|
Per cercare una parola:
*Clicca su Modifica *Clicca su Trova *Scrivi la parola desiderata
|
ITALIANO
- SARDO
m M M/1 (ma-me) |
D U L S
DIZIONARIO UNIVERSALE
|
|
Nasale labiale sonora. 11^ lettera dell’alfabeto sardo. M manna “M maiuscola”, m minore o pitica “m. minuscola”. Pronuncia : emme, emma ma
cong.
[but,
mais, mas, aber]
ma, mas (ant.), ero (lat.VERO),
mero
(L), ma, pero (sp. pero), epperò,
epperoe, ero
(N),
ma (CSG) // itemisiat
(N) “ma che” macabro
agg.
[macabre,
macabre, macabro, makaber]
orrorosu (sp. horroroso) (L), orrendu (N), arrorosu (C), orrorosu (SG) macaco
sm.
zool. (Macacus cynomolgus) [macaco,
macaque, macaco, Makak]
macacu, monincone (L), macacu, martinicca (fig.)
(N), macacu (CS), maccaccu (G) macché
escl.
[but,
pas du tout, tampoco, ach was]
ma ite, cantepagu, pagubene, aggiummai, azummai, eteus, eteussù,
oedì,
macché, masche (L),
ma ite, pacubene, cantepacu (N), ma ita, misiat
(C), macchè (SG) // Comporadu l’as su caddu? Eteus! (L) “Hai
comprato il cavallo? Macché!”;
Bénnidu b’est Antiogu? Cantepagu!
(L) “È venuto Antioco? Macché!”;
As binsu a cartas? Oedì!
(L) “Hai vinto alle carte? Macché!” maccheronata
sf.
[dish
of macaroni, repas de macaronis, hartazgo de macarrones, Makkaroniessen]
maccarronada (LNC), maccarrunadda (S), maccarunata (G) // maccarronada (fig.)
(L) “anche: scemenza, stupidaggine” maccherone
agg.
fig. (grossolano, babbeo) [coarse,
grossier, grosero, Tölpel]
maccarrone, ammaccarronadu, isimprottu (cat.
ximplot), ballalloi, bovu (cat.
sp. bobo), prantamone (L), maccarrone, drangalloi, balioddo,
pampaluca, toleo (N), maccarroni, grusseri, bichilloi, mattalloni, gavàciu
(sp. gabacho), bicchilloi, buccamindottu (C), maccarroni,
isgimprottu, santunnoce, mangalloi, mengu (it.
menico), garragasu (S), maccaroni, scimpru, bisgioncu, grusseri,
malgoni, bialoni (G) maccheroni
sm.
pl. [macaroni,
macaronis, macarrones, Makkaroni]
maccarrones (LN), maccarronis, marracconis, marraccois (C), maccarroni, biddènnari
(S),
maccaroni (G) // brìlliris (LC) “minestra
casalinga fatta a mano in forma di m. lunghi e sottili (Soro, 125)”;
marraccone (L) “gattice del
nocciolo”; maccarrones itt.
(L) “attinie”;
maccarrones de busa (N) “bucatelli”;
maccarrones a ungedda
(L) “m. fatti in casa”; mutzittu sing. (L)
“specie di m. corti”; maccarrones
cravaos (N) “gnocchi”;
marracconare (N) “detto di chi
mangia oltre misura”; cane, marracconeddu sing.,
marraccoi (fig.) (C) “pene dei bambini”; Abbarrai che maccarronis sentza casu
(prov.-C) “Rimanere come i m.
senza formaggio”; Li maccaroni si no so’ caldi no so’ boni
(prov.-G) “I m. se non sono caldi non sono buoni” maccherónico
agg.
[macaronic,
macaronique, macarrónico, makkaronisch]
maccarrónicu, porcheddinu (L), maccarrónicu, procheddinu, minestroninu
(N),
maccarrónicu, porceddinu, proceddinu (C), purcheddinu (S), pulciddinu
(G) // italianu porcheddinu (L) “italiano
m.” macchia/1
sf.
[stain,
tache, mancha, Fleck]
mància (sp. mancha), màscia,
màcua, màcula,
màgula (m. in senso morale; lat. MACULA), tacca (cat. taca), taccadura, aenzu m.,
abbenzu m. (lat. INGENIUM),
neu m. (lat.
NEUS), prèntzia, chèntria (m.
di olio; prerom.), navra (cat.
nyaf(l)a), navrada,
-adura, nèccia,
necciada,
-adura, nece, nea,
prodda,
tàppula,
tilla
(L),
mantza, mància, màccia, macra, màcula, marca, crèntia, laba, lapa, làpada,
taccatura, traschia,
tilla, ischeccu m., irghenzu m.
(N), mància, marga, mraga, mnaga, màcula, tacca (C), mància,
tacca (S), mància, macchja, màcula, tacca, rosca (G) // orcales
m. pl. (N) “m.
rossicce attorno agli occhi del cane”; s’irghenzu
de s’ereu (N) “la m. del
casato”; sprigau (C) “senza
m., puro”; stella (C) “m.
bianca dei cavalli sulla fronte”; macchjaredda, taccaredda,
tacchitta (G)
“macchiolina”; nettu di
rosca (G) “senza m.
alcuna”; scaggiulatu
(G) “a macchie bianche e rosse”; S’oro
non leat mància (prov.-L) “L’oro
non prende m.” macchia/2
sf.
(cespuglio) [maquis,
buisson, bosque, Niederwald]
matta, màccia, màggia,
maja, magra,
macra (lat. MACULA), marga,
majone
m., tuppa (dalla rad. TUPP-), tuvu m.
(lat. *TUFUS), uppa, grisaione m.
(gr. biz. kleisoûra), tràgia,
traja (m. folta ed intricata),
calavoju m., interzu m.
(m. mediterranea) (L), matta, marga, macra, magra, tuppa, tupparju
m., istuppu
m. (N), magra, marga, tuppa, tuppili m.,cràcchili m.,
cràcchiri m., grisaioni m.,
struvina, strovilla (prerom.)
(C), màccia (S), macchja, macchjoni m.,
sgriddoni m. (G) // ammargàresi,
ammattàresi (LN), si stupponai, si stumponai, s’intuppai (C), bandiddà
(S) “darsi alla m.”;
ammattuzare, ismattuzare (L) “estirpare
le m.”; bandidàntzia (L) “latitanza”;
fàghersi una matta de risu (L) “ridere
a crepapelle”; litta
(L)“luogo coperto da fitta m.”; mattedu
m. (L) “luogo coperto di m.”; trajone
m. (L) “grossa m.”; tupparja
(N) “luogo coperto di m.”;
musùngiu m. (C) “m.
di vegetazione lacustre”; macchjtta, macchiaredda (G) “piccola
m., cespuglietto”; màlghjna, zilghjna (G) “insieme
di macchioni” macchiare
vt.
[to
stain, tacher, manchar, beflecken]
manciare (sp. manchar), magulare (lat.
MACULA), margulare, neare, taccare (cat.
tacar), macchiare, masciare,
iscaccare,
navrare, necciare, chentriare (L), mantzare, macchiare, macrare,
ammacrare, maculare, ischeccare, navrare,
traschiare,
crentiare, lapare (N), ammarciai,
manciai,
ammanciai, maculai, anniai, taccai (C), mancià, nizià, taccà (S),
mancià, macchjà, maculà, taccà, scandilà (m.
un abito), candilà (G) macchiato
pp.
agg. [stained,
taché, manchado, befleckt]
manciadu, macchinzadu, maguladu,
marguladu, neadu, taccadu, biscaccadu,
iscaccadu,
navradu, necciadu, chentriadu (L), mantzau, macchiau, macchinzau,
macrau,
ammacrau, macrosu, maculau, ischeccau, lapau (N), ammanciau, ammarciau,
manciau,
maculau, mragau, anniau, taccau, pintiniau, pintirinau (C), manciaddu,
niziaddu, taccaddu (S), manciatu, macchjatu, manciaddu
(Cs), maculatu,
taccatu, scandilatu, candilatu (G) // berbeche cacabarre, bardeja,
lapada (N) “pecora dal manto a
macchioline più o meno grandi”; terra macrosa (N) “terra
con macchie d’argilla”; cane labau (N) “cane
a macchie nere o rossastre” macchieto
sm.
[thicket,
maquis, boscaje, Buschwald]
mattedu (L), mattedu, tupparzu
(L),
craxili, struvina
f., strovilla f. (C), loggu di macci (S), macchjetu (G) macchietta
sf.
[caricature,
type, caricatura, Fleckchen]
macchietta, caricatura,
allóddiu m. (L), garrigadura,
caricatura (N), carrigadura (C), carriggaddura (S), caricatura (G) macchiettare
vt.
[to
speckle, tacheter, salpicar de manchitas, sprenkeln]
pintirinare, pibirinare (lat.
PIPER), randinare (lat.
GRANDINARE) (L), pimpirinare, ,piperinare
macchieddare,
grandinare (N), pintirinai, ticcai (C), mancittà,
pintarinà,
pintariggà (S), picculà (G) macchiettato
pp.
agg. [speckled,
tacheté, salpicado de manchitas, sprenkelt]
pintirinadu, pibirinadu, randinadu, lendinadu, biscaccadu,
fogadu, ticcadu,
ziziadu (L),
piperinau, pimpirinau,
macchieddau, grandinau, ziziatu
(N),
pintirinau, ticcau (C), mancittaddu,
pintarinaddu,
pintariggaddu (S), picculatu (G) // pira ticcada (C) “pera m.” macchina
sf.
[machine,
machine, máquina, Maschine]
andoletta (L), màcchina
(LNCSG) // màcchina de cosire, d’iscrìere (L) “m.
da cucire, da scrivere”; bibbì m.
(L) “clacson delle m.” macchinare
vt.
[to
plot, machiner, maquinar, anzetteln]
trassare (cat. trassar; sp.
trazar), trampare (cat. sp.
trampa), intragnare (sp. entrañar),
intraniare, bordire
(lat. ORDIRE), ordinzare (lat.
*ORDINIARE), ordivinzare,
orminare, orminzare, irminzare, arminzare, imminzare, ordiminzare,
mintzidiare, concevare, concivare, cuncevare,
cuntzevare, (L),
trassare, trallare, trampare, intrannare,
ordiminzare
(N), ordingiai, trassai, abbisai, ghisai (fig.;
cat. sp. guisar) (C), macchinà, cumpruttà, trassà
(S),
trassà, transà, macchinà (G) macchinario
sm.
[machinery,
machinerie, maquinaria, Maschinenausrüstung]
macchinàriu (L), macchinarju (N), macchinàriu (CSG) macchinatore
sm.
[machinator,
machinateur, maquinador, Anstifter]
trasseri, tramperi, trampista (cat.
sp. trampista), bordidore, mintzidiarzu, ordivinzadore
(L),
trasseri, trampista, abbiseri (N), trasseri, trassadori (cat.
trassador; sp. trazador), abbiseri, abbisadori, ghisadori, faidori (cat. faedor) (C), macchinadori, tramposu (sp. tramposo) (S), trasseri, imbuliconi, tramadori (G) macchinazione
sf.
[machination,
machination, maquinación, Anstiftung]
trassa (cat. trassa; sp. traza),
trampa (cat. sp. trampa), arminzada,
arminzadura, imminzada, imminzu m., bordidura,
bordinzu m. (lat. *ORDINIUM), olvidinzu
m., ordiminzu
m., ordivinzu
m., inredu
m. (sp. enredo), intragnada,
intràniu
m., intrània, concivada,
attroppógliu m. (sp. atropellar),
mintzìdiu m., ominada,
ordiminzada, tralla, tramada, trancamàglia, trancamaza, transada (L),
transa, trassa,
trampa, tralla, ordiminzu m., carramatzina,
intrànnia, sestada, sestonzu m., traccanzeria (N),
trassa, tretta (sp. treta),
trampa, abbisu m., cumbuju m.,
ghisadura, trebiali m.
(C), macchinazioni, comprottu m.,
intrigu m., méglia (sp. mella) (S), transa, trassa, trama, manegghju m.
(G) macchinetta
sf.
dimin. [little
machine, petite machine, maquinilla, kleine Maschine]
macchinedda macchinista
smf.
[engineer,
machiniste, maquinista, Maschinist]
macchinista (LNC), macchinistu
(C), macchinistha
(S), macchinista (G) macchinoso
agg.
[complicated,
compliqué, complicado, verwickelt]
macchinosu, cumplicadu (L), macchinosu, cumpricau (N), macchinosu,
complicau (C), cumpricaddu, antraccuraddu (S), stramanchjosu, cacèlpiu,
cumplicatu (G) macchione
sm.
[big
stain, *hallier, boscaje, Niederwald]
tuppone, maccione, mattijone,
trajone, calavoju, busa f.,
donnaghe, filasca
f. (it. falasca) (L), macrone,
mèttere, tuppone,
matteraju, busa f. (N),
tupponi, grisaioni (gr. biz.
kleisoûra) (C), maccioni (S), sgriddoni, lama f. (m. di rovi) (G) macchiuzza
sf.
dimin. [little
stain, petite tache, manchuela, klein Fleck]
manciaredda, taccaredda (L), mantzichedda, guledda (m. della pelle) (N), mancixedda (C), manciaredda (SG) macedonia
sf.
[fruit-salade,
macédonie, macedonia, Mazedonien]
macedònia (LN), macedònia, sangria (cat.
sp. sangría) (C), macedònia (SG) macellaio
sm.
[butcher,
boucher, carnicero, Schlächter]
masellaju, masellarzu, matzellaju,
magheddadore, pangarzu, prangarzu, caitzeri (L), macellarzu,
masellaju,
masellarju, bangalaju, bengalaju,
bangarzu,
bangàgiu, carnasseri (cat.
carnicer) (N), carnatzeri, carnicceri,
carnitzeri,
carranasseri,
carronasseri, cranatzeri,
crannatzeri,
crannetzeri, bangarxu, bangraxu, pangraxu,
pangarxu, prangaxu, maceddàiu (C), mazziddàggiu (S), macciddàiu,
macciddagghju (G) //
banga f. (N) “banco di esposizione delle carni del m.” macellamento
sm.
[slaughtering,
abattage, jifería, Schlachten]
masellamentu, chisura f. (L),
masellamentu, bangadura f. (N),
maceddamentu (C), mazziddamentu (S), macciddamentu (G) macellare
vt.
[to
butcher, abattre, matar (reses), schlachten]
masellare, magheddare (lat.
MACELLARE), bocchire (lat.
OCCIDERE) (L), masellare, macheddare, bangalare,
bangare,
occhìdere (N), ammaceddai,
maceddai,
macellai, bocciri, pangai,
sbangai, spangai (C),
mazziddà, ammazzà (S), macciddà, ispinà (m.
un maiale) (G) // occhisu
(N) “separazione dal branco dei capi da m.” macellato
pp.
agg. [butched,
abattu, matado, geschlachtet]
maselladu, magheddadu (L), masellau, bangau (N), maceddau (C),
mazziddaddu (S), macciddatu, macciddaddu(Cs)
(G) macellatore
sm.
[butcher,
abatteur, matador, Schlächter]
maselladore, magheddadore (L), maselladore, bangadore (N), carnatzeri,
carnitzeri (cat. carnicer),
maceddadori (C), mazziddadori (S), macciddadori (G) macellazione
sf.
[slaughtering,
abattage, matanza de reses, Schlachtung]
maselladura, magheddadura, bocchisura
(L),
maselladura, occhisura, chisura, bangadura (N), maceddadura (C),
mazzeddu m., magheddu m. (S), ammazzatogghju m.,
spedu m. (G) macelleria
sf.
[butcher’s
shop, boucherie, carnicería, Fkeischerei]
maselleria, panga (L), maselleria, bangu m.
(N), carnatzeria, carnitzeria (cat.
sp. carnicería), crannetzeria,
boccidroxu
m. C), mazzeddu m., mazzeddaria (S), macceddu m.,
maccidderia (G) macello
sm.
