentimentu, attinadura f. (N), presentimentu, arviadura f. (C), prisintimentu, seru, sintori (S), prisintimentu, sintori,
cioccu di schina (fig.) (G) //
Pagu importat chi proat oe! (L) “Ho
il p. che oggi piova!”; ciňcchita di schina f.,
cori malu (G) “brutto p.” presentire
vt. vi. [to
have a presentiment, pressentir, presentir, vorahnen]
presentire, intčndere prima, avvertire (L), intčndere innanti, lebare
oros, attinare (N), intendi prima, presentiri (C), prisintě, intindě
primma (S), intindé primma, aé sintori, avviltě (G) presenza
sf.
[presence,
présence, presencia, Anwesenheit]
presčntzia (L), presčntzia, presčssia accaru m. (N), presčntzia
(C), prisčnzia (S), prisčnzia, presčnzia (G) // fŕghere sa cumposta
(L) “fare atto di p.”;
pesumia (L) “p. indesiderata”;
a s’ocredda, a s’isprůbbicu (N) “alla
p. di tutti”; a presentinu (N) ”in presenza”; straccheddu
m. (C) “brutto di p. e
di poco giudizio”; impitta (G) “bella
p.”; Bella de presčntzia e fea de coro (L) “Bella
di p. ma di cuore cattivo”; Non faeddes mai in presčntzia de
maccos (L) “Non parlare mai alla p. di stolti” presenziare
vi.
vt. [to
attend, ętre présent, presenciar, teilnehmen]
presentziare, čssere presente, assěstere (LN), essi presenti, assisti
(C), prisinziŕ (SG) presepe
sm.
[crib,
crčche, pesebre, Krippe]
presépiu (L), presépiu, naschidorju (N), presépiu, nascimentu (sp.
nacimiento) (CS), preséppiu (G) preservare
vt.
[to
preserve, préserver, preservar, bewahren]
preservare (L), presarbare, cusserbare (N), preservai (C), preseivvŕ
(S), prisilvŕ, galdŕ (G) preservativo
sm.
[preservative,
préservatif, profiláctico, Präservativ]
condň (ingl. condom), bůscia
de cobčrrere f., bussa de cobčrrere f.,
paraguai (L), elastichette, lastichette, lasticheddu, condoe, bussa
de copčrrere f., cappuccette, guantu de Parigi, tomatta sicca f.
(fig.) (N), cogiorotti, gandolu, gandou, ghindň, gondň, guantu de
Parigi (C), cundň, preserbatibu (S), prisilvativu (G) preservato
pp.
agg. [preserved,
préservé, preservado, bewahrt]
preservadu (L), presarbau, cusserbau (N), preservau (C), preseivvaddu
(S), prisilvatu, galdatu (G) preside
smf.
[headmaster,
proviseur, director de instituto, Schulleiter]
préside (LN), présidi (CS), prčsidi (G) presidente
sm.
[president,
président, presidente, Präsident]
presidente (LN), presidenti (C), prisidenti (S), presidenti (G) presidenza
sf.
[presidency,
présidence, presidencia, Präsidentschaft]
presidčntzia (LNC), prisidčnzia (S), presidčnzia (G) presidiare
vt.
[to
garrison, munir d’une garnison, presidiar, bestzen]
presidiare, frunire (LN), presidiai, guarniri, fortificai de presědiu
(C), prisidiŕ (SG) presidiato
pp.
agg. [garrisoned,
muni d’une garnison, presidiado, besetzt]
presidiadu, frunidu (L), presidiau, fruniu (N), presidiau, guarniu (C),
prisidiaddu (S), prisidiatu (G) presidio
sm.
[garrison,
garnison, presidio, Garnison]
presědiu presiedere
vt.
vi. [to
preside, présider, presidir, vorsitzen]
presedire, presidire, ŕere sa presidčntzia, reghere (ant.;
lat. REGERE) (L), ŕere sa presidčntzia, čssere a capu, dirězere
(N), presidiri (C), presidě (SG) preso
pp.
agg. [caught,
pris, prendido, genommen]
leadu, tentu, aggarradu, affuntesu, pinnigadu (L), picau, aggantzau,
aggarrau, lebau (N), pigau, leau, poderau (C), presu, pigliaddu (S),
presu, piddatu, prindutu (G) pressa
f. [press,
presse, gentío, Pressen]
pressa, suppressa (it. soppressa),
cattigadorzu m. (L), pressa,
suppressa, appretticatorzu m., imballadora (p. per foraggio) (N), prčncia, prensa (sp. prensa), prentza, pěggia (C), pressa, suppressa (S), pressa,
suppressa, prissatogghja (G) // apprettigadorzu m. (L), appretticatorju m.
(N), cippa, sippa (C) “tavola
usata per pressare il formaggio”; fai su spremicera (C) “giuoco infantile consistente nel far cadere uno dei partecipanti
dalla fila” pressante
p.
pres. agg. mf. [pressing,
pressant, instante, eilig]
pressante (L), pressosu, apprettadore, apprettante (LN), pressanti,
pressosu (C), prissanti (SG) // apprettadamenti (C) “pressantemente” pressappoco
avv.
[approximately,
ŕ peu prčs, más o menos, ungefähr]
pagu pius, pagu mancu, cuasi, aggiommai, aggiummai, azummai (tosc.
ant. agiumai), mancuperi (L), bellegae -i, azummai
(N), casi (sp. casi),
aggiummai, geimai, protzimai, peringuni, pagu prus, pagu mancu (C),
poggappressu, pressappoggu, a un dipressu, guasi, aggiummai, paggiummai,
mitraranda (S), agghjummai, casi, guasi, accultu, veldi chě (G) pressare
vt.
[to
press, presser, apretar. pressen]
apprettare, impressare, pňnnere presse, accossare, appremurare;
suppressare (p. col torchio),
abbattigare, apprettigare, cattigare, cariare (L), pressare, apprettare;
suppressare (N), piggiai, appiggiai, apprettai, appeliai, accugullonai;
prensai, prentzai (sp. prensar)
(C), prissŕ, incalchŕ; supprissŕ (S), prissŕ, apprittŕ, appatticŕ;
supprissŕ (G) pressato
pp.
agg. [pressed,
pressé. apretado, gepresst]
apprettadu, impressadu, sizidu; suppressadu, abbattigadu, cariadu,
apprettigadu, cattigadu (L), pressau, apprettau; suppressau (N), piggiau,
appiggiau, apprettau, appeliau, accugullonau, ibileau; prensau, prentzau
(C), prissaddu, incalchaddu; supprissaddu (S), prissatu, apprittatu,
appatticatu, a un’abbocu; supprissatu (G) pressione
sf.
[pressure,
pression, presión, Pressen]
pressione, pressura, pressurada, cariadorza,
cŕttigu m. (L), pressione,
abbatticada, imbŕtticu m., inculumissu m. (N), pressioni,
piggiadura, pěggia, piggiada (C), prissioni (S), pressioni, prissioni,
incalcatura (G) // pressione alta, p. bŕscia (L) “p.
alta, p. bassa”; buttone automŕticu (LN) “bottone
a p.” presso
avv.
prep. [near,
prčs de, cerca, bei]
affacca, in s’oru, issoru, isorisoros, accurtzu, approba, approbe,
accante, dae (L), accurtzu, issoru, in s’oru, ad(d)oe, a doe, inche,
inte, affacca, accante, a prope (lat. PROPE), apprope (N),
accanta, approbi, bixinu, ande, appresu (C); affaccu, vizinu, inné (S),
accultu, unde, und’č, appizzu, approbba (G) // in sos rodinos (L) “nei
pressi”; biacue (N) “in
quel p.”; Su pitzinnu est curtu dae su babbu (LN) “Il
ragazzo č corso presso il padre” pressoché
avv.
[almost,
presque, casi, beinahe]
cuasi, azummai, aggiummai, ajummai (tosc.
ant. agiumai) (L), bellegae -i, azummai, protzimai (N), casi (sp.
casi), peringuni, poggimai, poggiummai (C), guasi, aggiummai (S),
casi, guasi, accultu (G) pressoio
sm.
