Per cercare una parola:*Clicca su Modifica *Clicca su Trova *Scrivi la parola desiderata
|
ITALIANO - SARDO
m M M/2 (mi-mu)
|
D U L S
DIZIONARIO UNIVERSALE |
|
mi
pr.
pers. mus. [me,
me, me, mich]
mi (lat. MIHI) (L), mi, mimme
(N), mi, imi (C),
mi (SG) miagolamento
sm.
[mewing,
miaulement, ma-ullo, Miauen]
miaulamentu, miàulu, miaulonzu (LN), miàulu, miaulamentu, màulu, méulu,
mìulu (C), miauramentu, miàuru (S), miàulu (G) miagolare
vi.
[to
mew, miauler, maullar, miauen]
ismiaulare, miaulare,
miulare, maulare, raulare, rutzare
(L), maulare, miaulare
(N), miaulai, maulai, miulai, meulai (C), miaurà (S), miaulà, gnaulà
(Lm) (G) miagolata
sf.
[mew,
miaulement, largo maullo, Miauen]
miaulada, miulada (L),
miaulada, maulada (N),
miaulada (C), miauradda (S), miaulata (G) miagolio
sm.
[mewing,
miaulement continuel, maullido insistente, Gemiaue]
miàulu, màulu, mìulu ,ismiàulu,
(L),
maulonzu, màulu, miàulu
(N), miàulu, màulu, méulu, mìulu (C), miàru (S), miàulu (G) mialgia
sf.
med. [muscle-ache,
myalgie, mialgia, Muskelschmerz ]
dolore de mùsculos m. (LN), dolori de mùsculus m.
(C), durori di mùschuri m. (S),
dulori di mùsculi m. (G) miao
escl.
[miaow,
miaou, miau, miau]
miau, mau, mammau (L), miau, mau
(N),
miau (CSG) miasi
sf.
med. [miasis,
myasis, miasis, Miasis]
caizone m. (L), tejone m.
(lat. TENSIO,
-ONE),
bajone m. (N), travajoni m.,
trabajoni m., trafajoni m. (C),
caizoni m. (S), caicioni m.
(G) miasma
sm.
[miasma,
miasme, miasma, Miasma]
pudènscia f., pudèscia
f., arrancu (lat. RANCOR),
bàffidu,
intempériu
(it. intemperie) (L), intempèrias
f. pl. (N),
bàffidu, arrancu (C), fiagghina f.,
fiaggu puzzinosu (S), fiachina f. (G) miastenia
sf.
med. [feebleness
of the muscles, myastenie, miastenia, Myastenie]
debilesa de mùscolos (LN), fracchesa de mùsculus (C), debirèzia di mùschuri
(S), debbilesa di mùsculi (G) mica
sf.
[crumb,
miette, migaja, Krume]
farfaruza, micca, nicca, pibinida, cogonedda, bicculeddu m.
(L), fricchinia, farfaruza (N), pimpirida, pimpirina, farinalla,
tasseddu m. (lat. TAXILLUS) (C), fuifunidda, fuifunuza, chighinidda (S),
caravùddula, micca, crivinita, chilivrinu m.
(G) // sos migas m. pl. (L)
“così sono chiamati
sarcasticamente quei sardi che, appena andati in continente, assumono la
cadenza timbrica dell’italiano”; Petzi (peschi) che ses solu
tue! (L) “Mica ci sei solo tu!” miccia
sf.
[fuse,
mèche, mecha, Lunte]
mertze, mèccia, mèlcia,
mèrcia, mèscia
(sp. mecha), mìccia (L),
mertze, mitza (N), mèccia, mèrcia, mìccia (C), mìccia (S), mèccia
(G) miccino
sm.
dimin. [crumb,
un peu, pizca, Stückchen]
paghittu, pagareddu, farfaruzedda f.,
tasseddu (lat. TAXILLUS), rosca
f. (L),
fricchiniedda f., farfaruzedda f. (N),
pimpirina f., pimpirida f.,
pimpireddu, pimpiridu,
pimpirilla f., tasseddu
m. (C), fuifunidda f.,
fuifunuza f. (S), caravùddula f.,
crivinita f., chilivrinu (G)
// tènnere a tasseddu (L) “tenere
a stecchetto” micelio
sm.
[mycelium,
mycélium, micelio, Myzelium]
micéliu, mitzéliu (L), mitzéliu (N), micéliu (C), micériu (S), micèliu
(G) Michele
sm.
[Michael,
Michel, Miguel, Michael]
Miali (biz. Mikháles - DES II,
113) (L), Miale, Micheli (N), Miali, Miabi, Micheli (C), Miari (S),
Micali, Michilinu (G) //
Micheleddu Mameli (N) “personaggio famoso per essere riuscito (a
suo dire) a contare le stelle del firmamento” michetta
sf.
[roll,
miette, migaja, Krume]
paninu m., tziccheddu m.
(L), paninu m., cocconeddu
m. (N), paninu m.,
michetta (C), paninu m.,
cagnurinu m. (S), paninu m., panittu m.,
cucciuledda, michetta
(Lm) (G) micidiale
agg.
mf. [lethal,
meurtrier, mortífero, tödlich]
micidiale, mitzidiale, mortale (L), mitzidiale, mortale (N), mortali,
ferosu (C), murthari (S), multali (G) micio
sm.
[tom-cat.
chat, gato, Kater]
muscittu, -a f., mussittu,
mussi (lat. MUS), missittu, missi, battulina f. (L), gattulina f.,
mussi, musci-musci, mittittu
(N),
muscittu, maccittu, muccittu, pisittu, pisiddu, gattixeddu (C),
giatturina f. (S), ghjattulina
f., muscitta f.,
muscedda f., musciaredda f., mùscia
f. (G) micosi
sf.
med. [mycosis,
mycose, micosis, Mykose]
runza (lat. ARANEA),
iscraffinzu m. (L), runza,
male càprinu m. (N), arrùngia,
orrùngia, intzerra, rùngia (C), rogna (S), rugna, irrugna (G) microbo
sm.
[microbe,
microbe, microbio, Mikrobe]
mìcrobu (LNCS), mìcrobu, mìcrubu (G) microfonista
smf.
[microphonist,
microphonist, microfonista, Mikrophonarbeiter]
microfonista (LNC), microfonistha (S), microfonista (G) microfono
sm.
[microphone,
microphone, micrófono, Mikrophon]
micrófonu (LNC), micròfonu (SG) microschia
sf.
med. [little
testicle, petits testicules, microsquía, Microskie]
buttones minudos m. pl. (L),
buttones minujos m. pl. (N),
callonis piticus m. pl. (C),
buttoni minuddi m. pl. (S),
buttoni minuti m. pl. (G) microscopico
agg.
[microscopic,
microscopique, microscópico, mikroskopic]
microscópicu, minudeddeddu
(L), microscópicu (NC), microscòpicu (SG) microscòpio
sm.
[microscope,
microscope, microscopio, Mikroskop]
microscópiu (LNC), microschópiu (S), microscópiu (G) midollo
sm.
[medulla,
moelle, meollo, Mark]
meuddu (lat. *MEDULLU), miuddu,
mueddu, mirudda f., meudda f.,
miudda f., neuddu, niuddu,
cau,
chiu (lat. CIBUS) (L), meduddu,
miduddu, miuddu, chibu,
chivu (N), mauddu, meuddu, mueddu, maoddu, majoddu, maioddu, pappu (m.
della frutta) (C), niuddu (S), marudda f.,
marugghja
f. (Lm) (G)
// cau (LG), gau (S) “m.
dell’albero, m. del sambuco”; cottu
a miuddinu (L) “cotto in modo che lo sia anche il m.”; meuddinu,
meuddosu (L) “midolloso”;
pistiddu
(N), mueddu de sa schina (C) “m.
spinale”; ammiduddare; irmiduddare (N) “ammidollare;
smidollare” midriasi
sf.
med. [dilation
of the pupil, mydriase, midriasis, Pupillerenweiterung]
ispabigliada, pupia de s’oju abberta (L), appirastradura de ocros,
pupia de s’ocru aperta (N), slargadura de sa pipia de s’ogu (C),
illagaddura di la sthicca di l’occi (S), slalgatura di la puppia (G) mielato
agg.
[tawny,
fauve, leonado, rotblond]
meladu (L), melau (NC), meraddu (S), melatu (G) miele
sm.
[honey,
miel, miel, Honig]
mele (lat. MEL) (LN), meli, mebi
(C),
meri (S), meli (G) // ammerrare, melare (L), melai, immelai (C), ammilà
(G) “addolcire con il m.”;
ana de mele f. (L), bucchemeli
(C) “donnola sarda”;
cattas meladas f. pl. (LC) “frittelle al miele”;
cuccumelei, mele de matta (L), mele de àrbore, mele corronchinu (N) “m.
caratteristico di molti tronchi d’albero”; fiore
de mele (L) “melianto”; immelare (L) “condire con il
m.”; iscasiddare
(L), scugnì lu meli (G) “togliere
il m. dal favo”; mele de rosa (L) “m.
rosato”; mélinu (LC), mérinu (S) “in
color del m.; lat. MELINUS”; rudda f.
(L) “scorie prodotte dalla
lavorazione del m.”; mele puzoninu (LN) “miele
di sciami d’api giovani”; ammelonzu
(N) “addolcimento con il m.”; arghentu
(N) “m. che va depurandosi con
la bollitura”; buddau
(N)“detto del m. nel
favo con ancora le larve delle api”; melachinu
(N) “detto del manto color miele dei suini”; mele de legra (N) favo
di m. non ancora spremuto”; melebuddu (N) “m. con larve d’api”; mele gattiruju (N) “m. alterato dalle larve”; melàrgiu, melaxu, melaxi (C) “coperchio
di sughero con cui si chiudono gli alveari; lat. MEL, + suff. - ARIU”;
melarreja f., melarregghju, meli
arregghju, meliaera
f. (G) “il m. ancora nel
favo”; meli farratu (G) “m.
rassodato”; melappalti (G) “m.
ancora nel favo”; signuredda
f. (G) “piccolo favo di m. pregiato”; Sa
musca si tenet cun su mele non cun su fele (prov.-L) “Le mosche si prendono con il m. e non con il fiele”; Tant’è
dulci lu meli chi la musca si lu magna (prov.-G) “Il
m. è così dolce che la mosca lo mangia” miele
amaro sm.
[bitter
honey, miel amer, miel amargo, bitter Honig]
mele ràntzigu (L), mele maricosu, mele rànchiu (N), meli marigosu (C),
meri rànziggu (S), meli di gruma, meli di bruma (G) mieloso
agg.
[honeyed,
miellé, enmelado, süsslich]
melosu (LNC), immintaddu (S), melosu (G) mietere
vt.
[to
reap, moissonner, segar las mieses, mähen]
messare (lat. MESSARE) (L), messare, mensare, mentare, mentzare
(N),
messai, crubai (C), missà (SG) // Chie non pensat non messat (prov.-L) “Chi
non pensa non miete”; Chie non podet messare ispicat (prov.-N) “Chi
non può m. spigola” mietitore
sm.
[reaper,
moissonneur, segador, Mährer]
messadore (L), messadore, messatore
(N),
messadori (C), missadori (S), missadori, missidori, misseri (G) // pedde
de messadore f. (L) “paralembo”; messadori
(C) “anche: pulce acquatica, detta anche spigadrixi f.”;
capandàina (G) “capofila del gruppo dei m.” mietitrice
sf.
[reaper,
moissonneuse, segadora, Erntemaschine]
màcchina messadora (LNC), màcchina missadora (S), mietitrici (G) mietitura
sf.
[reaping,
moissonnage, siega, Mähen]
messera, messadura, messura, messa, messe (lat.
MESSIS), messonzu m., messóngiu
m. (L), messadura, messera, messonzu m. (N), messera, messadura, messóngiu m., messa, messe, messi (C), missera, missaddura (S), missera,
missatura, messa (G) // denta
(L) “direzione che si tiene durante la m.”; messera
(LNC) “anche: tempo della m.”;
messonzu m. (LN), messóngiu m.
(C) “anche: luogo dove si miete”; bogàreche a mastru Giuanne (L) “fare
la prima m. (eliminare la fame fig.)”; corallina (ant.) (N) “detto della donna
che provvedeva al pranzo durante la m. (G. M. Cabras)” mietuto
pp.
agg. [reaped,
moissonné, segado, gemäht]
messadu (L), messau (NC), missaddu (S), missatu, missaddu
(Cs) (G) migliaccio
sm.
[black-pudding,
boudin, morcilla, Blutwurst]
sàmbene de porcu (L), sàmbene de porcu, zurrette (m.
di ovini e caprini) (N), sànguni de porcu, brenti de sànguni f.,
sanguanedda f., sanguinàcciu,
culingioni (C), sangu purchinu, sàngulu (S), sangu pulcinu, sangu
grassu (G) migliaio
sm.
[thousand,
millier, millar, Tausend]
miza f. (lat.
MILIA),
migliare, millaju,
millenu, mizale (L),
miza (N), milla f., milli,
unus milli, migliaretta, migliari (C), millari, migliàiu
(S),
middi, middanta f. (G) // a mizales
(L) “a migliaia” migliarino
di palude sf.
orn. (Emberiza schoeniclus) [red
bunting, loriot, escribano palustre, Rohrammer]
orgiali de is cannas, orgiali de is mostassus (C) miglio/1
sm.
[mile,
mille, milla, Meile]
mìgliu, miza f., mìgias f.
pl. (ant.; lat. MILIA) (L), mìlliu (N), mìgliu, mìglia f.
(= it.) (C), mìgliu, middari (S), midda f.
(G) mìglio/2
sm.
bot. (Panicum miliaceum) [millet,
millet, mijo, Hirse]
erva ferru f., zenina f., trigu
minudu, mìgliu (L), iscagliola f.
(N), mìgliu, erba de àcua f.,
panicu (C), firuvenu, èiba ferru f.
(S), paniccu, coda di razzu f.
(G) miglio
selvatico
sm.
bot. (Oryzopis miliacea) [wild
millet, millet sauvage, mijo selvático, wilde Hirse]
erva ferrina f., erva
ferru f., trigu areste (L),
iscagliola f. (N), erba de àcua
f., erba de ferru f.,
erba cràbina f., cannajoni de cresuri, cannajoni cambas longas (C), firuvenu, èiba
ferru f. (S), paniccu, coda di
razzu f. (G) miglioramento
sm.
