Per cercare una parola:    

 

*Clicca su  Modifica

*Clicca su Trova

*Scrivi la parola desiderata

 

          ITALIANO - SARDO

 

                  i      I

 

           I/2  (ind-iz)

 

       D  U  L  S

    DIZIONARIO UNIVERSALE  
      DELLA LINGUA DI SARDEGNA

 

indaco/1 sm. bot. (Indigofera anil) [indigo, indigo, índigo, Indigo] ìndigu (sp. índigo), ìndagu (L), ìndacu (N), ìndigu (C), ìndaggu (S), ìndicu (G)

indaco/2 agg. [indigo, indigo, índigo, indigo] ìndigu, biaittu (L), ìndacu (N), ìndigu, asulettu (sp. azulete) (C), biaittu, ìndaggu (S), ìndicu (G)

indaffarato agg. [busy, engagé, atareado, beschäftigt] affainadu, affariadu, affrasciadu, infiligristadu, infilonzadu, infilonzonadu, filonzadu, filienzadu, impignadu, incrastuladu (L), affainau, affariau, impeddulau (N), accativeriau, affainau, fatteriau, affraccongiau (C), affainaddu,  affazzindaddu (S), infaugnatu, indaffaratu, affaccindatu, affaccindaddu (Cs), arramattatu (G) // istare totta die a su tippi-tappa (L) “stare i. per tutto il giorno”; intaffarinàresi (L) “indaffararsi, darsi da fare”

indagare vt. [to investigate, rechercher, indagar, erforschen] indagare, chircare (lat. CIRCARE), fàghere cherta, istigare, iscodrignare, iscudrignare, iscodrignare (cat. escodrinyar; sp. escudriñar), averiguare, avereguare, veriguare (sp. averiguar) (L), abberguare, annariare, chircare, chertorare, aggrucare, iscudrinnare, isormicheddare (N), scudrignai, scuadrignai, scruccullai (cat. escorcollar), scubigliai, ispricuai, ispriculai, spriculai, ispriculittai, spriculittai, speculitzai, speculittai, spreculittai, spricuai, spegulai, furittai, orvettai, averiguai (C), indagà, cumprubà, ischudrugnà (S), indagà, avvilguà, intalgà, spirià, ispirià, spiriacà, ispiriacà (G)

indagatore sm. [investigator, investigateur, indagador, Forscher] averiguadore, chircadore, esperitante, iscudrignadore (L), abberguadore, aggrucadore, chertoradore, chircadore, isormicheddau (N), averiguadori, scudrignadori, scrucculladori, spriculadori, speguladori, scubigliadori, furittadori, troddincu (C), indagadori, ischudrugnadori, cumprubosu, priguntosu (S), indagadori, avvilguadori, intalgadori (G)

indagine sf. [inquiry, investigation, indagación, Forschung] chirca, cherta, indagu m., averiguada (L), abberguadura, abberguonzu m., aggrucadura, chircadura, chirca, cherta, isormicheddonzu m. (N), averiguadura, scruccullu m. (cat. escorcoll), scubìglia (sp. escobilla), scudrignadura, spriculittu m. (C), ischudrugnaddura, ischudrugnu m., indàgina, indàgini (S), avvilguametu m., indagu m., intalgu m. (G)

indarno avv. [in vain, en vain, en vano, vergebens] de badas, debadas (sp. de badas) (LN), dabadas, debadas, debaras, ingrugna (C), indibadda, invanu (S), dibbata, indarru, invanu (G)

indebitamente avv. [unduly, indûment, indebidamente, ungeschuldet] chena lu dèvere, inzustamente (L), chena lu dèpere, inzustamente (N), ingiustamenti (C), indebiddamenti, ingiusthamenti (S), inghjustamenti, abbusivamenti (G)

indebitamento sm. [running into debt, endettement, constitución de deudas, Verschuldung] indepidamentu (LNC), indebiddamentu (S), indibitamentu (G)

indebitare vt. [to involve in debt, endetter, endeudar, mit Schulden belasten] appendulitzare, indepidare, depidare (L), indepidare (N), indepidai, ingepidai, s’attrassai (C), indebiddà (S), indibità (G) // pònnere buffos (L), fà buffi (S) “fare debiti”

indebitato pp. agg. [indebted, endetté, endeudado, mit Schulden belastet] indepidadu (L), indepidau (N), indepidau, attrassau (C), indebiddaddu (S), indibitatu (G)

indebito agg. [undue, indu, indebido, ungeschuldet] non dévidu (L), non dépiu (NC), no dubuddu (S), no diutu, no duutu (G)

indebolimento sm. [enfeeblement, affaiblissement, debilitación, Schwächung] indebilitadura f., istasidura f. (L), ammortighinada f., irdebilitadura f. (N), irdebilitadura f., indebilitamentu, accalamamentu, infracchessimentu (C), indibirimentu (S), sfinimentu, indebbulimentu (G)

indebolire vt. [to enfeeble, affaiblir, debilitar, schwächen] indebilire, indebilittare, istasire (tosc. ant. stasire), istenorare (lat. *EX-TENERARE), illaunire, launire (L), indebilitare, indebilitire, irdebilitare, debilitare, cadicare, irmustrèchere, istremare indrollire, terchinare, tirchinare (N), indebilai, irdebilitai, accalamai, calamai (cat. calima), accolomai, caramai, flacchéssiri, infracchessi, infracchiri, affracchiai, allatzanai, cansai (cat. sp. cansar), allaccanai, caugai, accaugai (C), indiburì, indibirità (S), indebbulì, indebbilità, afficià (G)

indebolito pp. agg. [enfeebled, affaibli, debilitado, geschwächt] indebilitadu, istasidu, istenoradu, illaunidu, launidu (L), indebilitau, indebiliu, irdebilitau, indrolli(d)u, irmustréchiu, istremau, terchinau, tirchinau (N), irdebilitau, accalamau, calamau, infracchéssiu, affracchiau, allatzanau, cansau, allaccanau, caugau, accaugau, accalloffau, ottiu, ammortoxinau (C), indiburiddu, indibiritaddu, attrassattaddu (S), indebbulitu, indebbilitatu, afficiatu (G)

indecente agg. mf. [indecent, indécent, indecente, unanständig] indetzene, ciavaccanu, indeghile (L), indecente, indetzente, istraminciosu (N), indetzenti, malintruessau, scodumau (C), indizzenti (S), indizenti (G)

indecenza sf. [indecency, indécence, indecencia, Unanständigkeit] indetzèntzia, seneviccu m. (L), indecènsia, -èntzia, indetzèntzia (N), indetzèntzia (C), indizzènzia (S), indizènzia (G)

indecifrabile agg. [indeciphrable, indechiffrable, indescifrable, unentzifferbar] malu a cumprèndere (a lèggere) (L), malu a cumprèndere (a lèghere) (N), malu a cumprendi (a liggi) (C), maru a cumprindì (a liggì) (S), malu a cumprindì (a leggì) (G)

indecisione sf. [indecision, indécision, indecisión, Unentschlossenheit] indetzisione, duda (sp. duda)  (LN), duda (C), indizzisioni (SG) // orì e orà (S) “con i.”

indeciso agg. [undecided, indécis, indeciso, unentschlossen] indetzisu, dudosu (sp. dudoso), a su tzotzi-tzotzi, in ballàllara, in cancalleu, in pensus, intrenebbos (L), indetzisu, dudosu (N), dudosu, arreduttosu (C), indizzisu, dubbiosu (S), indeccisu, indizzisu, irrisgioltu, dudosu, in cancalleu (G) // èssere in disattis (L), esse a pidd’e poni (G) “essere i.”; a su pica e pone (N) “indecisamente”

indecoroso agg. [indecorous, indécent, indecoroso, unschicklich] indecorosu (L), indecorosu, irbrigonziu, caricottu (N), scurréggiu (C), indicurosu (S), indicorosu (G)

indefesso agg. [indefatigable, infatigable, infatigable, unermüdlich] malu a istraccare (L), malu a istraccare, neale, mai istraccu (N), mai cansau, mai fadiau, incansàbili (C), maru a isthraccà (S), malu a straccà (G)

indefinibile agg. mf. [indefinable, indéfinissable, indefinible, unbestimmbar] malu a definire, indefinìbile (LN), indefinìbili (C), indefinìbiri (S), indiffinìbbili (G)

indefinito agg. [indefinite, indéfini, indefinido, unbestimmt] indefinidu (L), indefiniu (NC), indifiniddu (S), indiffinitu (G)

indegnamente avv. [unworthily, indignement, indignamente, unwürdig] indignamente (L), indinnamente (N), indignamenti (CS), indignamenti, mincinni (G)

indegnità sf. [unworthiness, indignité, indignidad, Unwürdigkeit] indignidade (L), indinnidade (N), indignidadi (C), indigniddai (S), indignitai (G)

indegno agg. [unworthy, indigne, indigno, unwürdig] indignu (L), indinnu (N), indignu (CSG)

indelebile agg. mf. [indelible, indélébile, indeleble, unauslöschlich] chi non si podet cantzellare, de dura (LN), indelébili, chi non si podit cancellai (C), chi no si po’ ischanzillà (S), chi no si po’ cancillà, malu a cancillà (G)

indelicatamente avv. [indelicately, indélicatement, descortésmente, taktlos] chentza delicadesa, indelicadamente (LN), indilicadamenti (C), indiricaddamenti (S), indilicatamenti (G)

indelicatezza sf. [indelicacy, indélicatesse, descortesía, Taktlosigkeit] indelicadesa (LN), indilicadesa (C), indiricaddèzia (S), disaccattu m. (sp. desacato), maltrattu m. (G)

indelicato agg. [indelicate, indélicat, indelicado, taktlos] indelicadu, ildegadu (L), indelicau (N), indilicau (C), indiricaddu (S), scultesu (G)

indemoniare vi. [to drive mad, rendre démoniaque, endemoniarse, besessen sein] indiaminare, indimoniare, indiaulare, incoglire, ispiridare (L), indemoniare, indiaulare (N), indimoniai, intiaulai, spiridai (C), indimunià, indiaurà, ippuzzinì (S), indimunià, indiaulà, insaltanà (G)

indemoniato pp. agg. [possessed, possédé du démon, endemoniado, besessen] indiaminadu, indimoniadu, indiauladu, incoglidu, ispiridadu, cispru, forasdómine (L), indemoniau, indiaulau, antzillatu (N), indimoniau, intiaulau, spiridau (C), indimuniaddu, indiauraddu, ippuzzaddu, ippuzziniddu (S), indimuniatu, indiaulatu, assaltanatu, insaltanatu, saltanatu, fuglittatu (G)

indenne agg. mf. [undamaged, indemne, indemne, unverletzt] sanu, francu, foras de dannu (L), sanu, sarvu, francu (NC), sanu, sàivvu (S), sanu, salvu (G) // bessìrende francu (LN) “uscirne i.”

indennità sf. [indemnity, indemnisation, indemnización, Entschädigung] indennidade (LN), smèndua (C), indenniddai (S), indennitai (G)

indennizzare vt. [to indemnify, indemniser, indemnizar, entschädigen] indannizare, indennizare, pariare (ant.; lat. PARIARE), apprettare (lat. PRETIUM) (L), indennizare (N), smendai (lat. EMENDARE), pariari (ant.) (C), indennizà (S), indennizà, irrivassi (G)

indennizzo sm. [indemnity, indemnisation, indemnización, Entschädigung] indannizu, indennizu (L), indennizu (NCSG)

indentare vi. [to teethe, faire ses dents, poner los dientes, den Zähen spriessen] pònnere sas dentes (L), indentire (N), poni is dentis (C), punì li denti (SG)

indentro avv. [inwards, endedans, dentro, innen] a intro (lat. INTRO), inintro (LN), a intru (C), a drentu, indrentu (SG) // inintro a sa chistione (LN) “i. all’argomento”

inderogabile agg. mf. [intransgressible, inéluctable, inderogable, unumgänglich] chi non si podet rinviare (LN), chi non si podit rinviai (C), chi no si po’ rimandà (SG)

indescrivibile agg. mf. [indescribable, indescriptible, indescriptible, unbeschreiblic] chi non si podet descrìere (L), chi non si podet descrìvere (N), chi non si podit descriri (C), indischribìbiri (S), malu a descriì (G)

indesiderabile agg. mf. [undesirable, non désirable, indeseable, unerwünscht] de non disizare, disaggradessidu (L),  de non disizare, disaggradéssiu (N), de non disigiai, disaggradéssiu (C), di no disizà, digradissiddu (S), di no disicià, disaggradatu (G)

indesiderato agg. [undesired, non désiré, no deseado, unerwünscht] indisizàbile, non disizadu (L), non disizau (N), non disigiau  (C), no disizaddu (S), indisiciatu (G)

indeterminatezza sf. [indeterminateness, indetermination, indeterminación, Unbestimmtheit] indeterminu m., intzertesa (LN), indistintzione (L), indeterminatzioni, incertesa (C), indeteimminazioni, inzirthèzia (S), inceltesa (G)

indeterminativo agg. [indeterminate, non déterminatif, indeterminado, unbestimmt] indeterminativu (LNC), indeteimminatibu (S), inditilminativu (G)

indeterminato agg. [indeterminate, indéterminé, indeterminado, unstimmt] non fissadu, no istabilidu, impretzisadu (L), non fissau, no istabiliu, impretzisau (N), indeterminau, imprecisau (C), indeteimminaddu, imprizzisaddu (S), inditilminatu, inceltu (G)

indettare vt. [to train, endoctriner, amaestrar, unterweisen] indittare (lat. INDICTARE), inzittare (LN), indittai, ingittai (C), indittà, isthruì (S), istruì, imparà (G)

indi avv. [(from) thence; de là, puis; de allá, después; dann, darauf] pustis (lat. POSTEA), appustis, depustis, poi, posca (lat. POS(T) + QU(I)A), duncas (lat. DUNC + UNQUAM) (LN), a pustis, posca, duncas (C), appoi, poi, dunca (SG)

indiano agg. [Indian, indien, indiano, indisch] indianu // fatt’a pare (L) “in fila i.”; indiana f. (LCG), ciafarcani (C) “tela i. di cotone stampata a colori”; Fai mùtziga surda (C) “Fare l’., il finto tonto”

indiavolato agg. [demoniac, possédé du diable, endiablado, besessen] indiauladu, indimoniadu, indiaminadu, ispiridadu, abbundoradu (L), indiaulau, indemoniau (N), intiaulau, spiridau (C), indimuniaddu, indiauraddu, ippuzziniddu, insalthanaddu (S), indiaulatu, indimuniatu, insaltanatu, saltanatu (G)

indicare vt. [to indicate, indiquer, indicar, zeigen auf] ammustrare, mustrare (lat. MONSTRARE), issinzare, insinzare (it. insegnare o sp. enseñar), indettare, indittare (lat. INDICTARE), indicare (L), indittare, ammustrare, mustrare, indicare (N), addidai, indidai, indittai, ingittai, ammostai indicai, arregulliai (C), indicà, ammusthrà (S), ignittà, inghjttà, indicà (G)

