Per cercare una parola:
*Clicca su Modifica *Clicca su Trova *Scrivi la parola desiderata
|
ITALIANO - SARDO
i I
I/2 (ind-iz) |
D U L S
DIZIONARIO UNIVERSALE
|
|
indaco/1
sm.
bot. (Indigofera anil) [indigo,
indigo, índigo, Indigo]
ìndigu (sp. índigo), ìndagu
(L), ìndacu (N), ìndigu (C), ìndaggu (S), ìndicu (G) indaco/2
agg.
[indigo,
indigo, índigo, indigo]
ìndigu, biaittu (L), ìndacu (N), ìndigu, asulettu (sp.
azulete) (C), biaittu, ìndaggu (S), ìndicu (G) indaffarato
agg.
[busy,
engagé, atareado, beschäftigt]
affainadu, affariadu,
affrasciadu, infiligristadu, infilonzadu,
infilonzonadu, filonzadu,
filienzadu, impignadu, incrastuladu (L), affainau, affariau, impeddulau
(N), accativeriau, affainau, fatteriau, affraccongiau (C), affainaddu, affazzindaddu (S), infaugnatu, indaffaratu, affaccindatu, affaccindaddu
(Cs),
arramattatu (G)
// istare totta die a su tippi-tappa (L) “stare
i. per tutto il giorno”; intaffarinàresi (L) “indaffararsi, darsi da fare” indagare
vt.
[to
investigate, rechercher, indagar, erforschen]
indagare, chircare (lat. CIRCARE),
fàghere cherta, istigare, iscodrignare,
iscudrignare,
iscodrignare (cat. escodrinyar;
sp. escudriñar), averiguare, avereguare, veriguare (sp.
averiguar) (L), abberguare, annariare,
chircare,
chertorare, aggrucare, iscudrinnare,
isormicheddare (N),
scudrignai, scuadrignai, scruccullai (cat.
escorcollar), scubigliai, ispricuai,
ispriculai, spriculai,
ispriculittai, spriculittai,
speculitzai, speculittai, spreculittai, spricuai, spegulai, furittai,
orvettai, averiguai (C), indagà, cumprubà, ischudrugnà (S), indagà,
avvilguà, intalgà, spirià, ispirià, spiriacà, ispiriacà (G) indagatore
sm.
[investigator,
investigateur, indagador, Forscher]
averiguadore, chircadore, esperitante,
iscudrignadore
(L), abberguadore, aggrucadore, chertoradore, chircadore, isormicheddau
(N),
averiguadori, scudrignadori, scrucculladori, spriculadori, speguladori,
scubigliadori, furittadori, troddincu
(C),
indagadori, ischudrugnadori, cumprubosu, priguntosu
(S),
indagadori, avvilguadori, intalgadori (G) indagine
sf.
[inquiry,
investigation, indagación, Forschung]
chirca, cherta, indagu m.,
averiguada (L), abberguadura, abberguonzu
m., aggrucadura,
chircadura, chirca, cherta, isormicheddonzu
m. (N),
averiguadura, scruccullu m. (cat.
escorcoll), scubìglia (sp.
escobilla), scudrignadura, spriculittu
m. (C),
ischudrugnaddura, ischudrugnu m.,
indàgina, indàgini
(S), avvilguametu m., indagu m.,
intalgu m. (G) indarno
avv.
[in
vain, en vain, en vano, vergebens]
de badas, debadas (sp. de badas)
(LN), dabadas, debadas,
debaras, ingrugna (C), indibadda, invanu (S), dibbata, indarru, invanu
(G) indebitamente
avv.
[unduly,
indûment, indebidamente, ungeschuldet]
chena lu dèvere, inzustamente (L), chena lu dèpere, inzustamente (N),
ingiustamenti (C), indebiddamenti, ingiusthamenti (S), inghjustamenti,
abbusivamenti (G) indebitamento
sm.
[running
into debt, endettement, constitución de deudas, Verschuldung]
indepidamentu (LNC), indebiddamentu (S), indibitamentu (G) indebitare
vt.
[to
involve in debt, endetter, endeudar, mit Schulden belasten]
appendulitzare, indepidare,
depidare (L), indepidare
(N), indepidai, ingepidai,
s’attrassai
(C), indebiddà (S), indibità (G) // pònnere buffos (L), fà buffi (S)
“fare debiti” indebitato
pp.
agg. [indebted,
endetté, endeudado, mit Schulden belastet]
indepidadu (L), indepidau (N), indepidau, attrassau (C), indebiddaddu
(S), indibitatu (G) indebito
agg.
[undue,
indu, indebido, ungeschuldet]
non dévidu (L), non dépiu (NC), no dubuddu (S), no diutu, no duutu (G) indebolimento
sm.
[enfeeblement,
affaiblissement, debilitación, Schwächung]
indebilitadura f., istasidura f. (L), ammortighinada
f., irdebilitadura
f. (N), irdebilitadura
f., indebilitamentu, accalamamentu,
infracchessimentu (C), indibirimentu (S), sfinimentu, indebbulimentu (G) indebolire
vt.
[to
enfeeble, affaiblir, debilitar, schwächen]
indebilire, indebilittare,
istasire (tosc. ant. stasire),
istenorare (lat. *EX-TENERARE),
illaunire, launire (L), indebilitare,
indebilitire, irdebilitare,
debilitare, cadicare,
irmustrèchere, istremare indrollire,
terchinare, tirchinare (N), indebilai, irdebilitai,
accalamai,
calamai (cat. calima), accolomai,
caramai, flacchéssiri, infracchessi,
infracchiri, affracchiai, allatzanai, cansai (cat.
sp. cansar), allaccanai, caugai, accaugai (C), indiburì, indibirità
(S), indebbulì, indebbilità, afficià (G) indebolito
pp.
agg. [enfeebled,
affaibli, debilitado, geschwächt]
indebilitadu, istasidu, istenoradu, illaunidu, launidu (L), indebilitau,
indebiliu, irdebilitau,
indrolli(d)u, irmustréchiu,
istremau,
terchinau, tirchinau (N), irdebilitau,
accalamau,
calamau, infracchéssiu, affracchiau, allatzanau, cansau, allaccanau,
caugau, accaugau, accalloffau, ottiu, ammortoxinau (C), indiburiddu,
indibiritaddu, attrassattaddu
(S),
indebbulitu, indebbilitatu, afficiatu (G) indecente
agg.
mf. [indecent,
indécent, indecente, unanständig]
indetzene, ciavaccanu,
indeghile (L), indecente, indetzente,
istraminciosu
(N), indetzenti, malintruessau,
scodumau (C),
indizzenti (S), indizenti (G) indecenza
sf.
[indecency,
indécence, indecencia, Unanständigkeit]
indetzèntzia, seneviccu m. (L),
indecènsia, -èntzia,
indetzèntzia (N), indetzèntzia
(C), indizzènzia (S), indizènzia (G) indecifrabile
agg.
[indeciphrable,
indechiffrable, indescifrable, unentzifferbar]
malu a cumprèndere (a lèggere) (L), malu a cumprèndere (a lèghere)
(N), malu a cumprendi (a liggi) (C), maru a cumprindì (a liggì) (S),
malu a cumprindì (a leggì) (G) indecisione
sf.
[indecision,
indécision, indecisión, Unentschlossenheit]
indetzisione, duda (sp. duda) (LN),
duda (C), indizzisioni (SG)
// orì e orà (S) “con i.” indeciso
agg.
[undecided,
indécis, indeciso, unentschlossen]
indetzisu, dudosu (sp. dudoso),
a su tzotzi-tzotzi, in ballàllara, in cancalleu, in pensus, intrenebbos
(L),
indetzisu, dudosu (N), dudosu, arreduttosu (C), indizzisu, dubbiosu (S),
indeccisu, indizzisu,
irrisgioltu, dudosu, in cancalleu (G) // èssere in disattis (L), esse a
pidd’e poni (G) “essere i.”;
a su pica e pone (N) “indecisamente” indecoroso
agg.
[indecorous,
indécent, indecoroso, unschicklich]
indecorosu (L), indecorosu, irbrigonziu, caricottu (N), scurréggiu (C),
indicurosu (S), indicorosu (G) indefesso
agg.
[indefatigable,
infatigable, infatigable, unermüdlich]
malu a istraccare (L), malu a istraccare, neale, mai istraccu (N), mai
cansau, mai fadiau, incansàbili (C), maru a isthraccà (S), malu a
straccà (G) indefinibile
agg.
mf. [indefinable,
indéfinissable, indefinible, unbestimmbar]
malu a definire, indefinìbile (LN), indefinìbili (C), indefinìbiri
(S), indiffinìbbili (G) indefinito
agg.
[indefinite,
indéfini, indefinido, unbestimmt]
indefinidu (L), indefiniu (NC), indifiniddu (S), indiffinitu (G) indegnamente
avv.
[unworthily,
indignement, indignamente, unwürdig]
indignamente (L), indinnamente (N), indignamenti (CS),
indignamenti, mincinni (G) indegnità
sf.
[unworthiness,
indignité, indignidad, Unwürdigkeit]
indignidade (L), indinnidade (N), indignidadi (C), indigniddai (S),
indignitai (G) indegno
agg.
[unworthy,
indigne, indigno, unwürdig]
indignu (L), indinnu (N), indignu (CSG) indelebile
agg.
mf. [indelible,
indélébile, indeleble, unauslöschlich]
chi non si podet cantzellare, de dura (LN), indelébili, chi non si
podit cancellai (C), chi no si po’ ischanzillà (S), chi no si po’
cancillà, malu a
cancillà (G) indelicatamente
avv.
[indelicately,
indélicatement, descortésmente, taktlos]
chentza delicadesa, indelicadamente (LN), indilicadamenti (C),
indiricaddamenti (S), indilicatamenti (G) indelicatezza
sf.
[indelicacy,
indélicatesse, descortesía, Taktlosigkeit]
indelicadesa (LN), indilicadesa (C), indiricaddèzia (S), disaccattu m. (sp. desacato), maltrattu m.
(G) indelicato
agg.
[indelicate,
indélicat, indelicado, taktlos]
indelicadu, ildegadu (L),
indelicau (N), indilicau (C), indiricaddu (S), scultesu (G) indemoniare
vi.
[to
drive mad, rendre démoniaque, endemoniarse, besessen sein]
indiaminare, indimoniare,
indiaulare, incoglire, ispiridare (L), indemoniare, indiaulare (N),
indimoniai, intiaulai, spiridai (C), indimunià, indiaurà, ippuzzinì
(S), indimunià, indiaulà, insaltanà (G) indemoniato
pp.
agg. [possessed,
possédé du démon, endemoniado, besessen]
indiaminadu,
indimoniadu, indiauladu, incoglidu, ispiridadu, cispru,
forasdómine
(L), indemoniau, indiaulau, antzillatu
(N),
indimoniau, intiaulau, spiridau (C), indimuniaddu, indiauraddu, ippuzzaddu,
ippuzziniddu
(S), indimuniatu, indiaulatu, assaltanatu,
insaltanatu,
saltanatu, fuglittatu (G) indenne
agg.
mf. [undamaged,
indemne, indemne, unverletzt]
sanu, francu, foras de dannu (L), sanu, sarvu, francu (NC), sanu, sàivvu
(S), sanu, salvu (G) // bessìrende francu (LN) “uscirne
i.” indennità
sf.
[indemnity,
indemnisation, indemnización, Entschädigung]
indennidade (LN), smèndua (C), indenniddai (S), indennitai (G) indennizzare
vt.
[to
indemnify, indemniser, indemnizar, entschädigen]
indannizare, indennizare,
pariare (ant.; lat. PARIARE),
apprettare (lat. PRETIUM) (L),
indennizare (N), smendai (lat.
EMENDARE), pariari (ant.) (C),
indennizà (S), indennizà, irrivassi (G) indennizzo
sm.
[indemnity,
indemnisation, indemnización, Entschädigung]
indannizu,
indennizu
(L), indennizu (NCSG) indentare
vi.
[to
teethe, faire ses dents, poner los dientes, den Zähen spriessen]
pònnere sas dentes (L), indentire (N), poni is dentis (C), punì li
denti (SG) indentro
avv.
[inwards,
endedans, dentro, innen]
a intro (lat. INTRO), inintro (LN), a intru (C), a drentu, indrentu (SG) //
inintro a sa chistione (LN) “i.
all’argomento” inderogabile
agg.
mf. [intransgressible,
inéluctable, inderogable, unumgänglich]
chi non si podet rinviare (LN), chi non si podit rinviai (C), chi no si
po’ rimandà (SG) indescrivibile
agg.
mf. [indescribable,
indescriptible, indescriptible, unbeschreiblic]
chi non si podet descrìere (L), chi non si podet descrìvere (N), chi
non si podit descriri (C), indischribìbiri (S), malu a descriì (G) indesiderabile
agg.
mf. [undesirable,
non désirable, indeseable, unerwünscht]
de non disizare, disaggradessidu (L),
de non disizare, disaggradéssiu (N), de non disigiai, disaggradéssiu
(C), di no disizà, digradissiddu (S), di no disicià, disaggradatu (G) indesiderato
agg.
[undesired,
non désiré, no deseado, unerwünscht]
indisizàbile, non
disizadu (L), non disizau (N), non disigiau
(C), no disizaddu (S), indisiciatu (G) indeterminatezza
sf.
[indeterminateness,
indetermination, indeterminación, Unbestimmtheit]
indeterminu m., intzertesa
(LN), indistintzione
(L), indeterminatzioni,
incertesa (C), indeteimminazioni, inzirthèzia (S), inceltesa (G) indeterminativo
agg.
[indeterminate,
non déterminatif, indeterminado, unbestimmt]
indeterminativu (LNC), indeteimminatibu (S), inditilminativu (G) indeterminato
agg.
[indeterminate,
indéterminé, indeterminado, unstimmt]
non fissadu, no istabilidu, impretzisadu (L), non fissau, no istabiliu,
impretzisau (N), indeterminau, imprecisau (C), indeteimminaddu,
imprizzisaddu (S), inditilminatu, inceltu (G) indettare
vt.
[to
train, endoctriner, amaestrar, unterweisen]
indittare (lat. INDICTARE),
inzittare (LN), indittai, ingittai (C), indittà, isthruì (S), istruì,
imparà (G) indi
avv.
[(from)
thence; de là, puis; de allá, después; dann, darauf]
pustis (lat. POSTEA),
appustis, depustis, poi, posca (lat.
POS(T)
+ QU(I)A),
duncas (lat. DUNC
+ UNQUAM)
(LN), a pustis, posca, duncas (C), appoi, poi, dunca (SG) indiano
agg.
[Indian,
indien, indiano, indisch]
indianu // fatt’a pare (L) “in
fila i.”; indiana f. (LCG),
ciafarcani (C) “tela i. di
cotone stampata a colori”; Fai mùtziga surda (C) “Fare
l’., il finto tonto” indiavolato
agg.
[demoniac,
possédé du diable, endiablado, besessen]
indiauladu, indimoniadu, indiaminadu, ispiridadu, abbundoradu (L),
indiaulau, indemoniau (N), intiaulau, spiridau (C), indimuniaddu,
indiauraddu, ippuzziniddu, insalthanaddu (S), indiaulatu, indimuniatu,
insaltanatu, saltanatu (G) indicare
vt.
[to
indicate, indiquer, indicar, zeigen auf]
ammustrare, mustrare (lat.
MONSTRARE), issinzare, insinzare (it.
insegnare o sp. enseñar), indettare,
indittare
(lat. INDICTARE), indicare
(L), indittare, ammustrare, mustrare, indicare (N), addidai,
indidai,
indittai, ingittai, ammostai indicai,
arregulliai (C),
indicà, ammusthrà (S), ignittà, inghjttà, indicà (G) indicativo
agg.