[press,
pressoir, prensa, Presse]
suppressa f. (it. soppressa),
tzippu (L), suppressa f.,
carchera f., laccu de
iscarchiare (N), prensa f.,
prentza f. (sp. prensa) (C), suppressa f.,
pressa f. (SG) pressura
sf.
[pressure,
pression, prensadura, Drücken]
cŕttigu m., cattigadura,
cariadorza, suppressadura (L), cŕtticu m.,
iscarchiadura, suppressadura (N), prensadura, piggiadura, apprettadura
(C), cazziggaddura, suppressaddura (S), prissatura, suppressatura (G) //
istare a cattigamureddu (L) “essere
in calca, stretti” prestabilire
vt.
[to
pre-establish, préétablir, preestablecer, vorherbestimmen]
istabilire prima (innantis) (LN), istabiliri prima (C), isthabirě
primma (S), fissŕ primma, impruntŕ (G) prestamente
avv.
[quickly,
promptement, prestamente, bald]
prestamente, a sa lestra (L), a sa lestra, attolla-attolla (N),
prestamenti, a tolla a tolla (cat.
a tolla) (C), presthamenti, lesthramenti (S), a prestu, a lestru,
accuittendi (G) prestanome
smf.
[dummy,
pręte-nom, testaferro, Strohmann]
prestalůmene (LN), prestanómini (C), presthinnommu (S), impristanommu
(G) prestante
agg.
mf. [good-looking,
exquis, excelente, stattlich]
balente, de bona presčntzia, poderosu (L), balente, tóricu, galiardu,
de bona presčntzia (N), forti, poderosu, abbillu (C), varenti, vigurosu
(S), puderosu, vigurosu, gaddaldu (G) prestanza
sf.
[fine
appearance, excellence, prestancia, Stattlichkeit ]
balentia (sp. valentía), ŕrchida
(forza fisica), balia, fortza
(L), balentia, irfestu m.,
balia, fortza (N), valentia, fortza, prestamentu m. (C), varintia, fozza, vigori m.
(S), folza, vigori m.,
balia (G) prestare
vt.
[to
lend, pręter, prestar, leihen]
prestare (lat. PRAESTARE o it.),
imprestare (LN), irfestare
(N), prestai, imprestai (C), pristhŕ, impristhŕ (S), pristŕ, impristŕ,
dŕ a imprestu (G) // crei (C) “p.
fede”; fai a manlea (C) “p.
a persone di poca fede; cat. manlleu)”; Pro connňschere s’amigu
préstali ‘inari (prov.-L) “Per
conoscere l’amico prestagli quattrini”; A impristŕ soldi a
l’amichi si pŕldini li soldi e l’amichi (prov.-G) “Se
si prestano soldi agli amici si perdono soldi e amici” |
|
prestato
pp.
agg. [lent,
pręté, prestado, geliehen]
prestadu, imprestadu (L), prestau, imprestau (NC), pristhaddu,
impristhaddu (S), pristatu, impristatu, impristaddu (Cs) (G) prestatore
sm.
[lender,
pręteur, prestador, Ausleiher]
prestadore, imprestadore (LN), prestadori, imprestadori (C),
impresthadori (S), pristadori, impristadori (G) prestazione
sf.
[service,
prestation, prestación, Leistung]
prestassione, prestadura, imprestu m., prestu m. (L), presta,
prestadura, prestassione (N), prestatzioni (C), presthazioni (S),
imprestu m. (G) // marchetta
(L) “p. sessuale a
pagamento”; fŕghere marchettas (L) “offrire p.
sessuali”; torrare sa presta (N) “dare
in contraccolpo”; munia (C) “p.
di carattere pubblico; lat. MUNIA”; muniariu m. “ant.; servo tenuto a p. speciali verso il Giudice” prestezza
sf.
[quickness,
prestesse, presteza, Eile]
prestesa, presse (lat. PRESSE) (LN),
prontesa, lestesa, lestrori m.,
cóidu m. (C), lesthrčzia,
pruntčzia (S), lestresa, listresa (G) prestigiatore
sm.
[conjurer,
prestidigitateur, prestigiador, Taschenspieler]
incantadore, giogadore, fragnócculu (L), zocalleri, zoculeri, frannóculu
(N), fragnócculu, giogulanu (C), pristhigiadori, mattacinu (S),
prestigiatori, ghjucanti (G) prestigio
sm.
[prestige,
prestige, prestigio, Ansehen]
incantu, ŕrchidu, importu, grandesa f. (L), prestizu, importu, allerju, primore (sp. primor) (N), prestěgiu, incantu, importŕntzia f.
(C), pristhěgiu, impurthŕnzia f.
(S), impoltu, impultŕnzia f. (G)
// campionare (L) “dare p.” prestigioso
agg.
[glamorous,
prestigieux, prestigioso, blendend]
importante, balente, de primore (LN), importanti, valenti (C),
presthigiosu, impurthanti (S), impultanti, attrattivu (G) prestino
avv.
[soon,
assez de bonne heure, prontito, bald]
chittonzu (L), chizinu, chittanu (N), chitzi, chitzixeddu, chitzagnu
(C), chizzognu, chizzu (S), chizzognu (G) prestito
sm.
[loan,
emprunt, prétamo, Darlehen]
imprestada f., -adura f., préstida f., préstidu,
impréstidu, prestu (cat. prest),
imprestu (L), impréstidu, impréstiu, préstidu, préstitu, presta f.,
préstiu (N), impréstidu, préstidu, préstiu, prestu (C), presthiddu,
imprésthiddu (S), imprestu (G) // a s’imprestu (L), a impristhaddura
(S) “a p.”; spčlciula-spčlciula (G) “detto di
un p. che si restituisce
lentamente e con poca puntualitŕ”Bisogna turrŕ lu pani d’imprestu
(G) “Bisogna restituire il pane
avuto in p.” presto
avv.
[soon,
bientôt, pronto, bald]
prestu, chitto (lat. CITIUS),
luego (sp. luego) (L), prestu,
chittiles, chitto, chitzo, luego, a coittu, a accoittu (N), prestu,
allestru, a sa lestra, luegus, appressi, chitzi, coia, drabessi, gissu
(C), chizzu, chizzognu, presthu (S), prestu, lestru, chizzu (G) // a
piatzu (L) “al piů p.”; acchittuliare, ischittulare (L), inchitzare (N)
“alzarsi molto p. la
mattina”; appressare, coittare, ammegare (L), coittare, accoittare
(N), ammegai (C) “fa
p.”; pristu!, pristute! (N) “presto!”;
antis o pustis (C) “p. o
tardi”; chizz’abbeddu (G) “molto
p.”; Chie no at sorte non si peset chitto (prov.-LN) “Chi
non č fortunato non si alzi p.”; No est a s’indi artziai chitzi,
ma a incertai s’ora (prov.-C) “Quel
che conta non č alzarsi p., ma indovinare l’ora giusta”; A dě
si faci lestru (G) “A dire si fa
p.” presule
sm.
eccl. [prelate,
prélat, prelado, Bischof]
monsignore (L), mussennore (N), monsignori (C), mossignori (S),
mussignori (G) presumere
vt.
vi. [to
presume, présumer, presumir, vermuten]
presůmere, presumire, creere (lat.
CREDERE), pensare (lat.
PENSARE), gallizare (cat.
gallejar) (L), presůmere, presumire, crčdere, fŕchere s’ischiu
(N), presumi, si pensai, galliggiai (C), presumě, prisumě (SG) // Laca
stŕ lu prisumě,/ si prisumi mali fai,/ palchě dě no poi mai:/ di
chist’ea decu bě! (G - G. Pes) “Smettila
di fare la presuntuosa,/ se lo sei fai male,/ perchč non puoi mai
dire:/ berrň (di) quest’acqua!” presumibile
agg.
mf. [presumable,
présumable, presumible, vermutlich]
de presůmere (LN), de presumi (C), prisuměbiri (S), prisuměbbili, dŕbbili
(G) presumibilitŕ
sf.
[presumption,
présomption, presumible, Annahme]
inděssiu m., supposissione
(L), inděssiu m.,
supposissione, supponidura (N), indětziu m.,
suppositzioni (C), prisumibiriddai, supposizioni (S), prisumibbilitai,
prisumu m., cridčnzia,
ingnittu m. (G) presumibilmente
avv.
