Per cercare una parola:    

 

*Clicca su  Modifica

*Clicca su Trova

*Scrivi la parola desiderata

 

          ITALIANO - SARDO

 

                  i      I

 

           I/1  (i - inc)

 

       D  U  L  S

    DIZIONARIO UNIVERSALE  
      DELLA LINGUA DI SARDEGNA

 

 

9ª lettera dell’alfabeto sardo. I manna “I maiuscola”, i minore o pitica “i minuscola”. È spesso usata con valore eufonico: su frade e-i sa sorre “il fratello e la sorella”, bellu che-i su sole “bello come il sole”. In questi casi è opportuno separare la “i” eufonica con un trattino.

 

i art. det. pl. [the, les, los, die] sos (LN), is, us (C), li (S), li, i (Lm) (G)

iacaranda sf. bot. (Jacaranda mimosaefolia) [palisander, palissandre, palisandro, Palisander] palissandru m. (LN), mimosa a frori asulu (C), parisandru m. (S), palisandru m. (G)

iadi sf. pl. vds. Orione

iato sm. [hiatus, hiatus, hiato, Hiatus] abbertura de ‘ucca f. (L), apertura de bucca f. (N), jatu (C), abbirthura di la bocca f. (S), abbaltura di la bucca f. (G)

iattanza sf. [brag, jactance, jactancia, Prahlerei] braga (piem. blaga), paza (lat. PALEA), bantu m., fanfarronia, jattàntzia (ant.) (L), dispinta, paza, bantu m. (N), barrosia, baggianeria, scioru m. (C), pàglia, pagliosiddai (S), mustra, vantu m., ampru m., spampanata (G)

iattura sf. [misfortune, malheur, desgracia, Unglück] disdìccia (sp. desdicha), colpu d’oju m., ojipuntu m., vizilia (L), ferta de ocru, dirgràssia (N), sciaccu m. (sp. achaque), disdìccia (C), isthraura, digràzia (S), disdìccia, malastru m., disaura, occhjpuntu m. (G)

ibernare vi. [to hibernate, hiberner, hibernar, Winterschlaf halten] ibernare, passare s’ijerru (L), ibernare, iberrare (N), ibernai, svernai (C), ibernà, ivvirrà, passà l’inverru (S), svarrà, andà in littàracu (G)

ibernato pp. agg. [hibernated, hiberné, hibernado, Winterschlaf gehalten] ibernadu, ierrile (L), iberrau, ibernau (N), ibernau, svernau (C), ibernaddu, ivvirraddu (S), svarratu, in littàracu (G)

ibernazione sf. [hibernation, hibernation, hibernación, Winterschlaf] ibernassione (LN), ibernatzioni, svernadura (C), ibernazioni, ivvirraddura (S), svarratura, littàracu m. (G)

ibis sm. orn. (Ibis religiosa) [ibis, ibis, ibis, Ibis] ibis (LN), tadanu, taranu (C), ibis (SG)

ibisco sm. bot. (Hibiscus species) [hibiscus, hibiscus, hibisco, Hibiscus] ibiscu (LNC), ibischu (S), ibiscu (G)

ibrido agg. [hybrid, hybride, híbrido, hybrid] burdu  (lat. BURDUS), bastardu (LNC), basthardhu (S), bastaldu (G)

icastico agg. [figurative, évident, icástico, lebenswahr] de màzine (LN), de màgina (C), di icona (S), di màgghjna (G)

icona sf. [icon, icône, imagen sagrada, Ikone] cona (lat. EICONA), immàgine, màgine, màgina, màzine (L), màzine, màgina (N), màgini, màgina (C), icona, cona, immàgina (S), màgghjna (G)

iconoclasta smf. [iconoclast, iconoclaste, iconoclasta, Iconoclast] destruidore de màzines (LN), destruidori de màginas (C), iffasciagrozi, disthruidori di iconi (S), struidori di màgghjni (G)

ictus sm. med. [ictus, ictus, ictus, Iktus] gutta f. (lat. GUTTA), pistone, paràlisi f. (L), gutta f. (NC), paràrisi f., còipu, ràiu (S), unza di sangu f., anciulia f. (G)