[indicative,
indicatif, indicativo, zeigend]
indicativu, indittadore (LN), indicativu, indittadori (C), indicatibu
(S), indicativu, ignittadori (G) indicato
pp.
agg. [indicated,
indiqué, indicado, gezeigt]
ammustradu, mustradu, insinzadu, issinzadu, indittadu, indicadu (L),
indittau, ammustrau, mustrau, indicau (N), indittau, indidau, ingittau,
ammostau (C), indicaddu, ammusthraddu (S), ignittatu, inghjttatu,
indicatu (G) indicatore
sm.
[indicating,
indicateur, indicador, Zeiger]
indittadore, ammustradore, mustradore, indicadore (LN), indittadori,
ammostadori, indicadori (C), indicadori, ammusthradori (S), ignittadori,
indicadori (G) indicazione
sf.
[indication,
indication, indicación, Zeigen]
indittu m., indittadura, ammustrada,
ammustradura,
mustrada, mustradura,
indicassione, indicu m.,
innettu m., insignu m., insinzada, insinzu
m., significu m. (L), indittadura, indittu
m., ammustrada,
ammustradura, indicassione (N), indittadura, indittu m., ingittadura,
ammostadura (C), indicazioni, ammusthraddura (S), ignittu m., inghjttu m., insignu m.
(G) // a ingittu (C) “seguendo
l’i., chiedendo all’uno e all’altro” indice/1
sm.
anat. [index,
index, índice, Zeigefinger]
póddighe segundu, su de duos póddighes, didu ammustradore, póddighe
ammustradore, ammatzapiogu,
man(d)igapane, nialeddu (L),
póddiche de mustrare, contadinare, addittu
(N),
ìndixi, lingipingiadas, didu chi mostrat (C), diddu di lu nasu (S),
ditu di lu nasu, ditu di l’oa, ditu contadinà (G) indice/2
sm.
[index,
index, índice, Index]
ìndice, ìnditze, tàula de lìberu f.
(L), ìnditze (N), ìndixi, ìndici (C), ìndizi (S), ìndizi,
ìndici (G) indicibile
agg.
mf. [unspeakable,
indicible, indecible, unsagbar]
de non poder nàrrere (LN), chi non si podit nai (C), chi no si po’ dì,
malu a dì (SG) indietreggiare
vi.
[to
draw back, reculer, retroceder, weichen]
torrare insegus (addaesegus, persegus), retiràresi, furriare (L),
torrare indaesecus (issecus, insecus, addaesecus, in palas), abbruncare,
irmurrare, abboluire (N), torrai agoa, s’arretirai (C), turrà
addareddu (indareddu), andà a curindareddu,
indarrià, indurrià,
furrià (S), cudià, cundilà, furrià, vultà runca (G)
// alloidu (L) “indietreggiato”; alloimentu (L) “indietreggiamento”;
darrié (S) “voce con cui i carrettieri comandano al cavallo di
i.” indietro
avv.
[back,
en arrière, atrás, zurück]
ainsegus, indaesegus
(lat. SECUS), addaesegus, assaccoa,
persegus,
insegus, issegus, a palas, a culinsegus, in coa, a palipissegus,
pissegus, infattu
(L), indaesecus, addaesecus, indissecus,
insecus,
issecus, pussecus,
a palas, a culinsesus (N), a coa, agoa, a palas, culassegus, incuadas
(C), addareddu, indareddu (S), indaretu (G) // cambadu
(L)“rimasto i.”; cambare, istare
a còdia (L) “rimanere i.”;
incoizare (L), coillai (C) “lasciare
i.”; rùere a
conchimbesse (L) “cadere con la testa rivolta all’i.”;
imbrunchiare (N) “fare tornare i.
le bestie”; palas a secus (N) “all’indietro”; torrai
incuadas (C) “tornare i.”; andà a cul’indaretu (G) “fare marcia i.”; Lu ch’esci da bucca no torra ‘ndaretu
(prov.-G) “Ciò che esce dalla
bocca non torna i.” indifeso
agg.
[undefended,
sans défense, indefenso, unverteidigt]
indifesu, disamparadu (sp.
desamparado), isamparadu
(L),
indifesu, disamparau (N), disamparau (C), indifesu (SG) indifferente
agg.
mf. [indifferent,
indifférent, indiferente, gleichgültig]
indifferente, frittu-frittu, ammasuleri, corisamoridu,
irrongasiadu, loru
(L), indifferente (N), indifferenti (C), indiffarenti (SG) // no fà
mancu ciau; discansassi (G)
“rimanere del tutto i.” indifferentemente
avv.
[indifferently,
indifféremment,indiferentemente, unterschiedslos]
indifferentemente, o una cosa o s’àtera (LN), indifferentementi (C),
indiffarentementi (SG) indifferenza
sf.
[indifference,
indifférence, indiferencia, Gleichgültig]
indifferèntzia, lèria, ammasulonzu m.
(L), indifferèntzia, ammassulada
(N),
indifferèntzia, strufuddu m.
(C), indiffarènzia (S) indiffarènzia, mal zelu m.
(G) indifferibile
agg.
mf. [that
cannot be defered, inajuournable, improrrogable, unaufschiebbar]
chi non si podet rimandare (LN), chi non si podit perlongai (C), chi no
si po’ rimandà (S), chi no si po’ trasindì (G) indìgeno
agg.
[indigenous,
indigène, indígena, eingeboren]
de su logu (L), de su locu (N), de su logu (C), di lu loggu (S), di lu
locu (G) indigente
agg.
mf. [indigent,
indigent, indigente, arm]
bisonzosu, póveru, mìseru (LN), póberu, mindigu (it.
mendico), scarciopinu (it.
scalzanibbri - DES II, 391), scrocilitanu, scrociopinu, schirriolu,
spillicamba, pillingrinu (C), pòbaru, mìsaru (S), pòaru, mìsaru (G) indigenza
sf.
[indigence,
indigence, indigencia, Armut]
bisonzu m., mendighèntzia,
mindighèntzia, mindighia, misèria,
poveresa, povertade (LN), mindighèntzia, mendighèntzia, poburesa,
poberesa (sp. pobreza) (C),
pubarthai, bisognu m. (S),
pualtai, puaresa, misaritai (G) indigestione
sf.
[indigestion,
indigestion, indigestión, Verdauungsstörung]
indigestione, impàcciu de istògomo m.,
faùndia (dal sass. affaùndia
“affanno”) (L), indizestione, appastadura, impatzonzu
m., cosa de istómacu, postema,
allinnadura (i. del bestiame) (N), indigestioni, burgària
(C),
indigisthioni (S), indicistioni, faundia (G) // appostemare (N) “fare i.”; disimpatzare
(N) “liberarsi da una i.”; Sa
postema ponet tema (prov.-N) “L’i.
procura malessere” indigesto
agg.
[indigestible,
indigeste, indigesto, unverdaut]
indigestu, issambenadu, contomosu (L), indizestu, indizestru, postemosu
(N), mastinatzu, mastinaxu,
malu
a mattiri (C), indigesthu (S), indicestu, indigestu
(Cs), malu a dicirì
(G) indignare,
-arsi vi.
rifl. [to
shock, indigner, indignar, entrüsten]
indignare, arrabbiare, inchietare, arrealiare (L), indinnare, nechidare
(N), inchietai (C), indignà (SG) indignato
pp.
agg. [shocked,
indigné, indignado, entrüstet]
indignadu, arrabbiadu, inchietadu (L), indinnau, nechidau (N) inchietau
(C), indignaddu (S), indignatu (G) indignazione
sf.
[indignation,
indignation, indignación, Entrüstung]
arràbbiu m., inchietadura,
arrealia, realia (it. rivale +
suff. -ia) (L), nechidadura, nechidonzu m.
(N), desdeni m. (sp. desdén),
spreu m., inchietadura (C),
indignazioni (SG) indimenticabile
agg.
mf. [unforgettable,
inoubliable, inolvidable, unvergesslich]
chi non si podet ismentigare (olvidare) (L), chi non si podet
irmenticare (N), chi non si podit scaresci (C), chi no si po’
immintiggà (S), malu a sminticà (olvidà) (G) indipendente
agg.
mf. [independent,
indépendant, independiente, unabhängig]
indipendente (LN), indipendenti (C), indipindenti (S), indippindenti (G) indipendenza
sf.
[independence,
indépendance, independencia, Unabhängigkeit]
indipendèntzia (LNC), padroniu
m. (L), indipindènzia
(S), indippindènzia (G) indire
vt.
[to
fix, convoquer, publicar, anberaumen]
fissare, istabilire (LN), fissai, stabiliri (C), fissà, isthabirì (S),
fissà, indicì (G) indirettamente
avv.
[indirectly,
indirectement, indirectamente, indirekt]
indirettamente (L), indirettamente,
perlargu, -os (N), indirettamenti
(CS), igniriulendi, a igniriulatura (G) indiretto
agg.
[indirect,
indirect, indirecto, indirekt]
indirettu (LNCS), di traessu, toltu
(G) indirizzare
vt.
[to
address, adresser, enderezar, lenken]
indiritzare, indissiare (L), indiritzare (N), indiritzai (C), indirizzà
(S), ignittà, indirizzà (G) indirizzo
sm.
[address,
adresse, señas pl.,
Adresse]
indiritzu, filada f., filuga f., subramanu,
subriscrittu (L),
indiritzu, adderetzu,
supramanu (N), indiritzu,
incarreramentu (C),
indirizzu (SG) indisciplina
sf.
[indiscipline,
indiscipline, indisciplina, Undiszipliniertheit]
indisciplina (L), indissiprina (N), indisciplina (C), indisciprina (S),
indisciplina (G) indisciplinatezza
sf.
[indiscipline,
indiscipline, indisciplina habitual, Undizipliniertheit]
indisciplinadesa, isculiertu m.,
busùliu m., ghilizu m. (L),
indissiprinadesa, baràgliu m.,
pilisu m. (N), spartziamentu m.,
sculumerdu m., trumbuloni m.
(C), indisciprinaddèzia (S), disòldini m.
(G) indisciplinato
agg.
[undisciplined,
indiscipliné, indisciplinado, undiszipliniert]
indisciplinadu (L),
indissiprinau, discassatu (N), indisciplinau, scurréggiu, arrebellu,
basaliscu (C), indisciprinaddu (S), indisciplinatu, ribèstiu (G) indiscreto
agg.
[indiscreet,
indiscret, indiscreto, indiskret ]
indiscretu, illaccadu, miraminculu,
mittinculu (L),
lindiscretu, accu (N), indiscretu,
farrogadori (C), indischretu (S), indiscretu, cugneddu, mittuleddu (G)
// illaccàresi (L) “comportarsi
in maniera i.” indiscrezione
sf.
[indiscretion,
indiscrétion, indiscreción, Indiskretion]
indiscressione (LN), indiscretzioni (C), indischrizioni (S),
indiscrizioni (G) indiscusso
agg.
[undiscussed,
indiscuté, sin disputa, unbestritten]
indiscussu (LN), indiscùtiu (C), no dischutiddu (S), indiscussu (G) indiscutibile
agg.
[unquestionable,
indiscutable, indiscutible, unbestreitbar]
indiscutìbile (LN, indiscutìbili (C), indischutìbiri (S), indiscutìbbili
(G) indispensabile
agg.
mf. [indispensable,
indispensable, indispensable, unentbehrlich]
indispensàbile (LN), indispensàbili (C), indipinsàbiri (S), indispinsàbbili,
fulzosu (G) indispettire
vt.
[to
vex, irriter, despechar, ärgern]
indispettire, airare, ciccare (it.
ciccare), leare cicca, inchietare (L), indispettire, airare, s’attruffare,
intziminire, intzimire,
arrabbiare, nechidare (N), indispittiri, fai crepai, istrempiai,
strempiai
(C), indipittì, fà lu crebbu (S), indispittì, addispittà, arrinicà,
impuddì, muscà, innarià (G) indispettito
pp.
agg. [vexed,
irrité, despechado, verärgert]
indispettidu, airadu, ciccadu, inchietadu, ischizidu (L), indispettiu,
airau, attruffau,
intziminiu, intzimiu,
arrabbiau, nechidau (N), indispettiu, strempiau, crepau (C),
indipittiddu (S), indispittutu, addispittatu, arrinicatu, impudditu,
muscatu, innariatu (G) indisponente
agg.
mf. [aggravating,
indisponible, irritante, ärgerlich]
chi indisponet (L), ganamalosu (N), chi indisponit (C), indipunenti (S),
indispunenti (G) indisponenza
sf.
[dislike,
indisponibilité, enojo, Unverfügbarkeit]
indisponèntzia (LNC), indipunènzia (S), indispunènzia (G) indisponibile
agg.
mf. [indisposable,
indisponible, indisponible, unverfügbar]
indisponìbile (LN), indisponìbili (C), indipunìbiri (S), indispunìbbili
(G) indisponibilità
sf.
[undisposability,
indisponibilité, indisponibilidad, Unverfügbarkeit]
indisponibilidade (LN), indisponibilidadi (C), indipunibiriddai (S),
indispunibbilitai (G) indisporre
vt.
[to
indispose, indisposer, indisponer, verstimmen]
indispònnere; disgustare (L)), indispònnere; dirgustare (N),
indisponni; spreai (C), indipunì; disghusthà (S), indispunì,
discumpunì; disgustà (G) indisposizione
sf.
[indisposition,
indisposition, indisposición, Unpässlichkeit]
indisposissione, acciaccu m. (sp.
achaque), incómodu m.
(L), indisposissione, malagòstia
(N),
indispositzioni, acciaccu m., imbrùciu
m. (C),
indipusizioni (S), indisposizioni, stulbu m.,
frattu m. (G) indisposto
pp.
agg. [indisposed,
indisposé, indispuesto, unpässlich]
indispostu (LN), indispostu, incimiau,
ingiagamau (C), indiposthu
(S), indispostu impacchjaddu
(Cs) (G)
// buluzadu (L) “i. di
stomaco”; intzimiau (C) “che
si sente i.” indissolubile
agg.
mf. [indissoluble,
indissoluble, indisoluble, unlösbar]
indissolùbile, malu a isòlvere (L), indissolùbile, chi non si podet
isòrbere (N), indissolùbili (C), chi no si po’ isciuglì (S), chi no
si po’ sciuddì, d’assentu (G) indissolubilità
sf.
[indissolubility,
indissolubilité, indisolubilidad, Unlösbarkeit]
indissolubilidade (LN), indissolubilidadi (C), indissorubiriddai (S),
dissulivratura (G) indistintamente
avv.
[indistinctly,
indistinctement, indistintamente, wahllos]
indistintamente (LN), indistintamenti (C), indisthintamenti (S),
indistintamenti (G) indistinto
agg.
[indistinct,
indistingué, indistinto, unterschiedslos]
indistintu (LNC), indisthintu (S), indistintu (G) indistruttibile
agg.
mf. [indestructible,
indestructible, indestructible, unzerstörbar]
chi non si podet distrùere (distruire) (LN), non destruìbili (C),
indisthruìbiri (S), indistruìbbili, malu a fiaccà (G) indistruttibilità
sf.
[indestructibility,
indestructibilité, indestructibilidad, Unzerstörbarkeit]
indistrussione (LN), indestruidura (C), indisthruibiriddai (S),
indistruibbilitai (G) indisturbato
agg.
[undisturbed,
non dérangé, sin estorbo, ungestört]
no istrobbadu, chen’istrobbu (L), no istrobbau (N), non strobbau (C),
indisthuibaddu (S),
indistulbatu (G) indivia
sf.
bot. (Cichorium endivia) [endive,
endive, endibia, Endivie]
indìvia, indìria (L), indìvia (N), indìria, indìvia, andìvia
(C), indìbia, indìria
(S), indìvia (G) indivia
selvatica sf.
bot. indìvia
areste, indìria areste, iscorzola (it.
ant. scariola) (L), indìvia agreste (N), indìvia aresti (C), indìria
arestha (S), indìvia aresta (G) individuale
agg.
mf. [individual,
individuel, individual, individuell]
individuale (LN), individuali (C), individuari (S), di lu sugghjettu,
passunali (G) individualmente
avv.