indicativo agg. [indicative, indicatif, indicativo, zeigend] indicativu, indittadore (LN), indicativu, indittadori (C), indicatibu (S), indicativu, ignittadori (G)

indicato pp. agg. [indicated, indiqué, indicado, gezeigt] ammustradu, mustradu, insinzadu, issinzadu, indittadu, indicadu (L), indittau, ammustrau, mustrau, indicau (N), indittau, indidau, ingittau, ammostau (C), indicaddu, ammusthraddu (S), ignittatu, inghjttatu, indicatu (G)

indicatore sm. [indicating, indicateur, indicador, Zeiger] indittadore, ammustradore, mustradore, indicadore (LN), indittadori, ammostadori, indicadori (C), indicadori, ammusthradori (S), ignittadori, indicadori (G)

indicazione sf. [indication, indication, indicación, Zeigen] indittu m., indittadura, ammustrada, ammustradura, mustrada, mustradura, indicassione, indicu m., innettu m., insignu m., insinzada, insinzu m., significu m. (L), indittadura, indittu m., ammustrada, ammustradura, indicassione (N), indittadura, indittu m., ingittadura, ammostadura (C), indicazioni, ammusthraddura (S), ignittu m., inghjttu m., insignu m. (G) // a ingittu (C) “seguendo l’i., chiedendo all’uno e all’altro”

indice/1 sm. anat. [index, index, índice, Zeigefinger] póddighe segundu, su de duos póddighes, didu ammustradore, póddighe ammustradore, ammatzapiogu, man(d)igapane, nialeddu (L), póddiche de mustrare, contadinare, addittu (N), ìndixi, lingipingiadas, didu chi mostrat (C), diddu di lu nasu (S), ditu di lu nasu, ditu di l’oa, ditu contadinà (G)

indice/2 sm. [index, index, índice, Index] ìndice, ìnditze, tàula de lìberu f. (L), ìnditze (N), ìndixi, ìndici (C), ìndizi (S),  ìndizi, ìndici (G)

indicibile agg. mf. [unspeakable, indicible, indecible, unsagbar] de non poder nàrrere (LN), chi non si podit nai (C), chi no si po’ dì, malu a dì (SG)

indietreggiare vi. [to draw back, reculer, retroceder, weichen] torrare insegus (addaesegus, persegus), retiràresi, furriare (L), torrare indaesecus (issecus, insecus, addaesecus, in palas), abbruncare, irmurrare, abboluire (N), torrai agoa, s’arretirai (C), turrà addareddu (indareddu), andà a curindareddu, indarrià, indurrià, furrià (S), cudià, cundilà, furrià, vultà runca (G) // alloidu (L) “indietreggiato”; alloimentu (L) “indietreggiamento”; darrié (S) “voce con cui i carrettieri comandano al cavallo di i.”

indietro avv. [back, en arrière, atrás, zurück] ainsegus, indaesegus (lat. SECUS), addaesegus, assaccoa, persegus, insegus, issegus, a palas, a culinsegus, in coa, a palipissegus, pissegus,  infattu (L), indaesecus, addaesecus, indissecus, insecus, issecus, pussecus, a palas, a culinsesus (N), a coa, agoa, a palas, culassegus, incuadas (C), addareddu, indareddu (S), indaretu (G) // cambadu (L)“rimasto i.”; cambare, istare a còdia (L) “rimanere i.”; incoizare (L), coillai (C) “lasciare i.”; rùere a conchimbesse (L) “cadere con la testa rivolta all’i.”; imbrunchiare (N) “fare tornare i.  le bestie”; palas a secus (N) “all’indietro”; torrai incuadas (C) “tornare i.”; andà a cul’indaretu (G) “fare marcia i.”; Lu ch’esci da bucca no torra ‘ndaretu (prov.-G) “Ciò che esce dalla bocca non torna i.”

indifeso agg. [undefended, sans défense, indefenso, unverteidigt] indifesu, disamparadu (sp. desamparado), isamparadu (L), indifesu, disamparau (N), disamparau (C), indifesu (SG)

indifferente agg. mf. [indifferent, indifférent, indiferente, gleichgültig] indifferente, frittu-frittu, ammasuleri, corisamoridu, irrongasiadu, loru (L), indifferente (N), indifferenti (C), indiffarenti (SG) // no fà mancu ciau; discansassi  (G) “rimanere del tutto i.”

indifferentemente avv. [indifferently, indifféremment,indiferentemente, unterschiedslos] indifferentemente, o una cosa o s’àtera (LN), indifferentementi (C), indiffarentementi (SG)

indifferenza sf. [indifference, indifférence, indiferencia, Gleichgültig] indifferèntzia, lèria, ammasulonzu m. (L), indifferèntzia, ammassulada (N), indifferèntzia, strufuddu m. (C), indiffarènzia (S) indiffarènzia, mal zelu m. (G)

indifferibile agg. mf. [that cannot be defered, inajuournable, improrrogable, unaufschiebbar] chi non si podet rimandare (LN), chi non si podit perlongai (C), chi no si po’ rimandà (S), chi no si po’ trasindì (G)

indìgeno agg. [indigenous, indigène, indígena, eingeboren] de su logu (L), de su locu (N), de su logu (C), di lu loggu (S), di lu locu (G)

indigente agg. mf. [indigent, indigent, indigente, arm] bisonzosu, póveru, mìseru (LN), póberu, mindigu (it. mendico), scarciopinu (it. scalzanibbri - DES II, 391), scrocilitanu, scrociopinu, schirriolu, spillicamba, pillingrinu (C), pòbaru, mìsaru (S), pòaru, mìsaru (G)

indigenza sf. [indigence, indigence, indigencia, Armut] bisonzu m., mendighèntzia, mindighèntzia, mindighia, misèria, poveresa, povertade (LN), mindighèntzia, mendighèntzia, poburesa, poberesa (sp. pobreza) (C), pubarthai, bisognu m. (S), pualtai, puaresa, misaritai (G)

indigestione sf. [indigestion, indigestion, indigestión, Verdauungsstörung] indigestione, impàcciu de istògomo m., faùndia (dal sass. affaùndia “affanno”) (L), indizestione, appastadura, impatzonzu m., cosa de istómacu, postema, allinnadura (i. del bestiame) (N), indigestioni, burgària (C), indigisthioni (S), indicistioni, faundia (G) // appostemare (N) “fare i.”; disimpatzare (N) “liberarsi da una i.”; Sa postema ponet tema (prov.-N) “L’i. procura malessere”

indigesto agg. [indigestible, indigeste, indigesto, unverdaut] indigestu, issambenadu, contomosu (L), indizestu, indizestru, postemosu (N), mastinatzu, mastinaxu, malu a mattiri (C), indigesthu (S), indicestu, indigestu (Cs), malu a dicirì (G)

indignare, -arsi vi. rifl. [to shock, indigner, indignar, entrüsten] indignare, arrabbiare, inchietare, arrealiare (L), indinnare, nechidare (N), inchietai (C), indignà (SG)

indignato pp. agg. [shocked, indigné, indignado, entrüstet] indignadu, arrabbiadu, inchietadu (L), indinnau, nechidau (N) inchietau (C), indignaddu (S), indignatu (G)

indignazione sf. [indignation, indignation, indignación, Entrüstung] arràbbiu m., inchietadura, arrealia, realia (it. rivale + suff. -ia) (L), nechidadura, nechidonzu m. (N), desdeni m. (sp. desdén), spreu m., inchietadura (C), indignazioni (SG)

indimenticabile agg. mf. [unforgettable, inoubliable, inolvidable, unvergesslich] chi non si podet ismentigare (olvidare) (L), chi non si podet irmenticare (N), chi non si podit scaresci (C), chi no si po’ immintiggà (S), malu a sminticà (olvidà) (G)

indipendente agg. mf. [independent, indépendant, independiente, unabhängig] indipendente (LN), indipendenti (C), indipindenti (S), indippindenti (G)

indipendenza sf. [independence, indépendance, independencia, Unabhängigkeit] indipendèntzia (LNC), padroniu m. (L), indipindènzia (S), indippindènzia (G)

indire vt. [to fix, convoquer, publicar, anberaumen] fissare, istabilire (LN), fissai, stabiliri (C), fissà, isthabirì (S), fissà, indicì (G)

indirettamente avv. [indirectly, indirectement, indirectamente, indirekt] indirettamente (L), indirettamente, perlargu, -os (N), indirettamenti (CS), igniriulendi, a igniriulatura (G)

indiretto agg. [indirect, indirect, indirecto, indirekt] indirettu (LNCS), di traessu, toltu  (G)

indirizzare vt. [to address, adresser, enderezar, lenken] indiritzare, indissiare (L), indiritzare (N), indiritzai (C), indirizzà (S), ignittà, indirizzà (G)

indirizzo sm. [address, adresse, señas pl., Adresse] indiritzu, filada f., filuga f., subramanu, subriscrittu (L), indiritzu, adderetzu, supramanu (N), indiritzu, incarreramentu (C), indirizzu (SG)

indisciplina sf. [indiscipline, indiscipline, indisciplina, Undiszipliniertheit] indisciplina (L), indissiprina (N), indisciplina (C), indisciprina (S), indisciplina (G)

indisciplinatezza sf. [indiscipline, indiscipline, indisciplina habitual, Undizipliniertheit] indisciplinadesa, isculiertu m., busùliu m., ghilizu m. (L), indissiprinadesa, baràgliu m., pilisu m.  (N), spartziamentu m., sculumerdu m., trumbuloni m. (C), indisciprinaddèzia (S), disòldini m. (G)

indisciplinato agg. [undisciplined, indiscipliné, indisciplinado, undiszipliniert] indisciplinadu  (L), indissiprinau, discassatu (N), indisciplinau, scurréggiu, arrebellu, basaliscu (C), indisciprinaddu (S), indisciplinatu, ribèstiu (G)

indiscreto agg. [indiscreet, indiscret, indiscreto, indiskret ] indiscretu, illaccadu, miraminculu, mittinculu (L), lindiscretu, accu (N), indiscretu, farrogadori (C), indischretu (S), indiscretu, cugneddu, mittuleddu (G) // illaccàresi (L) “comportarsi in maniera i.”

indiscrezione sf. [indiscretion, indiscrétion, indiscreción, Indiskretion] indiscressione (LN), indiscretzioni (C), indischrizioni (S), indiscrizioni (G)

indiscusso agg. [undiscussed, indiscuté, sin disputa, unbestritten] indiscussu (LN), indiscùtiu (C), no dischutiddu (S), indiscussu (G)

indiscutibile agg. [unquestionable, indiscutable, indiscutible, unbestreitbar] indiscutìbile (LN, indiscutìbili (C), indischutìbiri (S), indiscutìbbili (G)

indispensabile agg. mf. [indispensable, indispensable, indispensable, unentbehrlich] indispensàbile (LN), indispensàbili (C), indipinsàbiri (S), indispinsàbbili, fulzosu (G)

indispettire vt. [to vex, irriter, despechar, ärgern] indispettire, airare, ciccare (it. ciccare), leare cicca, inchietare (L), indispettire, airare, s’attruffare, intziminire, intzimire, arrabbiare, nechidare (N), indispittiri, fai crepai, istrempiai, strempiai (C), indipittì, fà lu crebbu (S), indispittì, addispittà, arrinicà, impuddì, muscà, innarià (G)

indispettito pp. agg. [vexed, irrité, despechado, verärgert] indispettidu, airadu, ciccadu, inchietadu, ischizidu (L), indispettiu, airau, attruffau, intziminiu, intzimiu, arrabbiau, nechidau (N), indispettiu, strempiau, crepau (C), indipittiddu (S), indispittutu, addispittatu, arrinicatu, impudditu, muscatu, innariatu (G)

indisponente agg. mf. [aggravating, indisponible, irritante, ärgerlich] chi indisponet (L), ganamalosu (N), chi indisponit (C), indipunenti (S), indispunenti (G)

indisponenza sf. [dislike, indisponibilité, enojo, Unverfügbarkeit] indisponèntzia (LNC), indipunènzia (S), indispunènzia (G)

indisponibile agg. mf. [indisposable, indisponible, indisponible, unverfügbar] indisponìbile (LN), indisponìbili (C), indipunìbiri (S), indispunìbbili (G)

indisponibilità sf. [undisposability, indisponibilité, indisponibilidad, Unverfügbarkeit] indisponibilidade (LN), indisponibilidadi (C), indipunibiriddai (S), indispunibbilitai (G)

indisporre vt. [to indispose, indisposer, indisponer, verstimmen] indispònnere; disgustare (L)), indispònnere; dirgustare (N), indisponni; spreai (C), indipunì; disghusthà (S), indispunì, discumpunì; disgustà (G)

indisposizione sf. [indisposition, indisposition, indisposición, Unpässlichkeit] indisposissione, acciaccu m. (sp. achaque), incómodu m. (L), indisposissione, malagòstia (N), indispositzioni, acciaccu m., imbrùciu m. (C), indipusizioni (S), indisposizioni, stulbu m., frattu m. (G)

indisposto pp. agg. [indisposed, indisposé, indispuesto, unpässlich] indispostu (LN), indispostu, incimiau, ingiagamau (C), indiposthu (S), indispostu impacchjaddu (Cs) (G) // buluzadu (L) “i. di stomaco”; intzimiau (C) “che si sente i.”

indissolubile agg. mf. [indissoluble, indissoluble, indisoluble, unlösbar] indissolùbile, malu a isòlvere (L), indissolùbile, chi non si podet isòrbere (N), indissolùbili (C), chi no si po’ isciuglì (S), chi no si po’ sciuddì, d’assentu (G)

indissolubilità sf. [indissolubility, indissolubilité, indisolubilidad, Unlösbarkeit] indissolubilidade (LN), indissolubilidadi (C), indissorubiriddai (S), dissulivratura (G)

indistintamente avv. [indistinctly, indistinctement, indistintamente, wahllos] indistintamente (LN), indistintamenti (C), indisthintamenti (S), indistintamenti (G)

indistinto agg. [indistinct, indistingué, indistinto, unterschiedslos] indistintu (LNC), indisthintu (S), indistintu (G)

indistruttibile agg. mf. [indestructible, indestructible, indestructible, unzerstörbar] chi non si podet distrùere (distruire) (LN), non destruìbili (C), indisthruìbiri (S), indistruìbbili, malu a fiaccà (G)

indistruttibilità sf. [indestructibility, indestructibilité, indestructibilidad, Unzerstörbarkeit] indistrussione (LN), indestruidura (C), indisthruibiriddai (S), indistruibbilitai (G)

indisturbato agg. [undisturbed, non dérangé, sin estorbo, ungestört] no istrobbadu, chen’istrobbu (L), no istrobbau (N), non strobbau (C), indisthuibaddu  (S), indistulbatu (G)

indivia sf. bot. (Cichorium endivia) [endive, endive, endibia, Endivie] indìvia, indìria (L), indìvia (N), indìria, indìvia, andìvia (C), indìbia, indìria (S), indìvia (G)

indivia selvatica sf. bot. indìvia areste, indìria areste, iscorzola (it. ant. scariola) (L), indìvia agreste (N), indìvia aresti (C), indìria arestha (S), indìvia aresta (G)

individuale agg. mf. [individual, individuel, individual, individuell] individuale (LN), individuali (C), individuari (S), di lu sugghjettu, passunali (G)

individualmente avv. [individually, individuellement, individualmente, einzeln] individualmente (LN), individualmenti (C), individuaimmenti (S), a la sola, omu par omu (G)

individuare vt. [to individualize, individuer, individuar, individualisieren] individuare, sebestare, divisare (cat. sp. divisar), iscampiare (L), individuare, allampare, semodare, sejare (N), individuai, appubai, scerai (C), individuà, assibisthà (S), alluppà, aucchjà, scindacà  (G)

individuo sm. [individual, individu, individuo, Individuum] indivìduu, cristianu, tom(m)u (ant.; sp. tomo) (LNC), vedu (N),  indivìduu, cristhianu (S), sugghjettu, cristianu (G) // cartzulla (N) “i. di poco conto”; majolu (C) “i. rozzo e poco intelligente; adolescente del contado che veniva accolto nei conventi di Cagliari”

indivisibile agg. mf. [indivisible, indivisible, indivisible, unteilbar] indivisìbile (LN), indivisìbili (C), indibisìbiri (S), indivisóriu, indiisìbbili (G) // istare a s’allorada (L) “essere i.”