[presumably,
probablement, conjeturablemente, vermutlich]
forsis, fortzimmai, podet čssere, sempremmai, prossimmai, forsimmai
(L), fortzis, chissae, est a crčdere (N), forsis, podit essi, sincŕppada
(C), forsi, po’ assé, si
incappa (S), fossi, forsi, venga chi (G) presunto
pp.
agg. [presumed,
présumé, presumido, vermutlich]
presuntu, créttidu (L), créttiu, suppostu (N), presuntu, créttiu (C),
supposthu, criduddu (S), cridutu, suppostu (G) presuntuosamente
avv.
[presumptuously,
presomptueu- sement, presuntuosamente, eingebildet]
presumida-mente, cun barra, cun pazosia (L), chin presuntzione, chin
barra (paza, arroddu) (N), presuntuosamenti (C), cun prisunzioni (S),
cun prisumu, a fama manna (G) presuntuoso
agg.
[presumptuous,
présomptueux, presumido, anmassend]
presumidu (sp. presumido),
prejumidu, barrosu, pazosu, unfiadu, imbicconidu, prěamu, volŕsticu
(L), presumiu, presuntzionosu, presuntziosu, prisintuosu, barrosu,
pazosu, pazeri, arroddinu, alchionau, irgherau, uffrau (N), presumiu, presuntziosu, bragheri (piem. blaghč), baggianu (it.
baggiano), bantaxeri, brantaxeri, incodinau, palliosu, pallosu,
vantaggiosu (C), prisumiddu, prisuntuosu, caggafusu, pagliosu, bragheri
(S), prisumitu, prisummiddu (Cs), prisinziosu, paddosu, putriosu, barrosu, birroncu intruffatu,
paddinosu (Lm), vantŕstiggu (
(G) // ghěrtalos pl., pedules
pl., mazinarjos pl., pazeris pl.,
mutzurros pl., buzarjos pl. (N) “nome con cui si
indicavano i nuovi arricchiti del paese che ostentavano presunzione” presunzione
sf.
[presumption,
présomption, presunción, Vermutung]
presumida, presumu m., prejumu
m., presumidura, barra (cat.
barra), paza (lat. PALEA), madčrria, ispuddédriu m., calubbia, graddia, půdriu m. (L), presuntzione, barra,
paza, arroddu m., putriu m.
(N), presuntzioni, presumidura, bantaxi m.,
bragheria, scioru m.,
baggianeria (C), prisunzioni, pŕglia, braga (piem.
blaga) (S), prisumu m.,
prisunzioni, rŕcana, padda, půtriu m.,
prisadda (Lm) (G) presuola
sf.
bot. (Galium aparine) [rennet,
présure, cuajo, Lab]
pittigalimba, appodda-appodda, pěttiga-pěttiga, pigulosu mŕsciu m.,
atzottalimba (L), pitticalimba (N), appěcciga-appěcciga, piga-piga m.
(C), battiringa longa (S), priculosa, priculenti (G) presupporre
vt.
[to
preuppose, présupposer, presuponer, voraussetzen]
presuppňnnere, suppňnnere (LN), presupponni, supponi (C), presumě,
suppuně (S), presuppuně, prisuppuně, prisumě (G) presupposizione
sf.
[presupposition,
présupposition, presuposición, Voraussetzung]
presupponidura, supposissione (LN), presupponidura, suppositzioni (C),
presumiddura, supposizioni (S), prisumu m.,
credčnzia (G) presupposto
pp.
agg. sm. [presupposed,
présupposé, presupuesto, Annahme]
presuppostu (LNC), presupposthu (S), prisuppostu (G) prete
sm.
eccl. [priest,
prętre, cura, Priester]
peěderu, pidru, preěderu (lat.
PRAEBYTER), preědaru, preidu, prědaru, préide (tosc.
ant. preite), peidru, pěderu, prědile, bendesantos, prebiteru (ant.) (L), pride, prěteru, preide, prede, preěteru,
sutzampullittas (N), predi, preri, preidi, preiti (ant.) (C), preddi (S), preti, dominuvobiscu (fig.) (G) // preiderare (L), impreidai (C) “farsi p.”; preste (L), presti (C) “p. che celebra la messa solenne; sp. preste”; preiderŕglia f.,
preideratzůmene m., preideraza f. (L), preidaza f. (N),
preiderŕglia f. “pretame, pretaglia, pretume”; preiderescu, preiderinu
(L) “pretesco”; suttaninieddos pl. (L)“detto dei
p. in forza dell’abito talare nero”; preidatzu (N) “pretaccio”;
preidotto (N) “specie di
uccello dal piumaggio nero”; prideddu (N) “p.
subalterno”; mangiamň,
mangiamoi, angimň, angiamoi (C) “nome
che veniva dato al p. che benediceva le case dopo Pasqua; probm. voce
biz.”; pretacchjolu (G) “petruncolo,
seminarista”; Dae s’ódiu de prěteru sarvŕtenos, Segnore! (N) “Salvateci,
o Signore, dall’odio del p.!”; Non ti da pighis: sbagliat su
predi puru fendi sa missa! (C) “Non
prendertela: sbaglia anche il p. dicendo la messa!”; Si voi passŕ
una vidda bona fatti preddi (prov.-S) “Se
vuoi passare bene la vita fatti p.”; A dominuvobiscu no manca mai
miscu (prov.-G) “Al p. non manca mai il sostentamento” pretendente
p.
pres. agg. smf. [pretender,
prétendant, pretendiente, Bewerber]
pretendente (LN), pretendenti (C), pritindenti (S), prattendenti,
prittindenti (G) pretendere
vt.
vi. [to
pretend, prétendre, pretender, verlangen]
pertčnnere, pretčndere, iscoffettare
(L), pertčnnere, pretčndere, pretčnnere, arrogare, (N), pretendi (C),
pritindě, pratindě (S), prittindě, prattindě (G) // Sa terra dat su
fizu e sa terra lu pretendet (prov.-L) “La
terra dŕ i figli e la terra li pretende” pretensione
sf.
[pretension,
prétention, pretensión, Anspruch]
pretendčntzia, pretesa, pretensione (L), pretesa, arroddu m.,
arrogŕntzia (N), pretesa, pretensioni (C), pritinsioni, pritesa,
pricundia, mindiosiddai (S), prettensioni, prattesa (G) pretenzioso
agg.
[pretentious,
prétentieux, pretencioso, anspruchsvoll]
pretentziosu, pretensionosu, mendeosu (L), prenu de pretesas,
pretentziosu, mennegosu, arroddiu, arrogante (N), pibincu,
castrapibitziris (C), pritinziosu, mindiosu, ischitettu (S),
prittinziosu, vettiosu (G) preterito
agg.
sm. [preterite,
derričre, trasero, Gesäss]
pretéritu, passadu, lassadu a banda, postu a un’ala (L), pretéritu,
passau, lassau a banda, postu a un’ala (N), pretéritu, passau (C),
passaddu, posthu a un’ara (S), passatu, postu a un’ala (G) pretesa
sf.
[pretension,
prétention, pretensión, Anspruch]
pretesa, mendea (lat. MENDUM),
mendega (L), pertesa, pretesa, prisa, biccŕccara (N), pretesa
(C), pritesa, mindiosiddai, pricundia (S), prattesa (G) // ispiliare,
spilliari (ant.) “liberare dalle
altrui p.”; pigai sa partesa de (C) “prendere
le p. di”; punissi a cabaddi manni (S) “avere
p. esagerate” preteso
pp.
agg. [claimed,
prétendu, pretendido, vermutlich]
preténdidu, pretesu (L), pretesu, preténdiu (N), preténdiu (C),
pritesu, pratesu (S), prattesu (G) pretesto
sm.
[pretext,
prétexte, pretexto, Vorwand]
pretestu, discuja f., iscuja f.,
imbóligu, istiacca f., istibba f., istibbu, cňntia f.,
cóntiga f., filindrengu,
filumestu, filůsiga f., filůsigu, fóliga f., filonzu,
filistoccu, fóiga f., filienzu, troga f.