[improvement,
amélioration, mejoría, Besserung]
mezoru, mezoramentu, mezoria f., abboniamentu,
abbóniu, imboniada f., imbonida f., imbóniu, mediada f.,
mezorada f., assualtzu, repìgliu (L),
mezoramentu, mezoronzu, mezoru,
mezorzu, mediada f., mezorada
f.,
imboniada f. (N),
melloramentu, ammelloramentu, meglioramentu, melloria f., meglioras f. pl. (cat.
milloras) (C), miglioramentu, miglioru (S), midduramentu, middoru,
middori, facca f. (G)
// bonàntzia f .(N) “m.
di salute” migliorare
vt.
[to
better, améliorer, mejorar, bessern]
mezorare (lat. MELIORARE),
medrare (sp. medrar),
medrire, campaniare, assualtzare,
imboniare, imbonire (L),
imboniare, mezorare,
mezorzare (N),
mellorai, ammellorai, melliorai, megliorai, assusai, impannitziri (C),
migliurà (S), middurà, riguzzulà, risciumà (G) // abbonare,
abbonatzare (L), abbunà, abbunaccià (G) “m.
del tempo”; mezorittare
(L) “migliorare un po’”; assusai,
adelantai (C) “m. la propria condizione”; Sa fémina sàbia assusat sa domu e
una macca da destruit (prov.-C) “La
donna saggia migliora la casa, la stolta la distrugge”; Mali chi
no middora capu poni (prov.-G) “Male
che non migliora capo ha” migliorato
pp.
agg. [bettered,
amélioré, mejorado, bessert]
mezoradu, assualtzadu,
imboniadu, imbonidu (L),
imboniau, mezorau,
mezorzau
(N), mellorau, ammellorau, megliorau, assusau (C), migliuraddu (S),
midduratu, allipucciatu,
risciumatu
(G) // in pulzioni (G) “m. di
salute” migliore
agg.
mf. [better,
meilleur, mejor, besser]
mezus, menzus (lat. MELIUS)
(LN), mellus (C), migliori,
mégliu
(S), meddu (G) miglioria
sf.
[improvement,
amélioration, mejoría, Verbesserung]
mezorada, mezoria, mezoru m.,
mezoramentu m. (L), mezorada,
mezoradura, mezoru m.,
mezoramentu m., mezoria, mezorzada
(N),
melloria, meglioria, melloramentu m.
(C), migliuria, miglioru m.,
miglioramentu m. (S), midduria,
middoru m. (G) // meglioras pl. (C) “m. apportati alla
casa; cat. milloras” migna
sf.
[olive-blossom,
fleurs pl.,
brote del olivo, Olivenblütenstand]
tràmula (crs. trámula) (L), prannuca (N), arramadura (C), tràmura (S), tràmulu
m., tràmula (G) mignatta
sf.
zool. (Hirudo medicalis)
[leech,
sangsue, sanguijuela, Blutegel]
ambisue, ambisua, ambesua, sambisuga (lat.
SANGUISUGA), sutzasàmbene
m.
(L),
ambisuga, ambisuca, ambesughe, sambisue, sambisuga (N), sangunera (cat.
sangonera), sambisui, sangusùisi, ambisua, ambisui, abisui,
anghisui, angasura (C), sanghisùggina (S), sangusùgghjula, sanguetta
(Lm) (G) mignattaio
sm.
[leech-gatherer,
pêcheur de sangsues, pescador de sanguijuelas, brauner Sichler]
ambisuaju, tadanu,
taranu, taraccu (L),
ambisugarju, ambisugheri (N), ambisuàrgiu (C), sanghisugginàggiu (S),
sangusugghjulagghju (G) // todanu orn.
(Plegadis falcinellus) (C) “m.,
uccello della famiglia dei trampolieri; it. totano - DES II, 493” mignattare
vi.
[to
leech, pêcher de sangsues, pescar las sanguijuelas, fischen]
ambisuare (L), ambisugare (N), piscai sanguneras (C), pischà sanghisùggini
(S), piscà sangusùgghjuli (G) // isambisugare (N) “smignattare, togliere le m.” mignattino
sm.
orn. (Hydrochelidon nigra) [sea-mew,
mouette cendré, gavina ceniza, Farbigmöwe]
rùndine marina f. (LN),
caixedda
nieddutza f., caixedda peis
arrubius f. (m. dalle zampe rosse),
caitteddu (m. piombato) (C) mignola
sf.
[olive-blossom,
fleurs pl.,
brote del olivo, Olivenblütenstand]
tràmula (crs. trámula) (L), càmula, prannuca (N), arramadura (C), tràmura
(S), tràmulu m., tràmula (G) mignolare
vi.
[to
blossom, fleurir, brotar los olivos, blühen]
tramulare (L), prannucare (N), arramai (cat.
enramar) (C), tramurà (S), tramulà (G) mignolo
sm.
anat. [little
finger, petit doigt, meñique, kleiner Finger]
poddigheddu, poddighitteddu,
poddighittu,
póddighe minore,
poddighe pitzinnu, didigheddu,
picchiriccheddu, pipirigheddu,
puddighineddu, tzintzirigheddu
(L), diticheddu,
pittiricheddu, pittirichinu, pitzicheddu, póddiche minore, poddicheddu,
putzichineddu, sundeche,tzintziriche,
tzintziricheddu, tzintziricu
(N), didu piticu, didixeddu, pitirinchinu, poddixeddu,
poixeddu (C),
diddareddu, diddigheddu (S), ditu minori, diticheddu, diddiggheddu
(Cs), ditittu, ditu
di l’aricchj (G) //
piddighittu (N) “colpo dato col m. alla pallina durante il gioco” mignone
agg.
(grazioso) [pet,
gracieux, benjamín, lieblich]
cuccu, grassiosu (L), cuccu, cuccheddu, grassiosu (N), gratziosu, donosu
(sp. donoso) (C), cuccu, graziosu (SG) migragna
sf.
[penury,
misère, pobreza, Armut]
migragna (LNCS), migranna (N), micragna (G) migragnoso
agg.
[poor,
miserable, pobre, arm]
migragnosu (LNCS), migrannosu (N), micragnosu (G) migrare
vi.
[to
migrate, émigrer, emigrar, wandern]
tuccare fora de domo, emigrare, tramudare (lat.
TRANSMUTARE) (L), tuccare, debodare, tramudare (N), emigrai (C),
emigrà (S), migrà, emigrà (G) migrato
pp.
agg. [migrated,
émigré, emigrado, wandert]
tuccadu, tramudadu, emigradu (L), tuccau, debodau, tramudau (N), emigrau
(C), emigraddu (S), migratu, emigratu (G) migratore
sm.
[migrant,
migratoire, migratorio, Wanderer]
tramudadore, emigradore (L), tramudadore, debodadore, emigradore (N),
emigradori (C), emigradori (S), migradori (G) migrazione
sf.
[migration,
migration, migración, Wanderung]
tramudadura, emigrassione (LN), emigratzioni C), emigrazioni (S),
migrazioni (G) mila
agg.
num. card. [thousand,
mille, mil, tausend]
miza (lat. MILIA) (LN), milla
(C), mìria (S), mìlia (G) // chimbemiza (LN), cincumilla (C), zincumìria
(S), cincumìlia (G) “cinquemila” miliardario
agg.
[multi-millionaire,
milliardaire, milmillonario, Milliardär]
miliardàriu (LNC), miriardhàriu (S), milialdàriu (G) miliardèsimo
agg.
num. ord. [milliardth,
milliardième, milmillonésimo, milliardste]
miliardésimu (LNC), miriardhésimu (S), milialdèsimu (G) miliardo
agg.
num. card. [milliard,
milliard, millar de millones, Milliarde]
milliardu,
miliardu (L), miliardu,
millardu,
milliardu (N),
miliardu, milliardu
(C),
miriardhu (S), milialdu (G) miliare
(pietra) sf.
[milestone,
pierre milliaire, millar, Meilenstein]
pedra de mizas (L), preda de mizas, preda de mìlliu (N), perda de milla,
perda mòglia (C), predda di millari (S), petra di midda (G) miliobate
sf.
itt. (Myliobatis noctula) oniella,
orinèglia (cat. orenella), orinellu,
urinèglia f., pisci
orinellu m. (C) milionario
agg.
[millionaire,
millionaire, millonario, Millionär]
milionàriu (LN), milionàriu, millionistu
(C), mirionàriu
(S), miliunàriu (G) milione
agg.
num. card. [million,
million, millón, Million]
miglione, milione,
millione (L), milione,
millione (N), milioni, millioni
(C),
mirioni (S), milioni (G) milionesimo
agg.
num. ord. [millionth,
millionième, millonésimo, millionste]
milionésimu (LNC), mirionésimu (S), miliunèsimu (G) militante
p.
pres. agg. mf. [militant,
militant, militante, Militant]
militante (LN), militanti (C), miritanti (S), militanti (G) militare/1
sm.
agg. mf. [soldier/military,
militaire /militaire, miliciano/militar, Militär/militärisch]
militare (LN), militari (C), miritari (S), militari (G) militare/2
vi.
[to
smilitate, porter les armes, militar, Wehrdienst leisten]
militare, soldadare (L), militare, sordadare (N), militai, fai sordau
(C), mirità, suldhaddà (S), milità, fà lu suldatu (G) militaresco
agg.
[soldierlike,
soldatesque, soldadesco, militärisch]
de soldados (L), de sordaos (N), de sordaus (C), di suldhaddi (S), di
suldati (G) militarizzare
vt.
[to
militarize, militariser, militarizar, militarisieren]
militarizare (LN), militarizai (C), miritarizà (S), militarizà (G) milite
sm.
[militiaman,
milicien, mílite, Soldat]
soldadu (L), sordau (NC), suldhaddu (S), suldatu (G) // baiacesu
(ant.), buiachesu
(ant.), bulliachesu
(ant.), puliachesu
(ant.-L) “m. della guardia del corpo del Giudice; biz. plylakí - Pittau” milizia
sf.
[soldiering,
milice, milicia, Miliz]
milìtzia, milìscia, milìssia (L), milìssia, milìtzia (N), milìtzia
(C), mirìzia (S), milìzia (G) miliziano
sm.
[militiaman,
milicien, miliciano, Milizsoldat]
militzianu, milissianu (sp.
miliciano) (LN), militzianu (C), mirizianu (S), milizzanu (G) //
militzianu (C) “nome dei soldati dell’antica milizia nazionale sarda” millanta
sf.
[thousands,
maint, milenta, Menge]
muntone m. (sp. montón o it. ant.
montone) (L), millanta, muntone m.
(N), muntoni m. (C),
millanta, umbè di, nossanta (S), middanta (G) millantare
vt.
[to
boast of, vanter, alardear, vorspiegeln]
bantare, fanfarronare (sp. fanfarrón),
fàghere barra (paza), gallizare (cat.
gallejar), galligare, abbaldantzare (it.
baldanza), abbalansare, abballansare,
bragare
(piem. blaga), bravantare, ispazagare,
ispazare,
baravagliare, ingragnare,
labbriare (L),
ispazerare, si bantare, fàchere barra (pompa) (N), bantai, avvantai,
fanfarronai, galliggiai, bravantai, bragai, abbaggianai, baggianai
(C),
ippaccunà, vantassi, fanfarrunà, fà barra (S), vantassi, spampanà, fà
ispari (G) millantato
pp.
agg. [(much-)
vaunted, vanté, alardeado, vorgetäuscht]
bantadu, fanfarronadu, gallizadu, abbaldantzadu, bravantadu, ispazadu
(L), ispazerau, bantau (N), bantau, avvantau, fanfarronau, bravantau,
bragau (C), ippaccunaddu, vantaddu, fanfarrunaddu (S), vantatu,
spampanatu (G) millantatore
sm.
[braggart,
vantard, alardeador, Prahler]
bantadore, pazaghe, barrosu, pazosu, fanfarrone (sp.
fanfarrón), bragheri (piem.
blaghè), ispantosu, landrone (it.
landrone), bragliosu, cuappu, guappu
(sp.
guapo) (L),
ispazeradore, bantadore, barrosu, pazeri, aralata, vantéchiu
(N),
bantaxeri, baggianu, fanfarroni, barrosu, cuappu, guappu, mariascu,
bragheri, bravanteri, brafanteri, uffanu, cerotteri (cat.
xerrotejar), palleri, avvantadori,
vantaggeri,
boleru (sp. bolero) (C), vantadori, ippacconi, pagliosu, barrosu, bragoni,
ippantadori,
ippantagarreri, fanfarroni (S), vantarìcciu, vantadori, vantagghjolu, vantàstiggu
(Cs), barrosu
(G) millanteria
sf.
[boasting,
vanterie, alarde, Prahlerei]
bantu m., paza (lat. PALEA), pazosùmine m.,
fanfarronia, braga (piem. blaga),
barra (cat. barra), brava, bràglia,
bravàglia, baravàglia, bravada, ispampanada, ispamparrada, gallizada,
ingragnada, -adura, ispacconamentu m., ispazagada (L),
bantu m., paza, barra,
galabera, valagheria (N),
bantaxi m., baggianeria,
barra, fanfarronia, fanfarronada, spampanada, spamparrada, spalleria,
palleria, braga, bragheria, bravanteria (C), vantu m.,
vantadda, ippaccunadda, barra, pàglia, fanfarrunadda (S), vantu m.,
sparu m., spampanata (G) mille
agg.
num. card. [thousand,
mille, mil, tausend]
milli (= it.), miza (lat.
MILIA)
(LN),
milli, una milla (C), milli (S), milli, middi, mìlia (G) // immillare
(L) “moltiplicare per m.”; una
miza de francos (N) “m. lire”;
di middi unu (G) “uno su m.; uno
per m.” millefoglie
sf.
bot. (Achillea millefolium) [milfoil,
millefeuille, milhojas, Schafgarbe]
erva de feridas, erva de tàgliu (L), erba de fertas, erba de sàmbene,
baleriana mascru (N), erba de fertas, erba de feridas, erba de corpus
obertu, erba pilutza (m.
d’acqua) (C), èiba di li firiddi (S), algulenta aresta, alba
piluzza, piluzza (G) millenario
agg.
[millenary,
millénaire, milenario, Tausendjahrfeier]
millenàriu, de mill’annos (L), millenarju, de mill’annos (N), de
mill’annus, millenàriu (C), millenàriu, di mill’anni (S), di
midd’anni (G) millennio
sm.
[millennium,
millénaire, milenio, Jahrtausend]
mill’annos pl. (LN),
mill’annus pl. (C),
millènniu, mill’anni
pl. (S), midd’anni pl.