[slaughter-house,
abattoir, matadero, Schlachthaus]
masellu, magheddu (lat. MACELLUM),
bocchidorzu, caitzu, caitza f.,
mattantza f. (fig.; sp. matanza)
(L), macellu, masellu,
matzellu, macheddu,
banga f., bangu,
bocchidorju, corrarju (N),
maceddu, macellu, carnitzeria f.,
carnatzeria f. (cat. sp. carnicería), boccidroxu (lat. OCCIDORIUM), pranga
f., mattantza
f., carraxu (lat. CARNARIUM) (C),
mazzeddu, magheddu, mazzaddòggiu, ammazzaddòggiu, ammazzatóiu
(S),
macceddu (G) // mortorzu (L), mortoxu (C) “luogo
in cui vengono macellate le bestie”; tra custos maccos che
sutzedit petta! (L) “tra questi
scriteriati succede un m.!”; fà carri in tarra e appiccata (G) “fare
un m.”; Su cane non màndicat mai lardu de masellu (prov.-N) “Il
cane non mangia mai lardo di m.” maceramento
sm.
[soaking,
macération, maceración, Einweichen]
ammoddigamentu, indurcamentu (L), ammoddicamentu, indurcamentu (N),
ammoddiamentu, indurcamentu (C), ammuddiggamentu (S), ammuddicamentu,
ammòddiu (G) macerare
vt.
[to
soak, macérer, macerar, einweichen]
ammoddigare (lat. MOLLICARE), indurcare (lat.
INDULCARE), appojare, impojare, impogiare (L), ammoddicare,
indurcare (N), ammoddiai, indurcai, indrucai (C), ammuddiggà (S),
ammuddicà (G) macerato
pp.
agg. [soaked,
macéré, macerado, einweicht]
ammoddigadu, indurcadu, appojadu, impojadu (L), ammoddicau, indurcau
(N), ammoddiau, indurcau, indrucau (C), ammuddiggaddu (S), ammuddicatu
(G) // linu indurcau (C) “lino
m.” maceratoio
sm.
[retting-pit,
macérateur, macerador, Rottgrube]
ammoddigadorzu, indurcadorzu (L), ammoddicadorju, indurcadorju (N),
indrucadroxu, indurcadroxu (C), ammuddiggaddòggiu (S), ammuddicatogghju
(G) macerazione
sf.
[soaking,
macération, maceración, Einweichen]
ammoddigadura, indurcadura,
impojada,
impojadura (L), ammoddicadura, indrucadura, indurcadura (N),
ammoddiadura, indurcadura (C), ammuddiggaddura
(S), ammòddiu m., ammuddicatura (G) maceria
sf.
[ruins
pl.,
décombres pl.,
escombres pl.,
Trümmer pl.]
ruinas pl., muros ruttos m. pl. (L), muros ruttos m.
pl., muragadda (N), arruinas pl.,
sciusciu m., arema (m.
trasportate dall’acqua; lat EREMUS”, nuragadda (C), carriàggiu m.
(S), ruina, arruina, bistràsciu m.
(G) macero
sm.
[retting-ground,
macérateur, macerador, Einweichung]
ammoddigadorzu (L), ammoddicadorju (N), indrucadroxu, indurcadroxu (C),
ammuddiggaddòggiu (S), ammuddicatogghju (G) macerone
sm.
bot. (Smyrnium olusatrum) [horse-celery,
céleri chevalin, colleja, Pferdeselleie]
alisandru (lat. HOLUSATRUM),
olisandru, lisandru, lisiardu,
livandru,
cociandru, cacalacasu, preiderina f.
(L), alisandru, lisandru, brentedda f.,
cacaracasu, priorissa f.,
priorìssia f., predurìssia f., preiderissa f.,
preiderina f., culuebba,
chirielle, pretirissa f., priterissa
f., erba de pipirissa f., petralìscia f., alagrassu
(N), maciarroni, macerroni, alisandru, lisrandu, lisciandru, alixandru,
lixandru, olivandru, lisau, campusandru, orrusadu, arrosàdulu, àppiu
cuaddaru, àppiu de cuaddus, cacarallai (C), pebbarina f.
(S), lisandru, cacaràngiu, cacaràggiu, pedralìscia f. (G) // lisandragghju (G) “luogo
in cui abbonda il m.” macigno
sm.
[boulder,
pierre, moleña, Fels]
marrarzu, pedra f. (lat.
PETRA), crastu, castru (lat.
CASTRUM), códulu (lat. COTULUS),
codina f. (lat. COS, -OTE) (L),
códule, crastu, codina f. (N),
crastu, perdamanna f., coróngiu
(lat. CORONIUM),
caróngiu, marràggiu
(C),
marràggiu, massu (S), monti, rocca f.,
carrata f. (G) // accodulare
(L) “imbiettare”; (petra)
suiddina f. (G) “m. in parte interrato” macilento
agg. [emaciated,
émacié, macilento, abzehrt]
illivrinidu, romasu (lat. REMANSU),
ciaccadu, méltzigu, métzigu,
mertzu
(crs. merzu), lanzu (lat.
*LANIUS), ancionidu, nesigadu, maltrattu, ossirasu, atzaridu,
atzeridu,
carisiccu, iscarenidu,
istrimuzidu, manciuladu, nicciosu (L),
romasu, carilanzu, lanzu, carasu (lat.
CHARAXARE) (N), stasiu, scalaxiu, scalìxiu, suspiu (C), ischuntu,
runcinu, rimusu, lagnu (S), strìgghjli, rumasu, nècciu, scaringinitu
(G) macilenza
sf.
[emaciation,
émaciation, flaqueza, Abgezehrtheit]
lanzesa, lanzùmene m., ciaccadura,
niccesa (L),
carasùmene m., carasàmene m., immarridura,
lanzùmene
m. N), langiori m., langesa, fadigu m.,
suspidura (C), mezziggura, mezziggumu m.,
lagnigura, lagnigumu m. (S),
niccesa, strigghjlitai (G) macina
sf.
[grindstone,
meule, muela de molino, Mühle]
mola (lat. MOLA) (LN), moba,
mola (C), mora
(S), mola, màcina (G) // abba
mola (L) “acqua oleosa, di m.”; ammolare
(L) “ridurre le pietre a mola
per macinare”; cattola (LN), girola (L), pabàdula, girola, irola
(C) “bicchiere di legno o di
cuoio che si colloca nell’apertura della m. superiore”;
mola de tuju (L), mola de su trucu (tucru) (N), mola de su tzugu
(C), mora di lu coddu (S), mola di lu coddu (G) “vertebre
del collo”; piccamolas m.,
pistamolas m. (L) “aguzzatore
di m.”; piccare (L), piccai sa mola, arrepiccai (C) “aguzzare
la m.”; radu m. (L),
gradu m. (N) “cassone della m.”; suttana, tùniga (L), tùnica (N) “m.
superiore del mulino”; sinu m.,
coro m. (L) “m. inferiore del
mulino”; tèmperas pl. (L)
“cordicelle della m. che
regolano il movimento della tramoggia”; zinzias pl.
(L),
ghìnghivas pl. (N), sìntzias
pl. (C)
“travi che sostengono la m.”;
scugnittu m. (G) “vaschetta
in cui scende il mosto della m.”; Ne molas chi non frigan, ne
maridu e muzere chi non brigan (prov.-L) “Né
m. che non sfreghino, né marito e moglie che non litighino”; A
l’asinu prizzosu è meddu mola angena (prov.-G) “Per
l’asino pigro è meglio la m. altrui” macinacaffè
sm.
[coffee-grinder,
moulin à café, Kaffeemühle]
maghinagaffè, molinette, molineddu (L), molecaffè,
molicaffè,
molichedda f., franassu (N), molinettu (de caffè) (C), mazininu (S),
macineddu, macinacaffè (G) macinare
vt.
[to
grind, moudre, moler, mahlen]
maghinare (lat. MACHINARE),
marghinare, mòlere (lat. MOLERE),
mùlere, mulire
(L),
machinare, marghinare,
matzinare, molinare,
mòlere (N), macinai, molli, móliri, iscodinai
(C),
mazinà (S), macinà, maginà
(Cs), mazinà
(G) // boladiu, boladia f. (L)
“polvere di farina che vola
durante la macinazione; lat. VOLATICA”; iscodinare, codinare (L),
scodinai (C) “dicesi dello
stridere delle macine quando comincia a mancare il grano nella
tramoggia”; ispedriadura f. (L)
“farina di prima m.”; ispedriare (L) “m. il grano per la prima volta con una macina nuova”; su trigu
est ticchende (L) “il grano sta
mancando”; iscodinare
(N) finire di m.”; Àinu
chi non molet ponet a culu (prov.-L) “L’asino
che non gira la mola ingrassa di fianchi”; Chie tenet presse molet
a grussu (prov.-N) “Chi ha
fretta macina grosso”; Ea passata no macinigghja più (prov.-G) “Acqua
passata non macina più” macinata
sf.
[grinding,
mouture, molinada, Mahlen]
maghinada, marghinada, mólida (L), machinata, marghinada, mólida,
molinada,
mólita, mòlia,
molinata (N), molingiada, mollidura, molidura, mólida (C), mazinadda, murinadda
(S),
macinata (G) macinato
pp.
agg. [ground,
moulu, molido, mahlt]
maghinadu, marghinadu, mólidu, codinadu,
(L),
mólitu, móliu,
molinau, marghinau (N), móliu, macinau (C), mazinaddu (S), macinatu, maginaddu
(Cs) (G) macinatore
sm.
[grinder,
meunier, moledor, Müller]
maghinadore, marghinadore, molidore, molinarzu (L), molinzanu, molidore,
marghinadore, molinarju (N), molidori, mollidori,
macinadori
(C), mazinadori, murinàggiu (S), macinadori, maginadori
(Cs), mulinagghju,
mulineri (G) // macchìglia f. (C)
“paga che si dà al m.; sp.
maquilla” macinatura,
-azione sf.
[grinding,
mouture, moledura, Mahlen]
maghinadura, maghinamentu m., màghinu
m., maghinonzu
m., marghinamentu
m., molidura,
molinzu m., molimentu, molinonzu
m. (L),
marghinamentu m., machinonzu
m., molidura,
molitura, molinzu m. (N),
molidura, mollidura, molìngiu m.,
mollìngiu (C),
mazinaddura, mazinamentu m.,
mazinazioni (S), macinatura, maginaddura
(Cs), màcinu
m. (G)
// istuzadore m. (L) “persona che bada all’asino legato
alla mola durante la m. del
grano” macinino
sm.
[grinder,
moulin à café, molinillo, Kaffeemühle]
maghineddu, molineddu, molinette, molitta
f. (L),
moledda f., molineddu, molichedda f.,
franassu (N), molinettu, carracca f.
(C), mazininu (S), mulineddu, mulinettu
Lm), murinettu (Lm),
macineddu,
mazininu (G) // su calasceddu de su molinettu (C) “il cassettino del m.”
maciulla
sf.
[brake,
broie, agramadera, Breche]
àlghida, àrgada,
àrgala, àrgana, àrghida,
bàrgada, bàrgala, bàrgheda (lat.
*ARGANA), matzucca, matzocca
(L), àrgada, àrgala, àrgana, àrgata,
bàrgala, màttula,
matzuccu m., franassu m., fràganu m.
(N), órganu m., órgonu m., ógronu m.
(lat. ORGANUM) (C), mazu m.,
graminadori m. (S), àlgata
(G) maciullare
vt.
[to
brake, broyer, agramar, brechen]
alganare, argadare,
arganare, arganzare, matzuccare
(L), matzuccare, argadare, arganare,
fraganare
(N), organai, mallai, streccai, maculai (C), malthizà, malthuzà, marthizzà
(S),
algatà (G) maciullato
pp.
agg. [braked,
broyé, agramado, gebrochen]
argadadu, matzuccadu (L), matzuccau, argadau, fraganau (N), organau,
mallau, streccau, maculau (C), malthizaddu, malthuzaddu (S), algatatu
(G) maciullatura
sf.
[braking,
broyage, magulladura, Brechen]
argadada, argadadura,
argadonzu m., matzuccadura,
arghedadura (m. del lino) (L), matzuccadura, argadadura, argadonzu
m., argatatura, fraganadura
(N), organadura, malladura, streccadura, maculadura (C), malthizaddura,
malthuzaddura (S), algatatura (G) maclura
sf.
bot. (Maclura aurantica) aràngiu
arrungiosu m., bòccia
arrungiosa (frutto) (C) macroscopico
agg.
[macroscopic,
macroscopique, macroscópico, makroskopisch]
mannu meda (LNC), mannu assai (S), viglienti (G) macula
sf.
vds. màcchia/1 maculare
vt.
[to
stain, maculer, magullar, beflecken]
pintirinare, randinare (lat. GRANDINARE),
maculare, iscaccare, nenciare (L), pimpirinare, macchieddare, grandinare
(N), pintirinai, maculai (C), pintarinà, pintariggà (S), picculà,
maculà (G) maculato
pp.
agg. [stained,
maculé, magullado, befleckt]
pintirinadu, randinadu, maculadu, biscaccadu,
iscaccadu
(L), pimpirinau, grandinau, macchieddau, cacabarre, bardeju, barjolu,
vardeju,
vadreju, vargiolu,
labau,
macrau, sorgolinu, surgolinu
(N),
pintirinau, maculau, pintulinu (C), pintarinaddu, pintariggaddu (S),
picculatu, maculatu (G) madama
sf.
[Madam,
madame, madama, Dame]
madama madamigella
sf.
[Maemoiselle,
mademoiselle, madamisela, Fräulein]
madamigella, donnichella (lat.
DOM(I)NICELLA), signorica (L), madamizella, donnichella, sennorica
(N), sennorica (C), madamigella (SG) Maddalena
sf.
[Magdalene,
Madeleine, Magdalena, Magdalena]
Madalena (L), Madalena, Mallena, Matalena (N), Madelena (C), Madarena
(S), Madalena, Matalena (G) madia
sf.
[kneading
trough, *huche, artesa, Backtrog]
ischiu m. (lat. SCYPHUS), ischivedda,
tevania,
tavania (tosc. tefanìa), tivania,
conca de suìghere, concheddone m.,
lebreri m. (cat. ant. llibrell; sp. lebrillo), lebrégghju
m. (L),
laccu m. (lat. LACCUS),
lacchedda, ischivu m., iscivu m.,
isciu m., issiu m. (N),
scifedda, sciuvedda,
scivu m., sciveddu m., scivedda de cummossai, tiani m. (C), mesa (S), scivu
m., schivu
m. (G)
// A bi mancare cherveddu no est a bi mancare pane dae sa lacchedda
(prov.-N) “Quando manca il
cervello (senno) non è come quando manca il pane dalla m.” madido
agg.
[wet,
moite, mojado, feucht]
infustu, sueradu, attrìccia-attrìccia
(L),
iffustu, abbùrbiu, sudorau, tiri-tiri, lorris-lorris
(N),
sfustu, impippiu, cola-cola, sudau (C), infusu, sudaddu (S),
tilchja-tilchja, fràcicu di sudori (G) madiere
sm.
mar. (centina dello scafo) [floor,
varangue, varenga, Bodenwrange]
céntina de sa barca f. (L), chéntina de sa barca f.
(N), madera f. (sp. madera),
marea f. (C), madera f.
(S), cimbrana di la balca f. (G)
// zangoni m. mar. (S) “m.
estrema di poppa e di prua (Bazzoni)” Madonna
sf.
[Madonna,
Vierge, Virgen, Muttergottes]
Madonna, Nostra Segnora, Nonnora (L), Madonna, Nostra
Sennora, Nostra
Sinnora, Nonnora (N), Nostra Sennora (C), Madonna, Nosthra Signora (S),
Madonna, Nostra Signora, Nonnora
(G)
// dominedda (C)“medaglietta della M.” madore
sm.