(sp. droga), attreccu, acché, cňdia f.
(L), pretestu, iscótticu, isticca f.,
appiu, crobeccu, tema, trocca f. (N),
pretestu, tzimia f., intzimia f., scusi f., appěccigu,
anta f., arretzallu, arretzŕliu,
arretzallas f. pl., arrotzalla f., ratzŕgliu, troga f.,
arrangŕsciu, arrenghesciu, arrescega f., arrusciaga f., mappňglia
f., pitzeddu, carrňtzalas f. pl. (C), pritesthu, ischusa f.,
chč (S), pretestu, picata f.,
scusa f., stivůciu,
culcuveddu (G) // bogare istibbos (L), bocare isticcas (troccas) (N),
bogai trogas (C) “accampare
p.”; cóntiga a fóigu (L) “imbroglio”;
donai anta (C) “offrire p.”;
in dugna cosa acciappa un chč! “trova
pretesti su ogni cosa!”;Dugna
scusa č bona pa ca la credi (prov.-G) “Ogni p. č buono per chi lo crede” pretestuosamente
avv.
[cunningly,
faussement, falsamente, als Vorwand dienend]
cun iscujas, a foighinu (L), chin iscótticos, chin isticcas (N), cun
tzimias, cun trogas (C), pritesthuosamenti, cun iscusi (S), cun picati,
cun scusi (G) // No istes a foighinu e beni a sos concluos (L) “Non
stare ad addurre pretesti e vieni al dunque” pretestuoso
agg.
[cunning,
faux, falso, als Vorwand dienend]
imboligosu, iscujŕntzulu (L), iscotticosu, prenu de iscótticos (de
isticcas) (N), prenu de trogas, tzimiosu (C), pritesthuosu (S),
imbolicosu (G) pretore
sm.
[(police)
magistrate, juge de premičre instance, pretor, Amtsrichter]
pretore (LN), pratori, pretori (C), pritori (S), prettori, prittori (G) pretorio
sm.
[praetorial,
prétoire, pretorio, Prätorium]
pretóriu (L), pretorju (N), pretóriu (C), pritóriu (S), prettóriu
(G) prettamente
avv.
[merely,
purement, puramente, echt]
francamente, puramente (LN), puramenti, francamenti (C), francamenti,
sinzeramenti (S), puramenti, francamenti (G) pretto
agg.
[pure,
pur, puro, rein]
francu, puru, verdaderu, sěncheru, sintzeru (L), puru, francu, berteru,
sěncheru (N) francu, puru, sintzeru (C), sinzeru, ginuinu (S), sěncaru,
puru, francu (G) pretura
sf.
[police-court,
tribunal de premičre instance, pretura, Amtsgericht]
pretura (LNC), pritura (S), prittura, curiedda (G) prevalente
p.
pres. agg. mf. [prevalent,
prépondérant, prevaleciente, überwiegend]
prevalente, chi ‘alet de pius, de pius valore (L), prevalente, chi
balet de prus, de prus balore (N), prevalenti, chi balit de prus (C),
dominanti, chi vari di piů (S), prinzipali, magghjori (G) prevalentemente
avv.
[prevalently,
pour la plupart, preferentemente, überwiegend]
prevalentemente, pro sa mazore parte, de prus (LN), prevalentementi, de
prus, pa sa parti prus manna (C), di piů (S), palt’e piů (G) prevalenza
sf.
[prevalence,
prépondérance, preponderancia, Vorwiegen]
prevalčntzia, mannŕria, superioridade (LN), prevalčntzia, mannŕria,
primatzia (sp. primacía) (C),
superioriddai, duměniu m. (S),
magghjoritai, supirioritai, magghjori m. (G) prevalere
vi.
[to
prevail, prévaloir, prevalecer, überwiegen]
prevŕlere, dominare, běnchere (lat.
VINCERE) (L), bŕlere de prus, dominare, běnchere (N), prevalessi (sp.
prevalecer), prevŕliri, dominai, binci (C), priduminŕ, vinzě (S),
suparŕ, preduminŕ (G) prevalso
pp.
agg. [prevailed,
prévalu, prevalecido, übergewogen]
prevŕlidu, bŕlfidu de pius, běnchidu, dominadu (L), bŕrtiu de prus,
bintu, dominau (N), prevaléssiu, prevŕliu, bintu, dominau (C),
priduminaddu, vintu (S), suparatu, preduminatu (G) prevaricare
vt.
vi. [to
prevaricate, prévariquer, prevaricar, seinen Pflichten zuwiderhandeln]
fŕghere su prepotente, non rispettare, angariare, abusare (L),
angustiare, non rispettare, magunire, ammatticorjare (fig.)
(N), abusai, angariai, battigollai (C), appundarŕ, angariŕ (S),
abbusŕ, angariŕ, assupprě (G) prevaricato
pp.
agg. [prevaricated,
prévariqué, prevaricado, verletzt]
non rispettadu, angariadu, abusadu (L), angustiau, non rispettau,
maguniu, ammatticorjau (N), abusau, angariau, battigollau (C),
appundaraddu, angariaddu (S), abbusatu, angariatu, assuppritu (G) prevaricatore
sm.
[prevaricator,
prévaricateur, prevaricador, Verletzer der Pflichten]
prepotente, angariadore (L), prepotente, angustiadore, magunidore (N),
prepotenti, angariadori (C), appundaradori, apprimidori, angariadori,
bragheri (piem. blaghč) (S), angariadori, assuppridori, priputenti (G) prevaricatorio
agg.
[prevaricatory,
prévaricateur, prevaricador, Verletzer der Pflichten]
prepotente (LN), prepotenti (C), priputenti, appundaradori (S),
priputenti /G) prevaricazione
sf.
[prevarication,
prévarication, prevaricación, Pflichtverletzung]
prepotčntzia, aggréddiu m.,
angaria (it. angaria) (L), prepotčntzia, abusu m., inzurju m., protzebbňria
(N), prepotčntzia, ampramanu, abusu m. (C), priputčnzia, braga (piem.
blaga) (S), priputčnzia, ariŕccia, fulzatura (G) prevedere
vt.
[to
foresee, prévoir, prever, voraussehen]
previdire, indovinare, bědere innanti, presůmere, teinare (L),
presumire, prevědere, indovinare, bědere prima, segherare (N),
previdi, presumi, incannugai, sciri innantis (C), pribidě, prisumě
(S), priidé, previdě, prisumě (G) // Lu giughia subra de palas chi
deviat piňere propriu como! (L) “Lo
prevedevo (me lo sentivo) che doveva piovere proprio adesso!” prevedibile
agg.
mf. [foreseeable,
prévisible, previsible, voraussehbar]
chi si podet previdire, previděbile (L), chi si podet segherare (N),
previděbili, chi si podit previdi (C), pribiděbiri (S), priiděbbili
(G) prevedibilitŕ
sf.
[foreseebleness,
prévision, previsión, Voraussehbarkeit]
previdibilidade, presumidura (L), segheradura, presumidura (N),
previdibilidadi, presumidura (C), pribidibiriddai (S), priidibbilitai
(G) prevenire
vt.
[to
precede, prévenir, prevenir, zuvorkommen]
prevčnnere, isciňmpere, isciůmpere, isgiňmpere (L), prevčnnere,
istorrare (N), prevenni, preveniri (C), pribině (S), priiné, priině,
previně (G) // isgiňmpere (L) “anche:
uccidere una bestia prima che la colga una qualche malattia paventata”;
Cand’eu t’offeru li fiori/ tu li spini mi prieni (G - G. Pes) “Quando io ti offro i fiori/ tu mi previeni con le spine” preventivamente
avv.
[in
advance, préventivement, preventivamente, präventiv]
dae prima, in antětzipu, innantis (LN), preventivamenti, de prima, in
antěcipu (C), pribintibamenti, da primma (S), innanzi, in antězzipu
(G) preventivare
vt.
[to
estimate, prévoir, presupuestar, voranschlagen]
preventivare, istimare (LN), preventivai, stimai (C), pribintibŕ,
isthimŕ (S), stimŕ, prisgiŕ (G) preventivo
sm.