(G) millepiedi
sm.
zool. (Julus sabulosus) [millepede,
mille-pieds, milpiés, Tausendfuss]
chentupes, chentupiudu, porcheddu de chentu pes (L), chentupedes,
millipedes (N), babboi de centupeis, centucambas, centupeis, babballotti
de centupeis, mama de terra f.,
curri-curri (C), zentubedi (S), centupedi, middipedi,
vacca
di Deu f. (G) millesimo
agg.
num. ord. [thousandth,
millième, milésimo, tausendste]
millésimu, su de milli, de milli unu (LNC), millésimu, lu di milli
(S), middèsimu, lu di milli (G) // middèsimi (G) “i
primi giorni del nuovo anno chiamati per mese: il primo giorno
dell’anno corrisponde a gennaio, il secondo a febbraio, il terzo a
marzo, e così di seguito” milligrammo
sm.
[milligram,
milligramme,
miligramo,
Milligramm]
milligrammu millimetrato
agg.
[millimetred,
millimetré, milimetrado, Millimeter...]
millimetradu (L), millimetrau (NC), millimetraddu (S), millimetratu (G) millimetro
sm.
[millimetre,
millimetre, milímetro, Millimeter]
millìmetru milza
sf.
anat. [speen,
rate, bazo, Milz]
ispiene m., ispiena, isplene
m., isprene
m. (lat. SPLENE), meltza (L), isprene m. (N), spreni m. (C),
ippiena (S), spiena, melza, merza
(Lm), milza
(G) // immeltzare, ismeltzare (L) “diminuire,
scemare”; sprenéticu,
sprenosu (C) “detto chi ha dolori di m.”; spreni
de mari sm. itt. (C) “ascidia
tunicato, boltenia rene”; bazzu (G) “in
colore della m.; sp. bazo” mimare
vi.
[to
mime, mimer, mimar, mimisch darstellen]
mimare, fàghere sos versos (L), mimare, fàchere sos bessos (N),
strocci, stroccillai, imitai is gestus (C), mimà (S), fà lu ‘essu,
mià (G) mimetizzare
vt.
[to
camouflage, camoufler, mimetizar, tarnen]
cuàresi, camuffare (L), si cubare a bell’apposta, camuffare (N), cuai,
(ac)camuffai (C), mimetizà, cuassi (S), cuassi, camuffassi (G) mimetizzato
pp.
agg. [camouflaged,
camouflé, mimetizado, getarnt]
cuadu, camuffadu (L), cuatu,
cuau,
camuffau (N), cuau, (ac)camuffau (C), cuaddu, mimetizaddu (S), cuatu,
camuffatu (G) mimetizzazione
sf.
[camouflage,
camouflage, mimetización, Tarnung]
cuadura, camuffamentu m. (L),
cubadura, camuffamentu m. (N),
cuadura, camuffamentu m.,
disfrassu m. (sp. disfraz) (C),
cuaddura, mimetizazioni (S), camuffatura, camuffamentu m., cuatura (G) mimica
sf.
[miming,
mimique, mímica, Mimik]
mìmica, mingulia, versos m. pl. (L), mìmica, zestos m.
pl. (N), stroccidura (C), mìmica, ingesthi m. pl. (S), miccata, miata, ghjesti m. pl., vessi m. pl. (G) mimmo
sm.
[child,
poupon, chico, Kind]
pitzinneddu, criadura f., piseddu (L), pipiu,
deddeddu, deddu, criu (N), pipiu, nennu, nenneddu (C), pizzinnu,
criaddura f. (S), steddu,
criatura f. (G) mimo
sm.
[mime,
mime, mimo, Mime]
mimu (L), mimu, zesteri (N), stroccidori (C), mimu (S), attori a
pantumina (G) mimosa
sf.
bot. Mimosa pudica) [mimosa,
mimeuse, mimosa, Mimose]
mimosa, sensitiva (L), mimosa (NC), mimosa, sensitiba (S), fiori d’acàcciu
m. (G) mina
sf.
[mine,
mine, celemín, Mine]
mina // alchimina (L)
“grossa m.”; alchiminada (L), alchiminiata
(G) “scoppio di una
mina”; baramina
(L) “attrezzo per forare la
roccia dove poi collocare la carica esplosiva della m.”; carrighinu
(LC) “operaio addetto alla carica delle m.”; carbonara (N) “mine
pronte per l’uso”; fochinu m. (N) “detto di chi fa
brillare le m.”;
mineri
(C) “fabbricatore di m.”;
patarru m. (S), (Lm)
(G)
“piccola m.”; mina (ant.)
“antica misura di capacità; it. o genov. mina”; petra d’àppisi
(G) “m. della matita”; minaccia
sf,
[menace,
menace, amenaza, Drohung]
minetta, minatta (lat. MINACIA), ammenetzu
m., menetzu m., minettu m., giabba, perrogu m., sinetta,
tramesada
(L), minetta, menetta, menetza,
menetzonzu m., minetza, tramìntida (N),
ameletzamentu m., ameletzu m., am(m)aletzu
m., am(m)eletzu m., abbrùnchiu
m. (C), minazza (S), minàccia, ghjabba, ghjappa (G) minacciare
vt.
[to
menace, menacer, amenazar, drohen mit]
minettare, amminattare, minattare,
ammenetzare, amminettare, sinettare,
ponner sas trevas (L),
minettare, menentare, menettare,
menetzare, minetzare, melettare,
iscrasumare (N), amabetzai,
ameletzai,
amelessai, ammelessai,
melessai, am(m)aletzai
(probm. cat. amenassar o sp.
amenazar), abbruncai, streullai (C), minazzà (S), minaccià, ghjabbà,
ghjappà (G) minaccioso
agg.
[menacing,
menaçant, amenazante, drohend]
minettosu, minattosu, minatteri, avriadu (L), menettosu, menetzosu,
minettosu,
minetzosu (N),
ameletzosu, ameletzadori, am(m)aletzadori, am(m)aletzosu, maletzosu
(C),
minazzosu (S), minacciosu, ghjabbosu, ghjapposu (G)
// minatta-minatta (L) “minacciosamente”; minamento
sm.
[mining,
minement, minamiento, Verminen]
minamentu minare
vt.
[to
mine, miner, minar, verminen]
minare (LN), minai (C), minà (SG) // minare (L) “anche:
mescolare, rimestare la pasta, frullare le uova”; minare (L),
minai (C) “anche: camosciare”; minare surdamente (L) “lavorare di straforo, operare di nascosto” minareto
sm.
[minaret,
minaret, alminar, Minarett]
minaretu minatore
sm.
[miner,
mineur, minador, Bergmann]
minadore (LN), minadori (CSG) minatorio
agg.
[minatory,
menaçant, conminatorio, drohend]
minettosu, minattosu (L), minettosu, menettosu, minettadore (N),
ameletzadori, ameletzosu (C), minazzosu (S), minacciosu, ghjabbosu,
ghjapposu (G) minchiale
agg.
(sciocco) [silly,
sôt, soso, dumm]
minciale (sic. minchiale),
labadu, isalentadu, abbereladu (L), minciale, barbuliscu, irbambissiau
(N), minciali, sciolloriau, stavellau (C), bambioccu, buccarottu, bambu
(S), bialottu, bistoldu, buzali (G) minchionaggine
sf.
[fooling,
sottise, bobería, Dummheit]
fesseria, tonteria, macchine m., mincioneria
(L),
fesseria, ballallùmene m.,
ischipuddàmene m. (N),
boveria, tonteria, mincioneria, minghengheria, scimpróriu m. (C), fessaria, isgimprumu m.,
tontazzumu m. (S), scantarata,
scucchjarata, sbacinata (G) minchionare
vt.
[to
take in, railler, burlar, foppen]
beffare, buffonare, coglionare, ciascare, ciasconare, corogliare, minchionare
(L),
beffare, picare in ziru, collonare (N), collunai, cugliunai, brullai
(C), cugliunà, buffunà (S), minchjunà, cugliunà, straà, afficcà
(G) minchionato
pp.
agg. [take
in, raillé, burlado, foppt]
beffadu, buffonadu, coglionadu, ciascadu, ciasconadu, corogliadu (L),
beffau, picau in ziru, collonau (N), collunau, cugliunau, brullau (C),
cugliunaddu, buffunaddu (S), minchjunatu, cugliunatu, straatu, afficcatu
(G) minchionatore
sm.
[swindler,
railleur, burlador, Spötter]
beffadore, beffajolu, beffulanu, coglionadore, ciascosu (L), beffadore,
beffajolu, collonadore (N), collunadori, cugliunadori, brulladori (C),
cugliunadori, buffunadori, beffadori (S), minchjunadori, cugliunadori,
afficculadori, beffulanu (G) minchionatura
sf.
[mockery,
raillerie, broma, Fopperei]
beffe, beffa, moffa (cat. sp. mofa),
ciasconada, ciascu
m. (sp. chasco), coglionadura
(L), beffe, moffa, beffadura, irmóniu m.,
allera (N), collunadura, cugliunadura, candonga (sp. candonga) (C), cugliunaddura, buffunaddura, ingesthru m.
(S), strau m., afficcu m.,
minchjunatura, cugliunatura, cugliunetta (G) minchione
agg.
[simpleton,
sot, bobo, dumm-kopf]
mincione, minchione, bovu
(cat. sp. bobo), bovottu,
toncu, isimpre (cat. ximple), billellu,
mengosu,
cozone, mangrussu (L), mincrone,
mengro,
micaelle, cozone, fessu (N), mincioni, minciali, minchilloni, bovatzu,
bovu,
bovottu, balossu, mangalloi,
mangallu, scimpru,
fasolu (fig.; it. fagiolo) (C),
mincioni, maccarroni, santunnoce, mangalloi (S), minchjoni, biarottu,
bialottu, bialoni, bibbilloccu, bicchilloccu, bisgioncu, scimpru (G) minchioneria
sf.
vds. minchionàggine minerale
agg.
mf. [mineral,
minéral, mineral, mineralisch]
minerale, galantza sf. (L), minerale (N), minerali, galantza f. (C), minerari (S), minerali (G) // galantzinu, galantzosu (C)
“detto di m. crudo, vergine” minerario
agg.
[mining,
minier, minerario, bergbaulich]
mineràriu (L), minerarju (N), mineràriu (CSG) minestra
sf.
[soup,
potage, sopa, Suppe]
minestra, suppa, bidanda (it. ant.
vidanda) (L), minestra, ministru m.,
suppa (N), minestra, minestu m.,
manestu m., ,vidanda
coxinau
m. (C), minesthra (S),
minestra, suppa (G) // amminestrare
(L) “servire la m.”; minestraju m. (L), minesthràggiu
m. (S) “mangione di m.”; pulte
(L), minestra de farri (C) “m.
ricavata dai granelli d’orzo secco che si cuoce col latte; lat. PULS,
PULTE”; ambu m.
(C)“sorta di m. minutissima”;
lepudrida,
minestra de sìmbula (C) “m. di
baccelli con prosciutto; sp. olla podrida”; vianda, fianda (C) “pasta
da m.; genov. vianda”; Sa minestra si pappat prus a frius chi non
callenti (prov.-C) “La m. si
mangia più fredda che calda” minestrare
vt.
[to
serve the soup, servir le potage, servir la sopa, dienen der Suppe]
minestrare (L), ghettare sa minestra (N), minestrai, amminestrai (C),
minesthrà (S), minestrà (G) minestrina
sf.
dimin. [thin
soup, potage léger, sopa ligera, leichte Suppe]
minestrina, succu m. (cat. suc)
(L), minestredda, succu m. (NC),
minesthrina, succu m. (S),
succu m. (G) // succu
stampatu m. (G) “m. bucata”; S’amore
no est succu (prov.-L) “L’amore
non è una m.”; A pinsà ch’à fattu lu succu a lu diàulu! (G) “E pensare che ha cucinato la m. per il diavolo!” minestrone
sm.
accr. [minestrone,
minestrone, sopa de legumbres, Minestra]
minestrone (LN), minestroni (C), minesthroni (S), ministroni (G) mingere
vi. [to
urinate, uriner, orinar, harnen]
pisciare, orinare, mejare (lat.
MEJARE) (L), pissiare, orinare, luttare (N), pisciai, orinai,
stilliai, slantziri (C), piscià, urinà (SG) mingherlino
agg.
[thin,
malingre, delgado, zart]
lanzittu, lanzigheddu, suttileddu, drìzile,
istrìzile,
trìzile, fusighittu, ùnzile, romasu (lat.
REMANSU), fiàsculu,
fiasculeddu, pulighittu, ciampaurru
(L), fermisìlicu, carraittu,
iscarraittu,
lanzittu, romaseddu, monincu, munincu (N), schirriolu, scarritzinu, schirrassinu,
ménghinu,
finigosu, langinu, scrillibettu (C), siccandrinu, isthrimìgnuru,
isthrìzzuru,
lagniggheddu (S), necciareddu, trìgghjli, strìgghjli, arrumasu (G) // tzatzàghine
(N) “detto di bambino m.” miniare
vt.
[to
paint in miniature, miniaturer, miniar, in Miniatur malen]
miniare (LN), miniai (C), minià (SG) miniato
pp.
agg. [illuminated,
miniaturé, miniado, in Miniatur gemalt]
miniadu (L), miniau (NC), miniaddu (S), miniatu (G) miniatore
sm.
[miniaturist,
miniaturiste, miniaturista, Miniator]
miniadore (LN), miniadori (CSG) miniatura
sf.
[miniature,
miniature, miniatura, Miniaturmalerei]
miniadura (LNC), miniaddura (S), miniatura (G) miniera
sf.
[mine,
mine, mina, Mine]
miniera, mina (cat. sp. mina) (L),
miniera (N), minera, mina (C), minera,
miniera
(S), minera (G) minimamente
avv.
[in
the least, aucunement, de ningún modo, im geringsten]
minimamente (LN), minimamenti (CS), minimamenti, miminamenti (G) minimizzare
vt.
[to
minimize, minimiser, minimizar, vermindern]
minimizare, miminare, menguare (sp.
menguar) (L), minimizare, menguare, minguare N), menguai, impiticai
(C), minimà, miminà, minimizà (S), miminà (G) minimo
agg.
sup. ass. [least,
minime, mínimo, mindest]
mìnimu, mìminu (L), mìnimu (N), mìnimu, minguu
(C), mìnimu,
mìminu (SG) minio
sm.