indivisibilità sf. [indivisibility, indivisibilité, indivisibilidad, Unteilbarkeit] indivisibilidade (LN), indivisibilidadi (C), indibisibiriddai (S), indiisibbilitai (G)

indiviso agg. [undivided, indivisé, indiviso, ungeteilt] indivisu (LNC), indibisu (S), indiisu, indivisu (G) // Innanti fimis a cumone, posca amus partidu (L) “Prima avevamo i beni i., poi li abbiamo divisi”

indiziare vt. [to make suspect, faire soupçonner, indiciar, belasten] allimbizare, indisciare, indissiare (L), indissiare (N), inditziai, arviai (C), indizzià (S), indizià, suspittà (G)

indiziato pp. agg. [suspect, soupçonné, indiciado, verdächtigt] indisciadu, indissiadu (L), indissiau (N), inditziau, arviau (C), indizziaddu (S), indiziatu, suspittatu (G)

indizio sm [indication, indice, indicio, Zeichen] indìscia f., indìssiu, indìsciu, indittu, seru, berevicu, innéttiu, innettu, annotu, filada f., significu, arràsciu (L), indìssiu (N), indittu, indìtziu, àrviu, arviadura f. (C), indìzziu (S), indìziu, signu, signali, signafficu, ignittu (G) // leare seru (L) “avere degli i.; venire a sapere”

indocile agg. mf. [indocile, indocile, indócil, unfolgsam] reberde (sp. rebelde), rempellu, rimpeddu, areste (lat. AGRESTIS), rude (lat. RUDIS), rebuttante, pittimosu, malésigu (L), reberde, rude, agreste, de mala contumàssia (isterca) (N), arrebellu, pruaxu, arreghesciosu, murvonatzu, scréntili, scinceriosu, scrensciosu (C), rudu, maru a dumà, indumàbiri, rimpeddu (S), ribèstiu, scuntrizzu, irribeddu (G)

indocilire vt. [to make docile, rendre docile, amansar, zähmen] ammasedare, ammasettare (lat. MAN(N)SUETARE), ammultiare, domare (lat. DOMARE) (L), ammasedare, ammeddare, domare (N), ammasedai, ammantzai (C), ammasidà, immasidà (S), ammasidà (G)

indocilità sf. [indocility, indocilité, indocilidad, Unfolgsamkeit] arestùmine m., reberdia, rebellia, reberdidade, rudesa (L), agrestùmene m., mal’isterca, mala contumàssia, reberdia (N), reghèscia, arreghèscia, scréntiu m. (C), aresthumu m., rimpeddadura (S), arestumu m., curina (it. ant. corina) (G)

indolcire vt. [to sweeten, adoucir, endulzar, süssen] indulchire, indurcare (lat. INDULCARE), addurcare (it. ant. addolcare) (L), indurcare, indurcorare (N), indurciai, indurcai, indrucai, immelai (C), induzzà (S), indulcì (G)

indole sf. [nature, naturel, índole, Wesen] ìndula, ìndule, naturale m., iscarpentu m., utta (lat. DUCTA), zenia, cadramància, cadramissa (L), ìndula, isterca, lia, meletu m., naturale m. (N), ìndula, lighettadi, ghigna, naturali m., brei m., bre’ m., breu m. (C), ìnduri, naturari m. (S), miletu m., ingrinu m., ingrina (G) // de bona (mala) utta (L) “di buona (cattiva) i.”; incurata, malincurata (G) “cattiva i.”

indolente agg. mf. [indolent, indolent, indolente, lässig] mandrone, preittiosu, prettiosu, isfainadu (cat. desfeinat), cilindrone (tosc. cilindrone), butterigosu, bratzifaladu, ispossididu (L),  mandrone, preittiosu, preitzosu, cacallenu (N), mandroni, oreri, sfainau, preitzosu, arrelasciau, codolatzu (it. codola) (C), indurenti, mandroni, ibbàiddu, mandrùsgiu (S), mandroni, prizzosu, sdórriu, isdórriu, laldoni, strascinu, fiaccosu, multogghju, capu di maciatu, matriconi, malittu (G)

indolenza sf. [indolence, indolence, indolencia, Lässigkeit] ammandronada, mandronia, preìttia (lat. PIGRITIA) (LN), mandronia, preitza (C), mandrunia, mandrusgiumu m., indurènzia (S), mandrunia, prìzzia, prizzusia, dulènzia, malintragna (Lm) (G)

indolenzimento sm. [numbness, endolorissement, dolor por magullamiento, Gefühllosigkeit] addolimentu, dolimentu, dólima f., dolìmine, doloju, indilighida f., indilighimentu, indolimida f., indolomida f. (L), addolimentu, addoliadura f., addolimorjada f., indolimentu,  abburticamentu, impurjadura f., attunchiadura f. (N), dolimentu, indolimentu, indolamentu, indolorimentu (C), indurinzimentu, indirigghimentu (S), dulìmini, ciacca f., flatta f. (G)

indolenzire vi. [to numb, endolorir, doler, gefühllos werden lassen] addolimare, addolimalzare, indolimare, indolimire, addolire, indolire, indilighire, traulare (lat. *TRAGULARE) (L), addolire, addolimorjare, addozare, abburticare, impurjare, attunchiare (N), addoliri, indilichire, indolentziri, indoliri, indolai, indoloriri (C), induringhì, indurinzì, indiriggà (S), indulinzì, indulumì, addulumì (G)

indolenzito pp. agg. [benumbed, endolori, adolorido, gefühllos] addolidu, addolimadu, addolimalzadu, addolimarzadu, dolimalzosu, indolimadu, indolimalzadu, indolimidu, indolidu, indilighidu, isossadu, trauladu (L), addoliu, addolimorjau, addozau, addolentiu, indilichiu, abburticau, impurjau, attunchiau (N), indoliu, indolau, indoloriu, indorobiu, astilau (C), indurinziddu, indirigghiddu, induringhiddu (S), indulinzitu, indulumitu, addulumitu (G)

indolimento sm. vds. indolenzimento

indolore agg. mf. [painless, indolore, indoloro, schmerzlos] chentza dolore (LN), indolori (C), indurori (S), indulori (G)

indomabile agg. mf. [ungovernable, indomptable, indomable, unbezähmbar] malu a domare (a ammasettare) (LN), malu a domai (C), indumàbiri (S), malu a dumà, ribeddu (G)

indomani sm. [next day, lendemain, el día después, tags darauf] incras (lat. CRAS), die infattu, diffattu (LN), incrasi, dì sighenti (C), indumani, la dì poi, la dì fattu (S), la dì infattu (G) // su diffattu (L) “il giorno dopo, l’i.”

indomito agg. [indomitable, indomptable, indómito, ungezähmt] rude (lat. RUDIS), areste (lat. AGRESTIS), rebelle, rebellu, rempellu (L), rude (N), arrui, orrui, aresti, impurdeddiu (C), rudu, aresthu (S), rudu, ribeddu (G) // impurdeddiri (C) “essere i. come un poledro”; Non lasses su masedu pro s’areste (prov.-L) “Non lasciare il mansueto (= la vita tranquilla) per l’i. (= la vita avventurosa)”

indoramento sm. [gilding, dorage, doradura, Vergoldung] indoramentu (LNC), indoramentu, indauramentu (S), duriamentu, uramentu (G)

indorare vt. [to gild, dorer, dorar, vergolden] indorare, indeorare (L), indaorare, indeorare, indorare (N), indorai (C), indurà, durà, indaurà (S), urà durià, indurà, indurià, irrisciumà a oru (G) // melai sa mexina (C) “i. la pillola”

indorato pp. agg. [gilded, doré, dorado, vergoldet]  indoradu, indeoradu (L), indeorau, indorau (N), indorau (C), indoraddu, indauraddu (S), uratu, duriatu, induratu, induriatu (G)

indoratore sm. [gilder, doreur, dorador, Vergolder] indoradore, indeoradore (L), indoradore (N), indoradori (C), indoradori, indauradori (S), (mastru) uradori, duriadori, induradori, induriadori, mastru uradori (G)

indoratura sf. [gilding, dorure, doradura, Vergoldung] indoradura, indeoradura (L), indoradura, indeorada, indeoronzu m. (N), indoradura, indorau m. (C), indoraddura, doraddura, indauraddura (S), uratura, duriatura (G)

indossare vt. [to put un, endosser, vestir, anziehen] bestire (lat. VESTIRE), inchingiare (i. per la prima volta; lat. ENCAENIARE), ingentzare (ant.) (L), bestire (N), si poni, portai, incingiai (C), indussà, punissi in dossu (S), indussà (G) // incìngiu (C)“detto della prima volta che si indossa un indumento”; zioddimbotti (S) “detto di chi indossa abiti molto ampi”; As incingiau bistimentu nou? Mi sparra! (C) “Indossi forse un abito nuovo? Mi pare!”

indossato pp. agg. [put on, endssé, vestido, angezogen] bestidu, inchingiadu (L), bestiu (N), portau, incingiau (C), indussaddu (S), indussatu (G)

indossatore sm. [model, endosseur, modelo, Mannequin] bestidore (LN), portadori (de bistiris) (C), indussadori (SG)

indosso avv. [on, sur le dos, encima, auf sich] indossu, subra (lat. SUPRA) (L), supra (N), a pitzus, asua, a suba, asuba (C), indossu, innantu (S), innantu, annantu, innantapparu, indossu (G)

indotto pp. agg. [driven, induit, indocto, induziert]  ispintu, conchizadu, cuncordiadu, cunvintu, induidu, tentojadu, untzadu (L), induiu, ispintu, untzau, tzuntzullau (N), cumbintu, indusiu (C), isthiggaddu, intizzaddu, ippintu, cunvintu (S), inducitu, impunzatu, spintu (G)

indovinare vt. [to divine, deviner, adivinar, erraten] addeinare, addevinare, addivinare (cat. endevinar; sp. adevinar), indevinare, indovinare, devinare, indevinzare, indivinare, induvinzare, inzevinare, inzenvinzare, intzertare (cat. encertar), atzertare (sp. acertar), attinare (sp. atinar), intzicchire (it. azzeccare), intzuddare, abbisare, bettare in francu, atzoeddare, istifinzare, azeccare (L), indeinare, indivinare, indovinare, addeinare, deinare, divinare, incertare, intzertare, intzoccare (N), addivinai, divinai, indivinai, indovinai, intinnai, attinai, ingertai, intzertai, intretzai, intzoccai, intzoddai, intzuddai (C), indubinà, induvinà, inzirthà (S), induinà, abbisà, inciltà, azziccà (G) // intzuddada f., -adura f. (L) indovinamento”;  a lu ‘nceltu (G) “tirando ad i.”; ventu o cuccu? (G) “indovina cosa stringo tra le mani?”; Pensa male chi as a indevinare (prov.-L), Pensa a lu maru ch’induvinaré (prov.-S) “Pensa male e indovinerai”; No est a si ndi pesai chitzi, est a intzertai s’ora! (prov.-C) “Poco vale alzarsi presto se non si indovina l’ora giusta!”

indovinato pp. agg. [divined, deviné, adivinado, gelungen] addevinadu, indovinadu, indevinadu, inzevinadu, intzertadu, attinadu, intzicchidu, intzuddadu, abbisadu, azeccadu (L), indovinau, indeinau, deinau, incertau, intzertau (N), indovinau, indivinau, addivinau, intinnau, attinau, ingertau, intzertau, intzoddau, intzuddau (C), indubinaddu, inzirthaddu (S), induinatu, abbisatu, inciltatu, azziccatu (G)

indovinello sm. [riddle, devinette, adivinanza, Rätsel] divinzu, indevinzu, indévinu, indivinzu, induvinzu, istivinzu, istifinzu, intzertu, abbisa-abbisa, prumera f. (probm. it. problema), ingestunu-ingestunu, itescuddu-itescuddu, itescustu-itescustu, intzertunu-intzertunu, itestunu-itestunu (L), intzertu, istifinzu, itestunu-itestunu (N), intzertu, bisa-bisa (C), indubinellu, isthibignu (S), induinellu, abbisa-abbisa, bisa-bisa, cuccuentu (G) // arroma f. (L) “giuoco infant. basato sul risolvere un i.”

indovino sm. [diviner, devin, adivinador, Seher] addevinu, deinu, devinu, indevinu, indovinu, astruligadore, majarzu (lat. MAGIA), intzertadore (L), deinu, indovinu, indovinosu, maghiarju (N), addivinadori, indivinu, indovinadori, indovinu, ingevinadori, intzertadori, intzoddadori, intzuddadori, gregu (lat. GRAECUS) (C),  indubinu, induvinu, magliàgliu, maiàgliu (S), induinu (G) // Si fimis indovinos non fimis mischinos (prov.-L), Cal’è induinu no è mischinu (prov.-G) “Se fossimo i. non saremmo degli infelici”; Papai merda de gregu (C) “Mangiare merda di i.”