[individually,
individuellement, individualmente, einzeln]
individualmente (LN), individualmenti (C), individuaimmenti (S), a la
sola, omu par omu (G) individuare
vt.
[to
individualize, individuer, individuar, individualisieren]
individuare, sebestare, divisare (cat.
sp. divisar), iscampiare (L), individuare, allampare, semodare,
sejare (N), individuai, appubai, scerai (C), individuà, assibisthà
(S), alluppà, aucchjà, scindacà
(G) individuo
sm.
[individual,
individu, individuo, Individuum]
indivìduu, cristianu, tom(m)u (ant.;
sp. tomo) (LNC), vedu
(N), indivìduu,
cristhianu (S), sugghjettu, cristianu (G) // cartzulla (N) “i. di poco conto”; majolu (C) “i.
rozzo e poco intelligente; adolescente del contado che veniva accolto
nei conventi di Cagliari” indivisibile
agg.
mf. [indivisible,
indivisible, indivisible, unteilbar]
indivisìbile (LN), indivisìbili (C), indibisìbiri (S), indivisóriu,
indiisìbbili (G) // istare a s’allorada (L) “essere
i.” indivisibilità
sf.
[indivisibility,
indivisibilité, indivisibilidad, Unteilbarkeit]
indivisibilidade (LN), indivisibilidadi (C), indibisibiriddai (S),
indiisibbilitai (G) indiviso
agg.
[undivided,
indivisé, indiviso, ungeteilt]
indivisu (LNC), indibisu (S), indiisu, indivisu (G) // Innanti fimis a
cumone, posca amus partidu (L) “Prima
avevamo i beni i., poi li abbiamo divisi” indiziare
vt.
[to
make suspect, faire soupçonner, indiciar, belasten]
allimbizare, indisciare,
indissiare (L), indissiare
(N), inditziai, arviai (C), indizzià (S), indizià, suspittà (G) indiziato
pp.
agg. [suspect,
soupçonné, indiciado, verdächtigt]
indisciadu, indissiadu
(L), indissiau (N), inditziau, arviau (C), indizziaddu (S), indiziatu,
suspittatu (G) indizio
sm
[indication,
indice, indicio, Zeichen]
indìscia f., indìssiu,
indìsciu, indittu, seru, berevicu,
innéttiu, innettu,
annotu, filada f., significu,
arràsciu (L), indìssiu (N), indittu, indìtziu, àrviu, arviadura f.
(C), indìzziu (S), indìziu, signu, signali, signafficu, ignittu
(G) // leare seru (L) “avere
degli i.; venire a sapere” indocile
agg.
mf. [indocile,
indocile, indócil, unfolgsam]
reberde (sp. rebelde),
rempellu, rimpeddu, areste
(lat. AGRESTIS),
rude (lat. RUDIS), rebuttante,
pittimosu, malésigu (L), reberde, rude, agreste, de mala contumàssia
(isterca) (N), arrebellu, pruaxu, arreghesciosu, murvonatzu,
scréntili,
scinceriosu, scrensciosu (C), rudu, maru a dumà, indumàbiri, rimpeddu
(S), ribèstiu, scuntrizzu, irribeddu (G) indocilire
vt.
[to
make docile, rendre docile, amansar, zähmen]
ammasedare, ammasettare (lat.
MAN(N)SUETARE), ammultiare,
domare
(lat. DOMARE) (L), ammasedare, ammeddare, domare (N), ammasedai,
ammantzai (C), ammasidà, immasidà (S), ammasidà (G) indocilità
sf.
[indocility,
indocilité, indocilidad, Unfolgsamkeit]
arestùmine m., reberdia,
rebellia,
reberdidade, rudesa
(L), agrestùmene m.,
mal’isterca, mala contumàssia, reberdia
(N), reghèscia, arreghèscia, scréntiu
m. (C),
aresthumu m., rimpeddadura (S),
arestumu m., curina (it.
ant. corina) (G) indolcire
vt.
[to
sweeten, adoucir, endulzar, süssen]
indulchire, indurcare
(lat. INDULCARE),
addurcare (it. ant. addolcare)
(L), indurcare, indurcorare
(N),
indurciai, indurcai, indrucai, immelai (C), induzzà (S), indulcì (G) indole
sf.
[nature,
naturel, índole, Wesen]
ìndula, ìndule, naturale m.,
iscarpentu m., utta (lat. DUCTA),
zenia, cadramància, cadramissa (L), ìndula, isterca, lia,
meletu m., naturale
m. (N), ìndula, lighettadi,
ghigna, naturali
m., brei m., bre’ m., breu m.
(C), ìnduri, naturari m. (S),
miletu m., ingrinu m., ingrina
(G) // de bona (mala) utta (L) “di
buona (cattiva) i.”; incurata, malincurata (G) “cattiva i.” indolente
agg.
mf. [indolent,
indolent, indolente, lässig]
mandrone, preittiosu, prettiosu, isfainadu (cat.
desfeinat), cilindrone (tosc.
cilindrone), butterigosu, bratzifaladu,
ispossididu (L),
mandrone, preittiosu, preitzosu, cacallenu
(N),
mandroni, oreri, sfainau, preitzosu, arrelasciau, codolatzu (it.
codola) (C), indurenti, mandroni, ibbàiddu, mandrùsgiu (S),
mandroni, prizzosu, sdórriu, isdórriu, laldoni, strascinu, fiaccosu,
multogghju, capu di maciatu, matriconi, malittu (G) indolenza
sf.
[indolence,
indolence, indolencia, Lässigkeit]
ammandronada, mandronia,
preìttia (lat. PIGRITIA) (LN),
mandronia, preitza (C), mandrunia, mandrusgiumu m., indurènzia (S), mandrunia, prìzzia, prizzusia, dulènzia, malintragna
(Lm) (G) indolenzimento
sm.
[numbness,
endolorissement, dolor por magullamiento, Gefühllosigkeit]
addolimentu, dolimentu, dólima f.,
dolìmine, doloju,
indilighida f., indilighimentu, indolimida f.,
indolomida f. (L),
addolimentu, addoliadura f., addolimorjada
f., indolimentu, abburticamentu,
impurjadura f., attunchiadura f.
(N), dolimentu, indolimentu, indolamentu, indolorimentu (C),
indurinzimentu, indirigghimentu (S), dulìmini, ciacca f.,
flatta f. (G) indolenzire
vi.
[to
numb, endolorir, doler, gefühllos werden lassen]
addolimare, addolimalzare, indolimare, indolimire, addolire, indolire,
indilighire, traulare (lat.
*TRAGULARE) (L), addolire, addolimorjare, addozare, abburticare,
impurjare, attunchiare (N), addoliri,
indilichire, indolentziri, indoliri,
indolai, indoloriri (C), induringhì,
indurinzì,
indiriggà (S), indulinzì, indulumì, addulumì (G) indolenzito
pp.
agg. [benumbed,
endolori, adolorido, gefühllos]
addolidu, addolimadu, addolimalzadu, addolimarzadu,
dolimalzosu, indolimadu,
indolimalzadu, indolimidu,
indolidu, indilighidu, isossadu,
trauladu
(L), addoliu, addolimorjau, addozau, addolentiu, indilichiu,
abburticau,
impurjau, attunchiau (N), indoliu, indolau, indoloriu, indorobiu,
astilau (C),
indurinziddu, indirigghiddu, induringhiddu
(S),
indulinzitu, indulumitu, addulumitu (G) indolimento
sm.
vds. indolenzimento indolore
agg.
mf. [painless,
indolore, indoloro, schmerzlos]
chentza dolore (LN), indolori (C), indurori (S), indulori (G) indomabile
agg.
mf. [ungovernable,
indomptable, indomable, unbezähmbar]
malu a domare (a ammasettare) (LN), malu a domai (C), indumàbiri (S),
malu a dumà, ribeddu (G) indomani
sm.
[next
day, lendemain, el día después, tags darauf]
incras (lat. CRAS), die
infattu, diffattu (LN), incrasi, dì sighenti (C), indumani, la dì poi,
la dì fattu (S), la dì infattu (G) // su diffattu (L) “il
giorno dopo, l’i.” indomito
agg.
[indomitable,
indomptable, indómito, ungezähmt]
rude (lat. RUDIS), areste (lat.
AGRESTIS), rebelle, rebellu, rempellu (L), rude (N), arrui, orrui,
aresti, impurdeddiu (C), rudu, aresthu (S), rudu, ribeddu (G) //
impurdeddiri (C) “essere i. come
un poledro”; Non lasses su masedu pro s’areste (prov.-L) “Non
lasciare il mansueto (= la vita tranquilla) per l’i. (= la vita
avventurosa)” indoramento
sm.
[gilding,
dorage, doradura, Vergoldung]
indoramentu (LNC), indoramentu, indauramentu (S), duriamentu, uramentu
(G) indorare
vt.
[to
gild, dorer, dorar, vergolden]
indorare, indeorare (L), indaorare,
indeorare, indorare
(N), indorai (C), indurà, durà, indaurà (S), urà durià, indurà,
indurià, irrisciumà a oru (G) // melai sa mexina (C) “i.
la pillola” indorato
pp.
agg. [gilded,
doré, dorado, vergoldet]
indoradu, indeoradu (L), indeorau,
indorau (N), indorau
(C), indoraddu, indauraddu (S), uratu, duriatu, induratu, induriatu (G) indoratore
sm.
[gilder,
doreur, dorador, Vergolder]
indoradore, indeoradore (L), indoradore (N), indoradori (C), indoradori,
indauradori (S), (mastru) uradori, duriadori, induradori, induriadori, mastru
uradori (G) indoratura
sf.
[gilding,
dorure, doradura, Vergoldung]
indoradura, indeoradura (L), indoradura, indeorada,
indeoronzu m. (N),
indoradura, indorau m. (C),
indoraddura, doraddura, indauraddura (S), uratura, duriatura (G) indossare
vt.
[to
put un, endosser, vestir, anziehen]
bestire (lat. VESTIRE),
inchingiare (i. per la prima
volta; lat. ENCAENIARE), ingentzare (ant.)
(L), bestire (N), si poni, portai, incingiai (C), indussà, punissi
in dossu (S), indussà (G) // incìngiu
(C)“detto della prima volta che si indossa un indumento”; zioddimbotti
(S) “detto di chi indossa abiti molto ampi”; As
incingiau bistimentu nou? Mi sparra! (C) “Indossi
forse un abito nuovo? Mi pare!” indossato
pp.
agg. [put
on, endssé, vestido, angezogen]
bestidu, inchingiadu (L), bestiu (N), portau, incingiau (C), indussaddu
(S), indussatu (G) indossatore
sm.
[model,
endosseur, modelo, Mannequin]
bestidore (LN), portadori (de bistiris) (C), indussadori (SG) indosso
avv.
[on,
sur le dos, encima, auf sich]
indossu, subra (lat. SUPRA)
(L), supra (N), a pitzus, asua,
a
suba, asuba (C), indossu, innantu (S), innantu, annantu, innantapparu,
indossu (G) indotto
pp.
agg. [driven,
induit, indocto, induziert]
ispintu, conchizadu,
cuncordiadu, cunvintu,
induidu, tentojadu, untzadu
(L), induiu, ispintu,
untzau, tzuntzullau (N), cumbintu, indusiu (C), isthiggaddu, intizzaddu,
ippintu, cunvintu (S), inducitu, impunzatu, spintu (G) indovinare
vt.
[to
divine, deviner, adivinar, erraten]
addeinare, addevinare,
addivinare (cat. endevinar; sp.
adevinar), indevinare, indovinare, devinare,
indevinzare, indivinare, induvinzare, inzevinare, inzenvinzare, intzertare
(cat. encertar), atzertare (sp.
acertar), attinare (sp.
atinar), intzicchire (it.
azzeccare), intzuddare, abbisare, bettare in francu, atzoeddare,
istifinzare, azeccare
(L), indeinare, indivinare,
indovinare,
addeinare, deinare, divinare,
incertare, intzertare,
intzoccare (N),
addivinai, divinai, indivinai,
indovinai, intinnai, attinai, ingertai,
intzertai,
intretzai,
intzoccai, intzoddai,
intzuddai (C), indubinà, induvinà,
inzirthà
(S), induinà, abbisà, inciltà, azziccà (G) // intzuddada
f., -adura f. (L) indovinamento”;
a
lu ‘nceltu (G) “tirando ad
i.”; ventu o cuccu? (G) “indovina
cosa stringo tra le mani?”; Pensa male chi as a indevinare
(prov.-L), Pensa a lu maru ch’induvinaré (prov.-S) “Pensa
male e indovinerai”; No est a si ndi pesai chitzi, est a intzertai
s’ora! (prov.-C) “Poco vale
alzarsi presto se non si indovina l’ora giusta!” indovinato
pp.
agg. [divined,
deviné, adivinado, gelungen]
addevinadu, indovinadu, indevinadu, inzevinadu,
intzertadu,
attinadu, intzicchidu, intzuddadu, abbisadu, azeccadu (L), indovinau,
indeinau, deinau, incertau,
intzertau
(N), indovinau, indivinau, addivinau, intinnau, attinau, ingertau,
intzertau,
intzoddau, intzuddau (C), indubinaddu, inzirthaddu (S), induinatu,
abbisatu, inciltatu, azziccatu (G) indovinello
sm.
[riddle,
devinette, adivinanza, Rätsel]
divinzu, indevinzu,
indévinu, indivinzu,
induvinzu, istivinzu,
istifinzu, intzertu, abbisa-abbisa, prumera f.
(probm. it. problema), ingestunu-ingestunu,
itescuddu-itescuddu, itescustu-itescustu, intzertunu-intzertunu,
itestunu-itestunu (L),
intzertu, istifinzu, itestunu-itestunu
(N), intzertu, bisa-bisa
(C),
indubinellu, isthibignu (S), induinellu, abbisa-abbisa, bisa-bisa,
cuccuentu (G) // arroma f. (L)
“giuoco infant. basato sul
risolvere un i.” indovino
sm.
[diviner,
devin, adivinador, Seher]
addevinu, deinu, devinu,
indevinu,
indovinu, astruligadore,
majarzu
(lat. MAGIA), intzertadore
(L), deinu, indovinu, indovinosu,
maghiarju
(N), addivinadori,
indivinu, indovinadori, indovinu,
ingevinadori, intzertadori,
intzoddadori, intzuddadori, gregu (lat.
GRAECUS) (C), indubinu,
induvinu, magliàgliu,
maiàgliu (S), induinu (G) // Si fimis indovinos non fimis mischinos
(prov.-L), Cal’è induinu no è mischinu (prov.-G) “Se
fossimo i. non saremmo degli infelici”; Papai merda de gregu (C) “Mangiare
merda di i.” indovuto
agg.
[undue,
non dû, indebido, ungeschuldet]
non dévidu (L), non dépiu (NC), no dubuddu (S), no diutu (G) indozzare
vt.
(affatturare) [to
bewitch, ensorceler, embrujar, verzaubern]
affatturare, ammajarzare, ammajare, astriare, abberbare (L), ammaghiare,
prèndere, istriare, iscùdere a libru, abberbare, ligare a berbos (N),
affatturai, imbrusciai, fai bruscerias (fatturas, mazinas), abbrebai,
ammainai (C), affatturà, fassi pàbaru (S), affatturà, ammaià, fà
maiagliadurii (G) indozzato
pp.
agg. [bewitched,
ensorcelé, embrujado, verzaubert]
affatturadu, ammajarzadu, ammajadu, astriadu, abberbadu (L), ammaghiau,
presu, istriau, iscuttu a libru, abberbau (N), affatturau, imbrusciau,
abbrebau, ammainau (C), pàbaru, affatturaddu (S), affatturatu, ammaiatu
(G) indubbiamente
avv.