[perspiration,
moiteur, trasudor, Schwitzen]
infustura f., umore, suore (lat. SUDOR) (L),
iffustura f., bùrbiu,
sudoreddu, poddore (N), infusura f.,
sudori (CS), sudori, trasciangu, trasciàngulu (G) madornale
agg.
mf. [huge,
colossal, muy grande, riesig]
mannu meda (LN), mannu meda, garrofali (sp.
garrafal) (C), madonnari (S), mannu abbeddu, mannottu, mannoni (G)
// garrafattoni m. (C) “errore
m.; sp. gazafatón” madre
sf.
[mother,
mère, madre, Mutter]
mama (lat. *MAMA x MAMMA),
mamma, matre (ant.; lat. MATER) (L),
mama, matre (N), mama, mardi (ant.) (C), mamma (SG) // ammamaratzadu
(L) “detto di chi sta sempre attaccato alle gonnelle della m.”; ammamizare
(L)“attaccarsi morbosamente alla m.”; coccioare (L) “stare
attaccato alle gonne della m.”; immamatzadu (L) “allontanato
dalla m.”; ismamare
(L) “staccare dall madre,
svezzare”; lìngua de bartzolu (C) “lingua
m.”; marrina (C) “m.
protettrice”; mammagnogna
(S) “m. che non cura
molto i figli”; liata
(G) “ragazza m.”; Una mama
campat chentu fizos e chentu fizos non càmpana una mama (prov.-L) “Una m. nutre cento figli e cento figli non campano una m.” madreggiare
vi.
[to
take after one’s mother, tenir de sa mère, parecerse a la madre,
seinem Mutter nacharten]
tirare a sa mama, leare a sa mama (L), ghettare a sa mama (N), ariai a
sa mama (C), tirà a la mamma (S), piddà a la mamma, tirà
a la mamma (G) madrepatria
sf.
[mother-country,
mère patrie, madre patria, Mutterland]
pàtria madreperla
sf.
[mother-of-pearl,
nacre, nácar, Perlmutter]
madriperla, madreperla, mareprella (L), mattipèrela, mattiperla, matrepella,
matriperla
(N), madriperla (C), madrepella (S), madreppella (G) madrepora
sf.
[madrepore,
madrépore, madrépora, Madrepore]
pedra de mare (L), preda de mare (N), perda de mari (C), predda di mari
(S), petra di mari (G) madreselva
sf.
bot. (Lonicera implexa) [honeysuckle,
chèvrefeuille, madreselva, echtes Geissblatt]
bide bianca, erva cràbina, erva crabuna, erva de coronas, mamasilva,
mammelinna, càlamu m.,
balanzu m. (L), mama de sida, mammesida,
ligadorja,
ocru malu m. (N), mama de
linna, erba de canneddus, erba de coronas, badàngiu
m., baràngiu m., guadàngiu
m., linna de pipa,
sfundapingiadas (C), èiba cràbuna, legna crabuna (S), caprifoddu m.,
caprifóddulu m., caprufóddulu
m., vitiola, vitiolu m.
(G) madrevite
sf.
[nut
screw, vis femelle, tuerca, Muttergewinde]
filera (cat. filera) (LN), filera, scóliu m. (piem. scöj) (C), firera (S), matria, vita (G) madrigale
sm.
[madrigal,
madrigal, madrigal, Madrigal]
madrigale (LN), madrigali (C), madrigari (S), madrigali (G) //
madrigalisai (C) “comporre dei m.” madrina
sf.
[godmother,
marraine, madrina, Patin]
nonna (lat. NONNA), padrina (cat.
padrina) (L), nonna (N), pardina, padrina, mardina, marrina, nonna,
nunna (C), padrina (S), nonna, mairina
(Lm) (G) madrisalvia
sf.
bot. (Stachys germanica) [white
sage, sauge blanche, salvia blanca, (weiss) Salbei]
sàlvia bianca (L), sàrbia bianca (N), sàlvia bianca (C), sàivia
bianca, matracària (S), sàlvia bianca (G) maestà
sf.
[majesty,
majesté, majestad, Majestät]
maestade, magestade
(sp. majestad), magistrade,
majestade, mestade (ant.) (L),
maestade, majestade
(N), magestadi, magistai (C), maesthai (S), maistai, maestai (G) // O
divina Majestade,/ abbrandade su rigore;/ dàdenos abba, Segnore,/ in
custa netzessidade (N) “O divina
M.,/ mitigate il rigore;/ dateci la pioggia, o Signore,/ in questa
necessità” maestosità
sf.
[majesty,
majesté, majestuosidad, Majestät]
maestosidade, mannesa, grandesa (LN), magestosidadi, grandesa (C),
maesthosiddai (S), maistositai, mannesa (G) maestoso
agg.
[majestic,
majestueux, majestuoso, majestätisch]
magestosu, majestosu,
maestosu (L), maestosu
(N), magestosu (C), maesthosu (S), maistosu (G) maestralata
sf.
[stroke
of mistral, coup de norois, maestral, Mistral]
maestralada (L), corfu de tramuntana bassa m.
(N), maistralara, boliggiada (de maistrali) (cat. bolitx) (C), maisthradda (S), maistralata (G) maestrale
sm.
[mistal,
norois, maestral, Mistral]
maestrale, maistrale,
mastrale, bentu
maestru, bentu saligheresu, bentu de Salighera, bentu cossu (vento che spira dalla Corsica), foga
oristanesa f. (L),
tramuntana bassa f., trapuntana
bassa f., trapuntana orunesa f., bentu
lussurjesu, bentu macumeresu, bentu cossu, bentu estu, bentu de corte,
bentu de campu, bentu campinu, bentu
caju, maestru, maestu, trabessarju, traissarju (N),
bentu maistu, maistrali, maistali, bentu estu, bentu de Saliguera, bentu
mannu (C), maisthrari, ventu sariddu (S), maistrali, ventu maistrali,
ventu di maistru, imbattu
(Cs) (G) maestranza
sf.
[skilled
workers, maistrance, maestros obreros pl.,
Belegschaft]
mastros m. pl. (LN),
maistantza (C), maisthrànzia (S), mastri m.
pl. (G) maestria
sf.
[mastery,
maîtrise, maestría, Meisterschaft]
maestria, màstria,
mastriànscia, abilesa,
abilidade (L), abilidade, abilesa, maestrènsia
(N),
maistria, abilesa, ispertesa (C), maisthria, abiriddai (S), maistria,
abbilitai, gaffesa (G) maestro
sm.
[teacher,
maître, maestro, Meister]
mastru (lat. MAGISTER o it. ant.
mastro), maistru, mastriu
(ant.) (L), maistru (N),
magistu, maistu, maistru, meistu,
mestu,
mestru (probm. cat. mestre),
mistu (C), masthru, magistru
(S),
mastru, mastru di scola,
maistru,
magistu (G) // costurera f.,
culturera f. (L) “maestra di lavori
casalinghi; cat. costurera”; maestralina
f. (L) “modo di cantare dei maestri artigiani del Capo di
Sopra (G. Gabriel)”; mastru
de muru, mastru de ferru, mastru de linna, mastru de pannu, mastru de
carros, mastru d’iscola (L) “muratore,
fabbro, falegname, sarto, carpentiere, m. elementare”; mastra de
partu f. (L) “levatrice”; mmaistu passau (C) “m.
provetto”; cstru de iscola (N) “m. elementare”; aggazzua
f., asirera f. (S) “maestra d’asilo”;
li cipitó pratèndini che masthri (S) “i
modesti apprendisti pretendono la paga dei m.”; masthra
asirera f. (S) “m. d’asilo”;
masthra caggazzua f. (S) “m.
giardiniera”; masthruimbrésthia,
masthrisconza (S) “operaio che
ripara una cosa e ne sconcia un’altra”; Mastru abbàidat mastru
(prov.-L) “Il m. rispetta il
m.”; Lu ‘ìziu non à bisognu di mastru (prov.-G) “Il
vizio non ha bisogno di m.” mafia
sf.
[Mafia,
mafia, mafia, Mafia]
màfia (LN), màfia, faronia, varonia (C), màfia (SG) // fagher màfia
(L) “mettersi in mostra,
ostentare vanagloria” mafioso
agg.
[of
the Mafia, membre de la mafia, mafioso, mit der Mafia verbunden]
mafiosu (LN), mafiosu, faroni, varoni (sp.
varón) (C), mafiosu (SG) maga
sf.
[sorceress,
magicienne, bruja, Zauberin]
maghiarza, majarza
(lat. MAGIA), brùscia (cat.
bru(i)xa; sp. bruja) (L), maghiarja (N), brùscia, coga (lat.
COCUS x COQUUS), eccisera (sp.
hechicera), mazinera, mainàrgia (C), magliàglia, magliàia,
maiàglia
(S), maiàglia, maialghja, maga (G) // brùscia (LC) “anche: nome di un ragnetto” magagna
sf.
[flaw,
défaut, defecto, Fehler]
maganza, magagna, dema (m. di salute), piza, nèccia, necciada,
-adura, nésiga,
néssiga, méssiga, affrascu
m. (L),
maganza, marganza, burte
m., irbirgu m., affrascu m.
(N), magàngia (C), magagna (S), magagna, macagna (G) // demare (L) “contrarre
una grave malattia cronica”; nésica (N) “gherone
della camicia; sp. nesga” magagnare
vt.
[to
spoil, abîmer, magullar, beschädigen]
maganzare, ammaganzare, ammagagnare, guastare, necciare, annecciare,
nenciare, nesigare (L), allaccare, atzaccorrare, nesicare, maculare (N),
magangiai, ammagangiai, guastai, maculai (C), magagnà, ciaccà, ammaccà
(S), magagnà, inchiaccà, gastà, sciaccà (G) magagnoso
agg.
[feigner,
aigrefin, magulloso, mangelhaft]
maganzosu (LN), magangiosu, acciacchientu (C), magagnosu (S), magagnosu,
macagnosu (G) magare
vt.
[to
fascinate, ensorceler, hechizar, bezaubern]
ammajarzare, eccisare, accisare (sp.
hechizar), accogare (L), ammaghiare, artzisare, abbaraddare (N),
affatai, eccisai, ammainai, accogai, imbrusciai (C), ammarià, ammacchià,
indiusà (S), ammmaià, eccisà, accisà, aucchjà, allullià (G) magari
escl.
[even,
plût à Dieu, acaso, wollte Got]
maccari, mancari
(= it.), mancarri, a gàlia,
aggàlia (cat. agaliu),
accabonu, assumancus (L), mancari, macari, accabonu,
accabonusantu, accapore,
attamore, tambene (cat. tambè),
a su mancu (N), mancai, maccai, a su mancu, ancumannu, accabonu mannu, cabonu,
misia,
ancudéssisti, baixica,
chinnicoi (C),
mancarri, magarri, arumancu
fùssia, arumancu sia, ancu
chi, abbonu, Deu lu fòzzia (S), maccari, macarri
(Cs), ancu,
cancu, ch’ancu, simmaimmai (G) // aggàlia si ‘enzerat! (L)
“m. venisse!”; accabonu
mannu miu! (C)
“m. capitasse, per mio sommo
bene!”; mìsia-mìsia! (C) “ma che dici!” magazzinaggio
sm.
[storage,
magasinage, almacenaje, Einlagerung]
magasinazu (LN), ammagasinamentu (C), incugna f.
(SG) magazziniere
sm.
[store-keeper,
magasinier, almacenero, Lageraufscher]
magasineri (it. + cat. magatzemer),
camasineri, comasineri (L),
macasineri, magasineri
(N), magasineri (C), magasineri, gamasineri (S), camasineri (G) magazzino
sm.
[warehouse,
magasin, almacén, Magazin]
magasinu, camasinu, comasinu, fundaju,
intica
f. (ant.; tosc. ant. entica) (L),
macasinu, magasinu,
gamasinu (N), magasinu, magasenu, mangasinu (C), magasinu, gamasinu (S),
macasinu, camasinu, cammasinu, gammasinu,
magasinu (Cs), casgiagghja
f. (m. per formaggio) (G) //
incamasinare (L) “mettere nel m.”; Battu de magasinu oju acutu (prov.-L) “Gatto
di m. vista acuta” maggesare
vt.
[to
fallow, laisser en jachère, barbechar la tierra, brachen]
abbarvattare, arbattare,
barvattare
(sp. barbechar), abbedustare,
bedustare, beranilare (L),
barbattare, varbattare,
varvattare, beranilare (N),
brabattai (C), aibattà, baibattà,
fà
a braniri (S), balbattà, albattà (G) maggese
sm.
[fallow
land, jachère, barbecho, Brache]
barbattu (lat. VERVACTUM), arbattu, bedustu, vedustu
(lat.
VETUSTUS),
beranile (lat. VERANUM),
pabarile (lat. PAUPERU),
asprine, asprile (lat. ASPER),
paperile (ant.), raschinarzu,
rascinarzu, (L),
barbattu, varvattu, veranile,
asprìghine (N), brabattu, branili,
pabadili, pabarili,
paberili, pobarili, paboribi,
bedustu,
badustu, bidustu, manixu (it.
maneggia) (C), baibattu,
braniri,
vraniri, vidazzoni (lat.
HABITATIONE) (S), balbattu, branili, bisustu, tarra ìnnita f.
(G) // aidattonarzu (L)“custode
del m.”; branilatogghju (G) “preparazione
del m.”; ghjrumanu
(G) “seconda aratura del m.” maggiatico
sm.
vds. maggese maggio
sm.
[May,
mai, mayo, Mai]
maju (lat. MAJUS),
mese de sos burriccos (fig.) (L),
maju (N), maju, mau (C), màggiu, màiu (S), magghju (G) // longu che’
su mese de maju (L) “lungo da passare”; maggeddu
(N) “nativo di m.”; magghjulinu
(G) “di m.”; Ne maju chene
sole ne bajana chen’amore (prov.-L) “Non
c’è m. senza sole nè giovinetta senza amore”; Nen caddu in
maju nen fémina in festa (prov.-N) “Né
cavallo in m. né donna durante le feste”; Tottu pagat maju candu
benit imbeni (prov.-C) “Tutto
ripaga m. quando è favorevole”; Abbrili polta fiori e magghju li
culori (prov.-G) “Aprile porta i fiori e m. i colori” maggiolino
sm.
zool. (Melolontha melolontha, Cetonia carthami) [cockchafer,
*hanneton, abejorro, Maikäfer]
melaghe, ballariana f.,
mercanteddu, sanamariola f. (L),
predupischeddu, bacca de
Deus f., càmpina f., sirriabola f. (N),
perdupiseddu (C), pizoni di santu Giuanni (S), magghjulinu, mummucconi
(G) // dormentone (L) “larva del
m.” maggiorana
sf.
bot. (Origanum majorana)
[marjoram,
marjolaine, mejorana, Majoran]
limpiedda, maiorana,
mariana, prensa, persa (pis. pèrsia),
limpidedda, arrìgamu m.,
rìgamu
m. (it. ant. rìgamo) (L),
majorana, mazorana, mariana,
marjana, rìgamu m. (N),
mairana, meirana, maidana, pérsiga, arrìgamu m.
(C), prensa, arìgamu m. (S),
prensa (G) maggioranza
sf.
[majority,
majorité, mayoría, Mehrheit]
maggioràntzia, mazoràntzia, majoria (L), majoria, mazoràntzia (N),
majoria, sa prus parti (C), maggiurànzia (S), magghjuranza, magghjuria
(G) maggiorare
vt.
[to
increase, majorer, aumentar, erhöhen]
mazorare, crèschere (lat.
CRESCERE) (LN), ammanniai, accresci, artziai (C), maggiurà, aumentà,
accriscì (S), accriscì, ammannà (G) maggiorato
pp.
agg. [increased,
majoré, aumentado, erhöht]
mazoradu, créschidu (L), mazorau, créschiu (N), ammanniau, crésciu,
artziau, foddudu (C), maggiuraddu, aumentaddu, crisciddu (S),
accrisciutu, ammannatu (G) maggiorazione
sf.
[increase,
majoration, aumento, Erhöhung]
mazoradura, creschidura (LN), ammanniadura, accrescimentu m. (C), maggiurazioni, crisciddura, criscimòniu m.
(S), accriscimentu m. (G) maggiordomo
sm.