indovuto agg. [undue, non dû, indebido, ungeschuldet] non dévidu (L), non dépiu (NC), no dubuddu (S), no diutu (G)

indozzare vt. (affatturare) [to bewitch, ensorceler, embrujar, verzaubern] affatturare, ammajarzare, ammajare, astriare, abberbare (L), ammaghiare, prèndere, istriare, iscùdere a libru, abberbare, ligare a berbos (N), affatturai, imbrusciai, fai bruscerias (fatturas, mazinas), abbrebai, ammainai (C), affatturà, fassi pàbaru (S), affatturà, ammaià, fà maiagliadurii (G)

indozzato pp. agg. [bewitched, ensorcelé, embrujado, verzaubert] affatturadu, ammajarzadu, ammajadu, astriadu, abberbadu (L), ammaghiau, presu, istriau, iscuttu a libru, abberbau (N), affatturau, imbrusciau, abbrebau, ammainau (C), pàbaru, affatturaddu (S), affatturatu, ammaiatu (G)

indubbiamente avv. [surely, indubitablement, indudablemente, zweifellos] chene duda, siguramente (LN), foras de duda, siguramenti (C), fora di dùbbiu, chena faltha (S), a celtu (G)

indubbio agg. [sure, indubitable, indudable, unzweifelhaft] foras de duda (LNC), zerthu (S), celtu, siguru (G)

indubitàbile agg. mf. [indubitable, indubitable, indudable, unbezweifelbar] chi non b’at de dubitare, foras de duda (LN), indubitàbili, foras de duda (C), indubitàbiri (S), indudàbbili, a celtu (G)

indubitato agg. [undoubted, indubitable, indubitado, zweifellos] indudadu, foras de duda (L), indudau, foras de duda (N), indubitau (C), zerthu, sigguru (S), indudatu (G)

indugiare vt. vi. [to defer, retarder, demorar, zögern] bistentare (it. ant. bistentare), istentare (it. stentare), tardare, durittare, accocciàresi, attregare, addajare, baraddàresi, istare a s’allora-allora (illòria-illòria), isteniare, trigare (lat. TRICARE), affilusigare, canzolare, indurare, isviolare (L), istentare, tardare, pirchiare (probm. lat.*PERTRICARE), dudare, trempare, trempinare (N), istentai, stentai, trigai, addasiai, tardai (C), isthintà, tardhà, trattinì (S), stintà, bistintà, istintà, indusgì, indusgià (G) // a su tzotzi-tzotzi (L) “indugiando”;  Chie bistentat troppu non mànigat pische (prov.-L) “Chi troppo indugia non mangia pesce”

indugio sm. [delay, retard, demora, Zögern] bistentu, istentu (it. ant. bistento), bistentada f., istentada f., istentonzu, tardàntzia f., attregu, accocciada f., isténiu, imbaru, attostonu, accodiada f., canzolada f., -adura f., illóriu, induramentu, isviolada f. (L), istentada f., istentu, duda f., ritardu, tardada f. (N), stentu, addàsiu (C), isthèniu, isthentu, ritardhu (S), stentu, bistentu, stintata f., stiniatura f., littranga f. (fig) (G)

indulgente agg. mf. [indulgent, indulgent, indulgente, nachsichtig] indulgente, boniacu, de coro ‘onu (L), indurghente, indurzente, de coro ‘onu, bajulosu, arrampanosu (N), indulgenti, cumpassivu, assaccadori (C), indulgenti (SG)

indulgenza sf. [indulgence, indulgence, indulgencia, Nachsicht] indulgèntzia, indùlghida, bonucoro m., bonesa (L), indurghènzia, indurzèntzia, bonucoro m., bonesa, bajuladura, arrampanadura (N), indulgèntzia (C), indulgènzia (SG) // indulgentziare (L) “annettere i.”; Chie furat a ladru ‘alanzat sas indulgèntzias (prov.-L) “Chi deruba i ladri guadagna le i.”

indulgere vi. [to indulge, être indulgent, tener indulgencia, Nachsicht haben] perdonare (lat. PERDONARE), indùlghere (lat. INDULGERE) (L), indùrghere, perdonare, bajulare (lat. BAIULARE), arrampanare (N), perdonai (C), pardhunà (S), indulgì, indultà (G)

indulto sm. [indult, indult, indulto, Strafnachlass] indultu, cundonu (L), indurtu, cundonu (N), indultu, condonu (C), indultu, indulthu, cundonu (S), indultu, cundonu (G)

indumento sm. [garment, vêtement, indumento, Kleidungsstück] bestire, pignu (lat. PIGNUS), pannamenta f. (lat. PANNUS), trastu (cat. traste; sp. trasto) (L), beste f. (lat. VESTIS), bestire (lat. VESTIRE), pintzu, pinzu (N), bistimenta f., bistiri, arroba f. (i. in generale) (C), roba di dossu f., visthiri, pegnu, affiagnu (S), roba di dossu f., vistimenta f. (G) // amittu (L) “amitto, i.  di lino sacerdotale”; pin(t)zu (N) “i. macchiato del sangue dell’ucciso che si appende dietro la porta di casa per ricordare ai parenti il diritto-dovere della vendetta”; grotzone, orgotte (N) “i. rozzo”; attrozzu (S)“l’insieme degli i.  che servono per infagottarsi (Bazzoni)”

indurimento sm. [hardening, durcissement, endurecimiento, Verhärtung] intostada f., intostamentu, intostigamentu, allinnada f., allinnadura f., appamentadura f., appamentamentu, asserrada f., attauleddada f., atturronada f., -adura f., cumprimida f., -idura f., incarcada f., indurida f., indurimentu, ingrimida f., -idura f. (L), intostada f., intostadura f., intostonzu,  tostonzu, tostesa f., tostighine, durgalesa f., allinnadura f. (N), intostada f., intostamentu, intostigamentu, tostadura f., induressimentu, apperdadura f., atturronada f. (C), intosthiggamentu, appisthunamentu (S), intustamentu, accugghjulamentu, grogghjcura f. (G)

indurire vt. vi. [to harden, endurcir, endurecer, verhärten] intostare (lat. TOSTUS), intostigare, allinnare (lat. LIGNA), incruèschere (sp. encrudecer), atturronare, abbattilare (i. del lino, della lana; lat. QUACTILE x COACTILE), carasare (lat. CHARAXARE), appamentare, asserrare, attauleddare, indurare, indurire, indurissire (L), intostare, intostorare addurgalare, agghiddostrare, allinnare, atturronare (N), intostai, intostigai, induressi (sp. endurecer), indurai, atturronai, apperdai, appisiddiri, appumentai, carasiai (i. del pane), abbiddiritzai, arrostigai (C), intosthiggà, intusthiggà, intusthà, indurì, appisthunà, appisthizunà, appiddriggà, attaurassi, attauriddà, incurriattà (S), intustà, accugghjulà, appitricà, ingrugghjucchì (G) // accarazzà (S) “i. della frutta per troppo sole”; arrabazzunà (S) “i. degli ortaggi”; Comu intosta la tarra cussì lu cori (prov.-G) “Come si indurisce la terra così il cuore”

indurito pp. agg. [hardened, endurci, endurecido, verhärtet] intostadu, intostigadu, allinnadu, incruéschidu, atturronadu, abbattiladu, allilliradu (dicesi del pane), accrabionadu, appamentadu, asserradu, attauleddadu, impeddadu, incorzadu, indurissidu, ingrimidu (L), allinnau, intostau, addurgalau, agghiddostrau, intostorau ( (N), intostau, intostigau, atturronau, apperdau, appisiddiu, carasiau, abbiddiritzau (C), intosthiggaddu, intusthiggaddu, intusthaddu, appisthunaddu, appisthizunaddu, appiddriggaddu, induriddu, arrabazzunaddu, attauriddaddu (S), intustatu, intustaddu (Cs) accugghjulatu, appitricatu, ingrugghjucchitu, grògghjcu, impistidditu (Lm), (G

indurre vt. [to inspire, induire, inducir, bewegen] induire (cat. induir), indùere, adduire (cat. adu(h)ir), cumbìnchere, battire a bordu (a rógliu), conchinare, conchizare (lat. CONCHA “testa”), tentojare, tragliare (L), induire, cumbìnchere, untzare, tzuntzullare (N), indùsiri (sp. inducir), condùlliri, cumbinci (C), induzì, cunvinzì (S), inducì, svultà (G)

industre agg. mf. [indutrious, industrieux, industrioso, betriebsam] industriosu, inzeniosu, faineri (cat. fainer), trabagliadore (L), fatzienneri, industriosu, inzeniosu, traballadore (N); inginnosu, faineri, traballadori (C), fazzindinu, trabagliadori (S), inginiosu, inteltu, faccindosu, uparosu, mastru di tuttu (G)

industria sf. [industry, industrie, industria, Industrie] indùstria, indrùstia (L), indùstria (N), indùstria, paru m. (C), indùsthria (S), indùstria (G) // Su paru furisteri esti unu tiau! (C - Saragat) “L’i. forestiera è una diavoleria!”

industriale agg. mf. [industrial, industriel, industrial, industriell] industriale, indrustiale (L), industriale (N), industriali (C), industhriari (S), industriali (G)

industrializzare vt. [to industrialize, industrialiser, industrializar, industrialisieren] industrializare, indrustializare (L), industrializare (N), industrializai (C), industhriarizà (S), industrializà (G)

industrializzato pp. agg. [industrialized, industrialisé, industrializado, industrialisiert] industrializadu, indrustializadu (L), industrializau (NC), industhriarizaddu (S), industrializatu (G)

industrializzazione sf. [industrialization, industrialisation, industrialización, Industrialisierung] industrializassione, indrustializassione (L), industrializatzione (N), industrializatzioni (C), industhriarizazioni (S), industrializazioni (G)

industriarsi vi. rifl. [to contrive, s’ingénier, industriarse, sich bemühen] industriàresi, arrangiàresi, arrangiutzàresi, inzeniàresi, iscaretzìresi (L), s’inzeniare, s’arranzare, s’ intilliare (N), s’arrangiai, s’inginnai (C), rizirà, razirà, trampisthà, arrangiassi (S), intiltassi, inginiassi, mastrià, agghjustassi, arrangiassi (G)

industrioso agg. [indutrious, industrieux, industrioso, betriebsam] indrustiosu, industriosu, inzeniosu, trabagliadore, faineri (cat. fainer) (L), inzeniosu, intillieri, intilliosu, traballadore (N), inginnosu, faineri, traballadori (C), inzignosu, industhriosu, fazzindinu (S), industriosu (G)

induttivo agg. [inductive, inductif, inductivo, induktiv] induttivu (LNC), induttibu (S), induttivu (G)

induttore sm. [inductor, inducteur, inductor, Erregerwicklung] indusidore (L), induttore (N), indusidori (C), induttori (SG)

induvie, -o sm. ant. (calice del fiore) [flower-cup, calice del fleur, induvia, Kelch] càlighe (lat. CALIX , -ICE) (L), càliche (N), càlici (C), càrizi (S), càliciu (G)

induzione sf. [induction, induction, inducción, Induktion] induida, indussione (L), indussione (N), indusimentu m., indusioni, indutzioni (C), induzioni (SG)

inebetire vi. [to make dull, hébéter, alelar, verdummen lassen] attontare (sp. atontar), bènnere maccu, isventiare (lat. VENTUS), abbuccalottare, buccalottare (L), attolondrare (sp. atolondrar), attontare, irbentiare, abballalloare (N), abbentai, attontai, attolondrai (C), isthantarà, ischabizzurà, dibintà maccu (S), svintià, svappià (G)

inebetito pp. agg. [dull, hébété, alelado, benommen] attontadu, maccu (lat. MACCUS), isventiadu, abbuccalottadu (L), attolondrau, attontau, irbentiau, abbabballoccau (N), abbentau, attontau, attolondrau, arrellocau, immadeddau (C), isthantaraddu, ischabizzuraddu, maccu, isgimpru (cat. ximple) (S), svintiatu, svappiatu, intumbitu, allucchitu, maccu (G)

inebriamento sm. [inebriation, enivrement, embriaguez, Berauschen] imbriagadura f. (L), imbriacadura f. (N), imbriagadura f.(C), imbriaggaddura f. (S), imbriacatura f., innariamentu  (G)

inebriante p. pres. agg. mf. [inebriant, enivrant, embriagador, berauschend] imbriagadore (L), imbriacadore (N), imbriagadori (C), imbriaggadori (S), imbriacadori, innariadori (G)

inebriare vt. [to inebriate, enivrer, embriagar, berauschen] imbriagare (lat. EBRIACARE) (L), imbriacare (N), imbriagai, sbeliai, scallentai (fig.) (C), imbriaggà (S), imbriacà, innarià (G)

inebriato pp. agg. [inebriated, enivré, embriagado, berauscht] imbriagadu (L), imbriacau (N), imbriagau, sbeliau, scallentau (C), imbriaggaddu (S), imbriacatu, innariatu (G)

ineccepibile agg. mf. [unexceptionable, irrépréhensible, irreprensible, tadellos] chi non b’at nudda de nàrrere, comente si toccat (LN), chi non b’at nudda de nai (C), chi no v’è nudda di dì (S), palfettu, a filu (G)

inedia sf. [starvation, inanition, inedia, Fasten] deunzu m. (lat. JEJUNIUM), fàdigu m. (lat. FATICARE), isteniadura (L), zeunu m., ispioncu m., istincadura (N), fadigu m., arrosciu m., arroscimentu m. (C), fàdiggu m. (S), fàticu m., dulol di cori m. (G)

inedito agg. [inedited, inédit, inédito, unveröffentlicht] no imprentadu (L), no istampau, non prubbicau (N), no imprentau, non stampau (C), no isthampaddu, no imprentaddu (S), no stampatu (G)

ineducato agg. [impolite, impoli, ineducado, unerzogen] maleducadu, malalluttrinidu, malalluttrinadu, malammodidu (L), maleducau, malechischiau, malincrinau, isprotzediu (N), scurréggiu, majolu (lat. MAIALIS) (C), ineducaddu, maraducaddu (S), maladuccatu, malammannatu (G)

ineffabile agg. [ineffable, ineffable, inefable, unsagbar] chi non si podet contare (nàrrere) (LN), chi non si podit contai (C), chi no si po’ raccuntà (S), inaffàbbili (G)

inefficace agg. [ineffective, inefficace, ineficaz, unwirksam] chen’effettu, bonu a nudda, vanu (L), innùtile, banu, chentz’effettu, de badas (N), inefficaci (C), inùtiri, vanu, bonu a nudda (S), innùttili, vanu, chena pruvettu (G)

inefficacia sf. [ineffectiveness, inefficacité, ineficacia, Unwirksamkeit] inutilidade, vanesa (L), innutilidade, banesa (N), inutilidadi, inefficàcia (C), inutiriddai, vanèzia (S), innuttilitai (G)

inefficiente agg. [inefficient, non efficient, ineficiente, nicht leistungsfähig] chi non giuat a nudda, chen’effettu, bonu a nudda (L), chentz’effettu, chi non balet (N), inefficenti (C), chi no vari, bonu a nudda (S), inettu, chi no vali (G)

inefficienza sf. [inefficience, inefficacité, ineficiencia, Leistungsunfähigkeit] mancàntzia d’effettu (LN), inefficèntzia (C), mancànzia d’effettu (S), inettitù (G)

ineguaglianza sf. [inequality, inégalité, desigualdad, Ungleichheit] disugualidade, disugualàntzia, diversidade (L), disugualidade, divressidade (N), diversidadi, differèntzia, dissimbillàntzia (C), dibessiddai, diffarènzia (S), diessitai, diffarènzia (G)

ineguale agg. mf [unlike, inégal, desigual, ungleich] disuguale, diversu, non che pare (L), disuguale, divressu (N), disaguali, faisinu, schécciu (C), disuguari, dibessu (S), diffarenti, diessu, dissumiddenti (G)

inelegante agg. mf. [inelegant, inélégant, inelegante, unelegant] no elegante, grussulanu (LN), ineleganti, scuncordau, malibestiu (C), no ariganti (S), trampasginoni (G)

ineleganza sf. [inelegance, inélégance, inelegancia, Mangel] mancàntzia d’elegàntzia (LN), inelegàntzia, disagghindadura (C), mancàntzia d’arigànzia (S), senza galania (G)