[estimate,
devis, presupuesto, Voranschlag]
preventivu, istima f. (LN),
preventivu, stima f. (C),
prebentibu, pribintibu, isthima f.
(S), stimazioni f. (G) preventorio
sm.
[preventive
sanatorium, sanatorium, preventorio, Sanatorium]
preventóriu, sanatóriu (L), preventorju, sanatorju (N), preventóriu
(C), pribintóriu, sanatóriu (S), sanatňriu (G) prevenuto
pp.
agg. [prejudiced,
prévenu, prevenido, voreingenommen]
prevénnidu, avvertidu, isgiŕmpidu, isgiňmpidu (L), prevénniu, abbértiu
(N), prevénniu (C), pribinuddu (S), priinutu (G) prevenzione
sf.
[prejudice,
prévention, prevención, Vorbeugung]
prevenimentu m., prevénnida, preventzione, prevensione (LN),
preventzioni (C), pribinzioni (S), priidčnzia, avviltčnzia (G) previdente
agg.
mf. [provident,
prévoyant, previdente, vorausschauend]
previdente (LN), previdenti (C), pribidenti (S), priidenti, previdenti
(G) previdenza
sf.
[providence,
prévoyance, previdencia, Voraussicht]
previdčntzia (LNC), pribidčnzia (S), priidčnzia, previdčnzia (G) previo
agg.
[previous,
aprčs, previo, voherig]
préviu, pro mesu de (LN), préviu, po mesu de (C), pa mezu di (S), pal
mezu di, a accoldu fattu (G) previsione
sf.
[prevision,
prévision, previsión, Voraussicht]
previsione, bittizu m., tzeravallu m. (it. Chiaravalle) (L), previsione, amminatzu m. (N),
previsioni (C), pribisioni (S), priisioni (G) previsto
pp.
agg. [foreseen,
prévu, previsto, vorgeschen]
prevididu, previstu, bidu prima (L), previstu, bidu prima (N), previdiu,
previstu, incannugau (C), pribisthu (S), priidutu, previstu, previdutu,
priistu (G) // Su male prevididu resessit allezeridu (prov.-L) “Il
male p. risulta piů leggero” prevosto
sm.
eccl. [provost,
prévôt, prepósito, Propst]
propostu, pŕrracu, rettore (cat.
sp. rector) (L), propostu, pŕrracu (N), pŕrrocu, arrettori (C), pŕrracu,
rittori (SG) preziosamente
avv.
[preciously,
précieusement, preciosamente, wertwoll]
pretziosamente (LN), pretziosamenti (C), priziosamenti (SG) preziositŕ
sf.
[preciousness,
préciosité, preciosidad, Kostbarkeit]
pretziosidade, pressiosidade (LN), pretziosidadi (C), priziosiddai (S),
priziositai (G) prezioso
agg.
[precious,
précieux, precioso, kostbar]
pressiosu, pretziosu ,primittidu (L), pretziosu, pressiosu (N),
pretziosu (C), priziosu, preziosu (SG) // fŕghersi s’impregadu (L) “rendersi
p., tardo a condiscendere” prezzare
vt.
[to
appraise, priser, apreciar, mit dem Preis versehen]
prejare, presiare, appretziare, istimare (L), appressiare, istimare,
prejare (N), pretziai, appretziai (C), prisgiŕ (SG) prezzario
sm.
[price-list,
note des prix, lista de precios, Preisliste]
elencu de sos prejos (L), elencu de sos prčssios (N), listra de is prétzius
f. (C), listhinu di li presgi
(S), lista di li presgi f. (G) prezzemolo
sm.
bot. (Petroselinum hortense) [parsley,
persil, perejil, Petersilie]
pedrusěmula, -e, -u (lat. PETROSELINUM) (L), predusěmula, petrusěmila, petrusěmula,
pretusěmula, pedrusčmene, perdusčmene, petrusčmene, predusčmene
(N), perdusémini, pedrusemi, pedrusémini, perdusémeni (C), peddrusěmmuru,
preddrusěmmuru (S), petrusěmbulu, petrusěmulu, preddusěmmulu
(Cs), prezzčmulu, purzčmmulu (Lm),
albatrina f. (G) // Sempri in mesu comenti su perdusémini (C) “Sempre
tra i piedi come il p.”; macciaroni, lisciandru, lisau (C) “p.
grasso di Macedonia” prezzemolo
selvatico
sm.
bot. (Petroselinum ammoides ) [wild
parsley, persil sauvage, perejil selvŕtico, Hundspetersilie]
pedrusěmula areste (L), predusěmula agreste, ungra f.,
franca f. (N), perdusémini
aresti (C), peddrusěmmuru aresthu, preddusěmmuru aresthu (S), petrusěmbulu
arestu, albatrina f. (G) prezzo
sm.
[price,
prix, precio, Preis]
preju (tosc. ant. pregio), présciu
(tosc. ant. prescio),
présiu, prégiu, prethu (ant.;
lat. PRETIUM) (L), préciu, preju, préssiu, présiu (N), prétziu (sp.
precio) (C), présgiu (SG) // a sa baruletta, a s’imbolada (L),
barattu (LNC), a s’istraccu
barattu (LN), isthraccu barattu (S), abbarattu, a straccu barattu,
a lu ghjettu, a ghjettatura (G) “a
p. stracciato”; apprethare (ant.)
“stimare il p.”; Cant’est sa doda? (L) “Che
p. ha?”; caridůdine f. (L) “p.
eccessivamente alto”;barattai (C), imbarattŕ, abbarattŕ
(G) “svilire il p.”;
ammingadda f. (S) “riduzione del p.”; a viliprésgiu (G) “ a p. vile”; barattesa
f., barattura f. (G) “p.
buono, modico”; Chie sa malasorte giughet fattu cňmparat
caru e bendet a barattu (prov.-L) “Chi
č perseguitato dalla malasorte compra caro e vende sottoscosto”;
Falla pagŕ a pŕimmu vulthaddu (S) “Farla
pagare a caro p.”; Roba baratta roba mala (prov.-G) “Merce
a buon p. merce scadente” prezzolare/1
vt.
(assoldare) [to
hire, gager, pagar con fines ilícitos, dingen]
prejare, comparare, comporare (lat.
COMPARARE) (L), pressiare, comporare (N), pretziai, appretziai,
comporai (C), prisgiŕ, cumparŕ (SG) prezzolare/2
vi.
(incanutire) [to
grow hoary, blanchir,
encanecer, ergrauen]
incanire (LN), incanudai (C), incaně (SG) prezzolato/1
pp.
agg. (assoldato) [hired,
gagé, pagado, gedungen]
prejadu, comparadu, comporadu (L), pressiau, comporau (N), pretziau,
appretziau, comporau (C), prisgiaddu, cumparaddu (S), prisgiatu,
cumparatu (G) prezzolato/2
pp.
agg. (incanutito) [hoary,
blanchi, encanecido, grau]
incanidu, canu (lat. CANUS),
canudu (lat. CANUTUS) (L),
incaniu, canu, canudu (N), incanudau, canu, canudu (C), incaniddu, canu
(S), incanutu, incanissutu, canu, canutu (G) prigione
sf.
[prison,
prison, prisión, Gefängnis]
presone (lat. PREHENSIONE),
prejone, presione (ant.),
galera, tzippu m., inserru m.
(sp. encierro), grěbbia, recrusione (L), prejone, presone, galera,
cippu m., tzippu m. (N), presoni m.,
galera, inserru m., grěbbia,
calafossu m. (p. sotterranea; sp.
calabozo) (C), prasoni, prisgioni, garera (S), prisgiona, prisgioni,
insarru m., birigotta (Lm) (G) //
fossŕriu m. (L) “p. dei
conventi in cui venivano reclusi i frati per qualche grave colpa”; Custu
predi est bricconi/ chi meritat su presoni (C - Matta) “Questo
prete č un bricconcello/ e merita la p.”; Dognunu tenit una perda
in presoni e una in s’ospidali (prov.-C) “Ognuno
ha una pietra in p. e una all’ospedale”; La prisgioni č fatta
pa l’ňmini (prov.-G) “La p.
č fatta per gli uomini” prigionia
sf.