[minium,
minium, minio, Minium ]
mìniu, terrapìtziga f. (L), mìniu (N), mìniu, terrapìtziga f. (C), mìniu, sannùbiu, sannóbidu (tosc. zenòbbita) (S), mìniu (G) ministeriale
agg.
mf. [ministerial,
ministériel, ministerial, ministeriell]
ministeriale (LN), ministeriali (C), ministheriari (S), ministeriali (G) ministero
sm.
[ministry,
ministère, ministerio, Ministerium]
ministeru, ministériu (L), ministeru (N), ministériu (C), ministhèriu
(S), ministériu (G) // est ministeri (ministériu) (L) “è
necessario; sp. menester”; parte tirana f.
(N) “pubblico m.” ministro
sm.
[minister,
ministre, ministro, Minister]
ministru (LNC), ministhru (S), ministru (G) minna
di vacca sf.
bot. (Geropogon glaber) limporra
de campu (L), lisporra
de campu, limporra de campu (C) minoranza
sf.
[minority,
minorité, minoría, Minorität]
minoria, minoridade, minoràntzia (L), minorànsia,
-àntzia, minoria
(N), minoria, minoridadi (C), minorànzia (S), minorànzia, minuresa (G) minorare
vt.
[to
diminish, diminuer, minorar, vermindern]
minimare (lat. MINIMARE), miminare, minorare, imminorigare, minuire, menguare
(sp. menguar) (L), irminujare,
irminoricare, minguare (N), impiticai, smenguai, minorai minuiri
(C),
minurà, minimà, miminà (S), minimà, ciulcinà (G,) minorato
sm.
pp. agg. [disabled,
diminué, menorado, Körperbehinderte]
minimadu, miminadu, minoradu, imminorigadu, menguadu, minuidu,
iscalfante, iscaffante (cat.
esclafat), guastu (L), irminujau, irminoricau, minguau, istroppiau
(N), impiticau, smenguau, atzegu, minorau (C), miminaddu, minimaddu,
isciumpiaddu, lantaddu, casthigaddu (S), minimatu, ciulcinatu,
scalfanti, arresu (G) minore
agg.
comp. agg. mf. [smaller,
plus petit, menor, minder]
minore (lat. MINOR, -ORE) (LN),
minori, prus piticu (C), minori (SG) // minudia f.,
minoriu (L) “i piccoli, i
giovincelli”; Fiddoli minori fastidi minori, fiddoli manni fastidi
manni (prov.-G) “Figli m.
fastidi m., figli grandi fastidi grandi” minorenne
agg.
mf. [under
age, mineur, menor de edad, minderjährig]
minoreddu, minore d’edade (L), minoreddu, minorache, galu a impilire
(N), minoreddu, piticu de edadi (C), minorenni (S), minori (G) minorile
agg.
mf. [juvenile,
des mineurs, de los menores, jungendlich]
minorile (L), minorile, minorache (N), di minori (C), minoriri (S), di
minori (G) minorità
sf.
[minority,
minorité, minoridad, Minderjährigkeit]
minoridade (LN), minoridadi (C), minoriddai (S), minuria, minuresa,
minoritai (G) minuendo
sm.
[minuend,
le plus grand nombre, minuendo, Minuend]
minuendu (LNCS), miminadori (G) minuetto
sm.
[minuet,
menuet, minuete, Menuett]
minuettu minugio
sm.,
-a
sf.
[gut,
boyau, cuerda de violín, Eingeweide]
minuzos pl., istentinas f. pl., buddales pl. (L),
ambuzos pl., istentinos pl.
(N), budellus pl., burellus pl., mocca f.
(C), minuzi pl., isthintini pl.,
sthintini pl. (S), minuci pl.
(G) minuscolo
agg.
[small,
minuscule, minúscolo, klein]
minùsculu, miccioccheddu, miccoccheddu, minore, minunceddu,
minùnciu (L),
minuju, minore, minorache (N), piticu, piticheddu, pitiu, minori, minùsculu
(C), minori, minùschuru
(S),
minori (G) minuta
sf.
[rough
copy, minute, minuta, Konzept]
minuda, minuta (L), minuta, minuja (N), minuta, prìsia (cat.
ant. prisia) (C),
minuta, minudda (S), minuta (G) // fàchere a minuja (N) “minutare” minutaglia
sf.,
-ame
sm.
[bits
and pieces pl.,
menuaille, menudencias pl.,
Kram]
minudàglia, minudàmine
m., chighinida,
anivégliu m., bicculeddina,
bicculina, suppinida (L),
minoralla, minuzànsia, catzafusalla,
frastamaza, fricchitaza, cantzicheddia, frascaruza,
minutalla, minutàssia, minutaza, murichia
(N), minudàglia, pitzialla, pimpirinalla, pispisalla, arresigalla,
frusca
(C), minuddàglia (S), minutia, roba minuta (G) // muscionalla (C), frigàglia
(S) “m. di pesci”;
mincittu m. (S) “m., cosa di poca importanza” minutamente
avv.
[minutely,
en détail, menudamente, klein]
minudamente, a minudu (L), a minujeddu, a canticheddos, a filu e sinnu
(N), minudamenti (C), minuddamenti, a minuddu
(S),
minutamenti, a la minuta (G) minutezza
sf.
[minuteness,
minutie, menudencia, Kleinheit]
minudesa, minudèntzia, minudàntzia (L), minujesa, minutesa (N),
minudesa (C), minuddèzia (S), minutia (G) minutina
sf.
bot. (Plantago coronopus) [beard
of the Capuchin, barbe de capucin, barba del
capuchino, Schlitzwegerich]
erba stèrria, erba longa (C) minuto/1
sm.
[minute,
minute, minuto, Minute]
minutu, minùtile (L), minutu (NCS), minuttu (G) // Pro unu minùtile
apo pérdidu su trenu (L) “Per un m. ho perso il treno” minuto/2
agg.
[minute,
menu, menudo, klein]
minudu (lat. MINUTUS), minoraghe,
minoreddu,
minguleddu, minunceddu,
minùnciu, minuncu, minusu (L),
minuju, minusu, minutu,
minoreddu, minnisiu, minorache (N), minudu, pirrichiniu,
piticheddu,
scinciddutzu (C),
minuddu (S), minutu, minori, mignìcculu
(Lm) (G)
// a sa minuja (L)
“al m., al dettaglio”; amminudare
(L) “sminuzzare”; bestiàmene
minudu (L) “bestiame m.”;
ddàddula, ddadduledda f. (L) “persona o cosa minuta”; minudos pl. (L),
minudus pl. (C)
“soldi spiccioli”; vindì
a la minuta (G) “vendere al
m.” minuzia
sf.
[minutia,
minutie, minucia, Lappalie]
minùtzia, cosighedda, gnegneria (sp.
neñeria), friolera (sp.
friolera) (L), minnisia, mennisia, murichia, innètzia (N), minudèssia,
minudèntzia
(cat. sp. menudencias), cosittedda, pitichesa, minùtzia (C),
cosaredda, gnignaria, gnugnaria
(S), fiulera, cusedda, stivùciu m.
(G) minuziosamente
avv.
[minutely,
minutieusement, minuciosamente, peinlich]
minutziosamente, a fine a fine, cun pretzisione (L), chin minujesa, chin
minnisia (N), minudamenti, cun pibincùmini (C), minuziosamenti, cu’
ippizziggumu (S), a pilutu, puntu pal puntu, cu’ spizzecculùgghjni
(G) // zirchà a predda
pisadda (S) “cercare m.” minuzioso
agg.
[minute,
minutieux, minucioso, peinlich]
minutziosu, pretzisu (L), meticulosu (N), pibincu, castrapibitziris (C),
minuziosu, mindiosu (S), spizzeccu, attinziunosu (G) minuzzaglia
sf.
[scraps
pl.,
menuaille, menudencia, Kram]
minudaza, frattaza (lat. *FRACTALIA),
pispisa, pispisaza
(L), minujalla, pispisaza (N), pitzialla, pimpirinalla, pispisalla,
pispisella (C), minuddàglia (S), minuzzumu m.
(G) minuzzame
sm.
[crumbs
pl.,
menuaille, pescadilla, Kram]
minutzàmine, minutzùmine
(L),
minoralla f. (N), pitzialla f., pimpirinalla f. (C),
minuddàglia f. (S), minizzumu,
minuzzumu (G) minuzzare
vt.
vds. sminuzzare minuzzolo
sm.
[crumb,
miette, miga, Bröckchen]
minutzu, minùtzulu, farfaruza
f., bicculeddu, ciribìccula
f., ciribìcculu,
ciribìddulu, pibinida f.,
fricchinida f., isferchinida,
chilivrida f., bicculeddutzu,
rosca f. (L),
farfaruza f., fricchinia f.,
pipinia f., pimpirina f.,
pimpirida f., pipinita f.,
frusticu, murichedda f. (N), cìfrinu,
cìrfinu,
screfinu, solla f., pimpireddu,
pimpirida
f., pimpiridu,
pimpirilla f., scirina f. (C),
pezzareddu, ciribìccuru, gnugnaria f., imbruschu, imbuschu, biccurinu,
chighinidda
f. (S), minuzzeddu,
minuzzuleddu, micca f., caravùddula
f., biccheddu (G) minzione
sf.
[piss,
miction, meada, Harnen]
pisciada, irrancada, mejada, ticcu de abba m.
(fig.) (L), pissiada, pissiadura, orinada, luttada (N), pisciada
(C), pisciadda, urinadda (S), pisciata, urinata (G) mio
agg.
poss. [my,
mon, mío, mein]
meu (lat. MEUS) (L), meu, miu
(N), miu (C), méiu, me’, meu
(S),
meu, me’ (G) // Chini lassat su miu est amigu miu (prov.-C) “Chi
lascia il m. è amico m.” miope
agg.
mf. [myope,
myope, miope, kurzsichtig]
luscu, gliuscu (cat. llusc), bisunchinu,
cibiu, tzeghittu, lùnfiu,
visticurtzu, bajoccu, (tosc. baiocco), notàriu (scherz.)
(L), bisticurtzu,
ocrigherzu,
ocrimodde,
bajoccu,
cónchinu,miopo (N), liuscu, luscu, gliuscu, de vistacurtza (C), mìopi,
biosu, cigorru, ceggoni, cibiu,
occi biosu, ippiccittu,
settippiccitti,
visthicorthu
(S), visticultu, mìupi, cibrònchinu
(Cs) (G) miopia
sf.
[myopia,
myopie, miopía, Kurzsichtigkeit]
vistamutza, vistacurtza, bajoccùmine m.
(L), ocrugherzu m., bajoccàmene m.,
bajoccùmene m. (N), liuscùmini
m., vistacurtza (C), miopia,
ceggumu m., visthacortha (S),
vistaculta, cicagghjna, miupia (G) mioporo
sm.
bot. (Myoporum insulare) miòporu
-o (LNC), miòpuru (SG) mioressia
sf.
med. [myorrhexis,
myorrhessie, miorresia, Miorrhesie]
carresegada, fratta (it. ant.
fratta ), dólima frattosa (L), iscórriu m.,
iscorriada (N), scorriadura, scórriu m.,
laniadura (C), carrisiggadda
(S), carrifiaccata (G) miosotide
sf.
bot. (Myosotis palustris) [myosotis,
myosotis, miosota, Vergissmeinnicht]
orija de sórighe (L), oricra de sóriche (N), origa de topi (C), arecci
di sóriggu (S), aricchj di razzu, alba
di ghjaddina, alba
di li ghjaddini (G) mira
sf.
[aim,
nisée, mira, Zielen]
ammecciada, ammiriada, mìria
(tosc, miria), mèria, meriada,
meriola, attinnu m. (L),
mìria, mira (N), mira (C), mìdia,
mira, mìria
(S), mìria, mira (G) // ammeriare, ammiriare, ammelciare (L), pigai a
ogu, pigai in càstiu, pigai sa mira (C), pultà ill’occhj (G) “prendere uno di m.”;
midiosu (S) “detto di chi ha una buona m.” mirabella
sf.
bot. (varietà di susino) [plum,
prune, pruina, Mirabelle]
pruna fràula (L), pruna fràgula (N), pruna fràula (C), pruna fràura
(S), prugna fràula (G) mirabile
agg.
mf. [admirable,
admirable, admirable, bewundernswürdig]
miràbile, ispantosu (sp.
espantoso), meravizosu (L), meravillosu, ispantosu, de ammirare (N),
miràbili, spantosu (C), ammiràbiri, tamanti (S), maraigliosu, d’ammirà,
spantosu (G) mirabilia
sf.
pl. [wonders,
merveilles, maravillas, Wunderdinge]
meravizas, cosas ispantosas (L), cosas meravillosas, istravanadas (N),
cosas ispantosas (C), cosi marabigliosi (S), cosi spantosi (G) mirabilmente
avv.
[admirably,
admirablement, admirablemente, wunderbar]
a meraviza, meravizosamente (L), a meravillia (N), mirabilmenti,
spantosamenti (C), a marabìglia (S), maraigliosamenti (G) mirabolante
agg.
mf. [amazing,
mirobolant, sorprendente, erstaunlich]
meravizosu, ispantosu (sp.
espantoso) (L), meravillosu, ispantosu (N), spantosu, spantamentosu,
stravanau (C), marabigliosu, tamanti (S), spantosu, chi abbilarigghja
(G) miracolare
vi.[to
do miracles, miraculer, milagrear, durch ein Wunder gehen]
miraculare, meraculare (L), miraculare (N), miraculai (C), miraggurà
(S), miraculà (G) miracolato
pp.
agg. [miraculously
healed, miraculé, milagreado, durch ein Wunder geheilt]
miraculadu, meraculadu (L), miraculau (NC), miragguraddu (S), miraculatu
(G) miracolo
sm.
[miracle,
miracle, milagro, Wunder]
maràculu, meràculu,
miràculu (L), meràculu, miràculu (N), miràculu, maràculu, miragula f. (ant.; lat. MIRACULA) (C), miràgguru (S), miràculu (G) // miràcula!
(G) “che m.!”; Pone su
sardu in bàcculu e ti faghet su miràculu! (prov.-L) “Metti in mano il bastone al sardo (vestilo da signore) e ti farà il
m.” miracolosamente avv.
[miraculously,
miraculeusement, milagrosamente, wunderbarerweise]
miraculosamente (LN), miraculosamenti (C), miraggurosamenti (S),
miraculosamenti (G) miracoloso
agg.