ineluttabile agg. mf. [ineluctable, inéluctable, ineluctable, unabwendbar] chi non si podet vittire (cuntrastare) (L), chi non si podet evitare (cuntrastare) (N), inevitàbili (C), inevitàbiri (S), chi no si po’ discansà (G)

inenarrabile agg. mf. [unutterable, inénarrable, inenarrable, unsagbar] chi non si podet contare (LN), chi non si podit contai (C), chi no si po’ cuntà (dì) (SG)

inequivocabile agg. mf. [unequivocal, indéniable, inequívoco, unzweideutig] chi non si podet cunfùndere (L), de non cuffùndere (N), chi non si podit cunfundi (C), chi no si po’ cunfundì (SG) 

inerente agg, mf. [inherent, inhérent, inherente, anhaftend] chi riguardat, unidu, ligadu (L), chi riguardat, uniu, ligau, accumentau (N), inerenti, uniu (C), uniddu, liaddu (S), chi rigalda, aunitu, liatu (G) // tzuffare (N) “essere i. ad un discorso”

inerenza sf. [inherence, inhérence, inherencia, Anhaften] attaccamentu m., ligadura (L), ligadura, unidura, accumentu m. (N), attaccadura, ligadura, aderèntzia (C), attaccamentu m., liaddura (S), attaccamentu m., liatura, rifirimentu m. (G)

inerme agg. mf. [unarmed, sans armes, desarmado, unbewaffnet] disarmadu, isentu (it. esente o cat. sp. exento) (L), disarmau (N), disarmau, disamparau (sp. desamparado) (C), disaimmaddu (S), disalmatu (G)

inerpicarsi vi. rifl. [to clamber up. grimper, trepar, klettern] altzare, pigare (lat. PICARE) (L), artziare, s’appilicare, apperriccare, apperrinzare, s’appiligonare, atzumentare, picare (N), s’appicculai, appuddilai, attruddai, artziai, pigai (C), azzà, appiccarinassi (S), alzà, appicchiriddassi,  arrampicassi, impuntirinassi, impuntichinassi (G)

inerte agg. mf. [inert, inerte, inerte, ruhend] isfainadu (cat. desfeinat), preittiosu, mandrone (L), mandrone, preittiosu, chinertu, chisineri, pasau (N), sfainau, preitzosu, mandroni (C), mandroni, pasaddu, ammassuraddu, iffainaddu (S), felmu, prizzosu, mandroni, fiaccosu (G)

inerzia sf. [inertness, inertie, inercia, Ruhe] mandronia, preìttia (lat. PIGRITIA) (LN), mandronia, preìtza, calamàndria, reposu m. (C), mandrunia, reposu m. (S), mandrunia, prìzzia, assentu m. (G)

inesattezza sf. [inexactness, inexactitude, inexactitud, Ungenauigkeit] impretzisione, inesattesa (LN), imprecisioni, inesattesa (C), inesattèzia (S), inesattesa, falta (cat. sp. falta) (G)

inesatto agg. [inexact, inexact, inexacto, ungenau] impretzisu, inesattu (LN), imprecisu, inesattu, non coberau (C), ibbagliaddu, imprizzisu (S), inesattu, imprizzisu, faltosu (G)

inesaudito agg. [not granted, inexaucé, atendido, unerhört] no intesu, no accuntentadu, no accansadu (L), no intesu, no accuntentau (N), disappagnau C), no intesu, no accuntintaddu (S), no accansatu, no intesu, no cuntintatu (G)

inesauribile agg. mf. [inexhaustible, inépuisable, inagotable, unerschöpflich] chi non finit mai (LNC), inesaurìbiri, chi no si po’ cunsumì (S), chena fini, chena fundu, chi no si po’ agabbà (G)

ineseguìbile agg. mf. [iecutanexble, inexécutable, inexequible, unausführbar] chi non si podet fàghere (L), chi non si podet fàchere (N), chi non si podit fai (C), chi no si po’ fà (SG)

inesigibile agg. mf. [not due, inexigible, inexigible, uneinbringlich] chi non si podet incasciare (L), chi non si podet incassare (N), incoberàbili, chi non si podit incasciai (coberai) (C), inesigìbiri, chi no si po’ incascià (S), chi no si po’ incassà (G)

inesistente agg. mf. [inexistent, inexistant, inexistente, nicht bestehend] inesistente, chi non esistit (LN), inesistenti (C), inesisthenti (S), insussistenti (G)

inesistenza sf. [inexistence, inexistence, inexistencia, Nichtbestehen] inesistèntzia (LNC), inesisthènzia (S), insussistènzia (G)

inesorabile agg. mf. [inexorable, inexorable, inexorable, unerbittlich] inesoràbile, chentza coro, crudele (LN), inesoràbili (C), inesoràbiri (S), accanitu, malu a calmà, malu a cummuì (G)

inesorabilmente avv. [inexorably, inexorablement, inexorablemente, unerbittlich] inesorabilmente (LN), inesorabilmenti (C), inesorabiimmenti (S), accanitamenti (G)

inesperienza sf. [inexperience, inexpérience, inexperiencia, Unerfahrenheit] inisperièntzia (LN), inesperièntzia (C), inippiriènzia (S), inispiriènzia (G)

inesperto agg. [inexpert, inexpérimenté, inexperto, unerfahren] pagu pràtigu, manimùrchina (L), pacu pràticu (N), sentza pràtica (C), chena ippiriènzia (S), di poca spirienzia, chjappinu (G)

inesplicabile agg. mf. [inexplicable, inexplicable, inexplicable, unerklärlich]  chi non si podet ispiegare (LN), chi non si podit spricai, discumpréndiu (C), chi no si po’ ippiegà (S), malu a splicà (G)

inesplorato agg. [unexplored, inexploré, inexplorado, unerforscht] no esploradu (L), no isprorau (N), non sprorau (spriculau) (C), no ippruraddu (S), no espluratu, vìglini (G)

inespressivo agg. [inexpressive, inexpressif, inexpresivo, ausdruckslos] chi non narat nudda (L), chi non narat nudda, isarbuliu (N), no espressivu (C), chi no dizi nudda (S), chi no dici nudda, smoltu (G)

inespresso pp. agg. [unexpressed, non exprès, no expresado, nicht ausgedrückt] non nadu (L), non nau (NC), no dittu (S), zilatu (G)

inesprimibile agg. mf. [inexpresssible, inexprimable, inexpresable, unausdrückbar] chi non si resessit a nàrrere (a contare ) (LN), inesprimìbili (C), inipprimìbiri, chi no si po’ dì (S), malu a splicà (G)

inespugnabile agg. mf. [inexpugnable, inexpugnable, inexpugnable, uneinnehmbar] chi non si resessit a bìnchere (a concuistare) (LN), chi non si renescit a binci (C), chi no si po’ cunchisthà (occupà) (S), malu a piddà (a vincì) (G)

inestimabile agg. mf. [inestimable, inestimable, inestimable, unschätzbar] chi non si podet istimare (L), chi non si podet istimare, debodau (N), chi non si podit stimai (C), inisthimàbiri, chi no si po’ isthimà (S), chena présgiu, di costu mannu (G)

inestirpabile agg. mf. [ineradicable, inextirpable, inextirpable, unausrottbar] chi non si podet irraighinare (L), chi non si podet irradichinare (istrattòddere) (N), chi non si podit srexinai (C), chi no si po’ irradizinà (ippidighinà) (S), chi no si po’ stilpà (sraicà), malu a stilpà (G)

inestricabile agg. mf. [inextricable, inextricable, inextricable, unentwirrbar] chi non si podet isvoligare (L), chi non si podet irbojare (irbolicare, isperpeddare) (N), chi non si podit sboddicai (C), chi no si po’ ibburiggà (S), malu a sciuddì,  malu a sbulicà (G)

inettamente avv. [unaptly, ineptement, ineptamente, untüchtig] chena capatzidade, bambamente (L), chentza capassidade, bambamente (N), chena capacidadi (C), chena capazziddai (S), chena capacitai (G)

inettitudine sf. [unaptness, ineptie, ineptitud, Untüchtigkeit] incapatzidade, innangarùmine m., isentùmine m., isgadolciùmine m. (L), incapassidade, mancàntzia de compostura (de ghettu, de gabbale) (N), incapacidadi (C), incapazziddai, casthigùmmini m., casthigummu m. (S), incapicitai, inettitù (G)

inetto agg. [unapt, inapte, inepto, untüchtig] incapatze, ijente, isente, isentu (it. esente), indelvesu, innangaradu, néssiu (sp. necio), isgadólciu (it. catorcio), isbrittiadu, isbittriadu, isvessiadu, isvìvidu, isvrittiadu, mancàzile, semadu, bonu a nudda (L), incapassu, de pacu gabbale, mannu de badas, bonannudda, cartzellette, isentu (N), incapatzi, cacatuppas, cagantinas, bonu a nudda, fattu e lassau (C), incapazzi, isthruddaddu, inàbiri, minghinu (S), incapazzu, bonu a nudda, capu di maciatu, inettu, schjappinu (Lm) (G)

inevaso agg. [outstanding, non expédié, no despachado, unerledigt] non dispacciadu, non fattu (L), no irbrigau (N), non disgaggiau, no isbrigau (C), no dipacciaddu, no fattu (S), no evasu (G)

inevitabile agg. mf. [inevitable, inévitable, inevitable, unvermeidlich] chi non si podet vittire (L), chi non si podet evitare (istrabiare) (N), inevitàbili (C), inevitàbiri (S), chi no si po’ evittà (discansà), malu a evittà (a discansà) (G)

inezia sf. [trifle, bagatelle, inepcia, Kleinigkeit] inètzia, bagattella, friolera, fiolera, violera (sp. friolera), buzera, ignagnaria, gnegneria (sp. neñería), repisu m. (sp. repiso), avvrinzada (L), innètzia, ambuzu m., bagattella, friolera, minnesia, minnisia, mendisia, métrina, taliesche m., velluncu m. (N), minudèntzia (cat. sp. menudencias), buggeria (cat. bogería), bùzerra (tosc. bùggera), nigneria, picchinninniu m. (C), cioccò m., cosaredda, cosa di  nudda, bazècura (S), fiulera, cusedda, gnìc(c)ula, gnic(c)uledda (Lm), pileddu m., pilimeddu m., piloti m. pl. (Cs) (G) // bàliri una bùzerra (C) “valere una i.”

infacondia sf. [ineloquence, manque de faconde, falta de elocuencia, nicht Redegabe]  ignoràntzia, incapatzidade (L), innoràntzia, incapassidade (N), ignoràntzia, incapacidadi (C), ignorànzia, incapazziddai (S), ignurànzia, incapizzitai (G)

infacondo agg. [ineloquent, sans faconde, infacundo, unberedt] ignorante, de pagas paràulas (L), innorante, de pacas paràgulas, ribu mudu (fig.) (N), infacundu, bonu a nudda, fattu e lassau, de pagus fueddus (C), ignoranti, incapazzi, di pogghi paràuri (S), ignuranti, incapazzu (G)

infagottamento sm. [wrapping, fagotement, envolvimiento, Einpacken] infagottada f., -adura f., infagottamentu, imboligamentu (L), infagottamentu (N), affangottamentu, affangottadura f. (C), infaguttamentu (S), affurramentu, incaltamentu (G)

infagottare vt. [to wrap up, fagoter, envolver, zu einem Bündel zusammenpacken]  infagottare, imboligare (lat. *INVOLICARE o cat. embolicar) (L), infagottare, imbolicare (N), affangottai (C), infaguttà, imburiggà (S), affurrà, incaltà, imbulià (G)

infagottato pp. agg. [wrapped up, fagoté, envuelto, eingepackt] infagottadu, imboligadu (L), infagottau, imbolicau (N), affangottau (C), infaguttaddu, imburiggaddu (S), affurratu, incaltatu, imbuliatu (G)

infallibile agg. mf. [infallible, infaillible, infalible, unfehlbar] infaddìbile, chi non podet faddire (LN), infallìbili (C), infallìbiri (S), infaddìbbili (G)

infallibilità sf. [infallibility, infaillibilité, infalibilidad, Unfehlbarkeit] infaddibilidade (LN), infallibilidadi (C), infallibiriddai (S), infaddibbilitai (G)

infallibilmente avv. [infallibly, infailliblement, infaliblemente, unfehlbar] chena falta (L), chentza farta (N), infallibilmenti (C), chena faltha (S), a celtu, chena falta (G)

infamante agg. mf. [defamatory, infamant, infamante, entehrend] isfamadore, disfamadore, infamadore (L), infarmatorju, irfamiante, irfamiadore (N), sfamanti, disfamanti, disdorosu, affrentosu (sp. afrentoso), aggraviosu (C), infamanti, diffamanti (S), disfamanti (G)

infamare vt. [to defame, rendre infâme, infamar, mit Schmach bedecken] disfamare, infamare, infamiare, isfamare (L), irfamiare, iffamiare, dirfamare (N), sfamai, disfamai, infamai, scandulai, tragaggiai (C), infamà, diffamà (S), sfamà, disfamà, infamà (G)

infamatore sm. [defamatory, diffamateur, infamador, Verleumder] isfamadore, disfamadore, infamadore (L), irfamiadore, iffamiadore, dirfamadore (N), sfamadori, disfamadori, infamadori, fogoneri (C), infamadori, diffamadori (S), sfamadori, disfamadori, infamadori (G)

infame agg. mf. [ill-famed, infâme, infame, schändlich] infame, disdorosu, affrentosu (sp. afrentoso) (L), infame, infamiante, issellerau (N), infami, affrentosu, aggraviosu, vituperiosu (C), infami (SG)

infamia sf. [infamy, infamie, infamia, Schmach] disfama, infama, infàmia, infamidade, disdoru m. (it. ant. disdoro o sp. desdoro), birgonza, affrenta (sp. afrenta), cavanile m. (L), infàmia, dirfama, cavanile m. (N), disfama, disdoru m., aggràviu m., bregùngia (C), infamiddai, zàntara (S), infamitai, disdoru m. (G)

infangamento sm. [muddiness, éclaboussement, enfangamiento, mit Kot Beschmutzung] alludamentu, illudriamentu, illudradura f., illudramentu, illudriada f.,abburrigamentu, ammoddaccada f. (L), illudradura f., illudramentu, illudriamentu, illudratzadura f., angu (N), alludamentu, infangamentu (C), infangamentu (S), infangamentu, zaccaddamentu (G)

infangare vt. [to muddy, crotter, enfangar, mit Kot beschmutzen] alludare, alludrare, illudriare, illudrare, illudrieddare, abburrare, abburrigare (sp. embarrar), ammoddaccare, ammoddoccare (L), illudrare, illudriare, illutriare, illudratzare (N), alludai, affoxai, abbenatzai, allurdigai, illurdagai, imbenatzai, infangai (C), infangà, imbruttà di lozzu (S), infangà, affangassi (Cs), zaccaddà, inzabattà (G) // fàghere a belaelasche (L) “fare a pantano, i.”