[imprisonment,
captivité, cautiverio, Gefangenschaft]
presonia, prejonia, cautivériu m.
(sp. cautiverio), cativériu m.,
cautivčria, asserru m. (L),
prejonia, presonia (N), presonia, cautivériu m.
(C), prisgionia (S), prisgiunia, calceratu m.
(G) prigioniero
sm.
[prisoner,
prisonnier, prisionero, Gefangene]
presoneri, cautivu (sp. cautivo),
cuiativu, cuiativadu (L), prejoneri, presoneri (N), presoneri, cautivu
(C), prisgioneri (S), prisgiuneri (G) // a imberghemamas (N) “gioco
del p.” prillare
vt.
vi. [to
twirl, pirouetter, dar vueltas, pirouettieren]
girare de sa marrócula, rotzulare, rozulare (L), drinnire, tronnire,
drummidare, fŕchere sa důmmida (drůmmida), zirare de sa bardóffula
(de su catzilloru) (N), girai de sa bardůffula, drinniri, abbicoccai
(C), girŕ di la marrňccura (S), ghjrŕ di la baddarňccula (G) prillo
sm.
[twirl,
pirouette, vuelta, Pirouette]
giru de sa marrócula (L), důmmida f.,
drůmmida f., ziru de sa bardóffula
(N), giru de sa bardůffula, drinnida f.
(C), giru di la marrňccura (S), ghiru di la baddarňccula (G) prima
avv.
[before,
avant, antes de, früher]
prima, apprima, apprimu, ainnanti, innanti, perinnantis, a primu (L),
prima, ainnantis, innanti(s), antes, antis (N), prima, a primu, a prima,
ananti, innantis (C), primma, innanzi (SG) // abbiatzu (L) “quanto p.; genov. ant. viazo”; che in prim(m)aria
(L) “come prima”; nantes chi (L), nantes chi, nantis
chi (N) bŕsciu chi (C) “p. che”; bŕsciu
de (C)“p. di”; innanzi-innanzi (G) “molto
p.”; in primma in primma (G) “p.
di tutto”; Chie faghet innanti corcat in lettu (prov.-L) “Chi
arriva p. corica nel letto”; Chie prima naschit prima morit (prov.-L)
“Chi p. nasce p. muore”;
Prima pensa e poi fŕ (prov.-G) “P.
pensa e poi agisci” primaiola
sf.
[primipara,
primipare, primípara, Erstgebärende]
primajola, de primu fedu (L), primarja, de primu fedu (N), primajola,
primaxa (C), primmaggiora, primmaiora, primmaddňggia (S), primaiola,
primmagghjola (G) // sementosa primaxa (C) “pecora
che ha figliato per la prima volta” primariamente
avv.
[primarily,
principalement, principalmente, zunächst]
prima de tottu, a primarzu, in primaria, primeramente
(ant.), primariamente, a (in) primitia, a primu (L),
primariamente, prima de tottu (N), primariamenti, prima de tottu (C),
primma di tuttu (S), in primma, primma di tuttu (G) primario
agg.
[primary,
premier, primario, primär]
primŕriu (lat. PRIMARIUS),
primargiu (ant.), primarzu
(L), primarju (N), primŕriu, primaxu (C), prim(m)ŕriu (S), primmŕriu
(G) // ghermanos primarjos (N) “fratelli
germani” primaticcio
agg.
[early,
précoce, tempranal, Früh...]
premidiu, primadiu (lat.
PRIMITIVUS), primmadiu, primediu, primidiu, premediu, primmediu,
primmidiu, primarincu, primorincu, coghechitto, innantarzu, cabudianu,
cabidianu (L), premedivu, primidibu (N), primarengu, primariu, cabudianu,
cabudraxu (C), primaddiu, primadittu (S), primatiu, primmarincu (G) //
frutta noba (N) “frutta p.”;
Puzone primidibu cůccuru ispiliu (prov.-N) “Uccello
p. testa spelacchiata” primato
sm.
[primacy,
primauté, primado, Primat]
primatu (L), primau (N), primatzia f. (sp. primacía), primau (C), primaddu (S), prim(m)aria f.
(G) // in cara o in ausčnzia/ ti docu la primaria (G - G. Pes) “in
persona o in assenza/ ti do il p.” primavera
sf.
[spring,
printemps, primavera, Frühling]
beranu m. (lat. VERANUM),
berania, primavera (L), beranu
m., berania, veranu m. (N),
beranu m., baranu m., benau m., banau m., primavera
(C), branu m., primmabera (S),
branu m., primmaera, tempu di
frůia m. fig. (tempo di
latticini) (G) // imberenare (L), abberanare, beranare (L),
abberenare (N) “trascorrere la p.”; imberenare (L) “anche: dare l’erba di p. ai cavalli”; puzone de ‘eranu (L) “allodola”;
Paret unu ‘oe in beranu (L) “Sembra
un bue in p.”; Un’arrůnduli non fait beranu (prov.-C) “Una
rondine non fa p.” primaverile
agg.
mf. [spring,
printanier, primaveral, Frühlings...]
beranile, de beranu (LN), beranili, beraněciu, de beranu (C), barriri,
di branu (S), branili (G) // beranile m. (L), vranili m. (S),
branili m. (G) “maggese”; veranile m. (N)
“sterco di bue o di cavallo” primazia
sf.
[primacy,
primatie, primacía, Primat]
primore m. (sp. primor),
primasia, primatzia (sp. primacía)
(L), primore m. (N),
primori m., primatzia (C),
primori m. (S), primori m., primmaria G) primeggiare
vi.
[to
excel, primer, sobresalir, führen]
čssere su primu, fŕghere a primu (L), čssere su primu, fŕchere su
primu (N), essi su primu, fai primu (C), assé lu primmu (S), aé la
primmaria (G) primicerio
sm.
eccl. [primicerium,
primicier, superior, Obere]
capicériu (L), capicerju (N), capicériu (C), capicčriu (SG) primiera
sf.
[primero,
prime, primera, Primat]
primera (sp. primera),
primmera, frussu m., frussi m.
(it. ant. flussi, frussi), frůsciu m.
(sp. flux) (L), primera (N), primera, frůsciu m.
(C), primera (SG) primipara
sf.
[primipara,
primipare, primípara, Erstgebärende]
primajola (it. primaiola),
primmajola, prima(r)zola
(L), primarja (N), primajola, primaxa (C), primmaiora, primmadŕggia
(S), primaiola, primagghjola (G) primitivamente
avv.
[primitively,
primitivement, primitivamente, primitiv]
in comintzu, in antigóriu (L), in comintzu, in anticorju (N),
primitivamenti, in s’antigóriu, a primětziu (C), primitibamenti,
antiggamenti (S), primitivamenti, anticamenti (G) primitivitŕ
sf.
[primitiveness,
primitivité, primitividad, Primitivität]
antigňria, antigóriu m., antigore m. (sp. ant.
antigor) (L), anticorju m.
(N), antigóriu m. (C),
antigghiddai, primitibiddai (S), antichitai, primitivitai (G) primitivo
agg.
[primitive,
primitif, primitivo, primitiv]
antigóriu, primitivu (L), anticorju (N), antigu (lat. ANTICUS), primitivu (C), primitibu, antiggu (S), primitivu,
anticu (G) primizia
sf.
[early
fruit, primeurs pl.,
primicia, Frühobst]
primu fruttu m., priměssia,
gesoccannu m. (L), primu
fruttu m., priměssia (N),
cabudraxa (C), primmubumu m. (S),
primězia (G) // gesoccannu!, zesoccannu, soccannu! (L), gesaccannu m.
(S) “espressione che si
pronuncia ogni qualvolta si assaggia una p. (= ti ringrazio, o Gesů,
anche per quest’anno!)”; Gesoccannu, chi non fettat dannu! (L) “O
Gesů, fa’ che non mi faccia male!” primo
agg.
num. ord. [first,
premier, primero, erste]
primu (lat. PRIMUS), primmu,
primariu (ant.), prěstinu, su
‘e unu (L), primu, primmu, su ‘e unu
(N), primu (C), primu, primmu (S), primu, primeru, primma mf. (G) // Lu ‘idesi primeru (G) “Lo vidi per p.”; piddŕ primu (G) “arrivare per p. in una corsa, in una gara”; Su primu est de sa
terra (prov.-LN) “Il primo (vino
o altro prodotto) spetta alla terra” primogenito
agg.
sm. [first-born,
aîné, primogénito, erstgeboren]
primarzolu (L), primu fizu
(LN), manněmene (N), primu nŕsciu (C), primmu naddu, primmu mŕsciu,
primmugén, itu (S), primu natu (G) primogenitura
sf.