[butler,
maître d’hôtel, mayordomo, Haushofmeister]
mastru de domo (L), mastru de dommo (N), maistu de sala (de domu) (C),
maggiordhomu (S), maioldomu (G) maggiore/1
agg.
comp. sm. [greater,
plus grand, mayor, grösser]
mazorale, mezorale, mazore
(= it.), majore, maiore (ant.;
lat. MAJOR), prus mannu (LN), prus mannu, maggiori (C), maggiori
(S), magghjori, maiori, mannarioccu
(Cs) (G)
// maggioritàriu (LS) “maggioritario”;
majorales
sm. pl. (LN) “le
autorità, i membri più elevati dei Giudicati sardi”; maiore de
giustìssia, de s’aidatone o de scolca, de porta o de
gianna (ant.; L) “m. di giustizia, guardaboschi, edile”; promores sm.
pl. (L) “i progenitori; lat. PRIMORES”;
sos mazores sm. pl. (LN), is
antigus sm. pl. (C)
“gli anziani, gli antenati”;
altari maggiori (C) “altare
m.”; maiori de pardu (C) “sovrintendente
alla gestione dei boschi”; De fronte a sa ‘idda su majore
(prov.-L) “A seconda del paese il m. (l’autorità)” maggiore/2
sm.
mil. [major,
commandant, mayor, Major]
maggiore (L), mazore (N), maggiori (CS),
magghjori (G) maggiorenne
agg.
mf. [of
age, majeur, mayor de edad, Volljährige]
mannu de edade (LN), mannu de edadi, intrau in edadi (C), maggiorenni
(S), mannu d’etai (G) // magghjoritai sf.
(G) “età di m.” maggiorente
smf.
[elder,
notable, notable, Prominente]
printzipale, mere (lat. MAJOR +
it. ant. messere - Pittau) (LN), meri (C), prinzipari (S),
prinzipali (G) // sos mezores pl. (N)
“i m.” maggiormente
avv.
[more,
davantage, mayormente, mehr]
de pius, a pius, nointames (L), de prus (NC), di più (S), più e più
(G) magi
sm.
pl. [Magi,
Mages, Reyes magos, die Heiligen Drei Könige]
sos tres res (LN), is tres urreis (C), li tre re, magi (S), li tre irrè
(G) // Si perdes una cosa
pensa a sos tres res de s’Oriente (prov.-L) “Se
smarrisci un oggetto pensa ai tre m. d’Oriente” magia
sf.
[magic,
magie, magia, Zauberei]
majia (lat. MAGIA), maghia, màgica
(ant.), ecciseria, mainu m., fattura
(lat. FACTURA) (L), maghia,
istriadura, ghelea, conjuru m.,
conjura, infantizu
m., lia (N),
maia, maxia, maina, mazina (cat.
matzina), majoni m.,
faghìggiu
m. (C), magia,
maia,
maglia, fattura (S), maia, maiagliaduria, maialghjaduria (G) // berbos m.
pl. (N) “parole magiche, formule di propiziazione”; Cussa est fendi
mainas e maionis po ti fai scumparri (C) “Quella
sta facendo m. piccole e grandi per farti scomparire”; fai pungas
(C) “fare m.”; Chie at
fattu sa majia l’iscontzet (prov.-L) “Chi
ha fatto la m. la disfi”; Su regalu est maghia (prov.-LN) “Il regalo è una m.” magicamente
avv,
[magically,
magiquement, por encantamiento, magisch]
magicamente, pro
majia, de incantu (L), pro maghia (N), pro maia (C), magicamenti (G) magico
agg.
[magic,
magique, mágico, magisch]
màgicu, màzinu (L), màzicu (N), spantosu, ecciseri (sp.
hechicero) (C), màgicu (S),
màgicu, addu (Cs) (G) magione
sf.
[mansion,
maison, morada, Haus]
domo (lat. DOMUS) (L), dommo
(N), domu (C), casa (S), casa, domu (G) magistero
sm.
[teaching,
magistère, magisterio, Lehramt]
magistériu (L), mazisteru (N), magistériu (C), magisthèriu (S),
magisteru (G) magistrale
agg.
mf. [magistral,
magistral, magistral, Leher...]
maestragnu, magistrale,
mazistrale (L), mazistrale (N), magistrali (C), magisthrari, maestharinu
(S), magistrali (G) magistrato
sm.
[magistrate,
magistrat, magistrado, Richter]
magistradu, mazistradu (L), mazistrau, fiscale (N), magistrau (C),
magisthraddu S), magistratu, curiali (ant.)
(G) // diritzadore (ant.; L)
“magistrato che aveva cure delle
strade, degli edifici, dei lavori pubblici, ecc.; tosc. ant.
dirizzatore” magistratura
sf.
[magistracy,
magistrature, magistratura, Justiz]
magistradura, mazistradura (L), mazistradura (N), magistadi,
magistradura (C), magisthraddura (S), magistratura (G) maglia
sf.
[stitch,
maille, malla, Masche]
màglia (L), màllia (N), màglia (C), màglia (SG) // a retza lasca (L)
“a m. larga”; maglierista mf.
(LN) “maglierista”;
lolga (G) “m. di catena”; busare
(N) “fare a m.”; parìgliu m. (S) “arnese dove si
appoggiano i ferri per il lavoro a m.”; mariolu
m. (G) “m. di lana pesante” magliaio
sm.
[hosier,
tricoteur, fabricante de puntos, Stricker]
magliaju (L), malliaju (N), magliàiu (CSG) maglietta
sf.
dimin. [eye,
maillot, camiseta, Unterhemd]
maglietta (L), malliedda (N), magliedda (C), maglietta (SG) // tintirria
de filu (L) “m. del filo quando
si torce troppo” maglificio
sm.
[knitted
goods factory, tricoterie, fábrica de géneros de punto,
Maschinenstrickerei]
maglieria f., fàbbrica
de màglias (L), fràvica de màllias (N), fàbbrica de màglias (C), fràbbigga
di magli (di maglietti) (S), fràbbica di magli (G) maglio
sm.
[mallet,
maillet, mazo, Hammer]
mazu (lat. MALLUS), mazolu,
mattolu (lat. *MATTEOLUS),
mattola f., mazola f.
(MALLEOLA), toedda f.,
taedda f. (lat. TABELLA), ispàdula f.
(L), mazu, màggiu, matzuccu, mazolu, battipalu, tabedda f.
(N), maggiou, mallu,
matzolu, malladroxu (lat.
*MALLEATORIUM) (C), mazu (SG) // mazare su linu (LN), matzoccare,
capulare, iscabecciare su linu (L), mallai
su linu (C) “battere il
lino con il m.”; Si arrùidi
su mallu bócciri a durrundallu (prov.-C) “Se
cade il m. avviene una carneficina” maglione
sm.
[pullover,
chandail, jersey, Pullover]
maglione, golfo (L), gorfo,
mallione, mallone,
mariolu (N), mallioni, maglioni
(C), maglioni (SG) magliuolo
sm.
(talea) [vine-shoot,
plante de vigne, majuelo, Steckling]
probàina f., prabàina f., tassu, talea f. (L),
talea f., bara f., carba f. (N), brabània
f., pitzu de sarmentu,
prantoni (C), probàina f.,
tassu (S), tassu (G) magma
sm.
[magma,
magma, magma, Magma]
impastu de fogu (L), impastu de focu (N), impastu de fogu (C), impasthu
di foggu (S), aggrumu di focu (G) magnanimità
sf.
[magnanimity,
magnanimité, magnanimidad, Grossmut]
bonucoro m. (LN), bonucoru m. (C), magnanimiddai,
magnanimiddai, boncori
m. (S), boncori m. (G) magnanimo
agg.
[magnanimous,
magnanime, magnánimo, grossmütig]
de bonu coro, generosu, dadivosu (sp.
dadivoso) (L), de bonu coro, zenerosu (N), magnànimu, generosu (C),
magnànimu, di
bon cori, ginirosu (S), ghjnirosu, di boncori (G) magnanina
sarda sf.
orn. (Sylvia sarda affinis) [wren,
roitelet, chochín. Zaunkönig]
agruoe m., moschitta,
muschitta
(L), conchinigheddu m. (N),
topi de matta m., muschitta f.,
cherri-cherri m. (C), muschitta (S), pulighittu m., cisprittu m., razzina
bianca (G) magnano
sm.
[(lock)
smith, serrurier, cerrajero, Kesselschmied]
mastru de ferru, ferralzu (lat.
FERRARIUS) (L), mastru de ferru, ferreri (cat.
ferrer) (N), magnanu (it. o
lat. MACHINIANUS),
ferreri, ferraxu, maistu de pingiadas, maistu de crais (C), frairàggiu
(S), frailagghju (G) magnate
sm.
[magnate,
magnat, prócer, Magnat]
printzipale, cabutzone, capotatzu (sp. capataz) (L), mezore, printzipale (N), capotatzu (C),
prinzipari, cabizzoni (S), prinzipali, capizzoni (G) magnesia
sf.
[magnesia,
magnésie, magnesia, Magnesia]
magnèsia, marcassita (m.
effervescente) (L), mannèsia (N), magnèsia, marcassita (C), magnèsia
(SG) magnete
-etite sf.
[magnet,
aimant, imán, Magnet]
magnete, calamida f. (L), mannete, calamida f. (N),
magnete, calamida f. (C),
magnetu, caramidda f. (S),
magneti, calamita f. (G) magnetico
agg.
[magnetic,
magnétique, magnético, magnetisch]
magnéticu, calamidadu, attiradore (L), mannéticu, calamidau,
attiradore (N), magnéticu, calamidau (C), magnétiggu, caramitaddu (S),
magnèticu (G) // magnetìsimu
(LC) “magnetismo” magnificamente
avv.
[magnificently,
magnifiquement, magníficamente, prächtig]
magnificamente, decuappas, de guappas (L), mannificamente,
meravillosamente (N), magnificamenti, spantosamenti (C), magnifiggamenti
(S), manniosamenti, pumposamenti (G) // istare decuappas (L) “stare
m.” magnificare
vt.
[to
extol, magnifier, magnificar, verherrlichen]
ammirare, bantare, alabare (sp.
alabar), ingragnare (L),
ammirare, bantare (N), alabai, alabantzai, bantai, bogai spantu (C),
magnifiggà, vantà (S), vantà, alabà, alzarià (G) magnificenza
sf.
[magnificence,
magnificence, magnificencia, Herrlichkeit]
ammiru m., bantu m., alabansa (sp. alabanza) (L),
ammiru m., bantu m., galabera (N), alabantza, bàntidu m., spantu m. (C),
magnifizènzia, vàntiddu m.
(S), alabanza, vantu m.,
mannittù (G) magnifico
agg.
[magnificent,
magnifique, magnífico, herrlich]
magnìficu (L), mannìficu (N), magnìficu (C), magnìfiggu (S),
manniosu, pumposu (G) magniloquente
agg.
mf. [magniloquent,
grandiloquent, grandilocuente, würdevoll]
mannósigu, arca de scièntzia, barrosu, pomposu (L), arca de scièntzia,
ribu bocau m. (fig.) (N),
sciutottu, sciorosu, pomposu (C), pomposu, barrosu (S), imprifagliatu,
fiuritu (G) magniloquenza
sf.
[magniloquence,
grandiloquence, grandilocuencia, Würde]
mannosidade, barra, pompa (LN), pomposidadi, grandesa (C), siènzia,
barra, pompa (S), mannària di lingagghju; fiuritura, manniositai (G) magnolia
sf.
bot. (Magnolia grandiflora) [magnolia,
magnolier, magnolia, Magnolie]
magnòlia (L), mannòlia (N), magnòlia (C),
magnòria (S), magnòlia (G) mago
sm.
[magician,
magicien, mago, Zauberer]
majarzu (lat. MAGIA), brùsciu
(cat. bru(i)xa; sp. bruja),
istróligu (L), maghiarju, maghiarzu,
magliàlgiu,
majàgliu, magu
(N), brùsciu, cogu (lat. COCUS x
COQUUS), ecciseri (sp.
hechicero), mazineri, mainàrgiu, stróligu, magu
(C),
magliàgliu, maiàgliu (S), maiàgliu, maialghju, magu (G) // At nau su
magu: sa bida nostra est punteddu alluttu (prov.-N) “Ha
detto il m.: la nostra vita è una trave accesa” magone
sm.
[regret,
chagrin, tártago, Bedauern]
mùtria f. (it. mutria),
anneu, annuzu (cat. anuig),
pesàriu (sp. pesar);
dispiaghere (L), anneu, dispiachere, santrecoro (N), mùtria f.,
scoramentu, anneu, axiu, disprexeri, crocconi, pesari, pesàriu (C), mùtria
f., muzziggumu, dipiazeri, magoni
(S),
magoni, mala mùtria f., cuscusgjonu
(Lm), magonu (Lm) (G) magra
sf.
(scarsità, scarsezza) [shallow,
maigre, estiaje, Niedrigwasser]
iscassia, mischinzu m.,
accossu m., mischinzia (L), meschinzu m.,
misèria (N), scassesa (cat.
escassesa), mindighèntzia, fadigu m.
(C), ischassia, migragna, secca (S), schissitai, caristia (G) magrezza
sf.
[thinness,
maigreur, magrez, Magerkeit]
lanzesa, lanzia, lanzidùdine,
lanzighesa,
lanzìmine m., romasia,
ischirru m., fàdigu m. (lat. *FATICARE,
niccesa, romasùmine m.)
(L),
lanzesa, lanzicorja, lanziu
m. ,(fàdicu
m. (N), langiori m.,
langesa, suspidura, fadigu m. (C),
lagniggura, siccaggina (S),
niccesa, nicciura (G) magro
agg.
[lean,
maigre, flaco, mager]
lanzu (lat. *LANIUS), romasu (lat.
REMANSUS), istasidu, iscarridu, iscarrainzu, ispìdinu, cagancinu,
cagantzinu, roncinu, ossirasu, trìzile, istrìzile, appedduncadu,
fadigadu, cadanzu, iscantzette, istrinzidu, lingrone, renusciadu,
carrichérvinu, iscarroncadu, iscantzinu,
isgrinzidu, magridu, nicciosu (L),
lanzu, romasu, istasiu, iscarritu, iscarrainzu, appedduncau, iscantzinu,
piurtiu, presuttiu,
calivu, istìnchiu, istincu, muntzurru, sinicurtzis (N),
làngiu, marriu, smarriu (cat.
marrit; sp. marrido), arramasidu, finigosu, scalaxiu, scalixiu,
affésiu (sp. adefesio),
scantzinu (sp. cansino),
iscariu, scariau, scariatzu, pioncu, suspiu (C), lagnu, rimusu, runcinu,
ischuntu, cagganzinu,
carrizèivinu, ischarriddu, ischuippuriddu (S),
lagnu, arrumasu, rumasu, nècciu, scurriatu, scarinatu, scaringinitu, luritu
(Lm) (G)
// boes revudados pl. (L) “buoi
molto m.”; imbrangadu
(L) “né grasso né m.”; lanzu
fadigadu, lanzu che corru, renusciadu (L), carriscàgliu (N), marriu in
candela (C) “magrissimo”;
pappai de magru (C) “m. carne
magra, senza grassi”; arrumasu com’un chjodu (G) “m. come un chiodo”; Grodde chi non girat lanzu morit (prov.-L) “Volpe
che non va in giro muore m.”; A cabaddu lanzu musca meda (prov.-N)
“Al cavallo m. (accorrono) molte
mosche”; Boi marriu non tirat carru (prov.-C) “Il
bue m. non tira il carro” magrolino
agg.
[thin,
maigret, flacucho, ziemlichmager]
lanzigheddu, romaseddu, figheddu,
istrìzile,
istrizileddu (L), romaseddu, lanzittu (N), langixeddu, finigosu,
finixeddu, fiolinu, atzisroxu, suspideddu
(C),
lagnareddu, lagniggheddu, siccandrinu (S), lagnareddu, necciareddu (G) magrone
sm.
[piglet,
porcelet, cochinillo, Läuter]
porcheddu, porcheddone, occhisorzu (lat.