infangato pp. agg. [muddy, crotté, enfangado, mit Kot beschmutzt] alludadu, illudriadu, illudradu, abburradu, abburrigadu, ammoddaccadu, ammoddoccadu (L), illudrau, illudriau, illudratzau, imbuludrau, ludrighinau ( (N), alludau, affoxau, abbenatzau, infangau, ludragau (C), infangaddu, imbruttaddu di lozzu (S), infangatu, zaccaddatu, zaccaddunatu, inzabattatu, inzabattu (G)

infante sm. [infant, enfant, infante, Kind] pitzinneddu, criadura f., infante (sp. infante) (L), pitzinnu, pitzoccu, mutzu (it. mozzo), mutzanu, criu (sp. crío) (N), pipieddu, criatura f. (C), criaddura f., piccinneddu (S), isteddu, alleu (G)

infanticida sm. [infanticide, infanticide, infanticida, Kindesmörder] mortore de pitzinnos (LN), boccipipius (C), assassinu di criadduri (S), assassinu di steddi (G)

infantile agg. mf. [infantile, enfantin, infantil, kindlich] de pitzinnos, de criaduras, criadurinu (LN), de pipius, pipiescu (C), infantiri, di criadduri (S), di steddi (G)

infantilismo sm. [infantilism, infantilisme, infantilismo, Kindlichkeit] pitzinnùmine (LN), infantilismu, pipialla f. (C), criaddurumu (S), criaturumu (G)

infanzia sf. [infancy, enfance, infancia, Kindheit] pitzinnia (L), pitzinnia, crialla (N), pipiesa, piccinnia, piccinnesa, pipialla (C), pizzinnia (S), infànzia, minuria (G)

infarcire vt. [to stuff, fercir, embutir, farcieren] imbuttire, improdare, piènnere, infertzire, isfertzire (L), imbuttire, prenare (tosc. pienare), prènnere, issaccare (N), fartziri (cat. farcir), infarciri, preni, imbuttiri (C), infizzì, imbuttì, pianà (S), imbuttì, piinà (G)

infarcito pp. agg. [stuffed, farci, embutido, farcieret] imbuttidu, improdadu, isfertzidu, pienu (L), imbuttiu, prenau, prenu, issaccau (N), fartziu, prenu, imbuttiu, intippiu (C), infizziddu, imbuttiddu, pianaddu (S), imbuttitu, imbuttiddu (Cs), piinatu (G)

infarcitura sf. [stuffing, farcissure, embutidura, Farcieren] imbuttidura, improdada, improdu m.,  isfertzida, -idura, pienadura (L), imbuttidura, prenadura, issaccadura (N), fartzidura, imbuttidura, intippidura (C), infizziddura, imbuttiddura, pianaddura (S), imbuttitura, piinatura (G)

infardare vt. [to paint, farder, afeitarse con coloretes, schminken] imbellettare (LN), imbellettai, alluxentai (C), imbillittà (S), truccà (G)

infardellare vt. [to bundle up, fagoter, enfardelar, zusammenpacken] infagottare (L), infagottare, abbardellare (N), infagottai, affangottai (C), infaguttà, imburiggà (S), affurrà, imbulià (G)

infarinare vt. [to flour, enfariner, enharinar, mit Mehl bestreuen] infarinare, impoddare, impoddinare (L), infarinare, simbulare (N), infarinai, simbulai (C), infarinà, impuddinà (S), infarinà (S) // Cal’anda a mulinu s’infarinigghja (prov.-G) “Chi va al mulino s’infarina”

infarinato pp. agg. [floured, enfariné, enharinado, mit Mehl bestreut] infarinadu (L), infarinau, poddinosu (N), infarinau (C), infarinaddu (S), infarinatu (G)

infarinatura sf. [flouring, saupoudrage de farine, empolvoramiento, Bestreuung] infarinadura (LNC), infarinaddura (S), infarinatura (G)

infarto sm. med. [infarct, infarctus, infarto, Infarkt] gutta f. (it. gotta), infartu, issultu, paràlisi f. (L), gutta f., puntore, antrecoro, santrecoro (N), antecoru (it. ant. anticuore), puntori (C), insulthu a lu cori, còipu a lu cori, gutta f., ràiu (S), unza di sangu f., gutta f., autta f., anciulia f. (G)

infastidire vt. [to annoy, ennuyer, fastidiar, belästigen] affastizare, infadare (sp. enfadar), isfadare, infastizare, fastidiare, fastizare, anneare, mattanare (it. mattana), ammattanare, cascaviare, coscoviare, agghejare, aggheriare, aggioròschere, mascare (ant.), attuttinare, inzerrare, apporreare (sp. ant. aporrar), amminare, ammoniare, ammuinare (sp. amohinar), ammunestare, appiare, batostare, busigare, distragare, genare, ismameddare, pertojare, appurire, appurare (cat. sp. apurar), attediare (= it.), aggiorridare, aggenare, degogliare (cat. degollar), infestare (lat. INFESTARE), aggiostrare (it. ant. aggiostrare), istecculare (it. ostacolare), tambeddare, annaentare, innaentare, iscozonare, attoloccare, imbromare (ant; sp. ant. embromar), battariare, innennerare, acchidìresi (L), irfadare, astizare, fastizare, irfadèschere, iffatare, arròschere, orròschere (lat. OBHORRESCERE), tziricare, imbromare, appispinire, mattanare, ammattanare, appistichinzare, apporroare (N), affastidiai, infadai, innischitzai, nischitzai, annischitzai, anneriai, arrosci, mattanai, ammatzoccai, pibincai, genai, malifestai, scallonai, sciringai (C), infaddà, infasthizà, ammattanà, isthragà, muristhà, rumpì la mazza (S), ammuinà, attidià, infadà, ingravussà, mattanà, allollià, strubbà, cascavià (G) // infadadittu, isfadadittu (L) “che si infastidisce facilmente”

infastidito pp. agg. [annoyed, ennuyé, fastidiado, verärgert] infadadu, anneadu, mattanadu, incréschidu, cascaviadu, annaentadu, innaentadu, arraunzadu, agghejadu, aggheriadu, aggiostradu, apporreadu, appuridu, ammuinadu, genadu, imbromadu, iscozonadu, isfadadu, pertojadu (L), fastizau, irfadau, irfadéschiu, astizau, imbromau, orróschiu, tziricau, appispiniu, mattanau, ammattanau, ammatzoccau, appistichinzau (N), nischitzau, annischitzau, anneriau, arrósciu, mattanau, infadau, ammatzoccau, pibincau, genau, scallonau, sciringau, axiau, anneriau, scuncolodau, infastidiu (C), infaddaddu, infasthizaddu, isthragaddu, muristhaddu (S), ammuinatu, attidiatu, infadatu, impultunatu, intriscatu, mattanatu, allolliatu, strubbatu, cascaviatu (G)

infaticabile agg. mf. [indefatigable, infatigable, incansable, unermüdlich] chi non s’istraccat mai (LN), mai cansau (C), chi no s’isthracca mai (S), chi no si stracca mai (G)

infatti cong. [in fact, en effet, en efecto, in der Tat] infattis, defattu, difattis, enimis (ant.; lat. ENIM), iteu (lat. QUID DEU) (L), iffattis, infattis, difattis (N), infattis, infattus, deveras (sp. de veras) (C), difatti, appuntu, giusthappuntu (S), infatti, diffatti, tambè (cat. també) (G)

infatuare vt. [to infatuate, enticher, infatuar, begeistern] ammacchiare, abbaraddare, abbebbereccare (probm. sp. embelecar), accisare (sp. hechizar) ((L), alluscare, alleriare, abbareddare, abbebbereccare, imbirdiolare (N), eccisai, ammazinai, sbeliai (cat. desvettlar; sp. desvelar), scallentai (C), ammacchià, abbangarà, accisà (S), inciculià, inganà, piddà una cotta (G)

infatuato pp. agg. [infatuated, entiché, infatuado, begeistert] ammacchiadu, abbaraddadu, abbebbereccadu, accisadu (L), alluscau, alleriau, abbaraddau, abbebbereccau, imbirdiolau, toccau de libbra (N), eccisau, ammazinau, sbeliau, scallentau, appegau (C), ammacchiaddu, abbangaraddu, accisaddu (S), inciculiatu, inganatu (G)

infatuazione sf. [infatuation, engouement, infatuación, Schwärmerei] ammàcchiu m., abbaraddu m., abbebbereccadura, accisu m. (sp. hechizo), acciseria, incollimentu m. (L), lusca, allerju m., abbaraddu m., allorju m., bebberecches m. pl., birdiolos m. pl. (N), eccisu m., incantu m., ammàinu m., ammazinamentu m., mazina (C), ammàcchiu m., accisu m. (S), inciculiatura, cotta, passioni (G)

infaustamente avv. [inauspiciously, funestement, infaustamente, unglückselig] tristemente, infelitzemente, disdicciadamente (LN), tristementi, disdicciadamenti (C), diffurthunaddamenti (S), disdicciosamenti, tristementi (G)

infausto agg. [inauspicious, funeste, infausto, unglückselig] tristu, infelitze, disdicciadu (sp. desdichado), bisestru (L), tristu, disditzosu, dirditzau (N), tristu, disditziau, disdicciau, disdicciosu (C), diffurthunaddu, tristhu (S), tristu, disdicciatu (G)

infecondo agg. [barren, infécond, infecundo, unfruchtbar] istérile, àrridu, ghiju (L), istérile, àrridu (N), tuvudu (C), isthériri (S), fruscu, siccacinu (G) // lunàdiga f. (LC), lunàdica f. (N) “i. a periodi, a lune”

infedele agg. mf. [faithless, infidèle, infiel, untreu] infidele, chene fide, incaniadu (L), chentza fide, infidele (N), infieli, infideli (C), infideri, ischunfidaddu (S), infideli (G)

infedelmente avv. [faithlessly, infidèlement, infielmente, untreu] infidelmente, chentza fide (L), chentza fide (N), infidelmenti (C), chena fedi (SG)

infedeltà sf. [infidelity, infidélité, infidelidad, Treulosigkeit] infidelidade, traittoria (L), infidelidade, traittoriu m. (N), infidelidadi (C), infideriddai (S), infidelitai, infidaltai, malfidi (G)

infederare vt. [to put in the pillow-case, mettre dans sa taie, enfundar, verbünden] pònnere su cabidale intro s’afforru, afforrare (L), incussinerare, pònnere in sa cussinera (in sa fòdera) (N), poni su cabidali in sa cuscinera (C), punì i’ lu cabbiddari (i’ la cabbiddarera) (S), punì ill’afforru (G)

infelice agg. [unhappy, malheureux, infeliz, unglücklich] infelitze, disdicciadu (sp. desdichado), iscuru (lat. OBSCURUS), mischinu, amargurosu, coltzu, isgianadu (L), infelice, infelitze, dirditzau, iscuru, irgianau (N), disdicciau, càdamu, scuru, scureddu (C), infirizzi (S), infilizi (G)

infelicemente avv. [unhappily, malheureusement, infelizmente, unglücklich]  infelitzemente, disdicciadamente (L), infelitzemente, dirditzadamente (N), infelicementi, disdicciadamenti (C), infirizzimenti (S), infilizementi (G)

infelicità sf. [unhappiness, infélicité, infelicidad, Unglück]  infelitzidade, disdìccia (sp. desdicha), disaura (L), infelicidade, infelitzidade, dirditza, iscuresa (N), disdìccia (C), infirizziddai (S), infilizitai (G)

infellonire vi. [to become felon, devenir félon, encruelecer, Verräter werden] arrabbiàresi, incrudelire (L), s’arrabbiare, si nechidare, si fàchere a malu (N), incrudeliri, arrabbiai, s’infelloniri (C), arrabbiassi, incruderì (S), insagnà, imbriziulà (G)

infeltrimento sm. [felting, feutrement, afeltramiento, Filzen] intostadura f., intostigamentu, abbattiladura f. (L), intostadura f., abbattilada f., abbattiladura f., afforticamentu, agrestadura f., incrispiada f., -adura f. (N), intostamentu, intostigamentu (C), intosthiggamentu (S), intustamentu (G)

infeltrire vi. [to felt, feutrer, afeltrar, filzen] intostare, intostigare, abbattilare (L), intostare, abbattilare, irbattilare, agrestare, afforticare, incrispiare, attrippizare (N), intostai, intostigai (C), intosthiggà, intusthiggà, intusthà (S), intustà (G)

infeltrito pp. agg. [felt, feutré, afeltrado, filzt] abbattiladu, impeddadu, incorzadu, intostadu, intostigadu (L), intostau, abbattilau, agrestau, afforticau, incrispiau (N), intostau, intostigau (C), intosthiggaddu, intusthiggaddu, intusthaddu (S), intustatu (G)

infemminire vt. vi. [to effeminate, efféminer, afeminar, verweichlichen] infeminare, affeminàresi, fàghersi che fémina, infroscittàresi, accunnàresi (L), infeminare, affeminare, ammelindrare (N), affeminai (C), fassi fèmmina, affeminà (S), diintà fèmina, affeminà, accunnassi (G)

inferenza sf. [inference, inférence, inferencia, Folgerung] pensamentu m.; isvarione m. (L), fertura,  pensamentu m.; irbarione m. (N), pensamentu m,; sciumìngiu m. (lat. EXFUMINIUM) (C), pinsamentu m. (SG)

inferi sm. pl. [hell, inféries, untratumba, Unterwelt] inferru sing. (L), inferru sing., ifferru sing. (N), inferru sing. (CS), infarru sing. (G)

inferiore agg. mf. [inferior, inférieur, inferior, untere] inferiore, pius bàsciu, a immancu, suttanu (L), inferiore, prus bassu (N), inferiori, prus bassu (C), inferiori, chi isthazi sottu (S), di suttu, minori (G)

inferiorità sf. [inferiority, infériorité, inferioridad, Unterlegenheit] inferioridade, bascesa (L), inferioridade, bassesa (N), inferioridadi, bascesa (C), inferioriddai (S), minoritai, minuria, minuresa (G)

inferiormente avv. [inferiorly, inférieurement, inferiormente, unten] inferiormente, in bàsciu (L), inferiormente, in bassu (N), inferiormenti, in bàsciu (C), in bàsciu (S), di suttu (G)

inferire vt. [to infer, inférer, inferir, zufügen] ficchire (LN), sticchiri (C), ficchì (SG)

infermeria sf. [infirmary, infirmerie, enfermería, Krankenstube] infermeria, infirmieria (L), infermeria (NC), infimmaria, infeimmeria, infrimaria (S), infilmiria (G)

infermiccio agg. [sickly, malingre, enfermizo, kränklich] malaiditzu, malaidonzu, attraccadu, buscinu, temiadu (L), maladieddu, demadeddu, temosu, temósigu, temigosu, demmu (N), tzimiliosu, maladióngiu, mermu, ismermau, simiau (C), malaiddognu, maraddizzu (S), maloccu, malatosu, acciaccosu (G)

infermiere sm. [hospital attendant, infirmier, enfermero, Krankenwärter] infirmeri, infermieri (LN), infermeri (C), infeimmeri, infirmeri, infimmeri, infrimeri (S), infilmeri (G)

infermità sf. [infirmity, infirmité, enfermedad, Krankheit] maladia, attema, dema, infirmidade, malesa, ausèntzia, antzulia,, anzulia (i. cronica) (L), maladia, dema, infirmidade (N), maladia, infermedadi (sp. enfermedad) (C), maraddia (S), infilmitai, malattia, anciulia (G) // macchìghine m., gaddighinzu m., macchiore m., dischìssiu m. (N) “i. di mente”

infermo agg. [infirm, infirme, enfermo, krank] malàidu (lat. MALEHABITUS), demadu, desvàlidu (sp. desvalido), malabitu (ant.) (L), malàdiu, demau (N), malàdiu (C), maraddu, ammaraddu (S), malatu, infilmu, flattatu, acciaccosu (G)

infernale agg. mf. [infernal, infernal, infernal, höllisch] inferrorosu (L), iffrennale (N), infernali (C), de s’inferru (LNC), iffennari, di l’inferru (S), infernali, infarnali, infrannali (G)

inferno sm. [hell, enfer, infierno, Hölle] inferru (lat. INFERNUM), ifferru, isprefundu (L), inferru, ifferru (N), inferru, unferru (C), inferru (S), infarru, inferru (Cs), unfarru (G) // Fache bene e bae a s’ifferru (prov.- N) “Fai del bene e vai all’i.”