Iddio sm. [God, Dieu, Dios, Gott] Deu, Deus (lat. DEUS) (LNC), Deu, Dèiu (S), Deu (G)

idea sf. [idea, idée, idea, Idee] idea, bidea, oriolu m., arriolu m., ùniga, pidinu m., assuntu m., abbicchizada, arbitriada, arbritiada, berinizu m., berrinzu m. (i. fissa), determinu m., avrinzada, avvrinzada (L), idea, bidea, fidea, videa (N), bidea, idea, idei, irea, irei (C), idea, gidea, pensu m., pinsadda (S), idea, mindea, videa, pinsadda (Cs), pinsatu m. (G) // bènnere su determinu (L) “venire l’i.”; forroju m. (L), abeju m. (C) “i. fissa, assillo continuo”; nd’apo comente un’av(v)rinzada (L) “ne ho una pallida i.”; si storrai (C) “cambiare i.”; dassi capu, sagumassi (G) “farsi un’i.”; saltilibrìdduli pl. (G) “idee strane, da esaltato”; videàccia (G) “brutta i., tentazione”; zilivriata (G) “i. infelice”; zilivrià, cilivrià, stà in tàrrulu (G) “avere una i. fissa”; Bella la cheres e ricca,/ no est mala sa idea:/ sas bellas sun poverittas,/ sas riccas sun tottu feas! (L) “La desideri bella e ricca,/ l’i. non è malvagia:/le belle sono povere,/ le ricche sono tutte brutte”

ideale sm. agg. mf. [ideal, idéal, ideal, ideal] ideale (LN), ideali, tenta f., bisura f. (C), ideari (S), ideali, videali (G)

idealista smf. [idealist, idéaliste, idealista, Idealist] idealista (LNC), idearistha (S), idealista (G)

idealizzare vt. [to idealize, idéaliser, idealizar, idealisieren] idealizare (L), idealizare, subrimare (N), idealizai (C), idearizà (S), idealizà (G)

idealmente avv. [ideally, idéalement, idealmente, ideell] idealmente (LN), idealmenti (C), idearmenti (S), idealmenti (G)

ideare vt. [to imagine, idéer, idear, ersinnen] ideare, tressemare (L), ideare (N), ideai, ordingiai, abbisai, bisai (C), ideà, pinsà (S), invintà, immagghjnà (G)

ideato pp. agg. [imagined, idéé, ideado, ersonnen] ideadu (L), ideau (N), ideau, ordingiau, bisau, abbisau (C), ideaddu, pinsaddu (S), invintatu, immagghjnatu (G)

ideatore sm. [inventor, créateur, ideador, Ersinner] ideadore (LN), abbiseri, imbentori (C), ideadori (S), invintori (G)

ideazione sf. [ideation, idéation, ideación, Ersinnen] ideassione (LN), ideatzioni (C), ideazioni, inventu m. (S), invinzioni (G)

identico agg. [identical, identique, idéntico, identisch] matessi. própriu, parinale, che pare, cheppare, pretzisu, pintellintu, pintu e lintu (L), idénticu, parinale, pentifilau, pintefilau, pèrpere (lat. PERPERE) (N), própiu, pentifilau, tottunu (C), idéntiggu, prizzisu, pintu e lintu (S), gali, punt’e pilu, idènticu, lintu e pintu (Cs) (G)

identificare vt. [to identify, identifier, identificar, identifizieren] identificare, connòschere, sebestare (L), identificare, riconnòschere, assemodare (N), identificai, arreconnosci (C), identifiggà, ricuniscì (S), ricunniscì, sumiddà (G)

identificato pp. agg. [identified, identifié, identificado, identifiziert] identificadu, connottu, sebestadu (L), identificau, riconnottu, assemodau (N), identificau, arreconnottu (C), identifiggaddu, ricunisciddu (S), ricunnisciutu, ricunnottu, sumiddatu (G)

identificatore sm. [connoisseur, identificateur, identificador, Identifizierer] identificadore, riconnoschidore (LN), identificadori, arreconnoscidori (C), identifiggadori, ricuniscidori (S), ricunniscidori (G)

identificazione sf. [identification, identification, identificación, Identifikation] identificassione, riconnóschida, riconnoschimentu m. (LN), identificatzioni, arreconnoscimentu m. (C), identifiggazioni, ricuniscimentu m. (S), ricunniscimentu m. (G)

identità sf. [identity, identité, identidad, Identität] identidade (LN), identidadi (C), identiddai (S), identitai (G) // carta d’identidade (LN), carta de identidadi (C) “carta d’i.”