OCCISORIUS) (L), porcheddu, occhisorju (N), porceddu, occisórgiu
(C), porcheddu, acchisógliu (S), pulceddu, pulcittu, pulciddoni, acchisògliu
(G) mai
avv.
[never,
jamais, jamás, nie]
mai, alicando (lat. ALIQUANDO)
(L), mai, ballagai, ballanongai (N), mai, màui,
ancumai (C), mai (S), mai,
nchjù (G) // aggiummai (LC), antimai (N), aggiummai (S) “quasi; tosc. ant. agiumai”; elleà
(L) “come mai”; ite
mai (LN) “come mai”; simmai,
simmaimmai (LN) “qualora, nel
caso che”; santu
mai-mai (N)“santo che non viene mai, che non fa i miracoli”; agghjummai!
(G) “quando mai!”; a maggiummai (L), a maggiumai (S) “giammai”;
A su póveru in pertusu che l’intrat, ma in conca mai! (L) “Al
povero nel sedere gli penetra, mai in testa!” maialata
sf.
[dirty
trick, cochonnerie, porquería, Schweinerei]
porcada (LN), porcada, procada (C), porchadda (S), pulcata (G) maiale
sm.
zool. (Sus domestica) [pig,
cochon, cerdo, Schwein]
porcu, mannale (m. di allevamento; lat. MANUALIS), majale ( m. castrato e ingrassato in casa), tzotzu, tzotzoi, ciòccio,
cioccu (L), porcu, mannale, acchisógliu,
tzotzo, rebedustu
(m. di oltre tre anni) (N),
porcu, procu, mannali, maiali, ischisórgiu,
isórgiu, porchittu (C),
porchu, mannari (S), pòlciu, porcu
(Cs), ciànciu,
mannali, majali
(Lm), zerru
(m. da ingrassare) (G) //
annigru, annirgu, majaliscu (L) “m.
di un anno”; atzoare (L) “chiamare
il m.”; ciò, tzò
(L),
ciò, iscù, tzoro-tzoro
(N) “voce con cui si chiamano i
m.”; concu (L) “parte
della testa del m., cucinata a parte”; famitu zèrricu (G) “affamato
come un m.”; ispeare (L) “contrattare
un prezzo per l’ingrasso dei maiali; lat. EX-PEDARE”; ispeu (L) “paga
che i proprietari di m. danno a terze persone per l’ingrasso delle
loro bestie”; ispinu (L) “osso spolpato del m., salato per essere usato come condimento nei
minestroni o con le fave; lat. SPINUS”; mannalittu, mannalitzu
(L), mannalinu (G) “m. allevato
a casa”; meltzadu (L) “impiastro
di rognoni, lingua e milza di m., tritati e conditi con pepe”; nàstulas
f. pl. (L) “parte glandulosa sotto le ascelle del m.”; occhisorzina
f. (L)“maialetti da uccidere”; piscile (L)
“membro del m.”; porchinadu (L) “festa della uccisione del
maiale”; porcu
de lande (L) “m. allevato allo
stato brado, con le ghiande”; busale (N) “m.
che si allontana dal branco”; costìglia f. (N) “costina
di m.”; revedustu
(N) “m. (o montone) di oltre tre anni”; sùcchia
f. (N) “festa per l’uccisione del m.”; massarizare (N) “predisporsi
per l’uccisione del m.”; tutturru (N) “m.
cui manca un orecchio”; carbonada f.
(C) “pezzo di m. arrostito; sp.carbonada”; piadra
f., pirìcia f. (C) “setto nasale del m. spesso
forato per porvi il fildiferro che impedisce alla bestia di
grufolare”; spedu (C) “uccisione del maiale”; ippinu
(S) “schiena del maiale”; ispinà
(G) “macellare un m.”;
varrinu (G) “m. di razza”;
pulcinatu (G) “tutto ciò che si
ricava dalla macellazione del m.”; a la pulciddina (G) “maialescamente”;
pulciddina f. (G) “sterco
di m.”; pulcina f. (G) “carne di m.”; Ogni porcu a su ludu (prov.-L) “Tutti i m. (vanno) al fango”; Non ti ‘antes porcu fintzas chi
non l’as mortu (prov.-L) “Non
fare le lodi del tuo m. fino a che non l’hai ucciso”; Pari chi
àggia zentu porchi in gianda (S) “Pare
che abbia cento m. allevati con le ghiande” maialesco
agg.
[piggish,
de cochon, porcuno, schweinemässig]
porcheddinu, de porcu (LN), proceddinu, de porcu (C), di porcu,
purcheddinu (S), pulciddinu, mannalinu, zèrricu (G) maialetto
sm.
dimin. [piglet,
cochonnet, lechón, Schweinchen]
porcheddu (lat. PORCELLUS),
porcheddutzu, majaliscu (m. di un
anno), occhisorzu (lat.
OCCISORIUS) (L), porcheddu, porcheddutzu, occhisorju, acchisorju
(N), porceddu, proceddu, schisórgiu, accisórgiu, occisórgiu,
boccidroxu, cóppiu, maialiscu (C), porcheddu, porchittu, purchedduzzu,
acchisógliu (S), pulceddu, pulchittu, acchisògliu (G) // Non mancat
porcheddu chi no est Antoneddu (prov.L) “Non manca un m. che non sia colpa di Antoneddu” maiolica
sf.
[majolica,
faïenc, mayólica, Majolika]
majólica, maiólica (LNC), maiórica (S), maiólica (G) maionese
sf.
[mayonnaise,
mayonnaise, mayonesa, Mayonnaise]
majonese (LN), majonesa,
maionese
(C), maionesa (S), maionesi (G) mais
sm.
bot. (Zea mays) [maize,
maïs, maíz, Mais]
trigu d’Ìndia, triguìndia, trigu moriscu, moriscu
(L), moriscu,
trìdicu moriscu (N), trigu de Ìndias, trigaìndias, trigu moriscu, moriscu,
trigu moriu, triguxianu, trigulianu, cigilianu (it. siciliano), cixilianu,
cixilirianu, cixiniau, gigilianu,
sixilianu, sitzilianu, cixirilianu, cixirianu, cicilianu, cixiniau (C),
triggu d’Ìndia, triggu mureschu (S), granoni, tricu d’Ìndia, triggu
d’Ìndia (Cs) (G)
// rosas de cixirianu f. pl. (C)
“pop corn” maiuscola
sf.
[capital
letter, lettre majuscule, letra mayúscula, Majuskel]
lìttera manna (LN), littra manna (C), maiùschura, léttara manna (S),
lìttara manna (G) maiuscolo
agg.
[capital,
majuscule, mayúsculo, gross]
mannu, majuscolu (LN), mannu, grandu, mauschinu
(C),
maiuschuru, maiuschinu, maùschinu,
mannu
(S), mannu (G) mal
del piede sm.
bot. (Fusarium heterosporum) pesta
f. (C) mal
di punta sm.
med. [pneumonia,
pneumonie, pulmonía, Pneumonie]
puntore (lat. PUNCTURA),
dolore de costazu (LN), puntori, dolori de costau (C), durori di custhàggiu
(S), dulori di custàgliu (G) malacarne
sf.
petta
mala, carnattu m. (ant.) (L), malapetta, malapetza (N), malacarri, larduaddu m.
(carne malsana) (C), carrizza, cannizzu m.
(carne di bassa macelleria) (S), carri mala (G) malaccio
avv.
[seriou
illness, malaisément, mal asqueroso, übel]
male meda (LN), meda mali (C), maru umbé (S), mali abbeddu (G) malacconcio
agg.
[unsuitable,
malséant, inapto, unglücklich]
malagontzu, malaccontzu (L), malaccontzau,
malaccontzu,
tzampanau, atzampanau (N), malaccónciu (C), maracconzu (S), malaccónciu
(G) malaccorto
agg.
[unwise,
maladroit, inconsiderado, unvorsichtig]
pagu abbistu, discuidadu (L), discuidau (N), sbentiau, sfundoriau,
discuidau (C), isthrautu (S), malavvistu, pacu speltu, léviu (G) malacreanza
sf.
[rudeness,
impolitesse, mala crianza, Ungezogenheit]
rustighesa, rustighidade, disaccattu m.
(sp. desacato) (L), disaccattu m.,
maluchìschiu m. (N), malagràtzia,
disaccattu m. (C), maracriànzia
(S), malacrianza (G) malafede
sf.
[bad
faith, mauvaise foi, mala fe, Unlauterkeit]
malafide (LN), malafidi (C), maravedi S), malafidi (G) // frammengu
(LC), framengu (G) “persona di m.; sp. flamenco” malaffare
sm.
[bad
affair, mauvaise vie, vida airada, schlecht Geschäft]
malaffare (LN), malafattia f., malaffari (C), maraffari (S),
malaffari (G) // truggiotta f. (C)
“donna di m.” malagevole
agg.
mf. [difficult,
malaisé, incómodo, schwer]
diffìtzile, fadigosu (L), traballosu, iscómodu (N), traballosu,
fatigosu (C), isthrambuccosu, diffìzziri (S), malu a fà, diffìcili
(G) malagrazia
sf.
[bad
grace, mauvaise grâce, mala gracia, Unhöflichkeit]
malagràscia, gràscia mala (L), malagràssia, gràssia mala (N), malagràtzia
(C), maragràzia (S), malamanera (G) malalingua
smf.
[backbiter,
mauvaise langue, mala lengua, Lästerzunge]
limbudu, limbimalu, limbipùdidu
(L),
illimbau, limbudu,
limbamala (N), lingudu, buccàcciu, linguamala, abbruxaderi, abbruxeri
(C), lingamara, linga pazzìfera, linghimaru (S), lingamala, lingutu,
culipunziutu (G) malamente
avv.
[badly,
mal, malamente, schlecht]
malamente (L), malamente, maliai (N), mabi,
malamenti
(C), maramenti, a ibbattigguru,
a ischifiu (S),
malamenti (G) malandato
agg.
[in
bad condition, en mauvais état, gastado, heruntergekommen]
malandadu, iscaminadu, cumbessu (lat.
CONVERSUS), brisu,
irbrisu, iscartzinu, isvalasciadu, (L),
malandau, iscaminau, órtulu (N), malaccónciu, malipigau, scaminau,
scuminigau, cumbessu, cungema
(C),
marandaddu, ischuscimignaddu (S), malandatu, sciagagnatu
(Lm), andatu
come la pùlvara (G) // A malandatu non v’à rimédiu (prov.-G) “Per chi è m. non esiste rimedio” malandrino
agg.
[roguish,
malandrin, malandrín, Strassenräuber]
malandrinu, malandarinu, malaffatzente, malefatzente,
bestiatzone, bricchi,
isbricchi, isgribbi,
robamala, metzanu (L), malandarinu,
malandrinu,
pilette (N), malandrinu, caglioffu, scroccilitanu, scarciopinu (probm.
it. calzoppo - DES II, 391), spillicamba, spillimichettas (C),
marandrinu (S), malangrinu, malingrinu, banduleri (cat.
bandoler) (G) // Chie est malandrinu o chito o tardu che ruet in
s’ostinu (prov.-LN) “Chi è m.
presto o tardi viene imbrigliato dal suo stesso destino” malanimo
sm.
[malevolence,
aversion, animosidad, Abneigung]
malànimu (LN), malu sànguni, tìrria f.
(sp. tirria), abbèttia f.,
crepu (C), marànimu (S), malcori (G) malanno
sm.
[misfortune,
malheur, enfermedad, Unheil]
malannu, malas pascas f. pl. (LN),
malannu, sciaccu, puntori, mabagràbiu (C), marannu (S), malannu, flatta
f., acciacca f.
(G) // colpista (L) “m.
improvviso e fulminante”; Su malanni t’indi pighit! (C) “Che
ti colga un m.!”; Mezus unu gustu che chentu malannos (prov.-L) “Meglio un gusto che cento m.”; Li maranni èntrani a cantari e
z’èscini a onzi (prov.-S) “I
m. entrano a cantari ed escono ad once”; Un malannu no veni mai
solu (prov.-G) “Un m. non viene
mai da solo” malapena
(a) avv.
[hardly,
à grand-pein, a duras, kaum]
a mal’appenas, azicu, accalaizu, a ratzigadura ,ràsiga-ràsiga,
a tzìtzigu (L),
azicu, a mal’appena, a pisi, pro pacu, a gherra (N), a traballu, a
serru, a serru a serru, a magadeba,
magadela (C),
a marap(p)ena, a
razziggaddura, accaraizu (S), a malappena, a culatura, a caru, cantu a
cantu (G) malaria
sf.
med. [malaria,
malaria, malaria, Malaria]
malària, malàrica, malaera, male
de s’isplene m., male de s’isprene m., intempèrias
pl. (m. perniciosa; it. intemperie) (L), malàghera, malàrica,
male
de s’isprene m., intempèrias
(febbri malariche) (N), malària,
intemporra (C), marària (S), malària (G) // intemperiada (LC) “attacco
di m.” malarico
agg.
[malarial,
paludéen, malárico, Malaria...]
malàricu, intemperiosu, intemperiadu, cun sa malària (L), chin sa malàghera,
chin sas intempèrias (N), malariosu (C), maràricu (S), malàricu (G) malasorte
sf.
[bad
luck, malheur, mala suerte, Missgeschick]
malasorte, malufadu m., malustinu
m., malastru
(lat. MALUM ASTRUM o cat.
malastre), malapasca (L),
malasorte (N), mabaso(r)ti
malasorti,
arriola, malastrugantza
(C), maraccionca,
maracciòncura, marasorthi,
marafadda, tema (S), malasolti, malafata, malufatu m.,
malapasca (G) malaticcio
agg.
[sickly,
maladif, enfermizo, kranklich]
malaideddu, malaidonzu,
malaiditzu, malaidosu, méltzigu,
maguladu, magagnosu, langoridu, nesigadu, levianu, tzaccosu, allangoridu,
tacchignadu, traccagnadu (L),
maladieddu, malabidonzu,
malabidosu, maladionzu,
iscacarioladu
(N), maladióngiu, magangiosu, mermeddu, matzanu (it.
malsano), arramasidu
(C), maraddizzu, maguraddu,
marinciniddu, scuncordadatzu,
zuzziniddu (S), malatosu, maloccu, acciaccosu (G) // tricchignare
(L) “essere infermo, m.” malato
agg.
[sick,
malade, enfermo, krank]
malàidu (lat. MALEHABITUS),
malàbitu, cumbessu (lat.
CONVERSUS), desvàlidu (sp.
desvalido), àntzulu,
ànzulu
(m. cronico), trichinadu
(L), malàbiu, malàdiu,
malàvidu, malàidu, malàviu,
demau,
bregadinu (N), malàdiu, ammaledau,
malàidu,
maràriu, moàdiu, mobàdiu,
mouàdiu, appuntorau,
scónciu, ferosu (C), maraddu (S), malatu (G) // màrture (L) “m.
cronico”; malàdiu dispidiu (C) “affetto
da un male incurabile”; Su sanu non creet a su malàidu (prov.-L) “I
sani non credono ai m.”; Tottus is colpus a su didu malàdiu
(prov.-C) “Tutti colpi al dito
m.”; È meddu riccu e sanu che pòaru e malatu (prov.-G) “È
meglio ricco e sano che povero e m.” malattia
sf.
[sickness,
maladie, enfermedad, Krankheit]
maladia, male m. (lat. MALE), ciacca (sp.
achaque), nésiga (m.
ereditaria), cadaletta (it.
catalettico), buatta, bua (infant.),
dema, antzulia, anzulia
(m. cronica) (L), maladia,
male m., dema, temma,
unta
(N), badia, mobadia, maladia,
mali m., infermedadi (sp.
enfermedad) (C), maraddia, mari m.