[primogeniture,
aînesse, primogenitura, Erstgeburt]
prima nŕschida (L), nŕschia prima (N), primogenitura (C),
primmagenitura (S), primu nascimentu m. (G) primordiale
agg.
mf. [primordial,
primordial, primordial, anfänglich]
de su comintzu, de su printzěpiu (LN), de su cumentzu, de s’inghitzu
(C), di l’ischumenzu, di lu prinzěpiu (S), di lu princěpiu, di lu
cumčnciu (G) primordio
sm.
[origin,
principe, origen, Anfang]
comintzu, printzěpiu (LN), cumentzu, inghitzu (C), ischumenzu, prinzěpiu
(S), cumčnciu, incumčnciu, princěpiu (G) primula
sf.
bot. (Primula species) [primrose,
primevčre, primavera, Primel]
prěmula, primmu fiore m. (L), primula, beranina (N), prěmula
(C), prěmmura (S), prěmula (G) principale
agg.
mf. [principal,
principal, principal, hauptsächlich]
printzipale (L), principale, printzipale (N), printzipali, principali
(C), prinzipari (S), prinzipali, principali (G) // printzipaliu (L) “il
ceto delle persone piů facoltose e piů influenti di una comunitŕ” principalmente
avv.
[principally,
principalement, principalmente, besonders]
pertzipu (L), printzipalmente, mascamente, prima de tottu (LN),
printzipalmenti, principalmenti, prima de tottu, a primětziu (C),
prinzipaimmenti (S), prinzipalmenti (G) principato
sm.
[principality,
principauté, principado, Fürstenrang]
printzipadu (L), printzipau (N), printzipau, principau (C), prinzipaddu
(S), prinzipatu (G) principe
sm.
[prince,
prince, príncipe, Herrscher]
prěntzipe (L), prěncipe, prěntzipe (N), prěntzipi, prěncipi,
reixeddu (C), prěnzipi (SG) principesco
agg.
[princely,
princier, principesco, fürstlich]
de prěntzipe (LN), de prěntzipi, de prěncipi (C), printzipeschu (S),
di prěnzipi (SG) principessa
sf.
[princess,
princesse, princesa, Prinzessin]
printzipessa, printzesa (ant.) (LN),
principessa (N), printzipessa, principessa (C), prinzipessa (SG) principiante
p.
pres. agg. mf. [beginner,
débutant, principiante, Anfänger]
printzipiante, noittolu (L), printzipiante, noběssiu (cat.
novici) (N), printzipianti, principianti, nověssiu (C),
prinzipianti, nuběziu (S) prinzipianti, nuizzu, nuizzolu (G) principiare
vt.
vi. [to
begin, commencer, comenzar, anfangen]
printzipiare, incomintzare, comintzare, intzeccare (L), printzipiare,
comintzare (N), printzipiai, principiai, cumentzai, inghitzai, intzimiai,
sprimitziai, primitziai (C), prinzipiŕ, ischuminzŕ (S), prinzipiŕ,
principiŕ, cuminciŕ, scuminzŕ (G) // attemare (N) “p.
a parlare con concitazione” principio
sm.
[beginning,
principe, comienzo, Anfang]
prentzěpiu, printzěpiu, comintzada f., comintzu, incomintzu
(L), princěpiu, printzěpiu, comintzada f., cumintzu, tema,
temia f., imbuccada f. (N), printzěpiu, princěpiu, inghitzu, insemia f., sěmia
f., tzimia f., intzimia
f., primětziu (C), prinzěpiu,
ischumenzu (S), princěpiu, prinzěpiu, cuměnciu, cumčnciu (G) // a
primu a primu (L), a primaccŕppiu (G) “
in p., all’inizio”; Bonu princěpiu e malu fini (prov.-C) “Buon
p. e cattiva fine” priora,
-essa sf.
[prioress,
prieure, priora, Priorin]
priora, priorissa, priorěscia, mastra badessa (L), priora, priorissa f.,
piora (N), priorissa (CS), madrepadressa (G) // priorissadu m. (L)
“servizio di p.” priorato
sm.
[priorate,
prieuré, priorato, Priorat]
prioradu, prioria f. (L), priorau, pioradu, pioratu
(N), priorau (C), prioraddu (S), piriolatu (G) priore
sm.
[prior,
prieur, prior, Prior]
priore, bionarzu, subristante (L), priore, piore (N), priori (CS),
piriolu (G) // juvilada f. (N) “chiamata da parte del
parroco dei nuovi p. durante
la festa di Ognissnati” priori
(a) avv.
vds. prioritariamente prioritŕ
sf. [priority,
priorité, prioridad, Priorität]
prioridade, pretzedčntzia (LN), prioridadi, precedčntzia (C),
prioriddai, prizzidčnzia (S), magghjoritai (G) prioritariamente
avv.
[prior
to, avec priorité, prioritariamente, bevorzugt]
prima de tottu, a prima, pro prima cosa, dae derettu (LN), prima de
tottu (C), primma di tuttu (SG) prioritario
agg.
[prior
to, prioritaire, prioritario, bevorzugt]
chi ‘enit prima (LNC), chi veni primma (SG) prisco
agg.
[ancient,
ancien, antiguo, antik]
antigu (lat. ANTICUS), de
prima (L), anticu, de prima (N), antigu, de prima (C), antiggu, di
primma (S), anticu, di primma (G) prisma
sm.
geom. [prism,
prisme, prisma, Prisma]
prisma prismatico
agg.
[prismatic,
prismatique, prismático, prismatisch]
prismŕticu privare
vi.
vt. [to
deprive, priver, privar, berauben]
privare, brivare, ispobiddŕresi (p.
di una cosa) (L), privare, brivare, irfronire (N), privai, brivai,
accanenciai (C), pribŕ, bribŕ (S), priŕ (G) // Si mi brivan de te
eami mortu! (L) “Se mi privano
di te eccomi morto!” privata
sf.
vds. cesso privatamente
avv.
[privately,
privément, privadamente, privat]
privadamente, brivadamente, in privadu, in brivadu (L), in privau (N),
privadamenti, in privau (C), pribaddamenti, in pribaddu (S), priatamenti,
in priatu (G) privatista
agg.
smf. [private
student, éleve d’une école privée, discípulo de escuela privada,
Privatschüler]
privatista (LNC), pribatistha (S), priatista (G) // régia (S) “p.
di stato” privativa
sf.
[sole-right,
monopole, monopolio, Monopol]
privativa, privilégiu m. (L),
privilezu m., escrusiva (N),
privativa, privilégiu m. (C),
pribatiba, pribiréggiu m.
(S), priativa, avvantagghju m.
(G) privato
agg.
[private,
privé, privado, privat]
privadu, brivadu (L), privau, brivau, irfroniu (N), privau, brivau (C),
pribaddu, bribaddu (S), priatu (G) privazione
sf.
[privation,
privation, privación, Beraubung]
privassione, brivada, brivassione, cubida, cadéliu m.,
cadeliadura, cattanzu m. ( tosc.
catto), contivériu m.,
discumbéniu m. (L), privassione, privadura (N), privatzioni, accanénciu m., cŕscara
(p. del cibo) (C), pribazioni,
bribazioni (S), priazioni, ausčnzia, schessu m. (G) privilegiare
vt.
[to
privilege, privilégier, privilegiar, bevorrechten]
privilegiare (L), privilezare, privilleziare (N), privilegiai (C),
pribiriggiŕ, prifirě (S), faurě, avvantagghjŕ (G) // Trattŕ che lu
figlioru di la giaddina bianca (prov.-S) “P. come fosse il figliolo della gallina bianca” privilegiato
pp.
agg. [privileged,
privilégié, privilegiado, bevorzugt]
privilegiadu (L), privilezau (N), privilegiau (C), pribiriggiaddu,
prifiriddu (S), fauritu, avvantagghjatu (G) privilegiatore
sm.