[miraculous,
miraculeux, milagroso, wundertätig]
miraculosu, meraculosu (L), miraculosu
(NC), miraggurosu (S), miraculosu (G) miraggio
sm.
[mirage,
mirage, espejismo, Blendwerk]
mira f., punna f., abbàgliu,
misterimentu (L),
punna f., mira f. (N), impunna f.,
impunnada f., mira f.,
miramentu (C), prupinsioni f., miràggiu,
miramentu
(S), ingrina f., ingania f.,
asettu (G) mirare
vt.
vi. [to
look at, viser, mirar, betrachten]
mirare (lat. MIRARE),
abbaidare; ammiriare (prendere la
mira), ammeriare, meriare, ammecciare, ammelciare, alleltzare
(L),
mirare, badiare, pompiare; miriare (N), mirai, castiai (lat.
CASTIGARE); pigai sa mira, puntai (C), mirà, ammirà, figgiurà;
ammirià (S), mirà, alzà l’occhj; mirià, ammirià (G) // mi’ “guarda!”; mirade! (LN) “guardate!”;
ammiriatu (G) “mirato”;
A
ca no mira no mirà (prov.-G) “A
chi non mira (non ha rispetto) non mirare” miriade
sf.
[myriad,
myriade, miríada, Myriade]
muntone m. (sp. montón o it. ant.
montone), fiottu m., truma
(lat. TURMA) (L), muntone m.,
pore m., unu diàulu e mesu de m.,
trabbellu m. (it. ant. troppello) (N),
muntoni m., cambarada,
cabiddada (sp. capillada),
appillada f. (C), muntoni m., rimiàgliu m., rimissóriu
m. (S), muntoni m.,
multitù (G) // unu pore de zente (N) “una
m. di persone” miriagrammo
sm.
[myriagram,
myriagramme, miriagramo, Myriagramm]
miriagrammu, deghe chilos pl. (L),
miriagrammu, deche chilos pl. (N),
miriagrammu, dexi chilus pl. (C),
miriagrammu, dezi chiri pl.
(S), miriagrammu, deci chili pl.
(G) miriapodi
sm.
pl. zool. [myriapod,
myriapodes, miriápodos, Myriapoden]
babbautzos, babbautzeddos, babbaudeddos (L), babbarrottos (N), babbasori,
bobborucci, babballottis (C), babbauzzi, pabbauzzi (S), babbauzzi,
babbaucci (G) mirice,
-a sf.
bot. (Myrica species) [Myrica,
myrica, mirica, Gagelstrauch]
tamerighe m., tameriscu m., tamarittu m.
(L), tamariche m. (N), tramalitzu m.,
tramatzu m. (C), tramarischu m.,
tamarìziu m., tamarìcciu m. (S),
tamarìcciu m., teramittu m.
(G) mirino
sm.
[(fore)
sight, guidon, mira de arma, Korn]
merinu, mirinu
(L), mirinu (NCSG) mirobolano
sm.
bot. (Prunus myrobolana) pruna
cariasa f. (LN), pruna cerèxia
f. (C), pruna cariàsgia f.
(S), prugna criàsgia f. (G) mirra
sf.
[mirrh,
myrrhe, mirra, Myrrhe]
mirra mirteto
sm.
[myrtle-grove,
lieu planté de myrtes, murtal, Myrtenhain]
murtarzu, murtedu,
murtitzarzu, murtale (sp. murtal) (L),
murtàgliu, murtaju,
murtale, murtarju (N), murtedu, murtàrgiu, murtaxu, mutraxu, muntaxu
(C), loggu di murtha (S), multagghju, multetu (G) mirtillo
sm.
bot. (Vaccinium myrtillus) [bilberry,
myrtille, arándano, Heidelbeere]
murtitza f., murtitzu,
murta
f. (lat. MURTA x MYRTA) (L),
murta durche f. (N), murtaucca
f., murtaucci
f., murtadurci f., murtaurci f.
(C),
murtha (dozzi) f. (S), multa (dulci) f. (G)
// murtaucci f., murtadurci f.
(C) “anche: coccola del mirto” mirto
sm.
bot. (Myrtus communis) [myrtle,
myrte, mirto, Myrte]
murta f. (lat. MURTA per MYRTA), murtitza f. (L), murta f. (N),
murta f., mutta f., murtioni (C),
murtha f. (S), multa f.,
murta
f. (Lm
(G) // murtiare (L) “raccogliere
bacche di m.”; murtidu (LC) “tordo”; mùrtinu (LC) “sauro;
lat. MURTEUS”; murtone (L) “grossa
macchia di m.”; ammurtadura f.
(C) “azione
dell’aromatizzare e quantità di m. impiegata”; murtai, ammurtai
(C) “aromatizzare con il m.”;
murtaurci f., murtaucci f.
(C) “coccola del m.”; murteta
f. (C) “varietà di m. ornamentale”; murthaioru
(S) “operaio addetto alla
macinazione del m.”;
murtha-murtha (S) “bacca del m.” mirto
bianco sm.
bot. (Myrtus leucocarpa) murta
bianca f. (LNC), murtha bianca
f. (S), multa bianca f.
(G) mirto
doppio
sm.
bot. (Myrtus baetica) murta
campana f., murta d’Ispagna f.
(L), murta d’Ispagna f. (N),
murta de Spagna f. (C), murtha
d’Ispagna f. (S), multa di
Spagna f. (G) misantropia
sf.
[misanthropy,
misanthropie, misantropía, Misanthropie]
misantropia, buttériga, soledade (sp.
soledad) (L), misantropia, solidade (N), misantropia, odiosidadi a
s’ómini, soledadi (C), misantropia, soriddai (S), sulitai, solittù
(G) misantropo
sm.
[misanthrope,
misanthrope, misántropo, Misanthrop]
misàntropu, butterigosu, murone (fig.)
(L), misàntropu, solitarju (N), murvoni, arrevésciu, brugnaxu (C),
misàntropu, soritàriu (S), mutrungoni, cara
di poch’amichi f., cara
di poca ghjenti f., carosu, sulitàriu (G) miscela
sf.
[mixture,
mélange, mezcla, Mischung]
mistura, mìscia, mìsciu m., mescla (sp. mezcla) (L),
mistura, misturittu m., mussa (m.
d’erbe), miscela (N),
ammesturu m., mesturu m.,
mestura, mescla (C), miscella,
misthura,
mìscia, ammìsciu m. (S),
misculanza, mìscia (G) // perzenia, prezenia (N) “m.
paritaria di zucchero e di caffè macinati; it. pergenia” miscelare
vt.
[to
mix, mélanger, mezclar, mischen]
misturare, mesturare, ammisturare, ammisciare, misciare (L), misturare,
ammisturare, ammussare (m. erbe
aromatiche), ammischiare (N), mesturai, ammesturai (C), immiscià,
miscià (S), miscià, imbulià, abbulià (G) miscelato
pp.
agg. [mixed,
mélangé, mezclado, gemischt]
misturadu, mesturadu, ammisturadu, ammisciadu, misciadu (L), misturau,
ammisturau, ammussau, ammischiau (N), mesturau, ammesturau (C),
immisciaddu, misciaddu (S), misciatu, imbuliatu, abbuliatu (G) miscelatore
sm.
[mixer,
mélangeur, mezcladora, Mischer]
mesturadore, misturadore, misciadore (L), ammisturadore, misturadore,
ammussadore, ammischiadore, misturadorju (N), mesturadori, ammesturadori
(C), immisciadori, misciadori (S), misciadori, imbuliadori (G) miscelazione
sf.
[mixedness,
mélange, mezcla, Mischung]
mistura, mìscia, mìsciu m.,
mistuddu m. (L), misturittu m., ammisturada, mistura, ammussadura (N), ammesturu m.,
mesturu m., mestura (C), misthura, mìscia, ammìsciu m., ammisciaddura (S), mìscia, misciatura, imbuliatura (G) miscellanea
sf.
[miscellanea,
miscellanées pl.,
miscelánea, Gemisch]
lìbaru de vàrias cosas m.,
mistura (L), libru de vàrias cosas m.,
mistura (N), libru de cosas differentis m.,
mestura (C), libru di cosi dibessi m.,
misthura (S), libbru di cosi diessi m.,
mistura (G) mischia
sf.
[fray,
mêlée, entrevero, Gewühl]
ammìsciu m., mìlcia,
mìscia;
briga, disputa (L), ammisturada; briga (N), ammesturu m.; certu m., mugoni m.
(C), ammìsciu m. ; briga, affarratóriu m.
(S), rìscia, irrìscia, mìscia ; brea (G) mischiare
vt.
[to
mix, mêler, mezclar, mischen]
ammeschiare, ammilciare,
ammesciare, ammischiare,
ammisciare, ammiscrare,
immisciare, melciare, milciare, meschiare, misciare,
mesciare, mischiare, mesturare (sp.
mesturar), afforrottulare (L), ammischiare, ammesturare, meschiare,
mischiare, istroffoddiare, istroffoddire
(N), mesturai, ammesturai, entreverai (sp.
entreverar), imbesturai
(C),
miscià, immiscià (S), miscià, ammiscià, imbulià (G) // fàghere
duas a unu (L) “m. due liquidi o
due sostanze solide”;
avusare sas cartas (N)“m. le
carte” mischiata
sf.
[mixture,
mélange, mezclada, Mischen]
ammìlciu m., ammischiada,
meschiada, misciada,
ammisciada, mesciada, mìsciu m.,
afforrottulada (L), ammesturada, ammischiada, mischiada,
-adura, mischionzu m. (N),
ammesturada, mesturada, ammesturamentu m.,
ammesturadura (C), misciadda, immisciadda (S), misciata, ammisciata (G) mischiatamente
avv.
[mixedly,
pêle-mêle, mezcladamente, gemischt]
ammisciadamente, a misciappare, a misciamuredda, a misturu
(L),
a misturu (N), a mesturu, ammesturadamenti (C), a misciappari (S), a
misciapparu, a misciamuredda (G) mischiato
pp.
agg. [mixed,
mêlé, mezclado, gemischt]
ammischiadu, meschiadu, misciadu,
ammisciadu, mesciadu, mischiadu, mìsciu,
afforrottuladu (L), ammesturau, ammischiau, méschiu,
mìschiu,
mischiau, istroffoddiau,
istroffoddiu, isturau
(N), ammesturau, mesturau, entreverau, matzamurrau
(C),
misciaddu, immisciaddu (S), misciatu, ammisciatu, imbuliatu, mìsciu,
inghjuculatu (G) misconoscere
vt.
[to
inore, méconnaitre, desconocer, verkennen]
disconnòschere (L), irriconnòschere (N), disconnosci (C), ischunniscì,
dischunniscì, irricuniscì (S), miscunniscì (G) misconoscimento
sm.
[ignorance,
méconnaissance, desconocimiento, Verkennung]
disconnoschimentu (L), irriconnoschimentu (N), disconnoscimentu (C),
dischunniscimentu (S), miscunniscimentu (G) miscredente
agg.
mf. [misbelieving,
mécréant, hereje, ungläubig]
iscredente, miscredente,
frammengu (sp. flamenco) (L),
palas a crèsia (N), impiccacristu, inforracristu, massónicu (C),
miscridenti, frammengu (S),
miscridenti, scridenti (G) miscredenza
sf.
[misbelief,
mécreance, incredulidad, Unglaube]
miscredèntzia (L), paca credèntzia (N), incredulidadi (C), miscridènzia
(SG) miscuglio
sm.
[mixture,
mélange, baturrillo, Mischung]
mistuddu, mistura f., mìlcia f.,
mìscia
f., misciaredda f.,
misciarella f., mistudda
f., atzoroddu,
accioroddu, incioroddamentu,
tzoroddu,
indrùvigu, abbulizu, abbuluzu (L), mistura f.,
misturu, misturittu, mescullu,
miscudru, toroddai,
gantine (N), ammesturissu,
ammesturìtzia f., ammesturìtziu, ammesturu,
mesturu, imbestucu,
imbestura f., improddu,
impróddiu (it. imbroglio) (C),
misthura f., ammìsciu, mìscia
f., mìsciu
(S),
mìscia f., barasùmini,
marusegghju (G)// fattazu (L) “m. di erbe macerate” miserabile
agg.
mf. [miserable,
misérable, miserable, arm]
miseràbile, malancinu, roncinu, cinu (genov.
cin), iscurecinu (iscuru
e cinu),
pilurtzu, abrutzesu (it. abruzzese), isterzeri, inculvu,
incruvu,
incurvu, biottu, tzippulosu,
cumbessu (lat. CONVERSUS) (L),
miseràbile, framicosu, mortojale, carracca, rimitanu (N), miseràbili,
scarciopinu,
scarciupinu (probm. it. ant.
calzoppo), smiortzu, spatigliau (C), miseràbiri, misaràbiri (S),
misaràbbili, pindariccioni, strumpu (G) miserabilità
sf.
[wretchedness,
misère, pobreza, Armut]
miserabilidade, poveresa, misèria (L), misèria, povertade, fràmicu m.,
affràmicu m. (N), mindighèntzia,
mendighèntzia (sp. mendigar),
poberesa (sp. pobreza), spatìgliu
m. (C), miserabiriddai,
misarabiriddai, pobarthai, migragna (S), misarabbilitai, lastimitai,
pualtai (G) miserabilmente
avv.
[miserably,
misérablement, miserablemente, erbärmlich]
miserabilmente, de miseràbile (LN), miserabilmenti (C), miserabiimmenti
(S), misarabbilmenti (G) miseramente
avv.
[miserably,
misérablement, míseramente, erbärmlich]
miseramente, iscuramente,
lanzamente, a
diegnu, a fàdigu, a minghinzu, a s’ isbrija
(L), miseramente (N), miseramenti (C), misaramenti, miseramenti
(S),
misaramenti, a diegnu, a diugnu
(G) miserando
agg.
[pitiable,
pitoyable, miserando, kläglich]
de lastimare, de cummiserare (LN), de lastimai, pibinosu (C), di lasthimà,
di cumpassiunà (S), di lastimà (G) miserello,
-ino agg.
[scanty,
misérable, desdichao, traurig]
miserinu, mischinu, cinu (genov.
cin), iscuru, coltzareddu (L),
miserinu, carcassette, carchette, pacubenes (N), scarciopinu,
mischineddu, miserinu (C), misareddu, cinu, ischuntu, ischuru (S),
misareddu, culciareddu, culcittu (G) miserere
sm.
lat. [Miserere,
miséréré, miserere, Miserere]
miserere (LN), miserere misereu
(C), miserere SG) //
su male de su miserere (LN) “volvolo
intestinale”; Su miserere sarvat sette fochiles (prov.-N) “Il
m. salva sette focolari” miserevole
agg.
mf. [pitiful,
pitoyable, miserando, kläglich]
mischinu, lastimosu, a s’intunda (fig.)