[surely,
indubitablement, indudablemente, zweifellos]
chene duda, siguramente (LN), foras de duda, siguramenti (C), fora di dùbbiu,
chena faltha (S), a celtu (G) indubbio
agg.
[sure,
indubitable, indudable, unzweifelhaft]
foras de duda (LNC), zerthu (S), celtu, siguru (G) indubitàbile
agg.
mf. [indubitable,
indubitable, indudable, unbezweifelbar]
chi non b’at de dubitare, foras de duda (LN), indubitàbili, foras de
duda (C), indubitàbiri (S), indudàbbili, a celtu (G) indubitato
agg.
[undoubted,
indubitable, indubitado, zweifellos]
indudadu, foras de duda (L), indudau, foras de duda (N), indubitau (C),
zerthu, sigguru (S), indudatu (G) indugiare
vt.
vi. [to
defer, retarder, demorar, zögern]
bistentare (it. ant. bistentare),
istentare (it. stentare),
tardare, durittare, accocciàresi, attregare, addajare, baraddàresi,
istare a s’allora-allora (illòria-illòria), isteniare, trigare (lat.
TRICARE), affilusigare, canzolare,
indurare, isviolare (L),
istentare, tardare, pirchiare (probm.
lat.*PERTRICARE), dudare, trempare,
trempinare (N),
istentai, stentai,
trigai, addasiai, tardai (C), isthintà, tardhà, trattinì (S), stintà,
bistintà, istintà, indusgì, indusgià (G) // a su tzotzi-tzotzi (L) “indugiando”; Chie
bistentat troppu non mànigat pische (prov.-L) “Chi troppo indugia non mangia pesce” indugio
sm.
[delay,
retard, demora, Zögern]
bistentu, istentu (it. ant. bistento), bistentada f.,
istentada f., istentonzu,
tardàntzia
f., attregu, accocciada f.,
isténiu, imbaru, attostonu,
accodiada f., canzolada f., -adura f., illóriu,
induramentu, isviolada f. (L),
istentada f., istentu,
duda f., ritardu, tardada
f. (N),
stentu, addàsiu (C), isthèniu, isthentu, ritardhu (S), stentu,
bistentu, stintata f.,
stiniatura f., littranga f. (fig) (G) indulgente
agg.
mf. [indulgent,
indulgent, indulgente, nachsichtig]
indulgente, boniacu, de
coro ‘onu (L), indurghente,
indurzente,
de coro ‘onu, bajulosu, arrampanosu (N), indulgenti, cumpassivu,
assaccadori (C), indulgenti (SG) indulgenza
sf.
[indulgence,
indulgence, indulgencia, Nachsicht]
indulgèntzia, indùlghida, bonucoro m.,
bonesa (L), indurghènzia,
indurzèntzia,
bonucoro m., bonesa,
bajuladura, arrampanadura (N), indulgèntzia (C), indulgènzia (SG) // indulgentziare
(L) “annettere i.”; Chie
furat a ladru ‘alanzat sas indulgèntzias (prov.-L) “Chi
deruba i ladri guadagna le i.” indulgere
vi.
[to
indulge, être indulgent, tener indulgencia, Nachsicht haben]
perdonare (lat. PERDONARE),
indùlghere (lat. INDULGERE)
(L), indùrghere, perdonare,
bajulare (lat. BAIULARE),
arrampanare (N), perdonai (C), pardhunà (S), indulgì, indultà (G) indulto
sm.
[indult,
indult, indulto, Strafnachlass]
indultu, cundonu (L), indurtu, cundonu (N), indultu, condonu (C),
indultu, indulthu, cundonu (S), indultu, cundonu (G) indumento
sm.
[garment,
vêtement, indumento, Kleidungsstück]
bestire, pignu (lat. PIGNUS),
pannamenta f. (lat. PANNUS), trastu (cat.
traste; sp. trasto) (L), beste f.
(lat. VESTIS), bestire (lat.
VESTIRE), pintzu,
pinzu (N),
bistimenta f., bistiri, arroba
f. (i. in generale) (C), roba
di dossu f., visthiri, pegnu,
affiagnu (S), roba di dossu f.,
vistimenta f. (G) // amittu
(L) “amitto, i. di
lino sacerdotale”; pin(t)zu
(N) “i. macchiato del sangue
dell’ucciso che si appende dietro la porta di casa per ricordare ai
parenti il diritto-dovere della vendetta”; grotzone, orgotte (N) “i. rozzo”;
attrozzu (S)“l’insieme degli i.
che servono per infagottarsi (Bazzoni)” indurimento
sm.
[hardening,
durcissement, endurecimiento, Verhärtung]
intostada f., intostamentu,
intostigamentu, allinnada
f., allinnadura
f., appamentadura
f., appamentamentu, asserrada f., attauleddada f., atturronada
f., -adura f., cumprimida f., -idura f.,
incarcada f., indurida f., indurimentu, ingrimida f.,
-idura f. (L),
intostada f., intostadura
f., intostonzu,
tostonzu,
tostesa f., tostighine,
durgalesa f., allinnadura f. (N), intostada f.,
intostamentu,
intostigamentu, tostadura f., induressimentu,
apperdadura
f., atturronada f. (C), intosthiggamentu, appisthunamentu (S), intustamentu,
accugghjulamentu, grogghjcura f. (G) indurire
vt.
vi. [to
harden, endurcir, endurecer, verhärten]
intostare (lat. TOSTUS),
intostigare, allinnare (lat.
LIGNA), incruèschere (sp.
encrudecer), atturronare, abbattilare (i.
del lino, della lana; lat. QUACTILE x COACTILE), carasare (lat.
CHARAXARE), appamentare,
asserrare, attauleddare, indurare,
indurire, indurissire (L),
intostare, intostorare addurgalare,
agghiddostrare, allinnare,
atturronare (N), intostai, intostigai, induressi (sp. endurecer), indurai, atturronai, apperdai, appisiddiri,
appumentai, carasiai (i. del pane),
abbiddiritzai, arrostigai (C), intosthiggà, intusthiggà, intusthà,
indurì, appisthunà, appisthizunà, appiddriggà, attaurassi,
attauriddà, incurriattà (S),
intustà, accugghjulà, appitricà, ingrugghjucchì (G) // accarazzà
(S) “i. della frutta per troppo
sole”; arrabazzunà (S) “i.
degli ortaggi”; Comu intosta la tarra cussì lu cori (prov.-G) “Come si indurisce la terra così il cuore” indurito
pp.
agg. [hardened,
endurci, endurecido, verhärtet]
intostadu, intostigadu, allinnadu, incruéschidu, atturronadu,
abbattiladu, allilliradu (dicesi
del pane), accrabionadu, appamentadu,
asserradu, attauleddadu, impeddadu, incorzadu, indurissidu, ingrimidu (L),
allinnau, intostau, addurgalau, agghiddostrau,
intostorau (
(N), intostau, intostigau, atturronau, apperdau, appisiddiu, carasiau,
abbiddiritzau (C), intosthiggaddu, intusthiggaddu, intusthaddu,
appisthunaddu, appisthizunaddu, appiddriggaddu, induriddu, arrabazzunaddu,
attauriddaddu (S),
intustatu, intustaddu
(Cs) accugghjulatu,
appitricatu, ingrugghjucchitu, grògghjcu, impistidditu
(Lm), (G indurre
vt.
[to
inspire, induire, inducir, bewegen]
induire (cat. induir), indùere,
adduire (cat. adu(h)ir), cumbìnchere,
battire a bordu (a rógliu), conchinare, conchizare (lat.
CONCHA “testa”), tentojare,
tragliare (L),
induire, cumbìnchere, untzare, tzuntzullare (N), indùsiri (sp.
inducir), condùlliri, cumbinci (C), induzì, cunvinzì (S), inducì,
svultà (G) industre
agg.
mf. [indutrious,
industrieux, industrioso, betriebsam]
industriosu, inzeniosu, faineri (cat.
fainer), trabagliadore (L), fatzienneri,
industriosu,
inzeniosu, traballadore (N); inginnosu, faineri, traballadori (C),
fazzindinu, trabagliadori (S), inginiosu, inteltu, faccindosu, uparosu,
mastru di tuttu (G) industria
sf.
[industry,
industrie, industria, Industrie]
indùstria, indrùstia (L), indùstria (N), indùstria, paru m.
(C), indùsthria (S), indùstria (G) // Su paru furisteri esti unu
tiau! (C - Saragat) “L’i.
forestiera è una diavoleria!” industriale
agg.
mf. [industrial,
industriel, industrial, industriell]
industriale, indrustiale (L), industriale (N), industriali (C),
industhriari (S), industriali (G) industrializzare
vt.
[to
industrialize, industrialiser, industrializar, industrialisieren]
industrializare, indrustializare (L), industrializare (N),
industrializai (C), industhriarizà (S), industrializà (G) industrializzato
pp.
agg. [industrialized,
industrialisé, industrializado, industrialisiert]
industrializadu, indrustializadu (L), industrializau (NC),
industhriarizaddu (S), industrializatu (G) industrializzazione
sf.
[industrialization,
industrialisation, industrialización, Industrialisierung]
industrializassione, indrustializassione (L), industrializatzione (N),
industrializatzioni (C), industhriarizazioni (S), industrializazioni (G) industriarsi
vi.
rifl. [to
contrive, s’ingénier, industriarse, sich bemühen]
industriàresi, arrangiàresi, arrangiutzàresi,
inzeniàresi,
iscaretzìresi (L), s’inzeniare, s’arranzare, s’ intilliare
(N),
s’arrangiai, s’inginnai (C), rizirà, razirà, trampisthà,
arrangiassi (S), intiltassi, inginiassi, mastrià, agghjustassi,
arrangiassi (G) industrioso
agg.
[indutrious,
industrieux, industrioso, betriebsam]
indrustiosu, industriosu,
inzeniosu, trabagliadore, faineri (cat.
fainer) (L), inzeniosu, intillieri,
intilliosu, traballadore
(N), inginnosu, faineri, traballadori (C), inzignosu, industhriosu,
fazzindinu (S), industriosu (G) induttivo
agg.
[inductive,
inductif, inductivo, induktiv]
induttivu (LNC), induttibu (S), induttivu (G) induttore
sm.
[inductor,
inducteur, inductor, Erregerwicklung]
indusidore (L), induttore (N), indusidori (C), induttori (SG) induvie,
-o sm.
ant. (calice del fiore) [flower-cup,
calice del fleur, induvia, Kelch]
càlighe (lat. CALIX , -ICE) (L),
càliche (N), càlici (C), càrizi (S), càliciu (G) induzione
sf.
[induction,
induction, inducción, Induktion]
induida, indussione (L),
indussione
(N), indusimentu m.,
indusioni, indutzioni
(C), induzioni (SG) inebetire
vi.
[to
make dull, hébéter, alelar, verdummen lassen]
attontare (sp. atontar), bènnere
maccu, isventiare (lat. VENTUS),
abbuccalottare, buccalottare
(L),
attolondrare (sp. atolondrar),
attontare, irbentiare, abballalloare (N), abbentai, attontai,
attolondrai (C), isthantarà, ischabizzurà, dibintà maccu (S), svintià,
svappià (G) inebetito
pp.
agg. [dull,
hébété, alelado, benommen]
attontadu, maccu (lat. MACCUS),
isventiadu, abbuccalottadu (L), attolondrau, attontau, irbentiau,
abbabballoccau (N), abbentau, attontau, attolondrau, arrellocau,
immadeddau (C),
isthantaraddu, ischabizzuraddu, maccu, isgimpru (cat. ximple) (S), svintiatu, svappiatu, intumbitu, allucchitu,
maccu (G) inebriamento
sm.
[inebriation,
enivrement, embriaguez, Berauschen]
imbriagadura f. (L),
imbriacadura f. (N),
imbriagadura f.(C),
imbriaggaddura f. (S),
imbriacatura f., innariamentu (G) inebriante
p.
pres. agg. mf. [inebriant,
enivrant, embriagador, berauschend]
imbriagadore (L), imbriacadore (N), imbriagadori (C), imbriaggadori (S),
imbriacadori, innariadori (G) inebriare
vt.
[to
inebriate, enivrer, embriagar, berauschen]
imbriagare (lat. EBRIACARE) (L),
imbriacare (N), imbriagai, sbeliai, scallentai (fig.)
(C), imbriaggà (S), imbriacà, innarià (G) inebriato
pp.
agg. [inebriated,
enivré, embriagado, berauscht]
imbriagadu (L), imbriacau (N), imbriagau, sbeliau, scallentau (C),
imbriaggaddu (S), imbriacatu, innariatu (G) ineccepibile
agg.
mf. [unexceptionable,
irrépréhensible, irreprensible, tadellos]
chi non b’at nudda de nàrrere, comente si toccat (LN), chi non b’at
nudda de nai (C), chi no v’è nudda di dì (S), palfettu, a filu (G) inedia
sf.
[starvation,
inanition, inedia, Fasten]
deunzu m. (lat. JEJUNIUM), fàdigu
m. (lat. FATICARE),
isteniadura (L), zeunu m.,
ispioncu m., istincadura (N),
fadigu m., arrosciu m., arroscimentu m. (C), fàdiggu
m. (S), fàticu m.,
dulol di cori m. (G) inedito
agg.
[inedited,
inédit, inédito, unveröffentlicht]
no imprentadu (L), no istampau, non prubbicau (N), no imprentau, non
stampau (C), no isthampaddu, no imprentaddu (S), no stampatu (G) ineducato
agg.
[impolite,
impoli, ineducado, unerzogen]
maleducadu, malalluttrinidu, malalluttrinadu, malammodidu (L),
maleducau, malechischiau, malincrinau, isprotzediu (N), scurréggiu,
majolu (lat. MAIALIS)
(C),
ineducaddu, maraducaddu (S), maladuccatu, malammannatu (G) ineffabile
agg.
[ineffable,
ineffable, inefable, unsagbar]
chi non si podet contare (nàrrere) (LN), chi non si podit contai (C),
chi no si po’ raccuntà (S), inaffàbbili (G) inefficace
agg.
[ineffective,
inefficace, ineficaz, unwirksam]
chen’effettu, bonu a nudda, vanu (L), innùtile, banu,
chentz’effettu, de badas (N), inefficaci (C), inùtiri, vanu, bonu a
nudda (S), innùttili, vanu, chena pruvettu (G) inefficacia
sf.
[ineffectiveness,
inefficacité, ineficacia, Unwirksamkeit]
inutilidade, vanesa (L), innutilidade, banesa (N), inutilidadi, inefficàcia
(C), inutiriddai, vanèzia (S), innuttilitai (G) inefficiente
agg.
[inefficient,
non efficient, ineficiente, nicht leistungsfähig]
chi non giuat a nudda, chen’effettu, bonu a nudda (L),
chentz’effettu, chi non balet (N), inefficenti (C), chi no vari, bonu
a nudda (S), inettu, chi no vali (G) inefficienza
sf.
[inefficience,
inefficacité, ineficiencia, Leistungsunfähigkeit]
mancàntzia d’effettu (LN), inefficèntzia (C), mancànzia d’effettu
(S), inettitù (G) ineguaglianza
sf.
[inequality,
inégalité, desigualdad, Ungleichheit]
disugualidade, disugualàntzia, diversidade (L), disugualidade,
divressidade (N), diversidadi, differèntzia, dissimbillàntzia (C),
dibessiddai, diffarènzia (S), diessitai, diffarènzia (G) ineguale
agg.
mf [unlike,
inégal, desigual, ungleich]
disuguale, diversu, non che pare (L), disuguale, divressu (N),
disaguali, faisinu, schécciu
(C), disuguari, dibessu (S), diffarenti, diessu, dissumiddenti (G) inelegante agg. mf. [inelegant, inélégant, inelegante, unelegant] no elegante, grussulanu (LN), ineleganti, scuncordau, malibestiu (C), no ariganti (S), trampasginoni (G) |
|
ineleganza
sf.