(S), maladdia
(Cs), malattia,
mali m. (G) // );
freu m. (L) “m. cutanea”; male chi cundit m.,
male appitzigadittu m. (L) “m. contagiosa”; male chene
connottu m. (L), mari cuaddu m. (S) “detto di m.
non diagnosticabile”; perrale
m. (L) “m. dentale dei cavalli”; golospa (N) “m. persistente e perniciosa”; male
de s’abbadura m. (N) “m.
che colpisce i bovini al fegato e ai polmoni”;
marturju
m., marturja, marturia
(N) “m. lunga e grave”;
maladia su travallu! (C) “che pena il lavoro!”; tzerroni
m. (C) “m. che colpisce i bovini sotto l’occhio”; flatta,
fratta (G) “m. cronica”; papedda (G) “m.
venerea” ; Balet prus unu pitzinnu che una maladia (prov.-LN), Meddu un fiddolu che una malattia (prov.-G) “Vale
più un figlio (un bambino) di una m.”; Maladia de amori non da
curat mexinas (prov.-C) “La m. d’amore non la curano le medicine”; malaugaratamente
avv.
[unluckily,
malencontreusement, desdichadamente, unglücklicher-weise]
pro disgràscia, disdicciadamente (L), pro disgràssia, dirditzadamente
(N), po mala fortuna, po malasorti, disdicciadamenti (C),
maraguraddamenti disdhicciaddamenti (S), disdicciatamenti, pal malafata
(G) malaugurato
agg.
[unlucky,
malheureux, malaventurado, unheilvoll]
malauradu, malassortadu, malefadadu, disdicciadu (sp.
desdichado) (L), dirgrassiau, dirditzau, issagurau, mabasso(r)tau,
malassortau
(N), malavadau, disdicciau, sciadau, sciadrau (C), maraguraddu,
disdhicciaddu (S), malauratu, disdicciatu (G) malaugurio
sm.
[ill
omen, mauvais augure, mal agüero, böses Omen]
malaugùriu, malaura
f., malura f., malasorte f., pindacciùmine,
ojipuntu, preuttu (L),
malagura f., malasorte
f., malaugùriu, ocru malu
(N), pindacciùmini (C), maragùriu (S), malaura f.
(G) // pindacciare (L), pindacciai (C) “portare
m.”; pindàcciu (LCS), àia mala f.
(fig.) (G) “uccello del
m.”; abbuccassinu
(N) “parola per
scongiurare il m.”; Pari
lu pizoni di lu maragùriu (S) “Sembri
l’uccello del m.” malavita
sf.
[criminal
underworld, pègre, hampa, Verbrechertum]
malavida, pilandra (L), bida mala (N), malavida (C), vidda airadda,
marividda (S), vita mala (G) // teppa (L), teppa, teppàglia (S) “gente
di m.”; leggera (S) “m.
organizzata” malavoglia
sf.
[unwillingness,
mauvaise volonté, mala gana, Unlust]
malaoza, malagana, disgana (cat.
sp. desgana) (L), malaboza, malaoza, malagana, malagòstia
(N),
disgana, malagana, malaspètzia, malaolla, malabolla (C), maragana,
disghana (S), malagana (G) // a malu géniu, a malu zéniu,
a gre’, a grea, aggè, aggre’,
aggrea, malinculuculu (L),
a sticchj ill’occhj (G) “di
m.” malavveduto
agg.
[unwary,
malavisé, incauto, unbedachtsam]
pagu abbistu, discuidadu (L), pacu abbistu (N), malabbistu, malavvértiu
(C), isthrautu, maravvisthu (S), malavvidutu, malavvistu (G) malavventurato
agg.
[ill-fated,
malchanceux, malandante, unglücklich]
malavventuradu, malassortadu (L), malavventurau, malassortau (N),
malavventurau (C), maravvinturaddu (S), malavvinturatu, malassultatu (G) malavvezzare
vt.
[to
spoil, malhabituer, mal acostumbrar, verwöhnen]
malavvisciare, avvesare
male (cat. avesar; sp. avezar)
(L), abbesare male (N), malavvesai (C), imbirrià, avvizzà mari (S),
invizià, avvizzà mali (G) malavvezzo
agg.
[ill-bred,
mal élevé, mal acostumbrado, verwöhnt]
malavvesu, malavvesadu, malavvisciadu,
malimbitzadu
(L), malabbesu, malabbesau (N), malavvesau, malimbitzau (C), malavvezzu,
malaccusthumaddu, imbirriaddu (S),
malavvizzatu, malavvissiatu (G) malazzato
agg.
[sickly,
légèrement malade, enfermizo, kränklicher]
malaidonzu, malaiditzu, malesanu (L), maladionzu (N), maladióngiu,
ammagangiau (C), maraddizzu, zuzziniddu (S), acciaccosu (G) malcaduco
sm.
med. vds. epilessia malcaduto
agg.
[unfallen,
mal tombé, mal caído, ungefallen]
ruttu male, istrampadu male (L), ruttu male, malistrumpau (N),
malarruttu (C), maracconzu, caggiuddu mari (S), cadutu mali (G) malcapitato
agg.
[unlucky,
arrivé mal à propos, malaventurado, unglückselig]
malassortadu, malassultidu, disdicciadu (sp.
desdichado) (L), malassortau, dirditzau (N), malavventurau,
disdicciau (C), marivaddaddu, disdhicciaddu, capitaddu mari (S),
malparatu, disdicciatu (G) malconcio
agg.
[knocked
about, en mauvais état, maltrecho, übel zugerichtet]
malagonzu, malaccontzu, malecontzu,
male
fraunidu, revistu, ilgadaradu,
isvaledradu malattrossadu, giampanadu
(L), malaccontzau, malaccontzu,
malattrossau, malefraganau, malecumbinau, malecumediau,
malecuncordau, malecuncordu,
maleparau, maliai, istrossau,
ceomo, ispilisau (N),
malaccónciu, malipigau, scanciofau, affraddocu,
fraddoccu
fraddoncu, incarrabau,
orrumbau, sderessau (C),
marattraccaddu,
marinciniddu maracconzu,
ischiziddu, ischuttu
a trudda (S), malaccònciu, acciaritu, accilistratu,
a
diegnu (G) // a bisestru (L) “in
maniera m.”; gei seis affrori! (C) “come
sei m.!” malconsigliato
agg.
[ill-advised,
malavisé, malaconsejado, unvorsichtig]
malecunsizadu (L), malecussizau (N), malecunsillau (C), cunsigliaddu
mari (S), malcunsiddatu (G) malcontento/1
agg.
[dissatisfied,
mécontent, descontento, unzufrieden]
malaccuntentu, discuntentu,
chensciosu (sp. quejoso) (L),
discuntentu, malecuntentau (N), scuntentu, disappagnau, dissatisfau (C),
dischuntentu (S), discuntentu (G) malcontento/2
sm.
[disconted,
mécontent, desagrado, Unzufriedenheit]
discuntentesa f. (LN),
scuntentesa f., disappagnu,
dissatisfamentu (C), ischuntentèzia f.,
dischuntentèzia f. (S),
scuntintesa f., discuntentu, malcuntentu (G) malcostumato
agg.
[ill-mannered,
débauché, malvezado, ungezogen]
malaccostumadu (L), malaccostumau,
malechischiau
(N), malaccostumau (C), maraccusthumaddu (S), malcostumatu (G) malcostume
sm.
[immorality,
mauvaises moeurs pl.,
libertinaje, Unsitte]
maleducassione f., maluvìsciu (L),
maluchìschiu (N), scurreggimentu, malavvesu (C), malcusthumu (S),
malcustumu (G) malcreanza
sf.
[rudeness,
impolitesse, mala crianza, Ungezogenheit]
malacriàntzia (L), maluchìschiu m.,
malacriàntzia (N), malacriantza, scurreggimentu m.
(C), maracriànzia (S), malacrianza (G) malcreato
agg.
[impolite,
malappris, malcriado, ungezogen]
iscostumadu, malecriadu (L), malecriau, malechischiau (N), scurréggiu, iscostumau,
scostumau
(C), maricriaddu, maraducaddu (S), malcriatu, malammannatu (G) maldestinato
agg.
[ill-destined,
mal destiné, maldestinado, unbestimmt]
malefadadu (L), maleatatu,
malefadau
(N), malidistinau (C), marivaddaddu (S), maldistinatu, malfatatu (G) //
Cal’è malfatatu no vali pisassinni chizzu (prov.-G) “Chi è m. poco vale che si alzi presto” maldestro agg. [awkward, maladroit, desmañado, ungeschickt] pagu abbistu, istrambeccu, malestrosu, isgadólciu (it. catorcio), istraortu, fraoscu, ispobiddadu, campianadeddu, giampanadeddu, iscadólciu, iscampianadu (L), malittu, pacu abbistu, bisestru, irgrabilatu (N), allaroddau, atzaroddau, acciapputzau, istramu (C), bisesthru, dannàggiu, isthruddaddu, ischuidaddu (S), scatòlciu schjappinu, struddatu (Lm) (G), struddaddu (Cs) (G) // andanta fraosca (L) “incedere maldestramente” |
||
|
maldicente
agg.
mf. [gossipy,
médisant, maldiciente, lästerlich]
limbudu, limbimalu, malédicu, inventamale,
malalimba, malefaeddadu (L),
malefaveddau, limbudu, limba de focu, illimbadore,
taccaocu (N),
lingudu, slinguau ,sfamadori,
tragalleri, linguamala, facci de basiliscu, bucca de tzàppulu (C),
linghimannu, linghilongu, linga pazzìfera (S), lingutu, lingamala,
culipunziutu (G) maldicenza
sf.
[slander,
médisance, maldicencia, Lästersucht]
limba de fogu, limbizu m.,
disfama,
leurdu m., giudicu m.,
crìtica, crìticu m.,
illimbamentu m., buddeu m., giùigu
m., malunàrrere m., protzebbos
m. pl. (L), malallega, malenàrrere
m., limba de focu, illabróriu
m., illimbonzu m., ispràlliu
m. (N), malinai m.,
tragallu m. (cat. atracallar),
sfamamentu m., sciagumeu m., foghìggiu m., afferrittadura
, micìdiu m. (C),
marignazioni, crìtiggu m. (S), maldicènzia, buddeu m.,
trapoltu m. (G) // ascurtai
tottu is tróddius (C) “dare
ascolto a tutte le m.” maldisposto
agg.
[ill-disposed,
mal disposé, maldispuesto, übelgesinnt]
maledispostu, malintzinnidu,
in
muta mala (L), maledispostu, maleparau,
indispostu
(N), dispostu mali (C), disposthu mari (S), discumpostu, malispostu, di
mala rèffica (G) male
sm.
avv. [evil/badly,
mal/mal, mal/mal, Böse/schlecht]
male (lat. MALE)
(LN),
mabi, mali,
mumua (C), mari (S), mali, mal (G) // andare
dae malu in maloru (L) “andare di m.
in peggio”; foramale!
(L), forarmale! (N) “salmisia!,
Dio ne scampi!”; malapat!
(L) “sia maledetto!, mal lo incolga!”; male
cada male (LN), cadamale (N) “malissimo”;
male de sa moninca (L),
male de sa municca (N) “A.I.D.S”; male
mandigadore (L), mali magnadori (G) “m.
roditore, cancro”; male
mariolu (L) “male incurabile”; unturzire
(L) “sentirsi m. dopo aver mangiato troppo (come un avvoltoio)”; obiata
f. (N) “m. misterioso”;
intzimiai,
éssiri intzimiau de mali (C) “cominciare
a sentirsi m.”; a
la mara (S) “in malo modo, in disaccordo”; andà
a ruggiaddura (S) “andare m., in rovina”; mariggaddumari
(S), mali cata mali, mali
cata pegghju (G) “di m. in
peggio”; mali mali ch’àndia (G) “per
m. che vada”; t’è isciuta ghelza! (G) “ti
è andata m.!”; Su male chie non lu proat non lu creet (prov.-L) “Chi non prova il m. stenta a crederlo”; Non facas male e non
des aer male (prov.-N) “Non fare
il m. e non avrai m.”; Is malis non benint mai solus (prov.-C) “I m. non vengono mai da soli”; Ca ischolta in casa anzena
intendi li so’ mari (prov.-S) “Chi
ascolta in casa altrui sente i propri m.”; Ca faci mali, mali
pensa (prov.-G) “Chi fa del m.,
pensa m.” male
del miserere sm.
med. [atresia,
colique de miséréré, mal del miserer, Miserereleiden]
male de su miserere (L), male de su miserere, male colobrinu,
passalitortu, mole-mole (m. degli
animali) (N), malimisereri -e (C), mari di lu miserere (S), misereri
(G) maledettamente
avv.
[awfully,
terriblement, malditamente, verdammt]
malaittamente (L), maledittamente (N), maladittamenti (C),
maradettamenti (S), maladittamenti (G) maledetto
agg.
[cursed,
maudit, maldito, verdammt]
malaittu (lat. MALE + DICTUS), maledittu,
maleittu (L),
maladittu, malaittu, malittu,
maleittu, maledittu, maleìchiu,
issadiu (N),
mabadittu, maladittu,
malladittu, maledittu,
mauadittu,
malasiccu, malassiccu, mabasiccu,
malipérdiu, murrungiau (C), maradittu (S), maladittu, malugratu (G) //
benàpada, ben’apat! (L) “maledetto!” maledire
vt.
[to
curse, maudire, maldecir, verdammen]
maleìghere (lat. MALEDICERE), malaìghere, istrosciare, matennare, irroccare (lat.
EX-ORCARE da EXOORCISARE), mintziare
settesciare (L),
maleìchere, maleire, vrastimare
(N),
maledixi, maleixi, tassiai
(C),
maradizì (S), maladì, malugrà, mallugrà (G) maledizione
sf.
[curse,
malédiction, maldición, Fluch]
maledissione, maleiscione, malaiscione, maleissone,
malingione,
istrósciu m., irroccu m., fiastima,
matenna, settèscia (L),
maledissione, malajana, frastinzu m.
(N), frastimu m. (C), maladitzioni,
maleditzioni, maradizioni,
frasthema, giasthema, tema (S), maladizioni, ghjastima (G) // incollire,
incoglire (L) “raccogliere m.”;
Malajana, comente est fadicau! (N) “M.,
com’è magro!”; Balet pius un’irroccu ‘ettadu in s’ora
zusta chi no unu destinu (prov.-L) “Vale
più una m. data nell’ora giusta che non un destino”; A cojuare
est frastinzu (N) “Sposarsi è
una m.” maleducato
agg.
[impolite,
mal élevé, malcriado, ungezogen]
maleducadu, malalluttrinadu, malalluttrinidu, malammodidu, malepesadu,
iscurreggidu (L),
maleducau, malechischiau, malincreniu,
malincriniu,
malaveddau,
malindustriau, iscurreziu
(N), scurréggiu, maiolu (lat. MAJALIS),
malifueddau, sgruvenau, dispulìtigu
(C), maraducaddu (S), maladuccatu, malammannatu (G) maleducazione
sf.
[impoliteness,
impolitesse, maleducación, Ungezogenheit]
maleducassione (L), maleducassione, maluchìschiu m.,
malechischiadura, andidonzu
m., impulìtica (N),
scurreggimentu m., scurreggidura (C), maraducazioni (S), maladuccazioni (G) malefatta
sf.
[mischief,
faute, desperfecto, Übeltat]
malufàghere m. (L), malufàchere m. (N),
tìrria (sp. tirria), malafattia,
malifàiri m. (C),
bibanteria, marefatta (S),
bilbantata (G) maleficio
sm.
[act
of
sorcery,
maléfice,
maleficio,
Verzauberung]
majia f. (lat. MAGIA),
malefìssiu, fattuzu, corpadura f.,
fattura f. (lat. FACTURA),
malevaldia f., malaffatzenda f.,
busceria f., ària
mala f. (L), malefìssiu,
maghia f., prendinzu
(N),
malefìtziu, mazina
f., bisestu (lat. BISEXTUS), brusceria f.
(cat. bru(i)xería; sp. brujería), fattura f. (C), marifìziu, maia
f., maglia f., fattura f. (S), malefìziu,
,malifìziu maia
f., maiagliaduria f.
(G) // ispinzoladura
f. (N) “maleficio attarverso pratiche magiche” malefico
agg.