inferocire vi. [to enrage, devenir féroce, enfurecer, wild machen] inferotzire (LN), inferociri (C), infiruzzì (S), inferozzì (G)

inferocito pp. agg. [enraged, furieux, enfurecido, wütend] inferotzidu (L), inferotziu (N), inferociu (C), infiruzziddu (S), inferozzitu (S)

inferriata sf. [grille, grille, reja, Gitter] inferriada, ferrada (it. ferrata), retza, rèccia (cat. retia, reixa), merguleri m. (ant.; it. ant. mèrgolo) (L), berrada, ferrada, inferriada (N), ferrada, inferriada, arrèccia, arrecciada, arrecciara (C), farradda, infarradda, infirriadda (S), farrata, farriata, infarriata (G) // infarrià (G) “munire di i.”; Bracone cun ferrada zente intaccada (prov.- L) “Balcone con i., gente intaccata”

infertilire vt. [to fertilize, fertiliser, fertilizar, fruchtbar machen] concimare, alledaminare (L), alledamenare, cuntzimare (N), ladaminai, alladaminai, streccosciai, streccorai (lat. *STERCORIARE) (C), allidaminà, lidaminà (S), litaminà (G)

infervorare vt. [to fill with fervour, enflammer, enfervorizar, aneifern] animare, allupare, incaldatzare, incalorire, iscasciare, ascalamàresi ((tosc. scalmarsi), incalamàresi, incalchire, intalgare (L), abborborare, imberborare, alluscare, caentare, animare, incalorire, iscazentare (N), scallentai (C), ischaldhissi, animassi, apprittassi (S), incalurissi, accalurissi, attruppuglià (Cs) (G)

infervorato pp. agg. [fervent, enflammé, enfervorizado, eifrig] animadu, allupadu, incaldatzadu, incaloridu, iscasciadu, ascalamadu, incalamadu, incalchidu, intalgadu (L), abborborau, imberborau, alluscau, animau, incaloriu, caentau, iscazentau (N), infremorau, scallentau (C), ischaldhiddu, animaddu, apprittaddu, iffrabburaddu (S), incaluritu, accaluritu, attruppugliaddu (Cs) (G)

infestare vt. [to inest, infester, infestar, befallen] infestare (= it.), cundire (sp. cundir) (LN), macchinare (N), infestai, cundiri (C), infisthà, cundì (S), infistà, cundì (G) // aggardare (N) “i. di cardi spinosi”

infestato pp. agg. [infested, infesté, infestado, heimgesucht] infestadu, cundidu (L), infestau, cundiu (NC), infisthaddu, cundiddu (S), infistatu, cunditu, paldimintatu (G)

infestazione sf. [infestation, infestation, infestación, Heimsuchung] infestadura, cundidura (LNC), infisthaddura, cundiddura (S), infistatura, cunditura (G)

infettamento sm. [infection, infection, infección, Infizierung] infettada f., -adura f., infettamentu, impestadura f., cundidura (L), infettamentu, impestadura f., cundidura (N), infettamentu, impestadura f., cundidura, murridura f. (C), infittamentu, impisthamentu, cundimentu (S), infittamentu, impistamentu, cundimentu (G)

infettare vt. [to infect, infecter, infectar, infizieren] infettare, impestare, cundire (sp. cundir), ammormare (L), infettare, impestare, connire, cundire (N), infettai, impestai, cundiri, murriri (C), infittà, impisthà, cundì (S), infittà, impistà, cundì (G)

infettato pp. agg. [infected, infecté, infectado, infiziert] infettadu, impestadu, cundidu, ammormadu (L), connitu, infettau, impestau, cundiu (N), infettau, impestau, cundiu, mùrridu, mùrriru (C), infittaddu, impisthaddu, cundiddu (S), infittatu, impistatu, cunditu (G)

infettivo agg. [infectious, infectieux, infeccioso, infektiös] infettivu, impestadore (LN), infettivu, impestadori (C), infettibu, impisthadori (S), infittivu, impistadori (G)

infetto agg. [infected, infecté, infectado, infiziert] infettu, infettadu (L), infettu, infettau (NC), infettu, infittaddu (S), infettu, infittatu (G)

infeudare vt. [to enfeoff, inféoder, enfeudar, belehnen] affeudare, infeudare (LN), infeudai (C), infeudà (SG)

infezione sf. [infection, infection, infección, Infizierung] infetzione (LN), infettamentu m. (C), infizioni (SG) // l’at ghettau iscrocca (N) “gli ha dato i.”; suerchera (C) “sorta di i. allergica”

infiacchimento sm. [weakening, affaiblissement, enflaquecimiento, Entkräftung] istracchesa f., fiacchesa f. (cat. flaquesa; sp. flaqueza), accaogada f., -adura f., istasidura f., debilesa f., indebilitamentu (L), istracchesa f., preìttia (lat. PIGRITIA), affróddiu, arrellassu, ingottadura f. (N), fracchesa f., ammotroxinamentu, accalloffadura f., allaccanadura f (C), fiacchèzia f., fiacca f., isthracchèzia f., indiburimentu (S), fiacchesa f., allóppiu, afficiamentu (G)

infiacchire, -irsi vt. rifl. [to weaken, affaiblir, enflaquecer, entkräften] fiaccàresi, infracchire, istraccàresi, istasìresi, indebilitàresi, ammandronàresi, romanire, accaogare, istenorare (it. estenuare) (L), fiaccare, fraccare, infracchir,e s’ammandronare, s’imprettiosire, s’irdebilitare, issiminzare, indrollire, ingottare, s’arrellassare, irmustrèchere (N), s’inflacchiri, inflacchéssiri, flacchéssiri (sp. enflaquecer), s’ammotroxinai, s’ammortoxinai (sp. amortecer), s’accalloffai, s’accalamai, s’allampiai, s’afflacchiai, s’affracchiai, flacchéssiri, s’allaccanai, si cantzai (sp. cansar), si sgangagliai, si scrangaliai, sgrangagliai, s’allatzanai (C), fiaccassi, indiburissi, indibiritassi, isthasgissi (S), afficiassi, fiaccassi (G)

infiacchito pp. agg. [weak, affaibli, enflaquecido, entkräftet] fiaccu, fraccu (lat. FLACCUS), istraccadu, istasidu, indebilitadu, ammandronadu, romasu (lat. REMA(N)SU), accaogadu, istenoradu, alifrundidu (L), fiaccau, fraccu, ammandronau, imprettiosiu, irdebilitau, indrolliu, ingottau, arrellassau, irmustréchiu (N), inflacchiu, ammotroxinau, accalloffau, accalamau, allampiau, affracchiau, allaccanau, cantzau, sgrangagliau, allatzanau ,scalgentau (C), fiaccaddu, fiaccu, indibiritaddu, isthasgiddu (S), fiaccatu, fiaccu, afficiatu, impicundritu (Lm) (G)

infiammabile agg. mf. [inflammable, infiammable, inflamable, entzündlich] allughitivu, infiammàbile (L), infiammàbile (N), inframmàbili, temperosu (C), infiammàbiri (S), fucarizzu (G)

infiammare vt. [to set on fire, enflammer, inflamar, entzünden] infiammare, atzèndere, allum(m)are (it. ant. allumare), framiare, accispare, appampare, avvispare, pappadare (L), infiammare, irframiare, allùghere (lat. LUCERE), inchèndere (lat. INCENDERE), afframiare, tripisare (N), afframiai, inframmai, allui, alluttai, infogai, affoghiggiai, scallentai (C), infiammà, piglià foggu, azzindì (S), infiamà, infiarà, fiarà, abburà (G)

infiammato pp. agg. [set on fire, enflammé, inflamado, entzündet] infiammadu, atzesu, allum(m)adu, alluttu, appampadu, arteriadu, avvispadu (L), infiammau, alluttu, inchesu, afframiau, tripisau (N), afframiau, inframmau, alluiu, alluttau, infogau, affoghiggiau, scallentau (C), infiammaddu, azzesu (S), infiamatu, infiaratu, accesu (G)

infiammatorio agg. [inflammatory, qui enflamme, inflamatorio, entzündlich] infiammatóriu (L), afframiadore (N), inframmatóriu (C), infiammatóriu (S), infiamatóriu (G)

infiammazione sf. [inflammation, inflammation, inflamación, Entzündung] infiammascione, artériu m., isfogu m., iscaldidura (L), afframiada, afframiadura, ifframassone, infiammatzione, irfocadura, irfocu m., iscardidura N), inframmatzioni, scaldidura (C), infiammazioni, infiazona (S), scalditura, stridori m., tuccatura (G)

infiascare vt. [to put into flasks, mettre en fiasques, embotellar, Strohflaschen füllen] infiascare, infiascheddare (L), infiascare (N), infrascai (C), infiaschà (S), infiascà (G)

inficiare vt. [to impugn, invalider, infirmar, entkräften] invalidare, dichiarare faltzu (L), imbalidare, dichiarare frassu (N), decrarai frassu, annuddai (C), invariddà, dichiarà fazzu (S), invalidà, dichjarà falzu (G)

infido agg. [false, douteux, infiel, untreu] infidele, faltzu (lat. FALSUS), marranu (sp. marrano), traittore, baltzanu, isfidiadu (L), irfidiau, marranu, frassu, fraitzu, traittore (N), fraitzu, fraitzinu, bellunfestas, mravasoni, traixinu (C), ischunfidaddu, brusgiadiàuri, frusciagguru, occirezzu (S), sfidiatu, malfidu, di malfidi (G)

infierire vi. [to be pitiless, sévir, enfierecer, wüten] infierire, infilippare, accanire, incrudelire (L), infierire, incrudelire (N), s’incaniri (it. ant. incanire), incruelessi (C), infierì, incrudì (S), dà innantu, dà a moltu (G) // infilippada f. (L) “l’azione di i.”; accarrà (G) “i. affondando la lama nella carne”

infievolire vt. [to enfeeble, affaiblir, debilitar, schwächen] abbrandare, indebilitare (L), abbrandare abblandare (sp. ablandar), irdebilitare (N), indebilitai, abblandai (C), indibirità, indiburì (S), abblandà, afficià (G)

infìggere vt. [to fix, ficher, hincar, hineinstossen] inferchire (lat. INFERCIRE), ficchire, imbusire, tzaccare (L), ficchire, isticchire, cravare (N), sticchiri, stibbiri (C), ficchì (S), ficchì, infilchì (G)

infilare vt. [to thread, enfiler, enhilar, einfädeln] infilare, imbusare, mìntere, tzaccare, tzicchire (L), infilare, iffilare, co(t)zilare (N), infilai, infibai, intzoddai (C), infirà (S), infilà, infilianà, infirzì (Lm), inziffà (Lm), ficchì, zaccà (G) // non nd’intzoddat una (C) “non ne infila (azzecca) una”; impittinà (G) “i. i fili dell’ordito nel pettine del telaio”

infilata sf. [row, enfilade, hilera, Reihe] infilada,  infélchida (L), infilada, iffilada (N), infilada (C), infiradda (S), infilata, infilcudda (Cs) (G)

infilato pp. agg. [threaded, enfilé, enhilado, eingefädelt] impertusadu, infiladu, missu, tzaccadu (L), infilau, iffilau (N), infilau (C), infiraddu (S), infilatu, infilianatu, ficcutu, infilcuddu (Cs), inziffitu (Lm), zaccatu (G)

infiltrarsi vi. rifl. [to infiltrate, infiltrer, infiltrar, einsickern] ficchìresi, si che tzaccare (L), si ficchire in mesu, si che tzaccare (N), si nci fricchiri, s’infricchiri, s’affroddiai (C), infilthrassi, infirassi (S), infilassi, afficiassi (G)

infiltrato pp. agg. [infiltrated, infiltré, infiltrado, einsickert] ficchidu, tzaccadu (L), ficchiu, tzaccau (N), fricchiu, infricchiu, affroddiau (C), infilthraddu, infiraddu (S), infilatu, afficiatu (G)

infiltrazione sf. [infiltration, infiltration, infiltración, Einsickern] ficchidura, intradura (LNC), infilthrazioni, ficchiddura (S), ficchitura (G)

infilzamento sm. [piercing, enfilement, enfilado, Aufspiessen] infirchidura f., infirchimentu, infirchinzu, punghimentu, pertunghimentu, ponidura in s’ispidu f., imbuddada f. (L), punghimentu; imbastimentu (N), infrissidura f.,  infrusada f., infusada f., pungimentu, schidonamentu, schidonadura f. (C), infirchimentu (S), infilzamentu (G)

infilzare vt. [to pierce, enfiler, ensartar, aufspiessen] infirchire, inferchire (lat. INFERCIRE), infertzire, infretzire, pùnghere (lat. PUNGERE), pertùnghere (lat. PERTUNDERE), pònnere in s’ispidu, abbuddare, imbuddare (L), infrissire, pùnghere, imbastire (N), infrissiri, infricciri, infritziri, infrusai, infusai (cat. ant. enfusa), schidonai (i. nello spiedo) (C), infirchì, infizzì (S), infilzà (G)

infilzato pp. agg. [pierced, enfilé, ensartado, aufspiesset] infirchidu, inferchidu, infretzidu, infertzidu, puntu, pertuntu, abbuddadu, imbuddadu (L), infrissiu, puntu, imbastiu (N), infrissiu, infricciu, infritziu, infrusau, infusau, schidonau (C), infirchiddu, infizziddu (S), infilzatu, lanciatu (G)

infilzatore sm. [piercer, enfileur, ensartador, Aufspiesser] inferchidore, punghidore, pertunghidore (L), infrissidore, punghidore, imbastidore (N), infrissidori, schidonadori (C), infirchidori, infizzidori (S), infilzadori (G)

infilzatura sf. [piercing, enfilage, ensartado, Aufspiessen] inferchidura, punghidura, pertunghidura (L), infrissidura, punghidura, imbastidura (N), infrissidura, cravida, schidonadura (C), infirchiddura, infizziddura (S), infilzatura (G)