[inelegance,
inélégance, inelegancia, Mangel]
mancàntzia d’elegàntzia (LN), inelegàntzia, disagghindadura (C),
mancàntzia d’arigànzia (S), senza galania (G) ineluttabile
agg.
mf. [ineluctable,
inéluctable, ineluctable, unabwendbar]
chi non si podet vittire (cuntrastare) (L), chi non si podet evitare
(cuntrastare) (N), inevitàbili (C), inevitàbiri (S), chi no si po’
discansà (G) inenarrabile
agg.
mf. [unutterable,
inénarrable, inenarrable, unsagbar]
chi non si podet contare (LN), chi non si podit contai (C), chi no si
po’ cuntà (dì) (SG) inequivocabile
agg.
mf. [unequivocal,
indéniable, inequívoco, unzweideutig]
chi non si podet cunfùndere (L), de non cuffùndere (N), chi non si
podit cunfundi (C), chi no si po’ cunfundì (SG)
inerente
agg,
mf. [inherent,
inhérent, inherente, anhaftend]
chi riguardat, unidu, ligadu (L), chi riguardat, uniu, ligau, accumentau
(N), inerenti, uniu (C), uniddu, liaddu (S), chi rigalda, aunitu, liatu
(G) // tzuffare (N) “essere i.
ad un discorso” inerenza
sf.
[inherence,
inhérence, inherencia, Anhaften]
attaccamentu m., ligadura (L),
ligadura, unidura, accumentu m.
(N), attaccadura, ligadura, aderèntzia (C), attaccamentu m., liaddura (S), attaccamentu m.,
liatura, rifirimentu m. (G) inerme
agg.
mf. [unarmed,
sans armes, desarmado, unbewaffnet]
disarmadu, isentu (it. esente o
cat. sp. exento) (L), disarmau (N), disarmau, disamparau (sp.
desamparado) (C), disaimmaddu (S), disalmatu (G) inerpicarsi
vi.
rifl. [to
clamber up. grimper, trepar, klettern]
altzare, pigare (lat. PICARE) (L),
artziare, s’appilicare, apperriccare, apperrinzare, s’appiligonare,
atzumentare, picare (N), s’appicculai, appuddilai, attruddai, artziai,
pigai (C), azzà, appiccarinassi (S), alzà, appicchiriddassi,
arrampicassi, impuntirinassi, impuntichinassi (G) inerte
agg.
mf. [inert,
inerte, inerte, ruhend]
isfainadu (cat. desfeinat),
preittiosu, mandrone (L), mandrone, preittiosu, chinertu, chisineri,
pasau (N), sfainau, preitzosu, mandroni (C), mandroni, pasaddu,
ammassuraddu, iffainaddu (S), felmu, prizzosu, mandroni, fiaccosu (G) inerzia
sf.
[inertness,
inertie, inercia, Ruhe]
mandronia, preìttia (lat.
PIGRITIA) (LN), mandronia, preìtza, calamàndria, reposu m.
(C), mandrunia, reposu m. (S),
mandrunia, prìzzia, assentu m. (G) inesattezza
sf.
[inexactness,
inexactitude, inexactitud, Ungenauigkeit]
impretzisione, inesattesa (LN), imprecisioni, inesattesa (C), inesattèzia
(S), inesattesa, falta (cat. sp.
falta) (G) inesatto
agg.
[inexact,
inexact, inexacto, ungenau]
impretzisu, inesattu (LN), imprecisu, inesattu, non coberau (C),
ibbagliaddu, imprizzisu (S), inesattu, imprizzisu, faltosu (G) inesaudito
agg.
[not
granted, inexaucé, atendido, unerhört]
no intesu, no accuntentadu, no accansadu (L), no intesu, no accuntentau
(N), disappagnau C), no intesu, no accuntintaddu (S), no accansatu, no
intesu, no cuntintatu (G) inesauribile
agg.
mf. [inexhaustible,
inépuisable, inagotable, unerschöpflich]
chi non finit mai (LNC), inesaurìbiri, chi no si po’ cunsumì (S),
chena fini, chena fundu, chi no si po’ agabbà (G) ineseguìbile
agg.
mf. [iecutanexble,
inexécutable, inexequible, unausführbar]
chi non si podet fàghere (L), chi non si podet fàchere (N), chi non si
podit fai (C), chi no si po’ fà (SG) inesigibile
agg.
mf. [not
due, inexigible, inexigible, uneinbringlich]
chi non si podet incasciare (L), chi non si podet incassare (N), incoberàbili,
chi non si podit incasciai (coberai) (C), inesigìbiri, chi no si po’
incascià (S), chi no si po’ incassà (G) inesistente
agg.
mf. [inexistent,
inexistant, inexistente, nicht bestehend]
inesistente, chi non esistit (LN), inesistenti (C), inesisthenti (S),
insussistenti (G) inesistenza
sf.
[inexistence,
inexistence, inexistencia, Nichtbestehen]
inesistèntzia (LNC), inesisthènzia (S), insussistènzia (G) inesorabile
agg.
mf. [inexorable,
inexorable, inexorable, unerbittlich]
inesoràbile, chentza coro, crudele (LN), inesoràbili (C), inesoràbiri
(S), accanitu, malu a calmà, malu a cummuì (G) inesorabilmente
avv.
[inexorably,
inexorablement, inexorablemente, unerbittlich]
inesorabilmente (LN), inesorabilmenti (C), inesorabiimmenti (S),
accanitamenti (G) inesperienza
sf.
[inexperience,
inexpérience, inexperiencia, Unerfahrenheit]
inisperièntzia (LN), inesperièntzia (C), inippiriènzia (S), inispiriènzia
(G) inesperto
agg.
[inexpert,
inexpérimenté, inexperto, unerfahren]
pagu pràtigu, manimùrchina (L), pacu pràticu (N), sentza pràtica
(C), chena ippiriènzia (S), di poca spirienzia, chjappinu (G) inesplicabile
agg.
mf. [inexplicable,
inexplicable, inexplicable, unerklärlich] chi non si podet ispiegare (LN), chi non si podit spricai,
discumpréndiu (C), chi no si po’ ippiegà (S), malu a splicà (G) inesplorato
agg.
[unexplored,
inexploré, inexplorado, unerforscht]
no esploradu (L), no isprorau (N), non sprorau (spriculau) (C), no
ippruraddu (S), no espluratu, vìglini (G) inespressivo
agg.
[inexpressive,
inexpressif, inexpresivo, ausdruckslos]
chi non narat nudda (L), chi non narat nudda, isarbuliu (N), no
espressivu (C), chi no dizi nudda (S), chi no dici nudda, smoltu (G) inespresso
pp.
agg. [unexpressed,
non exprès, no expresado, nicht ausgedrückt]
non nadu (L), non nau (NC), no dittu (S), zilatu (G) inesprimibile
agg.
mf. [inexpresssible,
inexprimable, inexpresable, unausdrückbar]
chi non si resessit a nàrrere (a contare ) (LN), inesprimìbili (C),
inipprimìbiri, chi no si po’ dì (S), malu a splicà (G) inespugnabile
agg.
mf. [inexpugnable,
inexpugnable, inexpugnable, uneinnehmbar]
chi non si resessit a bìnchere (a concuistare) (LN), chi non si
renescit a binci (C), chi no si po’ cunchisthà (occupà) (S), malu a
piddà (a vincì) (G) inestimabile
agg.
mf. [inestimable,
inestimable, inestimable, unschätzbar]
chi non si podet istimare (L), chi non si podet istimare, debodau (N),
chi non si podit stimai (C), inisthimàbiri, chi no si po’ isthimà
(S), chena présgiu, di costu mannu (G) inestirpabile
agg.
mf. [ineradicable,
inextirpable, inextirpable, unausrottbar]
chi non si podet irraighinare (L), chi non si podet irradichinare
(istrattòddere) (N), chi non si podit srexinai (C), chi no si po’
irradizinà (ippidighinà) (S), chi no si po’ stilpà (sraicà), malu
a stilpà (G) inettamente
avv.
[unaptly,
ineptement, ineptamente, untüchtig]
chena capatzidade, bambamente (L), chentza capassidade, bambamente (N),
chena capacidadi (C), chena capazziddai (S), chena capacitai (G) inettitudine
sf.
[unaptness,
ineptie, ineptitud, Untüchtigkeit]
incapatzidade, innangarùmine m., isentùmine m., isgadolciùmine m. (L), incapassidade, mancàntzia de compostura (de ghettu, de
gabbale) (N), incapacidadi (C), incapazziddai, casthigùmmini m.,
casthigummu m. (S), incapicitai, inettitù (G) inetto
agg.
[unapt,
inapte, inepto, untüchtig]
incapatze, ijente, isente, isentu (it.
esente), indelvesu, innangaradu, néssiu (sp.
necio), isgadólciu (it.
catorcio), isbrittiadu, isbittriadu, isvessiadu, isvìvidu,
isvrittiadu, mancàzile, semadu, bonu a nudda (L), incapassu, de pacu
gabbale, mannu de badas, bonannudda, cartzellette, isentu (N),
incapatzi, cacatuppas, cagantinas, bonu a nudda, fattu e lassau (C),
incapazzi, isthruddaddu, inàbiri, minghinu (S), incapazzu, bonu a
nudda, capu di maciatu, inettu, schjappinu
(Lm) (G) inevaso
agg.
[outstanding,
non expédié, no despachado, unerledigt]
non dispacciadu, non fattu (L), no irbrigau (N), non disgaggiau, no
isbrigau (C), no dipacciaddu, no fattu (S), no evasu (G) inevitabile
agg.
mf. [inevitable,
inévitable, inevitable, unvermeidlich]
chi non si podet vittire (L), chi non si podet evitare (istrabiare) (N),
inevitàbili (C), inevitàbiri (S), chi no si po’ evittà (discansà),
malu a evittà (a discansà) (G) inezia
sf.
[trifle,
bagatelle, inepcia, Kleinigkeit]
inètzia, bagattella, friolera, fiolera, violera (sp.
friolera), buzera, ignagnaria, gnegneria (sp.
neñería), repisu m. (sp.
repiso), avvrinzada (L),
innètzia, ambuzu m.,
bagattella, friolera, minnesia, minnisia, mendisia, métrina, taliesche m.,
velluncu m. (N), minudèntzia (cat.
sp. menudencias), buggeria (cat.
bogería), bùzerra (tosc. bùggera),
nigneria, picchinninniu m. (C),
cioccò m., cosaredda, cosa di
nudda, bazècura (S), fiulera, cusedda, gnìc(c)ula,
gnic(c)uledda (Lm), pileddu
m., pilimeddu m., piloti m. pl.
(Cs) (G) // bàliri una bùzerra (C) “valere
una i.” infacondia
sf.
[ineloquence,
manque de faconde, falta de elocuencia, nicht Redegabe] ignoràntzia, incapatzidade (L), innoràntzia, incapassidade
(N), ignoràntzia, incapacidadi (C), ignorànzia, incapazziddai (S),
ignurànzia, incapizzitai (G) infacondo
agg.
[ineloquent,
sans faconde, infacundo, unberedt]
ignorante, de pagas paràulas (L), innorante, de pacas paràgulas, ribu
mudu (fig.) (N),
infacundu, bonu a nudda, fattu e lassau, de pagus fueddus (C),
ignoranti, incapazzi, di pogghi paràuri (S), ignuranti, incapazzu (G) infagottamento
sm.
[wrapping,
fagotement, envolvimiento, Einpacken]
infagottada f., -adura f., infagottamentu, imboligamentu
(L), infagottamentu (N), affangottamentu, affangottadura f.
(C), infaguttamentu (S), affurramentu, incaltamentu (G) infagottare
vt.
[to
wrap up, fagoter, envolver, zu einem Bündel zusammenpacken] infagottare, imboligare (lat.
*INVOLICARE o cat. embolicar) (L), infagottare, imbolicare (N),
affangottai (C), infaguttà, imburiggà (S), affurrà, incaltà, imbulià
(G) infagottato
pp.
agg. [wrapped
up, fagoté, envuelto, eingepackt]
infagottadu, imboligadu (L), infagottau, imbolicau (N), affangottau (C),
infaguttaddu, imburiggaddu (S), affurratu, incaltatu, imbuliatu (G) infallibile
agg.
mf. [infallible,
infaillible, infalible, unfehlbar]
infaddìbile, chi non podet faddire (LN), infallìbili (C), infallìbiri
(S), infaddìbbili (G) infallibilità
sf.
[infallibility,
infaillibilité, infalibilidad, Unfehlbarkeit]
infaddibilidade (LN), infallibilidadi (C), infallibiriddai (S),
infaddibbilitai (G) infallibilmente
avv.
[infallibly,
infailliblement, infaliblemente, unfehlbar]
chena falta (L), chentza farta (N), infallibilmenti (C), chena faltha
(S), a celtu, chena falta (G) infamante
agg.
mf. [defamatory,
infamant, infamante, entehrend]
isfamadore, disfamadore, infamadore (L), infarmatorju, irfamiante,
irfamiadore (N), sfamanti, disfamanti, disdorosu, affrentosu (sp.
afrentoso), aggraviosu (C), infamanti, diffamanti (S), disfamanti
(G) infamare
vt.
[to
defame, rendre infâme, infamar, mit Schmach bedecken]
disfamare, infamare, infamiare, isfamare (L), irfamiare, iffamiare,
dirfamare (N), sfamai, disfamai, infamai, scandulai, tragaggiai (C),
infamà, diffamà (S), sfamà, disfamà, infamà (G) infamatore
sm.
[defamatory,
diffamateur, infamador, Verleumder]
isfamadore, disfamadore, infamadore (L), irfamiadore, iffamiadore,
dirfamadore (N), sfamadori, disfamadori, infamadori, fogoneri (C),
infamadori, diffamadori (S), sfamadori, disfamadori, infamadori (G) infame
agg.
mf. [ill-famed,
infâme, infame, schändlich]
infame, disdorosu, affrentosu (sp.
afrentoso) (L), infame, infamiante, issellerau (N), infami,
affrentosu, aggraviosu, vituperiosu (C), infami (SG) infamia
sf.
[infamy,
infamie, infamia, Schmach]
disfama, infama, infàmia, infamidade, disdoru m.
(it. ant. disdoro o sp. desdoro), birgonza, affrenta (sp.
afrenta), cavanile m. (L),
infàmia, dirfama, cavanile m. (N),
disfama, disdoru m., aggràviu
m., bregùngia (C), infamiddai, zàntara (S), infamitai, disdoru m.
(G) infangamento
sm.
[muddiness,
éclaboussement, enfangamiento, mit Kot Beschmutzung]
alludamentu, illudriamentu, illudradura f., illudramentu,
illudriada f.,abburrigamentu, ammoddaccada f. (L),
illudradura f., illudramentu, illudriamentu, illudratzadura f.,
angu (N), alludamentu, infangamentu (C), infangamentu (S), infangamentu,
zaccaddamentu (G) infangare
vt.
[to
muddy, crotter, enfangar, mit Kot beschmutzen]
alludare, alludrare, illudriare, illudrare, illudrieddare, abburrare,
abburrigare (sp. embarrar),
ammoddaccare, ammoddoccare (L), illudrare, illudriare, illutriare,
illudratzare (N), alludai, affoxai, abbenatzai, allurdigai, illurdagai,
imbenatzai, infangai (C), infangà, imbruttà di lozzu (S), infangà, affangassi
(Cs), zaccaddà, inzabattà (G) // fàghere a belaelasche (L)
“fare a pantano, i.” infangato
pp.
agg. [muddy,
crotté, enfangado, mit Kot beschmutzt]
alludadu, illudriadu, illudradu, abburradu, abburrigadu, ammoddaccadu,
ammoddoccadu (L), illudrau, illudriau, illudratzau, imbuludrau,
ludrighinau ( (N), alludau, affoxau, abbenatzau, infangau, ludragau (C),
infangaddu, imbruttaddu di lozzu (S), infangatu, zaccaddatu,
zaccaddunatu, inzabattatu, inzabattu (G) infante
sm.