[harmful,
malfaisant, maléfico, unheilvoll]
maléficu, malignu,
malésigu (L), malésicu,
malinnu,
maghiarju (N), maléficu, malefitziosu
(C),
marignu, marésiggu, marintragnaddu (S), maloccu, malésigu (G) maleodorante,
-olente agg.
mf. [malodorous,
malodorant, maloliente, stinkend]
fiagosu, putzinosu, pùdidu (lat.
PUTIDUS), fùsidu, catragnadu (L), fracosu, fragulosu,
pùtitu,
pudéssiu (N), fragosu, pudésciu, insuriu (C), puzzinosu, fiaggosu (S),
fiacosu, puzzinosu (G) malerba
sf.
[weed,
mauvaise herbe, mala hierba, Unkraut]
erva mala, trapettus m.,
filasca (it. falasca) (L), erba mala, minnisia, mennisia (N), erba mala (C),
èiba mara, firisthragnu m.
(S), alba mala, albàccia, malacarri (G) malessere
sm.
[malaise,
malaise, malestar, Übelkeit]
malesa f. (cat. malesa; sp. maleza), pistighinzu, issiminzu, attruppellu,
malistadu (L),
malesa f., malistare,
pistichinzu,
tema f. (N), malesa f.,
imbrùciu (C),
marannu, indipusizioni f.,
caldhafriosa f. (sp. calofrío) (S),
stulbu, passérica f. (G) //
lu mari di lu fàdiggu (S) “m.
che si manifesta con sintoni di stanchezza” malestro
sm.
[mischief,
dégât, estropicio, Unheil]
disastru, disaccattu (sp.
desacato), tzìffiri (L), disaccattu, disattinu (sp.
desatino), malistrippa f.,
trassa mala f. (N),
disaccattu, sfinitzu, schinitzu (C), disasthru, bisasthru, sagrasthu
(S), disciarra f., bistràsciu, dissàntara f.
(G) malevolente
agg.
[malevolent,
malveillant, malévolo, übelwollend]
tirriosu, malésigu, de sàmbene malu (L), malebolente, de malu chèrrere,
de malu sàmbene (N), tirriosu, de malu sànguni (C), marésiggu,
marignu (S), malaulenti, di malcori, malésigu (G) malevolenza
sf.
[malevolence,
malveillance, malevolencia, Übelwollen]
malevolèntzia, malesa, malignada,
sàmbene
malu m. (LN), malebolèntzia,
malintrannia (N), tìrria
(sp. tirria), sànguni malu m.
(C), maraburènzia,
marànimu m. (S), malaulènzia,
maliulènzia, malvulènzia,
malcori
m., malitai (G) malevolo
agg.
[malevolent,
malévole, malévolo, übelwollend]
malu (lat. MALUS), malignu, malésigu, maléstigu, de malas istrippas
(L), malu, malintentzionau, de malu cracu, de mal’isprene (N),
tirriosu, malu, malintragnau, malinditziau (C), marésiggu,
marintragnaddu (S), malésigu, malintragnatu (G)
// pettenedda f. (L) “detto di donna m.” malfacente
agg.
mf. [wrong-doer,
malfaisant, malhaciente, Übeltäter]
malaffatzente, malaffattente, malefatzente,
birbante
(L), birbante (N), birbanti (C), maiffazzenti (S), malfaccenti (G) malfamato
agg.
[ill-famed,
de mauvaise réputation, desacreditado, berüchtigt]
de fama mala (L), disfamau, malenomenau (NC), maiffamaddu, maivvisthu
(S), malfamatu (G) malfare
sm.
[wrong-doing,
méfaire, mal hacer, Übeltat]
malufàghere, malandare (L),
malufàchere, maleàchere,
malefàchere, maluàchere (N), malifàiri,
fai
mali (C), fà mari (S), malfà, fà mali (G) // fai paradòbbias,
paratoppas (C) “sorprendere uno
intento a m.” malfatto
agg.
[ill-shaped,
mal fait, malhecho, missgestaltet]
malefattu (L), malefattu, ammarrangronatu,
maleattu, malordiu (N),
malifattu, mabifattu, fattu
mali, mabistrosu, (C),
maiffattu (S), malfattu, malsistaddu (Cs), scatòlciu,
scatòlchju (G) // ammangiuccai (C) “fare
le cose malamente, grossolanamente; it. mangiucare”; fregulada
f. (C)“cosa m., che fa sorridere”; mangiuccu
(C) “qualsiasi cosa m.”;
Chie cheret tribàgliu malefattu lu paghet prima chi siat fattu
(prov.-L) “Chi desidera un
lavoro m., paghi in anticipo chi lo deve eseguire”; A conti
malfatti vi si torra (prov.-G) “Sui
conti m. ci si ritorna” malfattore
sm.
[evil-doer,
malfaiteur, malhechor, Übeltäter]
malaffatzente, malaffattente, malefaghidore,
malefattore, maluattore, birbante,
trampista (cat. sp. trampista), barabba, barrallughe,
tzaccafogos (L),
birbante, brisca, maluattore
(N),
malafattori, scampafurca,
serpenteri (C),
maiffazzenti (S), malfaccenti (G) malfermo
agg.
[shaky,
chancelant, instable, wackelig]
malefirmu, maleseguru, in cancalleu (L), bàbulu,
pacu
sicuru (N), malisiguru (C), bamballòinu (S), baddarianu, banciconi, in
ballàllari, di mal’assentu (G) malfidato
agg.
[suspicious,
défiant, desconfiado, misstrausich]
malefidadu, mattacane (sp. matacán),
mustrengu (sp. mostrenco) (L),
malefidau, de paca fide (N), scunfiau, scunfidau,
de
paga fidi (C), ischunfidaddu (S), sfidiatu (G) malfidente
agg.
mf. [diffident,
ombrageux, infidente, misstrauisch]
de paga fide, umbrosu (lat.
UMBROSUS), diffidente (L), de paca fide, umbrosu, subiddosu,
diffidente (N), de paga fidi, discunfiantzosu (C), si pogga fedi (S),
diffidenti, suspittosu (G) malfido
agg.
[unreliable,
peu sûr, infiel, unzuverlässig]
malefidadu (L), malefidau (N), pagu siguru, infieli (C), maiffidaddu,
impiccababbu (S), malfidatu (G) malformato
agg.
[ill-formed,
mal formé, malformado, missgestaltet]
malefattu, nesigadu (L), malefattu, maleformau (N), maliformau (C),
maiffuimmaddu, maiffattu (S), malfulmatu (G) malformazione
sf.
[crippling,
malformation, malformación, Missbildung]
nésiga, irvistu m.,
nesigada, -adura, isvistu
m. (L), nésica (N),
deformidadi, sleggiadura, leggiori m. (C), maiffummazioni (S), malfulmazioni (G) // àere un’isvistu
(L) “avere una m., un difetto
fisico” malga
sf.
[malga,
chaumière, dehesa, Sennerei]
alapinna, mandra (lat. MANDRA), pasciale m.
(crs. pasciali), malga (L), alapinna, mandra, marga (N), medau m.,
madau m., pascidroxu alpinu m. (C),
mandra, pasciali m., marga
(S), mandra, pastricciali m.,
malga (G) malgarbo
sm.
[bad
grace, maladresse, grosería, Ungeschicklichkeit]
malugarbu, malamanera f.
(
(L), malugrabu, atzécchida
f. (N),
malug(r)abu, malagràtzia
f. (C), gàibbu maru, maragràzia
f. (S), malgalbu, maltrattu,
malamanera f., ruzura f. (G) malgoverno
sm.
[misgovernement,
gabegie, mal gobierno, Missregierung]
maluguvernu (L), maluguvernu, malucuberru (N), malu guvernu (C), gubennu
maru (S), malguvelnu (G) malgradito
agg.
[wnwelcome,
mal agréé, mal acepto, unliebsam]
malaggradessidu (L), malaggradéssiu (NC), maraggradissiddu,
maraggradiddu (S), malaggradissutu, malaccettu (G) malgrado
prep.
avv. [in
spite, malgré, a pesar de, trotz]
a malaoza, a malagana, ammalaia, mancari (it.
magari), sende chi, cun tottu chi (L), a malaboza, a madéschiu,
sentza
lu chèrrere, a dispettu de, chin tottu chi, sende chi (N), a marolla,
mancai, cun tottu chi (C), a maragana, a isthranguglioni, pagantu, sibbè
(S), palcantu, cun tuttu chi, ancora chi, ancó chi, sibbè (G) malia
sf.
[witchcraft,
charme, hechicería, Zauber]
majia (lat. MAGIA), abbaraddu m.,
allériu m., accisu m., ecchisu
m., (sp.
hechizo),
brusceria (cat. bru(i)xería; sp.
brujería), fattuzu m.,
appungadura,
fadadura, imbentu
m. (L), abbaraddu m., allerju m., incantu m.,
appungadura,
maghia, malia,
ocru fastizu m., ghelea,
suerzu m., suélgiu m. (fig.) (N),
maia, maina, ammainu m.,
mazina, matzina (cat. matzina),
maionetta, eccisu m., accisu m.,
brusceria (C), maia, maglia (S), maia, maiagliaduria, maialghjaduria (G) maliardo
agg.
[wich,
charmeur, brujo, bezaubernd]
majarzu, brùsciu (cat. bru(i)xo; sp. brujo), abbaraddadore, accisadore, acciseri (sp.
hechicero), lusingheri,
ammajadore,
majadore (L),
maghiarju, istrione (N), brùsciu, mainàrgiu, cogu (lat. COCUS x COQUUS), matzineri, mazineri, ecciseri (C), magliàgliu,
maiàgliu (S), maiàgliu, ecciseri (G) malignamente
avv.
[maliciously,
malignement, malignamente, boshaft]
malignamente (L), malinnamente (N), malignamenti (C), marignamenti (S),
malignamenti (G) malignare
vi.
[to
think ill, médire, malignar, klatschen]
malignare, canarzare, accanarzare (lat.
CANARIUS), anticristare, giarapattare
(L),
malinnare (N), malinnai, malignai, sfainai, slinguai, musciai,
murmuttai, canargiai, tragallai (cat.
atracallar) (C), marignà (S), malignà, malinnà (G) malignità
sf.
[malice,
malignité, malignidad, Boshafttigkeit]
malignidade, mal(e)dade (ant.),
malidade
(sp. maldad), malesa (cat.
malesa; sp. maleza), canarzadura,
malignada, malintragna (L),
malinnidade, malidade, malesa, malintranna,
malintrannia (N),
malesa, maldadi, malidadi, malignidadi, malinai m., mabiori m., malintragna,
sfamadura
(C), marigniddai, marintragni
pl. (S),
malignitai, malitai, malesa, bàlziga (G) maligno
agg.
[malicious,
malin, maligno, boshaft]
malignu, malu (lat. MALUS), malincragnadu,
malinzu, malintrancadu,
malintragnadu (sp. malentrañado),
intraniadu, malésigu, maléstigu, malosu, cumprubosu (sp.
comprobar), gaglioffu (cat.
gallof; sp. gallofo) (L), malìnniu,
malinnu,
malinnosu, malésicu,
malosu, malastrassas (N),
malignu, malìngiu, malìnniu,
malinnu,
malintragnau, malintrignau, malinditziau, malaccoi, mau, gaglioffu, arrabugiu,
arrebugiu,
arribugiu, sangiosu,
sangunimalu (C), marignu, marésiggu, maréficu (S), malignu, immalignitu
(Lm), malu,
palfidiosu, impìssimu (G) // Maliche (N) “il
Maligno, Satana”; impìssima (G) “donna
m.” malinconia
sf.
[melancholy,
mélancolie, melancolía, Melancholie]
malanconia, malinconia,
tristesa (cat. tristesa; sp.
tristeza), tristura (cat. sp.
tristura), anneu m., annógiu
m., amargura
(sp. amargura), mùtria (it.
mutria) (L), amargura, anneu m.,
tristura, assantrecorada,
malinconia
(N), tristura, tristesa, amargura, anneu m.
(C), marincunia, tristhèzia, tristhura, duria (S), malincunia, tristesa, tristura, anneu (G) malinconicamente
avv.
[sadly,
mélancoliquement, melancólicamente, melancholisch]
malinconicamente, cun
malinconia, tristemente, amargamente (L), amargamente, chin malinconia,
tristemente (N), amargamenti, tristamenti (C), marinconicamenti,
tristhementi (S), malincunicamenti, tristementi (G) malinconico
agg.
[melancholy,
mélancolique, melancólico, melancholisch]
malincionidu, malincónicu,
malinculiosu, amargurosu,
sentimentosu, crisadu,
appenadu, tristu, saturnu (it.
ant. o sp. saturno) (L), anneau, appenau, tristu, tuncuniu (N),
tristu, intristau, amargurau, accappottau (C), marincónicu, tristhu
(S), malincónicu, mùtriu, mùrriu, murrioni, allambratu
(Lm) (G) malincuore
(a) avv.
md. [unwillingly,
contrecoeur, de mal grado, widerwillig]
a malucoro, a malagana, ammalaia, cadredda-cadredda (L), a malucoro (N),
a marolla, de mala gana (C), di malchori, a maragana, a maringèniu
(S),
a malagana, di malcori (G) // b’est andadu a malaia (L) “vi
è andato a m.”; cumenti chi ni l’éscia da li cùiddi (S) “lo
fa a m.” malintenzionato
agg.
[ill-disposed,
malintentionné, malintencionado, übelgesinnt]
malintentzionadu, malintragnadu (sp.
malentrañado), malincorporidu,
gautellosu
(L), malintentzionau, malintranniu, de malas trassas, de mal’isprene,
de malu coro (N), malintragnau, de idea mala (C), marintinziunaddu,
marintragnaddu (S), malintinziunatu (G) malinteso/1
sm.
[misunderstanding,
malentendu, malentendido, Missverständnis]
imbilgu, malintesu
(L), malintesu (N), malinténdiu, malinténnida f., disintèndia f.,
faddina f. (C), marintesu (S),
imbilgu (G) malinteso/2
agg.
[mistaken,
malentendu, mal entendido, missverstanden]
malintesu (LN), malinténdiu (C), marintesu (S), malintesu (G) malizia
sf.
[malice,
malice, malicia, Bosheit]
malìssia, malìscia, ammalisciamentu
m., malignidade,
malidade (sp. maledad), malintragna,
malintragnadura, maltària, trassa
(cat. trassa; sp. traza), còdia,
coitza, pinnìca,
indretta (sp. treta), buantza (genov.
piem. bubanza), bulbesa,
malfusidade, maganzosùmine
m. (L), malìssia, malinnidade, malìnnia, trassa, istrùssia (N),
malesa (cat. malesa; sp. maleza),
pinnica, malìtzia, bribantésima, tretta (sp.
treta) (C), marìzia, mariziosiddai,
trassa,
transa (S), malìzia, maltaria, maltarìzia,
cudiedda
(G) // malisciare, malissiare
(L), malissiare (N)“
“maliziare”;
Sa malìscia de sa fémina superat tottu sas àteras (prov.-L) “La
m. della donna supera tutte le altre”; Car’à dinà e la marìzia
si poni in busciàccara la giusthìzia (prov.-S) “Chi
ha soldi e m. si mette in tasca finanche la legge” maliziosamente
avv.
[archly,
malicieusement, maliciosamente, boshaft]
malissiosamente, maltariosamente,
chin malìssia (L), chin malìnnia, a gùrpinu (N), malitziosamenti,
malignosamenti (C), mariziosamenti (S), maltariosamenti (G) // rìdere a
gùrpinu (N) “sorridere m.” malizioso
agg.
[sly,
malicieux, malicioso, boshaft]
malissiosu, maltariosu, malignu,
fraitzu, muitzu, transosu,
trassosu,
transeri, tramposu, travoneri, androgheri (sp.
droguero), codiarzu, mattaresu, macciaresu, gaglioffu (cat. gallof; sp. gallofo) (L), malissiosu, malinnu, intrassiu,
istrussiau, loddittu, Predu
malìssia, Predu palitta (N),
malitziosu, trassamala, trasseri,
trassadori (cat. trassador; sp.
trazador), trassosu (cat trassós),
trancheri, magangiosu, gaglioffu, pinnicosu (C), mariziosu, trasseri
(S), maltariosu, maliziosu (G) mallardo
sm.
orn. (maschio dell’oca e dell’anitra) [gander,
jars, ánsar masculino, Gans]
oca màsciu f., anade màsciu f. (L), oca mascru f.,
nadre mascru f., nadre papessa
f. (N), coca mascu f. (C), oca (glioca) màsciu f.