(L), mischinu, de cummiserare (N), ammeschinau,
mischinu,
miséniu,
scuru (C), lasthimosu, mischinu, ischuru (S), mischinu, iscuru, di
lastimà (G) miseria/1
sf.
[misery,
misère, miseria, Elend]
misèria, mischinzu m., mischinzia, merchinzia, miseresa, mendigu m., mindighiu m.,
mindigu
m., netzessitu m.,
terditza, istrossa, bisonzu m.,
migragna (= it.), fàdigu m., iscuresa, iscuria,
cumbessia, famigore m., tzicchignu
m. (L),
misèria, miseresa, meschinzu m.,
farta, ispeunchinzu m.,
ispeuncu m., orroghinzu m. (N),
misèria, mendigu m., mindigu m., poberesa, mindighèntzia, fadigu m., scassesa, spatìgliu m.,
spilurtzeria, spollatzoni (C),
misèria, pobarthai, ischassia, migragna, mindigu m.
(S), misaritai, pualtai, schissitai (G) // èssere a peuncu (L) “essere
in m.”; ispossibilitare
(L), spatigliai,
sbullai (C) “ridurre in m.”;
misèria (N) “anche: pene”;
perdhì li firusi (S) “cadere in
m.”; Terra de prunitza terra de terditza (prov.-L) “Terra
di pruni selvatici terra di m.”; Inue sa tempesta passat misèria
lassat (prov.-L) “Dove passa la
tempesta lascia m.” miseria/2 sf. bot. (Tradescantia virginiana) [tradescantia, herbe misere,hierba miseria, Dreimasterblume] misèria, ricchesa (T. tricolor) (L), misèria (N), misèria, arricchesa (C), misèria (SG) |
|
misericordia
sm.
[clemency,
miséricorde, misericordia, Barmherzigkeit]
misericòrdia (LNC), misericòrdhia (S), misaricòldia (G) // A
peccadore misericòrdia! (LN) “Per
il peccatore m.!” misericordioso
agg.
[merciful,
miséricordieux, misericordioso, barmherzig]
misericordiosu (LNC), misericordistu
(N), misericordhiosu
(S), misariculdiosu (G) misero
agg.
[poor,
misérable, mísero, arm]
mìseru (lat. MISER), mischinu,
iscuru, cinu (genov. cin),
malefadadu, coltzu, battigone, trabatzone (it.
trapazzone), pellitzone, bucciacciogu, ispossedidu,
pianghepiogu, traccagnadu, tzicchignosu (L),
mìseru, miseru, pacubenes, debusciau, iscartzabiu, iscartzaffinu, beccosu,
irbrissu, pallizone, lidreddu
(fig.) (N), mìseru, miserinu,
miserandu, mischinu, poberinu, scarciopinu, spatigliau, spatilgiau,
spiligamba, pedditzoni,
malafadu, sciadau, sciadrau, scedau, sciodau, sbaucciau (C), mìsaru,
cinu, ischanciuniddu, ischuntu,
ischuru, mischinu, cozzu, piddizzoni (S), mìsaru, còlciu, colcittu, cùlciu,
cùrciu
(Lm), minguanti (Cs), bàcchiri,
bìcchiri, iscuru, mischinu, spilulcitu (G) // Mìseru chie si nd’andat!
Sos bios già si càmpana! (prov.-L) “M.
chi muore! I vivi già si campano!”; Iscuru a chie isperat pranzu
de domo anzena! (prov.-L) “M. chi attende il pranzo dalla casa d’altri”; Còlciu ca
casca di lu pedi sóiu! (prov.-G) “M.
chi cade per propria colpa” miserrimo
agg.
sup. ass. [extremely
poor, bien misérable, misérrimo, viel arm]
meda mìseru, mìseru-mìseru (LNC), mìsaru assai (S), mìsaru mannu
(G) misfatto
sm.
[misdeed,
méfait, crimen, Missetat]
disaccattu (sp. desacato) (L),
disaccattu, salina f. (N),
disaccattu, mala creantza f. (C),
cùipa f., derittu (S),
scillarùgghjni f., misfattu
(G) misogino
agg.
sm. [misogynous,
misogyne, misógino, Misogyn]
timeféminas (LN), malaccojuare (N), timiféminas (C), timifèmmini (S),
timifèmini (G) missile
sm.
[missile,
missile, misil, Rakete]
mìssile (LN), mìssili (C), mìssiri (S), mìssili (G) // Non bastan
sas frùndias/ in gherras de mìssiles! (N - F: Satta) “Non
bastano le fionde/ nelle guerre coi m.” missionario
sm.
[missionary,
missionnaire, misionario, Missionar]
missionàriu, missioneri,
missionistu (L),
missionarju (N), missionàriu (CSG) missione
sf.
[mission,
mission, misión, Mission]
missione (LN), missioni (CSG) missiva
sf.
[missive,
missive, misiva, Schreiben]
lìttera (lat. LITTERA) (LN),
littra (C), léttara (S), lìttara (G) misteriosamente
avv.
[mysteriously,
mystérieusement, misteriosamente, geheimnisvoll]
arcanamente, misteriosamente
(LN), misteriosamenti (C), mistheriosamenti (S), misteriosamenti (G) misterioso
agg.
[mysterious,
mYstérieux, misterioso, geheimnisvoll]
misteriosu, arcanu (LNC), mistheriosu, archanu (S), misteriosu, alcanu
(G) mistero
sm.
[mystery,
mystère, misterio, Geheimnis]
mistériu (lat. MISTERIUM), misteru (=
it.), arcanu, troboju (L), misteru, misterju, arcanu (N), mistériu,
arcanu (C), misthériu, mistheru, archanu (S), misteri, mistériu,
alcanu (G) // Mistèrios pl. (N),
mistérius pl. (C)
“funzioni religiose della
Settimana Santa”; Sa notte de santu Giuanne de làmpadas est notte
de mistèrios (prov.- LN) “La
notte di san Giovanni (di giugno) è notte di m.” misticamente
avv.
[mystically,
mystiquement, místicamente, mystisch]
misticamente (LN), misticamenti (C), misthiggamenti (S), misticamenti
(G) mistico
agg.
[mystic,
mystique, místico, mystisch]
mìsticu (LNC), mìsthiggu (S), mìsticu (G) mistificare
vt.
[to
mystify, mystifier, mistificar, mystifizieren]
faltzare, trastoccare (cat.
trastocar), imboligare. alterare (L), frassare, arterare, imbolicare,
misturare (N), disfrassai (sp.
disfrazar), trastoccai, stramudiai, imbovai (C), misthifiggà,
antracurà (S), altarà, altifizià, affalzà (G) mistificatore
sm.
[mystifier,
mystificateur, mistificador, Betrüger]
faltzadore, imboligosu, ingannile,
affroddieri,
tramposu (sp. tramposo),
tramperi, trampista (cat. sp.
trampista) (L), frassadore, arteradore, imbolicosu (N),
disfrassadori, trastoccadori, fingidori, imbovadori, tramposu, trampista,
tramperi (C), misthifiggadori, tramposu (S), affalzadori, tramperi (G) mistificazione
sf.
[mystification,
mystification, mistificación, Mystifikation]
faltzidade, imbóligu m.,
mistuddu m., affróddiu m. (L), frassidade,
imbólicu m., affróddiu
m. (N), disfrassamentu m., trastoccamentu m., imbovu m.
(C), misthifiggazioni (S), affalzatura, imbólicu m. (G) mistilingue
agg.
mf. [polyglot,
polyglotte, polígloto, Polyglott]
chi faeddat medas limbas (L), chi faveddat limbas misturas (N), chi
fueddat medas lìnguas (C), chi fabedda tanti linghi (S), chi faedda
tanti linghi (G) mistione
sf.
[mixing,
mélange, mixtión, Mischung]
mistura, mestura, mìscia, misciammuntone m.,
ammesturu (L), mistura, misturittu m.
(N), ammesturu m. (C), misthura, mìscia, ammìsciu m. (S), mìscia, misciatura (G) misto
agg.
[mixed,
mixte, mixto, gemischt]
misciadu, ammisciadu, ammesturadu (L), méschiu,
mìstiu, mistu,
ammesturau (N), ammesturau, mesturau (C), misciaddu, immisciaddu (S), mìsciu,
misciatu (G) mistura
sf.
[mixture,
mélange,
mixtura,
Mischung]
mistura, mestura, mìscia, misciura,
mescla
(ant.; sp. mezcla), imbrùnzumu
m., (L),
mestura, mesturu m., mistura,
misturittu m., mescra, gantine
m. (N), mesturu m., ammesturu m., mestura,
mistura, mescla, mresca (C), misthura, mìscia (S), mìscia, misciatura
(G) // mistela (L), misthella (S) “liquore
di aneto e di rosa che si vende in ampolline sottili; sp. mixtela” misturare
vt.
[to
mixture, mixtionner, mezclar, mischen]
misturare, mesturare, ammesturare, mesciare, misciare, ammisciare (L),
ammesturare, mesturare, misturare, mescrare
(N),
ammesturai, ammustuai, mesturai
(C), misthurà, miscià (S), miscià, imbulià, abbulià (G) misturato
pp.
agg. [mixtured,
mixtionné, mezclado, gemischt]
misturadu, mesturadu, ammesturadu, mesciadu, misciadu, ammisciadu (L),
misturau, mesturau, ammesturau (N), ammesturau, mesturau (C),
misthuraddu, misciaddu (S), misciatu, imbuliatu, abbuliatu (G) misura
sf.
[measure,
mesure, medida, Mass]
misura, mesura (lat. MENSURA), medida (sp.
medida), deda, addeda, sestu m.
(it. sesto) (L), misura, medida
medidura
(N), mesura, medida, sestu m. (C),
misura (S), misura, miduta (G) // a
serregu (L) “con m.,
in maniera proporzionata”; a
tacca (L), a mendica (N) “a
m.”; caltu m. (L) “m. di capacità di l. 28”; illaccare (L) “non avere il senso della m.”; mesucaltu m., cadinu m. (L) “m.
di capacità di l. 14”; mesinu m.
(ant.) (L) “m. per cereali”;
cartùcciu m., derredale
m. (ant.), ranellu m. (L), carra, quarthara (S)
“antica m. di capacità”;
medaza (L) “misura di c. pari
a 12 l.”; palangada
(L) “m. di lunghezza
pari a mt. 1,480”; passa
(L) “m. delle braccia aperte
corrispondente a mt.1.60-1.80”;
sumissu m. (L) “m. convenzionale consistente nella larghezza di una mano con le dita
congiunte; it. sommesso”; carra (N) “m.
di solidi uguale a sette cartos; per
il log. uguale a quattro caltos,
ossia ad uno staio”; trabuccu m.
(N) “m. di 12 palmi sardi;
piem. trabuch - DES II, 502”;
cuartana (C) “m. di
capacità per olio pari a 4 l.”; smanau, smodiu (C) “fuor
di m.”; soma (S)
“misura di capacità per granaglie”, “misura di superficie pari a
1,8 ettari”; còlbula,
móiu m., meza cuppa, cuppa,
cantali m.(G) “m. del grano: 5 Kg, 8
l., 10 Kg., 20 Kg., 40 Kg.”; cupa
(Lm) (G)“antica m. per cereali (litri 50)”; mizitta
(G) “mezzo litro circa”;
telza (G) “m. agraria pari a Kg.
1,250”; In pesu e in misura mìseru chie furat (prov.-N) “Infelice
chi ruba nel peso e nella m.”; In casa di lu re la misura no v’è
(prov.-S) “A casa del re non
esiste m.”; Si no v’è la misura la casa pocu dura (prov.-G) “Se
non c’è la m. la casa dura poco” misurabile
agg.
mf. [measurable,
mesurable, mensurable, messbar]
misuràbile, chi si podet medire (LN), mesuràbili (C), misuràbiri (S),
misuràbbili (G) misurare
vt.
[to
measure, mesurer, medir, messen]
misurare, mesurare (lat. MENSURARE), medire, midire,
(lat.
METIRE o sp. medir),
addedare, sestare (it. sestare), iscumissare (it.
scommessa), appuntare, prammuzare
(L),
mesurare, misurare,
medire, midire, metire, ammisittare, ammesittare, sestare (N), mesurai, ammadiri,
dimidiri, mediri,
sestai (C), misurà, midì
(S),
misurà, midì, midià (G) // Cantu as de chintu? E de bustu? (L) “Quanto
misuri di cinta? E di di torace?”; medi-medi
(L) “atto di m.”; arraraona (C)“detto di chi largheggia nel m.
e nel dare le cose”; A
chie su pagu non mesurat su meda pagu durat (prov.-L) “A chi non sa m. il poco, il molto dura ben poco”; Comente
misuras t’an a misurare (prov.-L) “Come
misuri sarai misurato”; S’ómine non si medit a parmos (prov.-N)
“L’uomo non si misura a
palmi”; Mesura centu
bortas po segai una borta (prov.-C) “Misura
cento volte per tagliare una volta” misurato
pp.
agg. [measured,
mesuré, medido, gemessen]
misuradu, mesuradu, medidu, addedadu, iscumissadu, appuntadu, sestadu
(L), mesurau, misurau,
meditu, mediu,
midiu, ammisittau, ammesittau, sestau (N), mesurau, mediu, sestau (C),
misuraddu (S), misuratu, miditu, midiatu (G) // a serregu (L) “m.
con parsimonia”; appontziau, attinau, assentau (C) “m.
nel comportamento”; Chie andat cun passu appuntadu non ruet mai (prov.-L)
“Chi procede con passo m. non
cade mai” misuratore
sm.
[measurer,
mesureur, medidor, Vermesser]
misuradore, mesuradore, medidore, mesureri (cat.
mesurer), suradore (L), misuradore, medidore (N), mesuradori,
medidori, ammadidori, ammedidori
(C), misuradori (S), mididori (G) misurazione
sf.
[measurement,
mesurage, medición, Messung]
mesurada, mesurassione,
misurassione, medidura, sestu m. (L),
mesurada, mesuronzu m.,
métita, metita, misurassione,
misuradura, medidura (N), mesura, medida, sestu m.
(C), misurazioni (S), midiata (G) misurino
sm.