[infant,
enfant, infante, Kind]
pitzinneddu, criadura f.,
infante (sp. infante) (L),
pitzinnu, pitzoccu, mutzu (it.
mozzo), mutzanu, criu (sp. crío)
(N), pipieddu, criatura f. (C),
criaddura f., piccinneddu (S),
isteddu, alleu (G) infanticida
sm.
[infanticide,
infanticide, infanticida, Kindesmörder]
mortore de pitzinnos (LN), boccipipius (C), assassinu di criadduri (S),
assassinu di steddi (G) infantile
agg.
mf. [infantile,
enfantin, infantil, kindlich]
de pitzinnos, de criaduras, criadurinu (LN), de pipius, pipiescu (C),
infantiri, di criadduri (S), di steddi (G) infantilismo
sm.
[infantilism,
infantilisme, infantilismo, Kindlichkeit]
pitzinnùmine (LN), infantilismu, pipialla f.
(C), criaddurumu (S), criaturumu (G) infanzia
sf.
[infancy,
enfance, infancia, Kindheit]
pitzinnia (L), pitzinnia, crialla (N), pipiesa, piccinnia, piccinnesa,
pipialla (C), pizzinnia (S), infànzia, minuria (G) infarcire
vt.
[to
stuff, fercir, embutir, farcieren]
imbuttire, improdare, piènnere, infertzire, isfertzire (L), imbuttire,
prenare (tosc. pienare), prènnere,
issaccare (N), fartziri (cat. farcir), infarciri, preni, imbuttiri (C), infizzì, imbuttì,
pianà (S), imbuttì, piinà (G) infarcito
pp.
agg. [stuffed,
farci, embutido, farcieret]
imbuttidu, improdadu, isfertzidu, pienu (L), imbuttiu, prenau, prenu,
issaccau (N), fartziu, prenu, imbuttiu, intippiu (C), infizziddu,
imbuttiddu, pianaddu (S), imbuttitu, imbuttiddu
(Cs), piinatu (G) infarcitura
sf.
[stuffing,
farcissure, embutidura, Farcieren]
imbuttidura, improdada, improdu m., isfertzida,
-idura, pienadura (L), imbuttidura, prenadura, issaccadura (N),
fartzidura, imbuttidura, intippidura (C), infizziddura, imbuttiddura,
pianaddura (S), imbuttitura, piinatura (G) infardare
vt.
[to
paint, farder, afeitarse con coloretes, schminken]
imbellettare (LN), imbellettai, alluxentai (C), imbillittà (S), truccà
(G) infardellare
vt.
[to
bundle up, fagoter, enfardelar, zusammenpacken]
infagottare (L), infagottare, abbardellare (N), infagottai, affangottai
(C), infaguttà, imburiggà (S), affurrà, imbulià (G) infarinare
vt.
[to
flour, enfariner, enharinar, mit Mehl bestreuen]
infarinare, impoddare, impoddinare (L), infarinare, simbulare (N),
infarinai, simbulai (C), infarinà, impuddinà (S), infarinà (S) //
Cal’anda a mulinu s’infarinigghja (prov.-G) “Chi
va al mulino s’infarina” infarinato
pp.
agg. [floured,
enfariné, enharinado, mit Mehl bestreut]
infarinadu (L), infarinau, poddinosu (N), infarinau (C), infarinaddu
(S), infarinatu (G) infarinatura
sf.
[flouring,
saupoudrage de farine, empolvoramiento, Bestreuung]
infarinadura (LNC), infarinaddura (S), infarinatura (G) infarto
sm.
med. [infarct,
infarctus, infarto, Infarkt]
gutta f. (it. gotta), infartu, issultu, paràlisi f. (L), gutta f., puntore,
antrecoro, santrecoro (N), antecoru (it. ant. anticuore), puntori (C), insulthu a lu cori, còipu a lu
cori, gutta f., ràiu (S),
unza di sangu f., gutta f., autta f., anciulia f.
(G) infastidire
vt.
[to
annoy, ennuyer, fastidiar, belästigen]
affastizare, infadare (sp. enfadar), isfadare, infastizare, fastidiare, fastizare,
anneare, mattanare (it. mattana),
ammattanare, cascaviare, coscoviare, agghejare, aggheriare, aggioròschere,
mascare (ant.), attuttinare,
inzerrare, apporreare (sp. ant.
aporrar), amminare, ammoniare, ammuinare (sp.
amohinar), ammunestare, appiare, batostare, busigare, distragare,
genare, ismameddare, pertojare, appurire, appurare (cat.
sp. apurar), attediare (= it.),
aggiorridare, aggenare, degogliare (cat.
degollar), infestare (lat.
INFESTARE), aggiostrare (it.
ant. aggiostrare), istecculare (it.
ostacolare), tambeddare, annaentare, innaentare, iscozonare,
attoloccare, imbromare (ant; sp.
ant. embromar), battariare, innennerare, acchidìresi (L), irfadare,
astizare, fastizare, irfadèschere, iffatare, arròschere, orròschere (lat.
OBHORRESCERE), tziricare, imbromare, appispinire, mattanare,
ammattanare, appistichinzare, apporroare (N), affastidiai, infadai,
innischitzai, nischitzai, annischitzai, anneriai, arrosci, mattanai,
ammatzoccai, pibincai, genai, malifestai, scallonai, sciringai (C),
infaddà, infasthizà, ammattanà, isthragà, muristhà, rumpì la mazza
(S), ammuinà, attidià, infadà, ingravussà, mattanà, allollià,
strubbà, cascavià (G) // infadadittu, isfadadittu (L) “che
si infastidisce facilmente” infastidito
pp.
agg. [annoyed,
ennuyé, fastidiado, verärgert]
infadadu, anneadu, mattanadu, incréschidu, cascaviadu, annaentadu,
innaentadu, arraunzadu, agghejadu, aggheriadu, aggiostradu, apporreadu,
appuridu, ammuinadu, genadu, imbromadu, iscozonadu, isfadadu, pertojadu
(L), fastizau, irfadau, irfadéschiu, astizau, imbromau, orróschiu,
tziricau, appispiniu, mattanau, ammattanau, ammatzoccau, appistichinzau
(N), nischitzau, annischitzau, anneriau, arrósciu, mattanau, infadau,
ammatzoccau, pibincau, genau, scallonau, sciringau, axiau, anneriau,
scuncolodau, infastidiu (C), infaddaddu, infasthizaddu, isthragaddu,
muristhaddu (S), ammuinatu, attidiatu, infadatu, impultunatu, intriscatu, mattanatu, allolliatu, strubbatu,
cascaviatu (G) infaticabile
agg.
mf. [indefatigable,
infatigable, incansable, unermüdlich]
chi non s’istraccat mai (LN), mai cansau (C), chi no s’isthracca mai
(S), chi no si stracca mai (G) infatti
cong.
[in
fact, en effet, en efecto, in der Tat]
infattis, defattu, difattis, enimis (ant.;
lat. ENIM), iteu (lat. QUID
DEU) (L), iffattis, infattis, difattis (N), infattis, infattus,
deveras (sp. de veras) (C),
difatti, appuntu, giusthappuntu (S), infatti, diffatti, tambè (cat.
també) (G) infatuare
vt.
[to
infatuate, enticher, infatuar, begeistern]
ammacchiare, abbaraddare, abbebbereccare (probm.
sp. embelecar), accisare (sp.
hechizar) ((L), alluscare, alleriare, abbareddare, abbebbereccare,
imbirdiolare (N), eccisai, ammazinai, sbeliai (cat.
desvettlar; sp. desvelar), scallentai (C), ammacchià, abbangarà,
accisà (S), inciculià, inganà, piddà una cotta (G) infatuato
pp.
agg. [infatuated,
entiché, infatuado, begeistert]
ammacchiadu, abbaraddadu, abbebbereccadu, accisadu (L), alluscau,
alleriau, abbaraddau, abbebbereccau, imbirdiolau, toccau de libbra (N),
eccisau, ammazinau, sbeliau, scallentau, appegau (C), ammacchiaddu,
abbangaraddu, accisaddu (S), inciculiatu, inganatu (G) infatuazione
sf.
[infatuation,
engouement, infatuación, Schwärmerei]
ammàcchiu m., abbaraddu m.,
abbebbereccadura, accisu m. (sp.
hechizo), acciseria, incollimentu m. (L), lusca, allerju m.,
abbaraddu m., allorju m.,
bebberecches m. pl., birdiolos m. pl. (N),
eccisu m., incantu m.,
ammàinu m., ammazinamentu m., mazina (C), ammàcchiu m.,
accisu m. (S), inciculiatura, cotta, passioni (G) infaustamente
avv.
[inauspiciously,
funestement, infaustamente, unglückselig]
tristemente, infelitzemente, disdicciadamente (LN), tristementi,
disdicciadamenti (C), diffurthunaddamenti (S), disdicciosamenti,
tristementi (G) infausto
agg.
[inauspicious,
funeste, infausto, unglückselig]
tristu, infelitze, disdicciadu (sp.
desdichado), bisestru (L), tristu, disditzosu, dirditzau (N),
tristu, disditziau, disdicciau, disdicciosu (C), diffurthunaddu, tristhu
(S), tristu, disdicciatu (G) infecondo
agg.
[barren,
infécond, infecundo, unfruchtbar]
istérile, àrridu, ghiju (L), istérile, àrridu (N), tuvudu (C), isthériri
(S), fruscu, siccacinu (G) // lunàdiga f.
(LC), lunàdica f. (N) “i. a periodi, a
lune” infedele
agg.
mf. [faithless,
infidèle, infiel, untreu]
infidele, chene fide, incaniadu (L), chentza fide, infidele (N),
infieli, infideli (C), infideri, ischunfidaddu (S), infideli (G) infedelmente
avv.
[faithlessly,
infidèlement, infielmente, untreu]
infidelmente, chentza fide (L), chentza fide (N), infidelmenti (C),
chena fedi (SG) infedeltà
sf.
[infidelity,
infidélité, infidelidad, Treulosigkeit]
infidelidade, traittoria (L), infidelidade, traittoriu m.
(N), infidelidadi (C), infideriddai (S), infidelitai, infidaltai,
malfidi (G) infederare
vt.
[to
put in the pillow-case, mettre dans sa taie, enfundar, verbünden]
pònnere su cabidale intro s’afforru, afforrare (L), incussinerare, pònnere
in sa cussinera (in sa fòdera) (N), poni su cabidali in sa cuscinera
(C), punì i’ lu cabbiddari (i’ la cabbiddarera) (S), punì
ill’afforru (G) infelice
agg.
[unhappy,
malheureux, infeliz, unglücklich]
infelitze, disdicciadu (sp. desdichado), iscuru (lat.
OBSCURUS), mischinu, amargurosu, coltzu, isgianadu (L), infelice,
infelitze, dirditzau, iscuru, irgianau (N), disdicciau, càdamu, scuru,
scureddu (C), infirizzi (S), infilizi (G) infelicemente
avv.
[unhappily,
malheureusement, infelizmente, unglücklich] infelitzemente, disdicciadamente (L), infelitzemente,
dirditzadamente (N), infelicementi, disdicciadamenti (C), infirizzimenti
(S), infilizementi (G) infelicità
sf.
[unhappiness,
infélicité, infelicidad, Unglück]
infelitzidade, disdìccia (sp.
desdicha), disaura (L), infelicidade, infelitzidade, dirditza,
iscuresa (N), disdìccia (C), infirizziddai (S), infilizitai (G) infellonire
vi.
[to
become felon, devenir félon, encruelecer, Verräter werden]
arrabbiàresi, incrudelire (L), s’arrabbiare, si nechidare, si fàchere
a malu (N), incrudeliri, arrabbiai, s’infelloniri (C), arrabbiassi,
incruderì (S), insagnà, imbriziulà (G) infeltrimento
sm.
[felting,
feutrement, afeltramiento, Filzen]
intostadura f.,
intostigamentu, abbattiladura f. (L),
intostadura f., abbattilada f.,
abbattiladura f.,
afforticamentu, agrestadura f., incrispiada
f., -adura f. (N), intostamentu, intostigamentu (C),
intosthiggamentu (S), intustamentu (G) infeltrire
vi.
[to
felt, feutrer, afeltrar, filzen]
intostare, intostigare, abbattilare (L), intostare, abbattilare,
irbattilare, agrestare, afforticare, incrispiare, attrippizare (N),
intostai, intostigai (C), intosthiggà, intusthiggà, intusthà (S),
intustà (G) infeltrito
pp.
agg. [felt,
feutré, afeltrado, filzt]
abbattiladu, impeddadu, incorzadu, intostadu, intostigadu (L), intostau,
abbattilau, agrestau, afforticau, incrispiau (N), intostau, intostigau
(C), intosthiggaddu, intusthiggaddu, intusthaddu (S), intustatu (G) infemminire
vt.
vi. [to
effeminate, efféminer, afeminar, verweichlichen]
infeminare, affeminàresi, fàghersi che fémina, infroscittàresi,
accunnàresi (L), infeminare, affeminare, ammelindrare (N), affeminai
(C), fassi fèmmina, affeminà (S), diintà fèmina, affeminà,
accunnassi (G) inferenza
sf.
[inference,
inférence, inferencia, Folgerung]
pensamentu m.; isvarione m.
(L), fertura, pensamentu
m.; irbarione m. (N),
pensamentu m,; sciumìngiu m.
(lat. EXFUMINIUM)
(C),
pinsamentu m. (SG) inferi
sm.
pl. [hell,
inféries, untratumba, Unterwelt]
inferru sing. (L), inferru sing., ifferru sing. (N),
inferru sing. (CS), infarru sing.
(G) inferiore
agg.
mf. [inferior,
inférieur, inferior, untere]
inferiore, pius bàsciu, a immancu, suttanu (L), inferiore, prus bassu
(N), inferiori, prus bassu (C), inferiori, chi isthazi sottu (S), di
suttu, minori (G) inferiorità
sf.
[inferiority,
infériorité, inferioridad, Unterlegenheit]
inferioridade, bascesa (L), inferioridade, bassesa (N), inferioridadi,
bascesa (C), inferioriddai (S), minoritai, minuria, minuresa (G) inferiormente
avv.
[inferiorly,
inférieurement, inferiormente, unten]
inferiormente, in bàsciu (L), inferiormente, in bassu (N),
inferiormenti, in bàsciu (C), in bàsciu (S), di suttu (G) inferire
vt.
[to
infer, inférer, inferir, zufügen]
ficchire (LN), sticchiri (C), ficchì (SG) infermeria
sf.
[infirmary,
infirmerie, enfermería, Krankenstube]
infermeria, infirmieria (L), infermeria (NC), infimmaria, infeimmeria,
infrimaria (S), infilmiria (G) infermiccio
agg.
[sickly,
malingre, enfermizo, kränklich]
malaiditzu, malaidonzu, attraccadu, buscinu, temiadu (L), maladieddu,
demadeddu, temosu, temósigu, temigosu, demmu (N), tzimiliosu, maladióngiu,
mermu, ismermau, simiau (C), malaiddognu, maraddizzu (S), maloccu,
malatosu, acciaccosu (G) infermiere
sm.
[hospital
attendant, infirmier, enfermero, Krankenwärter]
infirmeri, infermieri (LN), infermeri (C), infeimmeri, infirmeri,
infimmeri, infrimeri (S), infilmeri (G) infermità
sf.