(S), oca màsciu f. (G) malleabile
agg.
mf. [malleable,
malléable, maleable, geschmeidig]
modde (lat. MOLLIS), allentadu
(L), modde (N), moddi, seidosu (C), moddu (SG) malleabilità
sf.
[malleability,
malléabilité, maleabilidad, Geschmeidigkeit]
moddesa (LN), moddiori m. (C),
moddèzia (S), muddesa, muddura (G) malleolo
sm.
anat. [malleolus,
malléole, maléolo, Fussknöchel]
ossu de su rajolu, ossu de su rajosu, ragiolu,
rajolu, rajosu, ossu
arrabbiosu, orija de su
pe’ f., (L),
ossu de su rajolu, ossu arrabbiosu, ossu de su rasorju, ossu de su resóliu,
ruviolu (N),
ossu arrabbiosu, mazunga
f. (C),
ossu raiosu (S), talocu, talolcu,
bulzeddu,
nugghja di lu pedi f., noci di
lu pedi f. (G) // madrùncula f.
(L), majùncula f. (N), mazùngura f.,
manzunga f. (C) “osso del m. che articola il piede dei fessiodattili (capra, bue,
maiale, ecc.) mallevadore
sm.
[surety,
garant, afianzador, Bürge]
garante, fidantziadore (it.
fidanza), fiantziadore (cat.
fiança; sp. fianza), fiadore (cat.
sp. fiador), apposentadore (sp.
aposentador) (L), garante, fiantzadore (N), fiantzeri (C), garanti
(SG) mallevadoria
-everia sf.
[bail,
garantie, afianzamiento, Bürgschaft]
fidàntzia, fidantza (= it.),
fiàntzia, fiantza (cat. fiança;
sp. fianza), fiànscia (L), garantzia, fiansa,
fiantza
(N), affiantza, fiantza, abbonu m.
(sp. abono) (C), garanzia, fidànzia, fimmànzia (S), garantia,
filmanza (G) // fàghere fiàntzia (L), affiantzai (C) “fare
il garante, il mallevadore; cat. afiançar; sp. afianzar) mallo
sm.
[husk,
brou, ruezno, grüne Schale]
iscorza f., bùccia f.
(L), iscrotza f., coccora
f., cocotta
f., cocotza
f.,
cogliola f. (N), pappu (lat. PAPPUS), coccòccia f.,
cogòccia f. (C), cóggia f.,
cóggiu, bùccia (di la mèndura, di la nozi) f.
(S), bucchja di la mèndula, bucchja
di noci f. (G) malloppo
sm.
[swag,
paquet, lío, Bündel]
moróttulu, murùttule, murùttulu,
murùtzulu,
imbóligu (L), murùttulu, imbólicu (N), buddigoni,
muffulloni, mullingoni, munnigoni,
mulingioni (C), fangottu (S), imbólicu, buttinu, gurupponu
(Lm) (G) malmenare
vt.
[to
ill-treat, malmener, maltratar, misshandeln]
iscùdere (lat. EXCUTERE), addobbare (cat.
sp. adobar), mazare, cardare (sp.
carda), percossare, bisestrare, bistrattare, attrigantare,
attreghentare, dare un’affissa, fàghere a istrallera, fàghere a
gigotta (sp. hacer jigote), aggigottare, azigottare, aggiogottare,
azostrare, pònnere a s’intatzu, carrubare, rugrare, rujare,
attripuntzire, attrippoddire, trippoddire, increbuccire, istrapatzare,
assurrare, attutturare (L), surrare, caddare, dare dobbo, addobbare, addoboscare,
disestrare, erverare, verberare,
berberare (lat. VERBERARE),
secare casu a unu (fig.) (N),
scudi, tzaccai una surra, arropai, orropai, stravacciai, strapatzai,
scanciofai, smermai, allexingiai, arrogai, abbussinai, struppiai,
attrippai, acciocciai (sp.
achocar) (C), ischudì, addubbà, mazà, sussà,
mattuggià, acciurarà,
fà
a beffa, fà a gigotta (S), addubbà, antuà, surrà, mattugghjà, mazà,
dà la strinna, strinnà, diguglià, ingruciuppì (G) // fàcher
a gigottu (N) “fare a pezzi, m.” malmenato
pp.
agg. [ill-treated,
malmené, maltratado, misshandelt]
iscuttu, addobbadu, mazadu, cardadu, percossadu, bisestradu,
attrigantadu, aggigottadu, azostradu, assurradu, attutturadu, ammunzadu,
azigottadu, palipistu, trulliu (L),
surrau, addobbau, addoboscau,
caddau,
bussau, berberau, verberau (N), scuttu, arropau, stravacciau,
strapatzau, scanciofau, smermau, allexingiau, arrogau, abbussinau,
struppiau, attrippau, acciocciau (C), ischuttu, addubbaddu, chimintaddu,
mazaddu,
sussaddu, mattuggiaddu (S), addubbatu, antuatu, surratu, mattugghjatu,
mazatu, strinnatu, digugliatu, ingruciuppitu (G) malmesso
agg.
[poorly
dressed, mal mis, mal arreglado, verwahrlost]
malepostu, malagontzu (L), malepostu, malecumpostu, malordiminzau,
malordiu, órtulu,
addrolliu (N), malipostu, malordingiau, ,malintruessau
malaccónciu, cungema, fraddoccu
(C), maicumbinaddu (S), malaccònciu, malpostu, malattraccaddu (Cs), striminchjosu (G) malmignatta
sf.
zool. (Latrodectus
tredecimguttatus) [leech,
sangsue, sanguijuela, Blutegel]
ambisue (lat. SANGUISUGA),
ranza, solóiga (lat. SOLIFUGA),
solóriga, anzalóriga, anzalora (L), solóiga, aràngia (lat. ARANEA), aranzolu de s’arza m. (N), suiga, arangiolu de s’àrgia m., arangiolu sulau m.
(C), bàglia (S), sangusùgghjula (G) malnato
agg.
[ill-bred,
mal élevé, malcriado, ungezogen]
malenadu, malenàschidu,
disdicciadu (sp. desdichado)
(L), malenàschiu (N), nàsciu mali, disdicciau (C), marintragnaddu,
marivaddaddu (S), malnatu, di mala stella, stelpamala
(Cs), piddottu
(G) // No vali pisassi chizzu a cal’è malnatu (prov.-G) “A niente vale alzarsi presto per chi è m.” malnutrito
agg.
[ill-fed,
sous-alimenté, mal nutrido, unterernährt]
maladdescadu (L), maladdescau, maletattau (N), malinurdiau, malinudriu
(C), ischessu, denutriddu (S), malnutritu, sgaliatu (G) malnutrizione
sf.
[malnutrition,
dénutrition, mala nutrición, Unterernährung]
maladdescu m. (LN),
malinurdiamentu m.,
malinurdiadura (C), ischassia, denutrizioni (S), sgaliatura,
malnutrizioni (G) malo
agg.
[bad,
mauvais, malo, schlecht]
malu (lat. MALUS) (LN), malu,
mau (C), maru (S), malu (G) // de malas maneras (LNC) “in
malo modo”; de mala gana (LNC) “di
mala voglia” malocchio
sm.
[evil
eye, mauvais oeil, mal de ojo, böser Blick]
ojitortu, ojia
f., posta
de oju f., maloju,
malóschiu,
ispinzadura f. (L), ocru malu,
corfatura
f., pìddina f., piddinzu (N),
oguliau, ogu pigau, pigamentu
de ogu (C),
pindàcciu, pindacceria f.,
nivra f. (S), colpu d’occhj, allòlliu, aucchjatura f., pustera d’occhj f. (G)
// abbaidare a malóschiu, èssere ojanu (L) “guardare
di m.”; cocco (L) “pietra
contro il m.”; colpadore (L) “colui
che colpisce col m.”; ispinzare, pònnere oju (L), pónniri ogu
(C), abé in nivra, punì lu pindàcciu (S), aucchjà, allullià, annucchjà
(Lm) (G)
“colpire col m.”; oguliau “anche:
colpito dal m.”; striamentu
(C) “malattia causata dal m.”; Duas
mizas diversas pro s’ocru malu (prov.-N) “Due
calze diverse contro il m.” malora
(alla) escl.
[to
ruin, au diable, en hora mala, zum Teufel]
innoramala, innoramàscadi, innorammàscula,
in ora bróccula (L), innorommala, noramala,
noromala, oromala, in
ora mala, indoramala, issoramala, itorom(m)ala, (N), malora, noramala (cat.
noramala), oramala, oratrotta, mansavida, a arriolu (C), innoramara,
oramara (S), innorammala, a mala ‘ia, a malaia,
oramala, malora, a lu piffi in paffa (G) // gai ti andet sa babbaracca
(N) “che tu possa andare in m.”; andare in corvària
(N) andai
a arriolu, a sa spiocca (C) “andare
in m.”; Andà che firu maru in tera (prov.-S) “Andare alla m., come un filo scadente nella tela” malore
sm.
[illness,
malaise, desmayo, Übelsein]
male (lat. MALE), mancamentu, puntore, maladia f. (L), mancamentu, malore (N), malori, mancamentu, mali, puntori,
acciaccu (sp. achaque) (C), marori,
mari,
mancamentu S), mali, mancamentu, stulbu (G) malparlante
agg.
mf. [careless
in one’s speech, babillard, mal hablante, schlecht sprechend]
limbudu, limbamala, malefaeddadu,
malu
faeddadore, isbuccadu (L), malefaveddau, limbudu, irbuccau (N), lingudu,
illinguau, sbuccacciau, bucca de tzàppulu (C), ibbuccaddu, linghilongu,
linghimannu (S), lingamala, lingutu, dislingatu, culipunziutu (G) malpelo
agg.
[red
hair, cheveux rouges, pelirrojo, rotharig]
piliruju (LN), pilus arrùbius pl.
(C), perirùiu (S), pilirùiu (G) // Deu zi póssia libarà da l’ommu
perirùiu! (S) “Dio ci liberi dall’uomo di m.” malpensante
agg.
mf. [wrong-thinking,
mal pensant, de ideas torcidas, schlechtdenkend]
de malos pensamentos (L), malepessadore, de pessamentos malos (N), de
malus pensamentus (C), di pensamenti mari (S), di mali pinsamenti (G) malprò
sm.
[uselessness,
désavantage, desvantaja, Nachteil]
maluproe (lat. PRODE), malugagnu (L), maluprode (N), malepérdiu (lat.
MALE PERDITUS) (C), mara proba f.
(S), malprò (G) malridotto
agg.
[in
a bad state, mal en point, mal reducido, übel zugerichtet]
reduidu male, fattu a bisera, a disera,
malagontzu, malaccontzu, brisu,
isconciaveddadu,
isvanendadu (L),
fraganau, torrau male, malecumediau,
malefrauni(d)u, maletorrau,
fattu a disera (N), malaccónciu, malipigau, scancioffau, fraddoccu,
conau, malitorrau, scabassau,
scasciubau, sciumbesciadu (C),
maicumbinaddu, isciumpesthu, sciumpesthu,
acciuraraddu, attrassattaddu, marattraccaddu, ischuntu,
ischuscimignaddu, acciururaddu (S), acciaritu, bistracciatu, scònciu, a
diegnu, fatt’a beffa (
(G) // bènnere a cantu (L), a mera di terra (S) “essere
m.”; In d’unu tempus male fraganau,/ puppughinau de runza,/
it’amus a messare? (N - F. Satta) “In
un tempo così m.,/ tarlato dalla rogna,/ che cosa mieteremo?”;
conai (C) “ridurre a
malpartito” malsano
agg.
[unhealthy,
malsain, malsano, ungesund]
malesanu, méltzigu, métzigu,
mertzu
(crs. merzu), intemperiosu,
temiadu, temadu, demadu, immaguladu,
maguladu,
buscinu, imburtzidu, imbultzidu, tacchignadu
(L), malesanu, demmu (N), demau, indemau, ammagangiau, gacciappeddu,
simiau, ferosu,
intemperiosu, malaccariu (C), maissanu, massanu (S), malsanu (G) //
anzone magulada (L) “agnello
m.”; ciaccare (L) “essere
m.”; est
unu zirone (L) “è una persona
m.”; Ancu campet malesanu/ cun sos canes sempr’appittu! (L - T.
Rubattu) “Possa vivere m.,/ eternamente inseguito dai cani!” malsicuro
agg.
[unsafe,
peu sûr, inseguro, unsicher]
maleseguru (L), malesicuru (N), pagu siguru (C), insigguru (S),
malsiguru (G) malta
sf.
[mortar,
mortier, argamasa, Mörtel]
impastu m., algamassu m. (m. magra,
senza o con poca calce), bojaca
(L), impastu m., marta, bojaca
(N), argamassa (cat. argamassa; sp. argamasa) (C), impasthu m., cummassu m. (S),
calcina (G) // bierone m.,
biarone m. (L), bieroni m. (C), biaroni m. (G) “m.
molto liquida; it. beverone”; bojaca
(NC); ciffu m. (C)“tavola con manichi usato per il trasporto
della m.”; cabiassu
m. (L), cabiassu
m., gabbiassu m. (S)
“arnese
per trasportare la m.” maltagliati
sm.
pl. [maltagliati,
maltagliati, fideos, maltagliati]
findeos (cat. fideus; sp. fideos) (L),
mustatzolos (N), findeus (C), findei (SG) maltempo
sm.
[bad
weather, mauvais temps, mal tiempo, Unwetter]
tempus malu, traschia f. (lat.
THRASCIAS) (L), tempus malu (NC), maluna
f. (N), tempu
maru (S), tempu malu (G)
// fàghere a temperadinu (L) “detto del maltempo che continua a
persistere” maltenuto
agg.
[untidy,
mal tenu, mal guardado, schlecht gehalten]
maletentu, malemantesu (LN), malitentu (C), tentu mari (S), maltinutu
(G) maltese
sf.
med. [Malta
fever, fièvre de Malte, fiebre maltesa, Maltafieber]
frebba de Malta, maltesa (L), martesas pl.,
calentura de Marta (N), calentura de Malta, marturesu
m. (C),
frebba di Malta (S), frebba maltesa (G) // aràngiu malissu m. (C) “arancia di Malta”;
is calenturas marturesas “le febbri maltesi” malto
sm.
[malt,
malt, malta, Malz]
maltu (L), martu (N), maltu (C), marthu (S), maltu (G) maltolto
sm.
[ill-gotten
goods pl.,
bien mal acquis, robado, unrecht erworbenes Gut]
malacchiridu, maleleadu,
furadu (L), malelebau, malepicau, furau (N), malipigau, furau (C),
buggaddu mari, furaddu, rampiggiaddu (S), malbucatu, furatu (G) maltrattamento
sm.
[ill-treatment,
mauvais traitement, maltrato, Misshandlung]
maltrattamentu, antua f., magheddada
f., magheddu,
gigotta f., aggigotta f.,
zigotta f. (sp. jigote), chivìglia f.,
chivighia f., isgrarmentu,
abbasattu, chimentu, attrasettada
f., bistràsciu, maletrattare (L),
malutrattu, magheddu,
macheddu, magunidura f.,
matticorju, ammatticorju, matticorrju, matticherju,
batticollu,
malutrattamentu, imbilghimpone,
istravazu, ghelea
f., elea f. (N), stratallu, stratallamentu, bistrassa
f. (C),
malthrattamentu, mattuggiamentu (S), maltrattu, maltrattamentu,
bistrattu, bistràsciu, inghìriu (G) maltrattare vt. [to ill-treat, maltraiter, maltratar, misshandeln] maletrattare, maltrattare, magheddare (lat. MAC | ||