[small
measure, doseur, cubilete, Messbecher]
misurinu, mesurinu (L), misurinu, misuredda f.
(N), mesurinu (C), misurinu (SG) // su correddu de sa prùghera (N) “il m. della polvere da sparo” mite
agg.
mf. [gentle,
doux, bondadoso, mild]
masedu (lat. MANSUETUS), bonu (lat.
BONUS), bonaccione, calmu (L), bonu, brandu, masedu (N), bonu,
paxosu, masedu, fridànciu,
fridatzu, sullenu
(C), maseddu, bonàriu, pazinziosu (S), paciosu, paciorru, timparatu,
silenu (G) mitezza
sf.
[gentleness,
douceur, mansedumbre, Milde]
bonesa (cat. bonesa), bonidade
(sp. bondad), masedesa,
masedia, calma (L), bonesa, masedesa (N), bonesa, bonaccesa (C),
boniddai, benigniddai (S), bonitai, dozzilitai (G) mitigare
vt.
[to
mitigate, mitiger, mitigar, mildern]
appasigare (sp. apaciguar),
appasighizare, assulenare, asselenare, sulenare, sullenare, abblandare,
abbambagare, mellare,
ammellare (sp. enmelar), istuttuinare,
isvelenire (L),
abbrandare, imbonire, illenare, illeniare
(N),
appasiguai, abbrandai, assussegai, mitigai (C), mitigà, allibià, moderà,
caimmà (S), silinà, allivià, attimparà (G) mitigato
pp.
agg. [mitigated,
mitigé, mitigado, mildert]
appasigadu, appasighizadu, assulenadu, sulenadu, sullenadu, abblandadu,
abbambagadu, ammelladu (L), abbrandau, imboniu, illenau, illeniau
(N),
appasiguau, abbrandau, assussegau, mitigau (C), mitigaddu, allibiaddu,
moderaddu, caimmaddu (S), silinatu, alliviatu, attimparatu (G) mitigatore
sm.
[mitigator,
mitigeant, mitigador, Linderer]
appasigadore, assulenadore, abblandadore, ammelladore (L), abbrandadore,
imbonidore, illenadore (N), appasiguadori, abbrandadori, assussegadori,
mitigadori (C), mitigadori, allibiadori (S), silinadori, alliviadori (G) mitigazione
sf.
[mitigation,
mitigation, mitigación, Linderung]
appàsigu m., appasigadura, appasighizada,
assulenada, assulenu
m., sulenu m., sullenu m., abblandu m.,
ammellu m. (L), abbrandu m.,
imbonidura (N), appasiguadura, assussegu m.,
abbrandu m., sullenu m.,
mitigamentu m. (C), mitigazioni, allibiaddura (S), silinata, silinatura,
alliviata, alliviatura (G) mitilo
sm.
itt. (Mytilus edulis) [mussel,
mytilus, mítulo, Miesmuschel]
cotza f., indàttula de mare f.
(L), cotza f. (N), cotza f., mùscula
f., mùsculu (tosc. muscolo o cat. musclo), gottiloni (C), cozza f.
(S), cozza f., mùsculu (G) // figu de mari f.
(C) “m. edule,
mangereccio” mito
sm.
[myth,
mythe, mito, Mythus]
mitu, paristòria f. (LN),
mitu, fàbula f. (C), paristhória
f., fora f., mitu (S),
mitu, fola f., paristòria f.
(G) mitologia
sf.
[mythology,
mythologie, mitología, Mythologie]
mitologia, mitolozia (L), mitolozia (N), mitologia (CSG) mitologico
agg.
[mythological,
mythologique, mitológico, mythologisch]
mitológicu, mitolózicu (L), mitolózicu (N), mitológicu (C), mitològicu
(SG) mitomane
smf.
[mythomaniac,
mythomane, utopista, Mythomane]
faularzu (lat. *FLABULARIU), inventeri, mentirosu (sp. mentiroso), pazaghe (L), imbenteri, favularju, ingabberi (N),
patocceri (sp. patochada),
mincidissu, faulànciu, castangeri (C), fauràggiu, mintidori (S),
faulagghju, imbusteri, pamperi, inciaffuloni (G) mitra/1
sf.
rel. vds. mìtria mitra/2
s.
[tommy-gun,
mitraillette, metralleta, Maschinenpistole]
mitra mitraglia
sf.
[grape-shot,
mitraille, metralla, Maschinengewehrfeuer]
mitràglia, mitragliatritze (L), mitralla, mitràllia,
mitrallatritze
(N), mitràglia (CSG) mitragliamento
sm.
[machine-gun-shot,
mitraillage, metrallazo, Maschinenge-wehrbeschuss]
mitragliamentu (L), mitrallamentu, mitralliamentu
(N),
mitragliamentu (CSG) mitragliare
vt.
[to
machine-gun, mitrailler, ametrallar, mit Maschinengewehrfeuer
beschiessen]
mitragliare (L), mitrallare, mitralliare
(N),
mitragliai (C), mitraglià (SG) mitragliata
sf.
[machine-gun-shot,
mitraillage, metrallazo, Maschinengewehrgarbe]
mitragliada (L), mitrallada, mitralliada
(N),
mitragliada (C), mitragliadda (S), mitragliata (G) mitragliato
pp.
agg. [machine-gunned,
mitraillé, ametrallado, mit Maschinengewehrfeuer beschiesst]
mitragliadu (L), mitrallau, mitralliau
(N),
mitragliau (C), mitragliaddu (S), mitragliatu (G) mitragliatore
sm.
[tommy-gun,
fusil mitrailleur, metralleta, Maschinengewehrschütze]
mitragliadore (L), mitralladore, mitralliadore
(N),
mitragliadori (CSG) mitragliere
sm.
[machine-gunner,
mitrailleur, ametrallador, Maschinengewehrschütze]
mitraglieri (L), mitralleri (N), mitraglieri (CSG) mitria
sf.
rel. [mitre,
mitre, mitra, Mitra]
mitra (it. o sp. mitra) (LN),
mìt(t)era (C), mitra (S), mìtria (G)
// mitradu (L), mitrau (N) “con la m.”; mitrare (LN)
“mettere la m.” mittente
smf.
[sender,
expéditeur, remitente, Versender]
mandante (LN), mandanti (CS), mandanti, mittenti (G) mnemonico
agg.
[mnemonic,
mnémonique, mnemónico, Gedächtnis...]
de memòria, a memòria (LNC), di mimòria, a mimòria (SG) mo’
avv.
[way,
maintenant, ahora, jetzt]
como (lat. ECCU + MODO) (L),
como, commo (N), immoi, immò, immui (C), abà (S), abà, abali (G) mobile/1
sm.
[piece
of furniture, meuble, mueble, Möbel]
móbile, recàmera f. (sp. recámara), alàscios pl.
(sp. alhaja) (L), móbile (N), móbili, alàscia f., trastus pl. (sp. trasto) (C),
móbiri (S), mòbbili, trasti pl. (G)
// contrabuffè (L) “m. da
salotto”; istatzu
(N) “m. adibito alla
conservazione del pane e del formaggio”; tasgè (S) “m.
a ripiani con specchiera (franc. etagère)”; catrialcu (G) “m.
malfatto” mobile/2
agg.
mf. [mobile,
mobile, móvil, beweglich]
chi si movet, móbile (L), chi si moghet, móbile (N), móbili (C), móbiri,
movìbiri (S), mòbbili (G) mobilia
sf.,
-ìlio
sm.
[furniture,
mobilier, moblaje, Hausrat]
mobìlia, mobìglia, mobìliu
m. (L),
mobìllia (N), mobìglia, mobìlia, alàscias pl.
(sp.
alhaja),
arrobas de domu pl. (C), mubìria,
mubìglia (S), mobbìgliu
m., mubbìgliu
m., mubbìglia, trasti m.
pl. (sp.
trasto) (G) mobiliare
vt.
[to
furnish, meubler, amueblar, möblieren]
ammobiliare, ammobigliare, mobigliare
(L),
ammobiliare, mobilliare (N), ammobiliai, mobigliai, ammobigliai,
alasciai (C), mobirià, ammobirià, mubiglià (S), mubbiglià,
ammubbiglià (G) mobiliato
pp.
agg. [furnished,
meublé, amueblado, möbliert]
ammobiliadu, ammobigliadu (L), ammobiliau, mobilliau (N), ammobiliau,
mobigliau, ammobigliau, alasciau (C), mobiriaddu, ammobiriaddu,
mubigliaddu (S), mubbigliatu, ammubbigliatu (G) mobilità
sf.
[mobility,
mobilitè, movilidad, Beweglichkeit]
mobilidade, movibilidade (L), mobilidade (N), movidura (C), mobiriddai,
movibiriddai (S), muibbilitai (G) mobilitare
vt.
[to
mobilize, mobiliser, movilizar, mobilisieren]
mobilitare, approntare, cungregare, assembrare (L), mobilitare,
approntare, pònnere a pare (N), assortai, assortiri, poni impari,
accumonai (C), mobirità, adunà, punì umpari (S), punì apparu, aunì
(G) mobilitato
pp.
agg. [mobilized,
mobilisé, movilizado, mobilisiert]
mobilitadu, approntadu, cungregadu, assembradu (L), mobilitau, approntau,
postu a pare (N), assortau, assortiu, postu impari, accumonau (C),
mobiritaddu, adunaddu, posthu umpari (S), aunitu, postu apparu (G) mobilitazione
sf.
[mobilization,
mobilisation, movilización, Mobilisierung]
mobilitassione, cungregassione, adunàntzia, attoppu m. (L), mobilitassione, approntamentu m., attroppada, addobbiada (N), accumonamentu m., accorrada (C), mobiritazioni, adunadda (S), dunata, accudimentu m.
(G) mocassino
sm.
[moccasin,
mocassin, mocasín, Mokassin]
mocassinu (LNSG), mocassinu, scarpinu (C) moccicare
vi.
(piangere dei bambini) [to
run, pleurnicher, moquear, triefen]
pibiare, ciunciare, mimulare, nitzulare (crs.
nizzulà) (L), grarire, fàchere sos prantulinos (N), picciai,
princhiai, pibinai, scramiai (C), pignì, mimmurà (S), ghjagnulà, beulà,
sbraulà (G) moccichino
sm.
(pezzuola da naso e da taschino) [snot-rag,
mouchoir de poche, moquero, Taschentuch]
muccaloreddu (L), muccadoreddu (NC), muccaroru (S), miccaloreddu,
zaccamuccu (G) moccicoso
agg.
[snivelling,
morveux, mocoso, rotzig]
mucconosu, muccanosu, loroddosu (L), mucconosu (N), muccunosu, muccosu,
mucciàcciu (C), muccunosu (S), muccicosu, mucciconi, mucconi, pincicosu,
cagghjoni (G) moccio
sm.
[snot,
morve, moco, Nasenschleim]
muccu (lat. MUCCUS), muccoi,
mermu, merda
de nasu f., loroddu, lareddu (L), muccu, muccone, loroddu,
noroddu, turuddu, trutzu, candelobre (filo
di m. al naso), corretta
f., ddoddo, tziddica
f., triedda f. (N), muccu, muccori, laroddu, lavedda f., lombedda f., lambedda f.,
mermu (sp. muermo), mermeddu, marmeddu, mrameddu, mremeddu (C), muccu, ciaroddu
(S),
muccu, mùccicu, mùcciu,
cagghjoni (m. rappreso) (G) //
cagadura ‘e
nare f., candela de
muccu f. (LN), laneddu, lobeddu (C), cagghjaronu
(Lm) (G)“
“candelotto di m. al
naso”; illoddiare
(L) “pulirsi il m. una narice
per volta, occludendo l’altra con un dito”; ismuccare (lat. EXMUCCARE), illoroddare, iscasiddare, inniscire, innisciare
(L), smuccai (C), ismuccicassi (G) “soffiarsi
il naso”; suspare, suvrusciare, suvruscare (L), suspire (N) “tirare
su il m.”; mugaradda
f. (N) “moccio secco”; noroddada f. (N) “perdita
del m.”; noroddare (N) “perdere il m.”;
laroddai
(C) “fare le cose male e
lentamente”;
limbiccosu (C) “detto di chi sgocciola m.
dal naso”; mur(r)ódduru (S) “scolatura di moccio” moccioso
agg.
[snotty,
morveux, mocoso, schleimig]
mucconosu, muccanosu, muccunosu, muccosu (lat.
MUC(C)OSUS), loroddosu, mugheddosu, naricagadu
(L),
mucconosu, ddoddosu, loroddosu
(N), muccunosu, mucciàcciu, muccosu, pappamuccu (C), mucchinosu,
muccunosu
curicaggaddu (S),
muccicosu, mucciconi, mucconi, pincicosu, cagghjoni (G) // cacciurreddu
(C) “ragazzino m.” moccolaia
sf.
[snuff,
champignon, pabilo, Wachstropfen]
mùcculu m., buttone de lughinzum.,
pabilu m. (sp. pabilo) (L), mùcculu
m., luchinzu m. (lat. *LUCINIUM) (N), pibillu m., luxìngiu m., lusìngiu
m. (C), buttoni di candera m.
(S), mucchittu m. (G) // ispabigliare (L), spibillai (C) “smoccolare; perdere il sonno; cat. espavillar; sp. despabilar” moccolo
sm.
[candle-end,
bout de chandelle, cabo de vela, Kerzenstumpf]
mùcculu, intrótzulu (L), mùcculu (N), mùcculu, pibillu (sp. pabilo) (C), mùccuru, buttoni di candera (S), mucchittu (G) //
ismucculare (L), smucculai (C) “smoccolare”;
ismucculaderas f. pl (LN),
spibilladeras f. pl. (C) “smoccolatoie;
sp. despabiladeras”; battida f.
(N) “cera che cola dalla candela”; fai sa candela (C) “reggere
il m.”; S’amore no est succu ne intrótzulos de muccu (prov.-L) “L’amore
non è una minestrina (da brodo) né m. di moccio” moda
sf.
[fashion,
mode, moda, Mode]
moda, istìtiga, tràggiu m. (m.
di vestire; cat. trajo; sp. traje) (L), moda, traju m. (NC), moda (S), moda, tràciu m.,
tragghju m. (G) // moda (LNC) “canto
conclusivo delle gare poetiche in piazza, con cui si esalta il patrono
del paese o si illustra la vita di un santo. È anche detta trintases
retrogau tentu a màllia e torrau in trinette. Essa
è normalmente composta da 9 strofe, ciascuna delle quali ha 24
versi, per un totale di di 216 endecasillabi”; Chie non
faghet sa moda si cundennat (prov.-L) Chi
non segue la m. si condanna (all’arretratezza)” modale
agg.
mf. [modal,
modal, modal, modal]
de modos, de maneras (LN), de modus, de maneras (C), di modi, di maneri
(SG) modalità
sf.