[infirmity,
infirmité, enfermedad, Krankheit]
maladia, attema, dema, infirmidade, malesa, ausèntzia, antzulia,,
anzulia (i. cronica) (L),
maladia, dema, infirmidade (N), maladia, infermedadi (sp.
enfermedad) (C), maraddia (S), infilmitai, malattia, anciulia (G) //
macchìghine m., gaddighinzu m.,
macchiore m., dischìssiu m.
(N) “i. di mente” infermo
agg.
[infirm,
infirme, enfermo, krank]
malàidu (lat. MALEHABITUS),
demadu, desvàlidu (sp. desvalido),
malabitu (ant.) (L), malàdiu,
demau (N), malàdiu (C), maraddu, ammaraddu (S), malatu, infilmu,
flattatu, acciaccosu (G) infernale
agg.
mf. [infernal,
infernal, infernal, höllisch]
inferrorosu (L), iffrennale (N), infernali (C), de s’inferru (LNC),
iffennari, di l’inferru (S), infernali, infarnali, infrannali (G) inferno
sm.
[hell,
enfer, infierno, Hölle]
inferru (lat. INFERNUM),
ifferru, isprefundu (L), inferru, ifferru (N), inferru, unferru (C),
inferru (S), infarru, inferru
(Cs), unfarru (G) // Fache bene e bae a s’ifferru (prov.-
N) “Fai del bene e vai
all’i.” inferocire
vi.
[to
enrage, devenir féroce, enfurecer, wild machen]
inferotzire (LN), inferociri (C), infiruzzì (S), inferozzì (G) inferocito
pp.
agg. [enraged,
furieux, enfurecido, wütend]
inferotzidu (L), inferotziu (N), inferociu (C), infiruzziddu (S),
inferozzitu (S) inferriata
sf.
[grille,
grille, reja, Gitter]
inferriada, ferrada (it. ferrata),
retza, rèccia (cat. retia,
reixa), merguleri m. (ant.;
it. ant. mèrgolo) (L), berrada, ferrada, inferriada (N), ferrada,
inferriada, arrèccia, arrecciada, arrecciara (C), farradda, infarradda,
infirriadda (S), farrata, farriata, infarriata (G) // infarrià (G) “munire di i.”; Bracone cun ferrada zente intaccada (prov.- L) “Balcone
con i., gente intaccata” infertilire
vt.
[to
fertilize, fertiliser, fertilizar, fruchtbar machen]
concimare, alledaminare (L), alledamenare, cuntzimare (N), ladaminai,
alladaminai, streccosciai, streccorai (lat.
*STERCORIARE) (C), allidaminà, lidaminà (S), litaminà (G) infervorare
vt.
[to
fill with fervour, enflammer, enfervorizar, aneifern]
animare, allupare, incaldatzare, incalorire, iscasciare, ascalamàresi ((tosc. scalmarsi), incalamàresi, incalchire, intalgare (L),
abborborare, imberborare, alluscare, caentare, animare, incalorire,
iscazentare (N), scallentai (C), ischaldhissi, animassi, apprittassi
(S), incalurissi, accalurissi, attruppuglià
(Cs) (G) infervorato
pp.
agg. [fervent,
enflammé, enfervorizado, eifrig]
animadu, allupadu, incaldatzadu, incaloridu, iscasciadu, ascalamadu,
incalamadu, incalchidu, intalgadu (L), abborborau, imberborau, alluscau,
animau, incaloriu, caentau, iscazentau (N), infremorau, scallentau (C),
ischaldhiddu, animaddu, apprittaddu, iffrabburaddu (S), incaluritu,
accaluritu, attruppugliaddu (Cs) (G) infestare
vt.
[to
inest, infester, infestar, befallen]
infestare (= it.), cundire (sp.
cundir) (LN), macchinare (N), infestai, cundiri (C), infisthà, cundì
(S), infistà, cundì (G) // aggardare (N) “i.
di cardi spinosi” infestato
pp.
agg. [infested,
infesté, infestado, heimgesucht]
infestadu, cundidu (L), infestau, cundiu (NC), infisthaddu, cundiddu
(S), infistatu, cunditu, paldimintatu (G) infestazione
sf.
[infestation,
infestation, infestación, Heimsuchung]
infestadura, cundidura (LNC), infisthaddura, cundiddura (S),
infistatura, cunditura (G) infettamento
sm.
[infection,
infection, infección, Infizierung]
infettada f., -adura f., infettamentu, impestadura f.,
cundidura (L), infettamentu, impestadura f.,
cundidura (N), infettamentu, impestadura f.,
cundidura, murridura f. (C), infittamentu, impisthamentu,
cundimentu (S), infittamentu, impistamentu, cundimentu (G) infettare
vt.
[to
infect, infecter, infectar, infizieren]
infettare, impestare, cundire (sp.
cundir), ammormare (L), infettare, impestare, connire, cundire (N),
infettai, impestai, cundiri, murriri (C), infittà, impisthà, cundì
(S), infittà, impistà, cundì (G) infettato
pp.
agg. [infected,
infecté, infectado, infiziert]
infettadu, impestadu, cundidu, ammormadu (L), connitu, infettau,
impestau, cundiu (N), infettau, impestau, cundiu, mùrridu, mùrriru
(C), infittaddu, impisthaddu, cundiddu (S), infittatu, impistatu,
cunditu (G) infettivo
agg.
[infectious,
infectieux, infeccioso, infektiös]
infettivu, impestadore (LN), infettivu, impestadori (C), infettibu,
impisthadori (S), infittivu, impistadori (G) infetto
agg.
[infected,
infecté, infectado, infiziert]
infettu, infettadu (L), infettu, infettau (NC), infettu, infittaddu (S),
infettu, infittatu (G) infeudare
vt.
[to
enfeoff, inféoder, enfeudar, belehnen]
affeudare, infeudare (LN), infeudai (C), infeudà (SG) infezione
sf.
[infection,
infection, infección, Infizierung]
infetzione (LN), infettamentu m. (C), infizioni (SG) // l’at ghettau iscrocca (N) “gli
ha dato i.”; suerchera (C) “sorta
di i. allergica” infiacchimento
sm.
[weakening,
affaiblissement, enflaquecimiento, Entkräftung]
istracchesa f., fiacchesa f. (cat. flaquesa; sp. flaqueza), accaogada f., -adura f.,
istasidura f., debilesa f.,
indebilitamentu (L), istracchesa f.,
preìttia (lat. PIGRITIA), affróddiu, arrellassu, ingottadura f. (N),
fracchesa f.,
ammotroxinamentu, accalloffadura f.,
allaccanadura f (C), fiacchèzia
f., fiacca f., isthracchèzia
f., indiburimentu (S),
fiacchesa f., allóppiu,
afficiamentu (G) infiacchire,
-irsi vt.
rifl. [to
weaken, affaiblir, enflaquecer, entkräften]
fiaccàresi, infracchire, istraccàresi, istasìresi, indebilitàresi,
ammandronàresi, romanire, accaogare, istenorare (it.
estenuare) (L), fiaccare, fraccare, infracchir,e s’ammandronare,
s’imprettiosire, s’irdebilitare, issiminzare, indrollire, ingottare,
s’arrellassare, irmustrèchere (N), s’inflacchiri, inflacchéssiri,
flacchéssiri (sp. enflaquecer),
s’ammotroxinai, s’ammortoxinai (sp.
amortecer), s’accalloffai, s’accalamai, s’allampiai,
s’afflacchiai, s’affracchiai, flacchéssiri, s’allaccanai, si
cantzai (sp. cansar), si
sgangagliai, si scrangaliai, sgrangagliai, s’allatzanai (C),
fiaccassi, indiburissi, indibiritassi, isthasgissi (S), afficiassi,
fiaccassi (G) infiacchito
pp.
agg. [weak,
affaibli, enflaquecido, entkräftet]
fiaccu, fraccu (lat. FLACCUS),
istraccadu, istasidu, indebilitadu, ammandronadu, romasu (lat.
REMA(N)SU), accaogadu, istenoradu, alifrundidu (L), fiaccau, fraccu,
ammandronau, imprettiosiu, irdebilitau, indrolliu, ingottau,
arrellassau, irmustréchiu (N), inflacchiu, ammotroxinau, accalloffau,
accalamau, allampiau, affracchiau, allaccanau, cantzau, sgrangagliau,
allatzanau ,scalgentau (C), fiaccaddu, fiaccu, indibiritaddu,
isthasgiddu (S), fiaccatu, fiaccu, afficiatu, impicundritu
(Lm) (G) infiammabile
agg.
mf. [inflammable,
infiammable, inflamable, entzündlich]
allughitivu, infiammàbile (L), infiammàbile (N), inframmàbili,
temperosu (C), infiammàbiri (S), fucarizzu (G) infiammare
vt.
[to
set on fire, enflammer, inflamar, entzünden]
infiammare, atzèndere, allum(m)are (it.
ant. allumare), framiare, accispare, appampare, avvispare, pappadare
(L), infiammare, irframiare, allùghere (lat.
LUCERE), inchèndere (lat.
INCENDERE), afframiare, tripisare (N), afframiai, inframmai, allui,
alluttai, infogai, affoghiggiai, scallentai (C), infiammà, piglià
foggu, azzindì (S), infiamà, infiarà, fiarà, abburà (G) infiammato
pp.
agg. [set
on fire, enflammé, inflamado, entzündet]
infiammadu, atzesu, allum(m)adu, alluttu, appampadu, arteriadu,
avvispadu (L), infiammau, alluttu, inchesu, afframiau, tripisau (N),
afframiau, inframmau, alluiu, alluttau, infogau, affoghiggiau,
scallentau (C), infiammaddu, azzesu (S), infiamatu, infiaratu, accesu
(G) infiammatorio agg. [inflammatory, qui enflamme, inflamatorio, entzündlich] infiammatóriu (L), afframiadore (N), inframmatóriu (C), infiammatóriu (S), infiamatóriu (G) infiammazione
sf.
[inflammation,
inflammation, inflamación, Entzündung]
infiammascione, artériu m., isfogu m.,
iscaldidura (L), afframiada, afframiadura, ifframassone, infiammatzione,
irfocadura, irfocu m.,
iscardidura N), inframmatzioni, scaldidura (C), infiammazioni, infiazona
(S), scalditura, stridori m.,
tuccatura (G) infiascare
vt.
[to
put into flasks, mettre en fiasques, embotellar, Strohflaschen füllen]
infiascare, infiascheddare (L), infiascare (N), infrascai (C), infiaschà
(S), infiascà (G) inficiare
vt.
[to
impugn, invalider, infirmar, entkräften]
invalidare, dichiarare faltzu (L), imbalidare, dichiarare frassu (N),
decrarai frassu, annuddai (C), invariddà, dichiarà fazzu (S), invalidà,
dichjarà falzu (G) infido
agg.
[false,
douteux, infiel, untreu]
infidele, faltzu (lat. FALSUS),
marranu (sp. marrano),
traittore, baltzanu, isfidiadu (L), irfidiau, marranu, frassu, fraitzu,
traittore (N), fraitzu, fraitzinu, bellunfestas, mravasoni, traixinu
(C), ischunfidaddu, brusgiadiàuri, frusciagguru, occirezzu (S),
sfidiatu, malfidu, di malfidi (G) infierire
vi.
[to
be pitiless, sévir, enfierecer, wüten]
infierire, infilippare, accanire, incrudelire (L), infierire,
incrudelire (N), s’incaniri (it. ant. incanire), incruelessi (C), infierì, incrudì (S), dà
innantu, dà a moltu (G) // infilippada f.
(L) “l’azione di i.”;
accarrà (G) “i. affondando la
lama nella carne” infievolire
vt.
[to
enfeeble, affaiblir, debilitar, schwächen]
abbrandare, indebilitare (L), abbrandare abblandare (sp.
ablandar), irdebilitare (N), indebilitai, abblandai (C), indibirità,
indiburì (S), abblandà, afficià (G) infìggere
vt.
[to
fix, ficher, hincar, hineinstossen]
inferchire (lat. INFERCIRE),
ficchire, imbusire, tzaccare (L), ficchire, isticchire, cravare (N),
sticchiri, stibbiri (C), ficchì (S), ficchì, infilchì (G) infilare
vt.
[to
thread, enfiler, enhilar, einfädeln]
infilare, imbusare, mìntere, tzaccare, tzicchire (L), infilare,
iffilare, co(t)zilare (N), infilai, infibai, intzoddai (C), infirà (S),
infilà, infilianà, infirzì (Lm),
inziffà (Lm), ficchì, zaccà (G) // non nd’intzoddat una (C) “non
ne infila (azzecca) una”; impittinà (G) “i.
i fili dell’ordito nel pettine del telaio” infilata
sf.
[row,
enfilade, hilera, Reihe]
infilada, infélchida (L),
infilada, iffilada (N), infilada (C), infiradda (S), infilata, infilcudda
(Cs) (G) infilato
pp.
agg. [threaded,
enfilé, enhilado, eingefädelt]
impertusadu, infiladu, missu, tzaccadu (L), infilau, iffilau (N),
infilau (C), infiraddu (S), infilatu, infilianatu, ficcutu, infilcuddu
(Cs), inziffitu (Lm), zaccatu (G) infiltrarsi
vi.
rifl. [to
infiltrate, infiltrer, infiltrar, einsickern]
ficchìresi, si che tzaccare (L), si ficchire in mesu, si che tzaccare
(N), si nci fricchiri, s’infricchiri, s’affroddiai (C),
infilthrassi, infirassi (S), infilassi, afficiassi (G) infiltrato
pp.
agg. [infiltrated,
infiltré, infiltrado, einsickert]
ficchidu, tzaccadu (L), ficchiu, tzaccau (N), fricchiu, infricchiu,
affroddiau (C), infilthraddu, infiraddu (S), infilatu, afficiatu (G) infiltrazione
sf.
[infiltration,
infiltration, infiltración, Einsickern]
ficchidura, intradura (LNC), infilthrazioni, ficchiddura (S), ficchitura
(G) infilzamento
sm.
[piercing,
enfilement, enfilado, Aufspiessen]
infirchidura f.,
infirchimentu, infirchinzu, punghimentu, pertunghimentu, ponidura in
s’ispidu f., imbuddada f. (L), punghimentu; imbastimentu (N), infrissidura f.,
infrusada f., infusada f.,
pungimentu, schidonamentu, schidonadura f.
(C), infirchimentu (S), infilzamentu (G) infilzare
vt.
[to
pierce, enfiler, ensartar, aufspiessen]
infirchire, inferchire (lat. INFERCIRE), infertzire, infretzire, pùnghere (lat.
PUNGERE), pertùnghere (lat.
PERTUNDERE), pònnere in s’ispidu, abbuddare, imbuddare (L),
infrissire, pùnghere, imbastire (N), infrissiri, infricciri,
infritziri, infrusai, infusai (cat.
ant. enfusa), schidonai (i.
nello spiedo) (C), infirchì, infizzì (S), infilzà (G) infilzato
pp.
agg. [pierced,
enfilé, ensartado, aufspiesset]
infirchidu, inferchidu, infretzidu, infertzidu, puntu, pertuntu,
abbuddadu, imbuddadu (L), infrissiu, puntu, imbastiu (N), infrissiu,
infricciu, infritziu, infrusau, infusau, schidonau (C), infirchiddu,
infizziddu (S), infilzatu, lanciatu (G) infilzatore
sm.
[piercer,
enfileur, ensartador, Aufspiesser]
inferchidore, punghidore, pertunghidore (L), infrissidore, punghidore,
imbastidore (N), infrissidori, schidonadori (C), infirchidori,
infizzidori (S), infilzadori (G) infilzatura
sf.
[piercing,
enfilage, ensartado, Aufspiessen]
inferchidura, punghidura, pertunghidura (L), infrissidura, punghidura,
imbastidura (N), infrissidura, cravida, schidonadura (C), infirchiddura,
infizziddura (S), infilzatura (G) infimo
agg.