[privileger,
privilégieur, privilegiador, Vorrechter]
privilegiadore (L), privilezadore (N), privilegiadori (C),
pribireggiadori (S), fauridori, avvantagghjadori (G) privilegio
sm.
[privilege,
privilčge, privilegio, Vorrecht]
privilégiu, mandu (sp. mando)
(L), privilezu, privilléziu, protzebbos
pl. (N), privilégiu (C), pribiréggiu (S), faori, avvantagghju (G) privo
agg.
[devoid,
privé, privado, ohne]
privu, brivu, isconfusu, accassu (lat.
CASSUS), vŕgliu (L), privu, brivu (NC), pribu, bribu, vŕgliu
(S), priu, vŕgliu (G) // faltu de, fartu de (L) “privo
di; sp. falto de” pro
prep.
[for,
pour, por, für]
pro (lat. PRO)
(LN), po (C), pro (SG) pro’
sm. [advantage,
en faveur de, pro, Für]
proe (lat. PRODE),
gagnu (cat. guany) (L), prode,proe
(N), prou, pro’ proi (ant.)
(C), pro’ (SG) // malugagnu! (L) “mal
pro’”; bonuproe ti fettat (L), bonu prou ti fatzat (C) “buon
pro’ ti faccia”; Sa cosa furada non fait prou (prov.-C) “La
cosa rubata non fa buon pro’” proavo
sm.
[great
grandfather, bisaďeul, bisabuelo, Urgrossvater]
giajumannu (L), nonnumannu, bisaju (LN), jajumannu (N), jaju mannu,
bisaju (C), giŕiu mannu, minnannu (S), minnannu (G) probabile
agg.
mf. [probable,
probable, probable, wahrscheinlich]
probŕbile (LN), probŕbili (C), prubŕbiri (S), prubŕbbili, dŕbbili
(G) probabilitŕ
sf.
[probability,
probabilité, probabilidad, Wahrscheinlichkeit]
probabilidade (LN), probabilidadi (C), prubabiriddai (S), prubabbilitai
(G) probabilmente
avv.
[probably,
probablement, probablemente, wahrscheinlich]
probabilmente, podet čssere, capatzu chi, tottavia, est dŕbile,
inzichi, cant’e cantu, forsis, sibbŕstada (si bastat) (L),
probabirmente, podet čssere, fortzis, capatzes, chissae (N),
probabilmenti, podit essi, capatzi chi, stamega, stammei (C),
s’incappa, po’ assé, forsi (S) capazzu chi, venga chi, soca chi,
forsi (G) // Capatzu chi ‘enzat isse ebbia (L) “P.
verrŕ solo lui”; Est suggettu chi istasero ‘enzat su mere (L) “P. stasera verrŕ il padrone”; Est dŕbile chi siat beru (L) “P.
č vero” probamente
avv.
[honestly,
avec probité, honradamente, redlich]
onestamente (LN), onestamenti (C), onesthamenti (S), unestamenti (G) probante
agg.
mf. [probative,
probant, probador, überzeugend]
chi proat, cumproante (L), de prova, de loa, cumprobante (N), de proa,
de prova, cumprobanti (C), di proba, cumprubanti (S), cumpruanti (G) probitŕ
sf.
[probity,
probité, probidad, Redlichkeit]
probidade, onestade, bonesa (LN), probidadi, onestadi, bonesa (C),
onesthai (S), onestai, drizzura (G) problema
sm.
[problem,
problčme, problema, Poblem]
problema (L), probrema (N), problema (C), probrema, prubrema (S),
prublema, abbirintu (fig.) (G) problematicitŕ
sf.
[difficulty,
caractčre problématique, incertidumbre, Problematik]
duda (sp. duda), difficultade
(L), duda, difficurtade (N), duda, difficultadi (C), důbbiu m.,
difficulthai (S), difficultai, duda, capŕgghjna (G) problematico
agg.
[problematical,
problématique, problemático, problematisch]
problemŕticu, difficultosu (L), probremŕticu, difficurtosu (N),
problemŕticu, traballosu (C), prubremŕtiggu, difficulthosu (S), dudosu,
difficultosu (G) probo
agg.
[upright,
probe, probo, redlich]
probu -o, onestu, bonu (LNC), onesthu, bonu (S), unestu, ghjustu (G) proboscide
sf.
[proboscis,
trompe, trompa, Rüssel]
probóscide, trumba de s’elefante (L), probósside, probóscide (N),
probóscidi, bruncu de elefanti m.
(C), prubňscidi (SG) proboviro
sm.
[upright
man, homme probe, hombre probo, Schiedsrichter]
galantómine, ómine giustu (L), galantómine, ómine zustu (N), galantómini,
ómini giustu (C), garantommu, ommu giusthu (S), galantomu, omu intreu
(G) procaccia
sm.
[carrier,
facteur rural, valijero, Landbote]
curreu (cat. correu; sp. correo) procacciamento
sm.
[procurement,
quęte, busca, Verschaffen]
busca f. (sp. busca), chirca f.
(LN), busca f., circa f. (C), buscha f., zercha f.
(S), busca f., cilca f. (G) procacciare
vt.
[to
procure, procurer, buscar,
verschaffen]
buscare (sp. buscar),
buscatzare, chircare (lat. CIRCARE),
procurare (LN), buscai, circai, procurai (C), buschŕ, zirchŕ (S), buscŕ,
buscacciŕ, capiciŕ, pruccurŕ (G) procacciato
pp.
agg. [procured,
procuré, buscado, verschafft]
buscadu (sp. buscado),
chircadu, procuradu (L), buscau, chircau, procurau (N), buscau, circau,
procurau (C), buschaddu, zirchaddu (S), buscatu, buscacciatu, capiciatu,
pruccuratu (G) procacciatore
sm.
[procurer,
pourvoyeur, mańero, Vermittler]
buscadore, chircadore, procuradore (LN), buscadori, circadori,
procuradori (C), buschadori, zerchadori (S), buscadori, buscacciadori,
capiciadori, pruccuradori (G) procace
agg.
mf. [forward,
effronté, procaz, anstössig]
faccimannu, isfacciadu, imbeléschidu, ispudéssidu, isfacchidu (L),
fatzudu, fatzimannu, frontudu, tzuntzullu, intzidiadore (N), sfacciu,
facciudu, facci de sola, facci de croxu (C), appriccuniosu, faccimannu,
iffruntaddu (S), scaratu, sfacchilitu, sfrinatu, carimannu (G) // pacciňccia
(L), pacciocciona (LS) “donna
p., provocante” procacitŕ
sf.
[procacity,
impudence, procacidad, Anstössigkeit]
facciatosta, insolčntzia (L), fatzudesa, fatzatosta, arroddu m.
(N), facci de croxu, facci de sola, discoccu m.,
prontura (C), fŕccia, iffacciatŕggini, appriccňniu m.
(S), frappa, ŕccia, fŕccia manna (G) procedere
vi.
[to
proceed, procéder, proceder, vorgehen]
portzedire, protzčdere, protzedire, purtzedire, sighire (cat.
sp. seguir), andare innantis, addasiare (p.
lentamente) (L), procčdere, protzčdere, protzedire, sichire,
andare innantis (N), procedi, protzédiri, continuai (C), pruzzidě,
sighě (S), pruzzidě, prucidě, dŕ a innanzi (G) // protzédiu (N) “proceduto”;
andai arreba-arreba (C) “p.
a piccoli passi”; andŕ cozza-cozza, muru-muru, oru-oru (S) “p.
a forza di gomiti, p. lungo il muro, p. lungo il bordo” procedimento
sm.
[conduct,
procédé, procedimiento, Vorgehen]
protzedimentu (L), portzedimentu, procedimentu, protzedimentu (N)
procedimentu (C), pruzzedimentu (S), pruzzidimentu (G) procedura
sf.
[procedure,
procédé, procedimiento, Prozedur]
protzedura (LN), procedura (CS), prucedura, pruzzidě m.
(G) procella sf. [ |