[modality,
modalité, modalidad, Beschaffenheit]
modalidade, manera (cat. sp.
manera) (LN), manera (CSG) modanare
vt.
[to
model, moulurer, moldurar, kehlen]
modanare (LN), modanai (C), modanà (SG) modanato
pp.
agg. [modelled,
mouluré, moldurado, gekehlt]
modanadu (L), modanau (NC), modanaddu (S), modanatu (G) modanatura
sf.
[modelling,
moulure, moldura, Kehlung]
modanadura (LNC), modanaddura (S), modanatura (G) modano
sm.
[model,
modèle, molde, Schablone]
modellu, sestu (L), modellu, sestu, festu, busa f.
(N), modellu, mógliu (cat.
mottlo) (C), modellu (S), mudellu (G) // gugella f.
(S) “spoletta per riparare
le reti da pesca” modellare
vt.
[to
model, modelr, modelar, modellieren]
modellare, sestare, aggarbare,
dare
bessu (L), modellare, sestare, festare (N), modellai, trassai (sp.
trazar) (C), modellà, mudillà, sisthà (S), mudellà, sistà,
sagumà, fulmà (G) modellato
pp.
agg. [modelled,
modelé, modelado, modelliert]
modelladu, sestadu, aggarbadu, launadu (L), modellau, sestau, festau
(N), modellau, trassau (C), modelladdu, mudilladdu, sisthaddu (S),
mudellatu, sistatu, sistaddu
(Cs), sagumatu,
fulmatu (G) modellatore
sm.
[modeller,
modeleur, modelador, Modellierer]
modelladore, sestadore (L), modelladore, sestadore, festadore (N),
modelladori, trassadori (C), modelladori, mudilladori, sisthadori (S);
mudelladori, sagumadori, sistadori (G) modellazione
sf.
[modelling,
modelage, modelado, Modellierung]
modelladura, sestada, sestadura (L), modelladura, sestada,
sestadura,
sestonzu m., festada,
festadura,
festamentu (N),
modellamentu m., trassadura
(C), modelladdura, mudilladdura, sisthaddura (S), mudellatura,
sagumatura (G) modello
sm.
[model,
modèle, modelo, Modell]
modellu, mollu, sestu (L), modellu, sestu, festu (N), modellu, mógliu,
mollu (cat. mottlo), sestu,
trassa f. (sp. traza) (C),
modellu, mudellu (SG) moderare
vt.
[to
moderate, modérer, moderar, zügeln]
moderare, ammoderare, medrare (sp.
medrar), medrire, cuntènnere (L), moderare (N), ammoderai,
moderai,
arregulai, appasiguai (sp.
apaciguar) (C), moderà, mudarà, rigurà, frinà (S), mudarà,
muderà (G) moderatamente
avv.
[moderately,
modérément, moderadamente, mässig]
cun moderu, cun campianu (L), chin moderassione (N), moderadamenti (C),
cun moderazioni (S), cun mudarazioni, mudaratamenti (G) moderatezza
sf.
[moderation,
modération, moderación, Mass]
moderadura, moderassione
moderu m. (L), moderadura,
moderassione (N), moderatzioni, moderamentu m.
(C), moderaddèzia, mudaraddèzia (S), mudarazioni (G) moderato
pp.
agg. [moderate,
modéré, moderado, mässig]
moderadu, ammoderadu, regadu
(L),
moderau (N), moderau, ammodau, arrecattau (C), moderaddu, mudaraddu (S),
mudaratu (G) moderatore
sm.
[moderator,
modérateur, moderador, Mâssiger]
moderadore (LN), moderadori (C), moderadori, mudaradori (S), mudaradori
(G) moderazione
sf.
[moderation,
modération, moderación, Mässigung]
ammoderada, moderascione,
moderassione,
moderu m., eguladesa
(L), moderassione, calabru
m. (N),
moderatzioni (C), moderazioni, mudarazioni (S), mudarazioni, muderazioni
(G) modernità
sf.
[modernity,
modernité, modernidad, Modernität]
modernidade. modernamentu
m. (L),
modernidade (N), modernidadi (C), moderniddai, muderniddai (S),
mudernitai (G) modernizzare
vt.
[to
modernize, moderniser, modernizar, modernisieren]
modernizare, ammodernare (L), modernizare, ammodernizare (N), modernai,
ammodernai (C), modernizà, mudernizà, mudennizà,
ammudirnà
(S), ammudernà, fà mudernu (G) moderno
agg.
[modern,
moderne, moderno, modern]
modernu, de oe, de custos tempos (L), modernu, de oje, de oje in die
(N), modernu, de oindì (C), modernu, mudennu,
mudernu
(S), mudernu, d’abali (G) modestamente
avv.
[modestly,
modestement, modestamente, bescheiden]
modestamente (LN), modestamenti (C), mudesthamenti (S), modestamenti (G) modestia
sf.
[modesty,
modestie, modestia, Bescheidenheit]
modèstia (LNC), mudésthia (S), mudèstia (G) modesto
agg.
[modest,
modeste, modesto, bescheiden]
modestu, médrinu, frionzeddu,
móduru, pardu (ant.) (L),
modestu (N), modestu, ammodau (C), mudesthu (S), mudestu (G) modico
agg.
[moderate,
modique, módico, mässig]
barattu (cat. sp. barato) modifica
sf.
[modification,
modification, modificación, Abänderung]
modìfica, càmbiu m., giambu m.,
giambamentu m., muda, mudada, mudadura,
mudamentu m. (L), càmbiu m.,
cambiadura, muda, mudadura, modìfica (N), modìfica, càmbiu m., muda, mudàntzia (C), modìfica, mudìfigga,
ciambamentu
m., mudadda (S), mudìfica,
mutanza, muta, càmbiu m. (G) modificabile
agg.
mf. [modifiable,
modifiable, modificable, veränderbar ]
chi si podet mudare (cambiare, modificare) (LN), chi si podit mudai
(cambiai, modificai) (C), modificàbiri, mudifiggàbiri
(S),
mudificàbbili (G) modificare
vt.
[to
modify, modifier, modificar, abändern]
modificare, mudare, cambiare, giambare (LN), modificai, cambiai, mudai
(C), modificà, mudificà,
mudifiggà, ciambà
(S), modificà, mudificà, mutà, cambià (G) modificato
pp.
agg. [modified,
modifié, modificado, abändert]
modificadu, mudadu, cambiadu, giambadu (L), modificau, mudau, cambiau,
mudau (N), modificau, cambiau, mudau (C), modificaddu, mudifiggaddu,
ciambaddu
(S), mudificatu, mutatu, cambiatu (G) modificatore
sm.
[modifier,
modificateur, modificador, Abänderer]
modificadore, cambiadore, mudadore (LN), modificadori, cambiadori,
mudadori (C), modificadori, mudifiggadori,
ciambadori
(S), mudificadori, mutadori, cambiadori (G) modificazione
sf.
[modification,
modification, modificación, Abänderung]
modificadura, càmbiu m.,
cambiadura, muda, mudadura (LN), modificatzioni, mudàntzia, muda, càmbiamentu
m. (C), modificazioni, mudifiggazioni,
ciambamentu
m. (S), mudìfica, mutanza,
cambiamentu m. (G) modista
smf.
[milliner,
modiste, modista, Modistin]
modista (LN), scoffiottera f. (C),
mudistha, gabbellina f. (S),
mudista (G) modo
sm.
[way,
manière, modo, Weise]
modu, manera f. (cat. sp. manera),
médiu (sp. medio), versu,
bessu, essu, ésciu, istìtiga f. (L),
modu, ghettu, manera f., istibba
f., tamanu
(N), modu, manera f., médiu
(C), modu, manera f. (S), modu,
manera f., vessu (G) // gai
(goi) e tottu (L)“nello stesso modo”; goi,
gai (L), goe, gai (N) “in questo m.; in quel m.”; ammodidu, benammodidu (LN), ammodau
(C) “di buoni m.”; modosu
(L) “garbato, di buone
maniere”; tottu a unu tamanu (N) “tutto
allo stesso m.” modulare
vt.
[to
modulate, moduler, modular, modulieren]
modulare (LN), modulai (C), modulà (SG) modulato
pp.
agg. [modulated,
modulé, modulado, moduliert]
moduladu (L), modulau (NC), moduladdu (S), modulatu (G) modulazione
sf.
[modulation,
modulation, modulación, Modulation]
moduladura (LN), modulatzioni (C), moduladdura (S), modulazioni (G) modulo
sm.
[form,
module, módulo, Formular]
módulu (LNC), mòdulu (SG) moerro
sm.
vds. amoerro mogano
sm.
bot. (Swietenia mahagoni) [mahogany,
acajou, caoba, Mahagoni]
móganu (LNC), mòganu (SG) moggio
sm.
[bushel,
boisseau, moyo, Scheffel]
moja f., moju,
móggiu (lat.
MODIUS), meaza f.,
medaza f. (lat.
*MEDIALIA) (L),
moju (N), moju, moi, mou, mialla f.
(C), móiu (SG) // moju de laore (L) “uno
starello”; moju “50 l.”;
carra f. (L), cuarra f. (C) “25 l.”; móiu
(G) “8 l. di grano”; muiteddu
(G) “sottomultiplo del m. (forse l. 12,5)”; Pro
connòschere una persone cheret chi bi consumes mojos de sale (prov.-L) “Per
conoscere un uomo devi consumare m. di sale” mogio
agg.
[depressed,
penaud, abatido, schlapp]
tristu, annuzadu, anciuddidu, coibàsciu (L), tristu, tórdinu (N),
tristu, annuggiau, abbàttiu (C), tristhu, avviriddu (S), mocu, avvilutu
(G) // cogodina-cogodina, cugudina-cugudina, chessi-chessi,
ghessi-ghessi (L), chetzi-chetzi (C), mocu-mocu,
pedi-pedi
(G) “mogio mogio”; tristu
e barbipendéntile (N) “m. e
curvo” moglie
sf.
[wife,
femme, mujer, Frau]
muzere (lat. MULIER), pobidda,
pubidda (lat.
PUPILLA),
fémina (lat. FEMINA), matrona
(ant.; lat. MATRONA), cojube (ant.;
lat. CONJUGE) (L), mutzere,
muzere,
popidda, pupidda, fémina
(N), mulleri, pobidda, pubidda (C), muglieri (S), mudderi, muglieri
(Cs) (G)
// pobiddia (L) “arte della
buona m. di casa”; Muzere bella maridu corrudu (prov.-LN) “M.
bella marito cornuto”; Mellus morta sa mulleri chi non su cuaddu:
su cuaddu mi costat su dinai e de mulleri ndi torru agattai (prov.-C) “Meglio
che muoia la m. che il cavallo: questo mi costa denari, di m. ne ritrovo
un’altra”; Ca no à di meddu cu’ la mudderi si colca (prov.-G)
“Chi non ha di meglio si corica
con la m.” moina
sf.
[simpering,
cajoleries pl.,
caricias pl.,
Liebkosung]
moina, muina, carignu m. (sp. cariño),
denghe m., dengu m., dengo m. (sp. dengue),
angù m., imbirriùmine
m., molisicca,
anfania (it. ant. anfania), mindrìculos m.
pl., lolloju m. (L), muina,
carinnu m., losinga, fracca
(N), denga, denghi m., indenga,
imbrìmbinu m., imbràmbulu m., brimbillu m., marietta,
mirrighenga, mirringhengheria,
mirrighengu
m., ingrillu m., creccu m.
(C), carignu m., imbérriu m. (S), mìngulu
m., carramìgnuli m.
pl., moina, muina,
verzu
m. (Lm) (G)
// lollojare, dengherare, dangherare (L), dengai (sp. denguear) (C) “viziare
con m.”; a ingrillus e a carignus (C) “con
m. e con carezze” mola
sf.
[millstone,
meule, muela, Schleifstein]
mola (lat. MOLA) (LN), mola, moba
(C), mora
(S), mola (G) // ammolare (L) “ridurre
le pietre a m.”; coro m.
(L), coru m. (C) “m. inferiore del molino”; ispedriare
(L) “macinare il grano nella m.
nuova”; pedras
pl. (L),
prattus m. pl. (C)
“le due m. della macina”;
mola de su tuju (L), mola de su trucu (N), mola de su tzugu (C), mola di
coddu (G) “osso del collo”;
radu m. (L), gradu m.
(N) “cassone della m.; probm. it. grata - DES I, 585”; una mola de
cugumeddu (L), una mola de tùnniu (N) “un
bel ceppo di funghi”; zinzias pl.
(L),
ghìnghivas pl. (N), sìntzias
pl. (C)
“travi che sostengono le due
pietre della macina”; copercu de supra m.,
copercu de sutta m. (N) “m. superiore, m. inferiore della macina”; molarja (N) “pietra
per fabbricare le mole”; piccamolas m.
(N) “arrotatore di m.”;
mola de s’olia (C) “frantoio”;
S’àinu ‘onu segat sa mola (prov.-L) “L’asino
capace rompe la m.” molare/1
sm.
[molar
tooth, molaire, molar, Mahlzahn]
casale, casciale
(cat. caixal), murale (it.
o sp. mural), molare, dente
de canterzu f.,
dente de segus f. (L),
murale, cassale, cantargiare,
canterjale
(N), casciali, casciabi,
moari
(C), casciara f. (S), casciali,
massiddali (G) // su murale de culatzu de canterju (N) “dente del giudizio o crantere”; ischasciarà
(S) “togliere i m.”; Fora
la casciara fora lu durori (prov.-S) “Tolto
il m. cessato il dolore”; Senza massiddali no si runzichigghja (prov.-G)
“Senza m. non si trita” molare/2
vt.
[to
grind, biseauter, amolar, schleifen]
arrodare, ismolare (cat. esmolar), acutare (lat.
ACUTIARE) (L), arrodare, acutare, irmolare
(N),
ismolai, smolai,
acutzai, arrodai, piccai cun sa mola (C),
arruddà, acutà (S), mulà, arrutà (G) molato pp. agg. [ground, biseauté, amolado, geschliffen] arrodadu, ismoladu, acutadu (L), arrodau, acutau, |