[lowest,
infime, ínfimo, unterste]
su pius bàsciu, su peus, ùltimu (L), su prus bassu
(N), su prus bàsciu, su peus (C), ìnfimu, lu più bàsciu, di
l’ùlthima paggiuradda (S), lu più bassu (G) infine
avv.
[at
last, enfin, en fin, endlich]
infinis, a sa finis, a finitia, in ultimera, a s‘accabbada, a
s’assegus, a codiana (L), a sa fine, a sas fines, infinas, a urtimera,
a s’accabbada (N), infinis, a sa fini, in finis, imprefinis, a
s’accabbu, fintzamentis (C), a la fini, aravini, in cuncrusioni (S),
alaffini, a ultimera (G) infingardaggine
sf.
[laziness,
paresse, pereza, Trägheit]
preìttia (lat. PIGRITIA),
mandronia (LN), preitza, mandronia (C), mandrunia (S), prìzzia,
mandrunia (G) infingardire
vt.
vi. [to
make lazy, rendre paresseux, emperezar, träge machen]
ammandronàresi , isbrittiàresi, isbittriàresi (L), s’ammandronare,
s’impreittiosire (N), impreitzai, s’accovardai, s’ammandronai,
s’accocchinai (cat. sp. acoquinar) (C), mandrunà (S), ammandrunà, ammuzzicunà,
imprizzusì (G) infingardo
agg.
[lazy,
paresseux, perezoso, träge]
mandrone, preittiosu (LN), peisecatu (N), mandroni, preitzosu, sfainau,
arrelasciau, arremàsigu, govardu, gavardu, ingurdosu (C), mandroni, ibbàiddu,
mandrùsgiu (S), mandroni, prizzosu, laldoni, strascinu (G) infìngere
vi.
[to
feign, feindre, fingir, vortäuschen]
fìnghere (LN), fingiri (C), fingì (S), finghj’ (G) infingimento
sm.
[feigning,
feinte, ficción, Vortäuschung]
fingimentu, finta f., fintzione f. (L),
finta f., finghidura f.,
bintas f. pl. (N), fingimentu, finta f.
(CS), finghjmentu, finta f.
(G) infingitore
sm.
[simulator,
simulateur, simulador, Heuchler]
finghidore (LN), fingidori (CS), finghjdori (G) infinità
sf.
[infinity,
infinité, infinidad, Unendlichkeit]
infinidade, infinitùdine (L), infinidade (N), infinitai, infinitùdini,
stremadura, sciaccu mannu m.(C), infiniddai (S), infinitai, infinitù (G) infinitamente
avv.
[infinitely,
infiniment, infinitamente, unendlich]
chentza fine, infinidamente (LN), infinitamenti
(C), infiniddamenti (S), chena fini, chena ultimera (G) infinito
agg.
[infinite,
infini, infinito, unendlich]
infinidu, infinitu, infinitóriu, illaccanadu (L), infiniu, infinitu,
sentza fini (C), infiniddu
(S), infinitu (G) infinocchiare
vt.
fig. [to
take in, tromper, engaitar, betrügen]
imboligare (lat. *INVOLICARE),
trampare (cat. sp. trampa),
coglionare (= it.), improsare (it.
gerg. proso), incatramare, corogliare (L), ingannare, imbolicare,
trampare (N), imbovai (sp.
embobar), improsai, frigai, imbusterai (sp.
embustero) (C), imbruglià, trampà, cugliunà (S), infinucchjà,
inciaffulà, futtì, frià, imbulicà (S) // cundire cun fenuju (L),
cundire chin frenucu (N), cundiri cun fenugu (C), cundì cu’ finòcciu
(S), cundì cu’ finòcchju (G) “condire i cibi con finocchio” infinocchiato
pp.
agg. [taken
in, trompé, engaitado, betrogen]
imboligadu, trampadu, coglionadu, incatramadu, improsadu, corogliadu
(L), ingannau, imbolicau, trampau (N), imbovau, improsau, frigau,
imbusterau (C), imbrugliaddu, trampaddu, cugliunaddu (S), infinucchjatu,
inciaffulatu, futtitu, friatu, imbulicatu (G) infinocchiatura
sf.
[swindle,
tromperie, trampa, Betrug]
imboligadura, tramperia (cat. sp. trampería), coglionadura, improsadura (L), ingannadura,
imbolicadura, trampadura (N), imbovadura, frigadura, improsadura,
imbusteria (sp. embustería)
(C), trampa (cat. sp. trampa),
trampaddura, imbrògliu m.,
futtiddura (S), inciaffulatura, futtitura, friatura (G) infioccare
vt.
[to
tassel, pomponner, adornar con flecos, Bändern verzieren]
infioccare, infiocchire (L), affroccare (N), infroccai, imbittai (C),
infiuccà (SG) infiocchettare
vt.
[to
adorn with tassels, garnir de bouffettes, adornar con flecos, mit
Schleife verzieren]
infiocchittare (L), affrocchittare, infrocchittare (N), afflocchittai,
affrocchittai, inflocchittai, infrocchittai, imbittai (C), infiucchittà
(SG) // caltzarittare (L) “i. galli e galline mettendo loro una
striscia di panno alle zampe” infiocchettato
pp.
agg. [tasselled,
garni de bouffettes, adornado con flecos, mit Schleife verziert]
infiocchittadu, fiocchittadu, caltzarittadu
(L), affrocchittau, froccheddau, infrocchittau, galonau (N),
frocchillau, infrocchittau, imbittau (C), infiucchittaddu (S),
infiucchittatu, infiucchittaddu
(Cs), impuppusiddatu (G) infiochire
vi.
[to
hoarsen, affaiblir, debilitar, schwächen]
indebilitare (L), irdebilitare, sorrocrare (N), afflacchiai,
affracchiai, infracchiri, accalamai (C), indiburì (S), afficià,
indebbulì (G) infioramento
sm.
[adornment
with flowers, fleuraison, floración, Blumenschmückung]
fiorazu, infiorizamentu, fiorizadura f.
(L), frorizadura f.,
affroradura f., affrorizadura f. (N),
infroramentu (C), infiuramentu (S), infiuramentu, infiuratura f.,
infiuriamentu, infiuriatura f.
(G) infiorare
vt.
[to
adorn with flowers, fleurir, florear, mit Blumen schmücken]
fioriggiare, fiorizare, florire, infiorare, infiorizare, infiorizire,
inflorare, inflorire (L), frorizare, affrorizare, affrorare, infrorare,
floreare (sp. florear) (N), affloriggiai, affroriggiai (cat. florejar), froriggiai, infrorai, infroriri, arramai (cat.
enramar), ramai (C), infiurà (S), infiurà, infiurià, fiurià (G) infiorata
sf.
[adorning
with flowers, jonchée de fleurs, adorno de flores, Blumenfest]
fiorizamentu m., fiorizu m., fozatta, infiorizada,
fiorizada (L), frorizada, affrorizada, affrorada (N), arramada,
arramadura (cat. enramadura), arromada,
arromadura, arromal(l)ettu m., arromu m , affroriggiada, infrorada (C),
infiuradda (S), infiurata, infiuriata, fiuriata (G) infiorato
pp.
agg. [adorned
with flowers, fleuri, floreado, mit Blumen geschmückt]
infiorizadu, fiorizadu, fozittadu, frorizadu (L), frorizau, affrorizau,
affrorau (N), froriau, infrorau, affroriggiau, arramau (C), infiuraddu
(S), infiuratu, infiuriatu, fiuriatu (G) // Dormu e in su lettu biu/ su
xelu affroriggiau (C - Garzia) “Dormo
e nel letto vedo/ il cielo i.” infiorescenza
sf.
[inflorescence,
inflorescence, inflorescencia, Infloreszenz]
fioridura, attrùmidu m., tràmula
(i. dell’olivo; probm. crs. trámula) (L), crannuchedda, froridura
(N), arramadura (cat. enramadura) (C),
fiuriddura (S), fiuritura, tràmulu m.
(G) // suldurighe m. (L) “i. di talune piante palustri”;
tramuladu (L)“con le i., fiorito”; tramulare (L) “il crescere dell’i. dell’olivo” infiorettare
vt.
[to
adorn with flowers, orner avec de fleurettes, adornar con flores, schmücken]
ornare cun romagliettes (sp.
ramillete) (L), ornare cun ramallettes (N), arramallettai, arramai (cat.
enramar) (C), addrunnà cu’ rumaglietti (S), adulnà cun
rumaglietti (G) infirmare
vt.
[to
invalidate, infirmer, infirmar, entkräften]
invalidare; ammalaidàresi (L), imbalidare; s’irmalaidare (N),
invalidai; s’ammalaidai (C), invariddà; caggì maraddu (S), invalidà;
ammalassi (G) infischiarsi
vi.
rifl. [not
to care, se moquer, reírse, pfeifen]
si nd’affuttire, si nde frigare, si nd’impipare, si nd’incodiare
(L), s’affuttire, istraffuddire, si nde fricare (N), s’indi frigai,
s’indi strufuddai, istrufuddai, s’indi strufuddiri,
s’ind’affuttiri, s’ind’impipai (C), affuttissinni,
abbuzzurrassi, ibbattì, impipassinni (S), affuttissinni, impippassinni,
straffuttissinni, fà irrappa (G) // a s’isfràcchinu (L)“infischiandosene,
alla me ne frego”; Sa nassa bèccia s’indi frigat de sa noa
(prov.-C) “La nassa vecchia se ne infischia della nuova” infisso/1
sm.
[fixture,
infixe, cerramiento, Einfassung]
serramenta f., abbertura f.
(L), serramenta f. (N),
oberturas f. pl. , serramentus pl.
(C), infissu, serramenta f. (S),
abbaltura f. (G) infisso/2
pp.
agg. [fixed,
fiché, hincado, eingerammt]
ficchidu, cravadu, tzaccadu (L), isticchiu, ficchiu, cravau (N), cravau
(C), ficchiddu (S), ficcutu (G) infistolire
vi.
[to
become fistulous, dégénérer en fistule, enfistolarse, fistulös
werden]
infistulare, fistulare (LN), fistulai, infistulai (C), infisthurà,
infisthurì (S), pienassi di flatti (G) infistolito
pp.
agg. [(become)
fistulous,
qu’a dégénéré en fistule, enfistpòado, fistulös]
infistuladu (L), infistulau (N), infistulau, sui-sui (C), infisthuraddu
(S), pienu di flatti (G) infittimento
sm.
[thickening,
épaississement, espesura, Dichtheit]
abbudronamentu, accalcada f., -adura f., agguppada f.,
-adura f., incarcadura f., incrippidura f., intibbidura f., attuppada f., auppadura f. (L), agghirrisonada f., incarcadura f., intippiadura f., intippidura f., intippinzu, intippionzu (N), intippimentu, intippidura
f., tippidura f., stibbu (C),
infruschamentu, insarramentu (S), infittimentu (G) infittire
vt.
vi. [to
thicken, épaissir, espesarse, dichter machen]
infittire, intibbire, intuppire, piènnere a intibbu, accalcare,
incarcare, incrippire, auppare, accuppare, agguppare, agguppulare (i.
delle piante), abbudronare (L), intippiare, intippire, incarcare,
agguppare, tappire (N), infittiri, intippiri, tippiri, stibbai (cat.
estibar), stibbiri, preni a stibbu, accuppai (C), fruschà, infruschà
(S), infittì (G) infittito
pp.
agg. [thickened,
épaissi, espesado, dicht]
infittidu, intibbidu, intuppidu, incarcadu, accalcadu, auppadu,
agguppadu, agguppuladu, abbudronadu, attuppadittu (L), intippiau,
intippiu, incarcau, agguppau (N), infittiu, intippiu, tippiu, stibbau,
accuppau (C), infruschaddu, uppaddu (S), infittitu, infittutu, imprettu
(G) inflazionare
vt.
[to
increase excessively, inflationner, inflar (los precios), inflatieren]
inflassionare, imbarattire (L), infrassionare, imbarattire (N),
abbarattai, infratzionai (C), infraziunà, dipprizià (S),
inflaziunà, sprizià (G) inflazione
sf.
[inflation,
inflation, inflación, Inflation]
inflassione, imbarattimentu m.
(L), infrassione, imbarattimentu (N), infratzioni, abbarattamentu m.
(C), infrazioni, dippriziamentu m.
(S), inflazioni, spriziatura (G) inflessibile
agg.
mf. [inflexible,
inflexible, inflexible, unbiegsam]
malu a mujare, tostu, rìgidu (L), malu a pinnicare, tostu, rìghidu
(N), inflessìbili, rìgidu (C), infrissìbiri (S), malu a pigghjà (a
mugghjà, a tulcì), grògghjcu (G) inflessibilità
sf.
[inflexibility,
inflexibilité, inflexibilidad, Unbiegsamkeit]
rigidesa (L), righidesa (N), rigidesa, inflessibilidadi (C),
infrissibiriddai, rigidèzia (S), grogghjcura, rigori m.
(G) inflessione
sf.
[inflexion,
inflexion, inflexión, Tonfall]
pinnigadura (L), pinnicadura (N), inflessioni (C), tonu m.
(SG) infliggere
vt.
[to
inflict, infliger, infligir, verhängen]
dare, iscùdere, impònnere (LN), imponni, donai (C), impunì, dà
punizioni (S), infligghj’ (G) inflitto
pp.
agg. [inflicted,
infligé, infligido, verhängt]
dadu, iscuttu, impostu (L), dau, iscuttu, impostu (N), impostu, donau
(C), daddu, imposthu (S), infligghjtu, inflittu (G) influente
pp.
agg. [influential,
influent, influyente, einflussreich]
influente, intesu (L), influente, de gabbale, de balore, intesu (N),
influenti (C), infruenti (S), influenti (G) // Chirca sos caddos mannos!
(fig.)
(L) “Cerca
persone molto i.!” influenza
sf.
[influence,
influence, influencia, Einfluss]
influèntzia, influènscia (L), influèntzia, iffruèntzia (N), influèntzia,
arramadiu m. (C), infruènzia (S), influènzia (G) // caldafriosa (LG) “primi
sintomi dell’i., che si manifesta con brividi e vampate di calore”;
spagnola (C) “i.
spagnola” influenzale
agg.
mf. [influencial,
grippal, gripal, Grippe...]
de s’influèntzia (LNC), infruenzari (S), di l’influènzia (G) influenzare
vt.
vi. [to
influence, influencer, influenciar, beeinflussen]
influentzare, influentziare,; refreàresi, refriàresi (cat.
refredar) (L), influentzare, iffruentzare; si rifriare (N),
influentzai; si resfriai, s’arrasfriai, s’arresfriai (sp.
resfriar) (C), infruenzà; arrumaddiassi (S), influenzà, infruinzà;
risfriassi (G) influenzato
pp.
agg. [influenced,
influencé, influenciado, beeinflusst]
affluentziadu, influentzadu; refreadu (L), influentzau, iffruentzau;
rifriau (N), influentzau; arrasfriau, arresfriau, resfriau (C),
infruenzaddu; arrumaddiaddu (S), influenzatu, infruinzatu; risfriatu (G) influire
vt.
[to
influence, influer, influir, einwirken]
influire, infruire (L), infruire, irfruire (N), influiri (C), infruì
(S), influì, infruì (G) influsso
sm.
[influence,
influence, influjo, Einfluss]
influssu (L), infrussu (N), influssu (C), infrussu (S), influssu, infrui
(G) infocare
vt.
[to
heat up. enflammer, encender, durchglühen]
infogare, irrujare, allum(m)are (L), iscallentare, irrujare,
abborborare, allùghere (N), infogai, cardiggiai, scallentai, alluttai
(C), infuggà, allummà, azzindì (S), arruià, allumà di focu, abburà
(G) |