infimo agg. [lowest, infime, ínfimo, unterste] su pius bàsciu, su peus, ùltimu (L), su prus bassu  (N), su prus bàsciu, su peus (C), ìnfimu, lu più bàsciu, di l’ùlthima paggiuradda (S), lu più bassu (G)

infine avv. [at last, enfin, en fin, endlich] infinis, a sa finis, a finitia, in ultimera, a s‘accabbada, a s’assegus, a codiana (L), a sa fine, a sas fines, infinas, a urtimera, a s’accabbada (N), infinis, a sa fini, in finis, imprefinis, a s’accabbu, fintzamentis (C), a la fini, aravini, in cuncrusioni (S), alaffini, a ultimera (G)

infingardaggine sf. [laziness, paresse, pereza, Trägheit] preìttia (lat. PIGRITIA), mandronia (LN), preitza, mandronia (C), mandrunia (S), prìzzia, mandrunia (G)

infingardire vt. vi. [to make lazy, rendre paresseux, emperezar, träge machen] ammandronàresi , isbrittiàresi, isbittriàresi (L), s’ammandronare, s’impreittiosire (N), impreitzai, s’accovardai, s’ammandronai, s’accocchinai (cat. sp. acoquinar) (C), mandrunà (S), ammandrunà, ammuzzicunà, imprizzusì (G)

infingardo agg. [lazy, paresseux, perezoso, träge] mandrone, preittiosu (LN), peisecatu (N), mandroni, preitzosu, sfainau, arrelasciau, arremàsigu, govardu, gavardu, ingurdosu (C), mandroni, ibbàiddu, mandrùsgiu (S), mandroni, prizzosu, laldoni, strascinu (G)

infìngere vi. [to feign, feindre, fingir, vortäuschen] fìnghere (LN), fingiri (C), fingì (S), finghj’ (G)

infingimento sm. [feigning, feinte, ficción, Vortäuschung] fingimentu, finta f., fintzione f. (L), finta f., finghidura f., bintas f. pl. (N), fingimentu, finta f. (CS), finghjmentu, finta f. (G)

infingitore sm. [simulator, simulateur, simulador, Heuchler] finghidore (LN), fingidori (CS), finghjdori (G)

infinità sf. [infinity, infinité, infinidad, Unendlichkeit] infinidade, infinitùdine (L), infinidade (N), infinitai, infinitùdini, stremadura, sciaccu mannu m.(C), infiniddai (S), infinitai, infinitù (G)

infinitamente avv. [infinitely, infiniment, infinitamente, unendlich] chentza fine, infinidamente (LN), infinitamenti  (C), infiniddamenti (S), chena fini, chena ultimera (G)

infinito agg. [infinite, infini, infinito, unendlich] infinidu, infinitu, infinitóriu, illaccanadu (L), infiniu, infinitu, sentza fini  (C), infiniddu (S), infinitu (G)

infinocchiare vt. fig. [to take in, tromper, engaitar, betrügen] imboligare (lat. *INVOLICARE), trampare (cat. sp. trampa), coglionare (= it.), improsare (it. gerg. proso), incatramare, corogliare (L), ingannare, imbolicare, trampare (N), imbovai (sp. embobar), improsai, frigai, imbusterai (sp. embustero) (C), imbruglià, trampà, cugliunà (S), infinucchjà, inciaffulà, futtì, frià, imbulicà (S) // cundire cun fenuju (L), cundire chin frenucu (N), cundiri cun fenugu (C), cundì cu’ finòcciu (S), cundì cu’ finòcchju (G) “condire i cibi con finocchio”

infinocchiato pp. agg. [taken in, trompé, engaitado, betrogen] imboligadu, trampadu, coglionadu, incatramadu, improsadu, corogliadu (L), ingannau, imbolicau, trampau (N), imbovau, improsau, frigau, imbusterau (C), imbrugliaddu, trampaddu, cugliunaddu (S), infinucchjatu, inciaffulatu, futtitu, friatu, imbulicatu (G)

infinocchiatura sf. [swindle, tromperie, trampa, Betrug] imboligadura, tramperia (cat. sp. trampería), coglionadura, improsadura (L), ingannadura, imbolicadura, trampadura (N), imbovadura, frigadura, improsadura, imbusteria (sp. embustería) (C), trampa (cat. sp. trampa), trampaddura, imbrògliu m., futtiddura (S), inciaffulatura, futtitura, friatura (G)

infioccare vt. [to tassel, pomponner, adornar con flecos, Bändern verzieren] infioccare, infiocchire (L), affroccare (N), infroccai, imbittai (C), infiuccà (SG)

infiocchettare vt. [to adorn with tassels, garnir de bouffettes, adornar con flecos, mit Schleife verzieren] infiocchittare (L), affrocchittare, infrocchittare (N), afflocchittai, affrocchittai, inflocchittai, infrocchittai, imbittai (C), infiucchittà (SG) // caltzarittare (L) “i. galli e galline mettendo loro una striscia di panno alle zampe”

infiocchettato pp. agg. [tasselled, garni de bouffettes, adornado con flecos, mit Schleife verziert] infiocchittadu, fiocchittadu,  caltzarittadu (L), affrocchittau, froccheddau, infrocchittau, galonau (N), frocchillau, infrocchittau, imbittau (C), infiucchittaddu (S), infiucchittatu, infiucchittaddu (Cs), impuppusiddatu (G)

infiochire vi. [to hoarsen, affaiblir, debilitar, schwächen] indebilitare (L), irdebilitare, sorrocrare (N), afflacchiai, affracchiai, infracchiri, accalamai (C), indiburì (S), afficià, indebbulì (G)

infioramento sm. [adornment with flowers, fleuraison, floración, Blumenschmückung] fiorazu, infiorizamentu, fiorizadura f. (L), frorizadura f., affroradura f., affrorizadura f. (N), infroramentu (C), infiuramentu (S), infiuramentu, infiuratura f., infiuriamentu, infiuriatura f. (G)

infiorare vt. [to adorn with flowers, fleurir, florear, mit Blumen schmücken] fioriggiare, fiorizare, florire, infiorare, infiorizare, infiorizire, inflorare, inflorire (L), frorizare, affrorizare, affrorare, infrorare, floreare (sp. florear) (N), affloriggiai, affroriggiai (cat. florejar), froriggiai, infrorai, infroriri, arramai (cat. enramar),  ramai (C), infiurà (S), infiurà, infiurià, fiurià (G)

infiorata sf. [adorning with flowers, jonchée de fleurs, adorno de flores, Blumenfest] fiorizamentu m., fiorizu m., fozatta, infiorizada, fiorizada (L), frorizada, affrorizada, affrorada (N), arramada, arramadura (cat. enramadura), arromada, arromadura, arromal(l)ettu  m., arromu m , affroriggiada, infrorada (C), infiuradda (S), infiurata, infiuriata, fiuriata (G)

infiorato pp. agg. [adorned with flowers, fleuri, floreado, mit Blumen geschmückt] infiorizadu, fiorizadu, fozittadu, frorizadu (L), frorizau, affrorizau, affrorau (N), froriau, infrorau, affroriggiau, arramau (C), infiuraddu (S), infiuratu, infiuriatu, fiuriatu (G) // Dormu e in su lettu biu/ su xelu affroriggiau (C - Garzia) “Dormo e nel letto vedo/ il cielo i.”

infiorescenza sf. [inflorescence, inflorescence, inflorescencia, Infloreszenz] fioridura, attrùmidu m., tràmula (i. dell’olivo; probm. crs. trámula) (L), crannuchedda, froridura (N), arramadura (cat. enramadura) (C), fiuriddura (S), fiuritura, tràmulu m. (G) // suldurighe m. (L) “i. di talune piante palustri”; tramuladu (L)“con le i., fiorito”; tramulare (L) “il crescere dell’i. dell’olivo”

infiorettare vt. [to adorn with flowers, orner avec de fleurettes, adornar con flores, schmücken] ornare cun romagliettes (sp. ramillete) (L), ornare cun ramallettes (N), arramallettai, arramai (cat. enramar) (C), addrunnà cu’ rumaglietti (S), adulnà cun rumaglietti (G)

infirmare vt. [to invalidate, infirmer, infirmar, entkräften] invalidare; ammalaidàresi (L), imbalidare; s’irmalaidare (N), invalidai; s’ammalaidai (C), invariddà; caggì maraddu (S), invalidà; ammalassi (G)

infischiarsi vi. rifl. [not to care, se moquer, reírse, pfeifen] si nd’affuttire, si nde frigare, si nd’impipare, si nd’incodiare (L), s’affuttire, istraffuddire, si nde fricare (N), s’indi frigai, s’indi strufuddai, istrufuddai, s’indi strufuddiri, s’ind’affuttiri, s’ind’impipai (C), affuttissinni, abbuzzurrassi, ibbattì, impipassinni (S), affuttissinni, impippassinni, straffuttissinni, fà irrappa (G) // a s’isfràcchinu (L)“infischiandosene, alla me ne frego”; Sa nassa bèccia s’indi frigat de sa noa (prov.-C) “La nassa vecchia se ne infischia della nuova”

infisso/1 sm. [fixture, infixe, cerramiento, Einfassung] serramenta f., abbertura f. (L), serramenta f. (N), oberturas f. pl. , serramentus pl. (C), infissu, serramenta f. (S), abbaltura f. (G)

infisso/2 pp. agg. [fixed, fiché, hincado, eingerammt] ficchidu, cravadu, tzaccadu (L), isticchiu, ficchiu, cravau (N), cravau (C), ficchiddu (S), ficcutu (G)

infistolire vi. [to become fistulous, dégénérer en fistule, enfistolarse, fistulös werden] infistulare, fistulare (LN), fistulai, infistulai (C), infisthurà, infisthurì (S), pienassi di flatti (G)

infistolito pp. agg. [(become) fistulous, qu’a dégénéré en fistule, enfistpòado, fistulös] infistuladu (L), infistulau (N), infistulau, sui-sui (C), infisthuraddu (S), pienu di flatti (G)

infittimento sm. [thickening, épaississement, espesura, Dichtheit] abbudronamentu, accalcada f., -adura f., agguppada f., -adura f., incarcadura f., incrippidura f., intibbidura f., attuppada f., auppadura f. (L), agghirrisonada f., incarcadura f., intippiadura f., intippidura f., intippinzu, intippionzu (N), intippimentu, intippidura f., tippidura f.,  stibbu (C), infruschamentu, insarramentu (S), infittimentu (G)

infittire vt. vi. [to thicken, épaissir, espesarse, dichter machen] infittire, intibbire, intuppire, piènnere a intibbu, accalcare, incarcare, incrippire, auppare, accuppare, agguppare, agguppulare (i. delle piante), abbudronare (L), intippiare, intippire, incarcare, agguppare, tappire (N), infittiri, intippiri, tippiri, stibbai (cat. estibar), stibbiri, preni a stibbu, accuppai (C), fruschà, infruschà (S), infittì (G)

infittito pp. agg. [thickened, épaissi, espesado, dicht] infittidu, intibbidu, intuppidu, incarcadu, accalcadu, auppadu, agguppadu, agguppuladu, abbudronadu, attuppadittu (L), intippiau, intippiu, incarcau, agguppau (N), infittiu, intippiu, tippiu, stibbau, accuppau (C), infruschaddu, uppaddu (S), infittitu, infittutu, imprettu (G)

inflazionare vt. [to increase excessively, inflationner, inflar (los precios), inflatieren] inflassionare, imbarattire (L), infrassionare, imbarattire (N),  abbarattai, infratzionai (C), infraziunà, dipprizià (S), inflaziunà, sprizià (G)

inflazione sf. [inflation, inflation, inflación, Inflation]  inflassione, imbarattimentu m. (L), infrassione, imbarattimentu (N), infratzioni, abbarattamentu m. (C), infrazioni, dippriziamentu m. (S), inflazioni, spriziatura (G)

inflessibile agg. mf. [inflexible, inflexible, inflexible, unbiegsam] malu a mujare, tostu, rìgidu (L), malu a pinnicare, tostu, rìghidu (N), inflessìbili, rìgidu (C), infrissìbiri (S), malu a pigghjà (a mugghjà, a tulcì), grògghjcu (G)

inflessibilità sf. [inflexibility, inflexibilité, inflexibilidad, Unbiegsamkeit] rigidesa (L), righidesa (N), rigidesa, inflessibilidadi (C), infrissibiriddai, rigidèzia (S), grogghjcura, rigori m. (G)

inflessione sf. [inflexion, inflexion, inflexión, Tonfall] pinnigadura (L), pinnicadura (N), inflessioni (C), tonu m. (SG)

infliggere vt. [to inflict, infliger, infligir, verhängen] dare, iscùdere, impònnere (LN), imponni, donai (C), impunì, dà punizioni (S), infligghj’ (G)

inflitto pp. agg. [inflicted, infligé, infligido, verhängt] dadu, iscuttu, impostu (L), dau, iscuttu, impostu (N), impostu, donau (C), daddu, imposthu (S), infligghjtu, inflittu (G)

influente pp. agg. [influential, influent, influyente, einflussreich] influente, intesu (L), influente, de gabbale, de balore, intesu (N), influenti (C), infruenti (S), influenti (G) // Chirca sos caddos mannos! (fig.) (L) “Cerca persone molto i.!”  

influenza sf. [influence, influence, influencia, Einfluss] influèntzia, influènscia (L), influèntzia, iffruèntzia (N), influèntzia, arramadiu m.  (C), infruènzia (S), influènzia (G) // caldafriosa (LG) “primi sintomi dell’i., che si manifesta con brividi e vampate di calore”; spagnola (C) “i. spagnola”

influenzale agg. mf. [influencial, grippal, gripal, Grippe...] de s’influèntzia (LNC), infruenzari (S), di l’influènzia (G)

influenzare vt. vi. [to influence, influencer, influenciar, beeinflussen] influentzare, influentziare,; refreàresi, refriàresi (cat. refredar) (L), influentzare, iffruentzare; si rifriare (N), influentzai; si resfriai, s’arrasfriai, s’arresfriai (sp. resfriar) (C), infruenzà; arrumaddiassi (S), influenzà, infruinzà; risfriassi (G)

influenzato pp. agg. [influenced, influencé, influenciado, beeinflusst] affluentziadu, influentzadu; refreadu (L), influentzau, iffruentzau; rifriau (N), influentzau; arrasfriau, arresfriau, resfriau (C), infruenzaddu; arrumaddiaddu (S), influenzatu, infruinzatu; risfriatu (G)

influire vt. [to influence, influer, influir, einwirken] influire, infruire (L), infruire, irfruire (N), influiri (C), infruì (S), influì, infruì (G)

influsso sm. [influence, influence, influjo, Einfluss] influssu (L), infrussu (N), influssu (C), infrussu (S), influssu, infrui (G)

infocare vt. [to heat up. enflammer, encender, durchglühen] infogare, irrujare, allum(m)are (L), iscallentare, irrujare, abborborare, allùghere (N), infogai, cardiggiai, scallentai, alluttai (C), infuggà, allummà, azzindì (S), arruià, allumà di focu, abburà (G)