ideologia sf. [ideology, idéologie, ideología, Ideologie] ideologia (L), ideolozia (N), ideologia (CS), ideologia, cridènzia (G)

ideologo sm. [ideologist, idéologiste, idéologo, Ideologe] ideólogu (LNC), ideòlogu (SG)

idillico agg. [idyllic, idyllique, idílico, idyllisch] idìllicu

idillio sm. [idyl, idylle, idilio, Idylle] idìlliu, abbaraddu, accisu (sp. hechizo) (L), idìlliu, abbaraddu, fastizu, ammoronzu, artzisu (N), idìlliu, fastìggiu (C), idìlliu, ammàcchiu, accisu (S), idìlliu, eccisu, innamoramentu (G)

idioma sm. [language, idiome, idioma, Mundart] limbazu (L), fabeddu, limbazu (N), linguàggiu, idioma (C), lingàggiu, linga f., fabiddadda f., diarettu (S), faiddata f., lingagghju (G)

idiosincrasia sf. [idiosyncrasy, idiosyncrasie, idiosincrasia, Idiosynkrasie] contrariedade (LN), contrariedadi, grisu m., spreu m. (C), contrarieddai (S), cumbatta, unca, malsangu m. (G)

idiota agg. mf. [idiot, idiot, idiota, Idiot] ballalloi, mengu (it. menico), colpadu, furesadu, bijoncu, conchebotte, menghittu (L), balioddo, ballalloi, drangalloi, drangallone, micaelle, mengro tolondro, (N), balossu, bicchillocu, scimpru (cat. ximple), tontu, bovu (sp. bobo), furesau (C), idiotu, maccu, barengu, bisgioncu (S), alvanti, scimpru, bialottu, biarottu, bicchilloccu, bibilloccu, bambisgioni, alluazzatu (Lm), scuntriatu (G)

idiotismo sm. [idiom, idiotisme, idiotismo, Idiotismus] limbazu de su pópulu, suspu (LN), idiotismu, suspu (C), lingàggiu di lu póburu, modu di dì, sùipu (S), ghjelgu, uspu, nuspu (G)

idiozia sf. [idiocy, idiotie, idiotez, Dummheit] istupidesa, tontesa, colpadura, illériu m., isambrùliu m., isolóriu m., macchinada (L), istupidesa, lollùghine m., ispuléntiu m., issimprorju m., issollorju m. (N), scimpróriu m., tontesa, balossìmini m. (C), isgimprumu m., macchini m., isciumpiumu m. (S), scantarata, scimprùgghjni, sbacinata, scucchjarata (G)

idolatrare vt. [to worship, idolâtrer, idolatrar, anbeten] idolatrare (LN), idolatrai (C), idoratrà, iduratrà (S), idulatrà (G)

idolatria sf. [idolatry, idolâtrie, Idolatrie] idolatria (LNC), idoratria (S), idolatria (G)

idolo sm. [idol, idole, ídolo, Idol] ìdolu, addoru, bultu (L) ìdolu, burtu (N), ìdolu, ìdulu (C), ìdoru, ìduru (S), ìdulu (G)

idoneità sf. [fitness, aptitude, idoneidad, Fähigkeit] idoneidade, abilidade, capatzidade (L), idoneidade, abilesa, rinzida, -idura (N), abilidadi, abilesa (C), idoneiddai, capazziddai, abiriddai, abiritazioni (S), abbilitai, destresa (G)

idoneo agg. [fit, apte, idóneo, fähig] idóneu, àbile, capatze, adattu (LN), àcciu (tosc. accio), affattenti (C), idòneu, capazzi, àbiri, abiritaddu (S), affattenti, isgàsgiu, sgàsciu, àbbili, addighenti (G) // attamente (LN)“ idoneamente”; rinzire (N) “risultare idoneo”

idra sf. [hydra, hydre, hidra, Hydra] idra

idrartrosi sf. med. [hydrarthritis, hydrarthrite, hidartrosis, Hydrarthrose] abbadùggine (lat. AQUATILIA), abbaduza, abbafera, abbajolu m., ispunzola, buscicas pl. (L), abbaduza, abbatiza, bussicas pl., martitza, frammitzu m. (N), abbadruxa, spòngia, spongiola, bucciucas pl. (C), impodda, buscichi pl. (S), ampudda, impodda, buscichi pl. (G) // caddu buscicosu (L) “cavallo affetto da i.”

idraulico sm. [plumber, plombier, hidráulico, Installateur] idràulicu (LN), tubista, gasista (C), isthagneri (S), idràulicu, stagninu (G)

idria sf. (urna d’acqua) [hydria, hydrie, hidra, Hydria] tina, brocca (LN), màriga (probm. prerom.) (C), brucca (S), ghjorra (G)

idrico agg. [water, hydrique, hídrico, Wasser...] ìdricu, d’abba (LN), ìdricu, de àcua (C), ìdricu, d’eba (S), ìdricu, d’ea (G)

idrocefalia sf. [hygrocephaly, hydrocephalie, hidrocefalia, Gehirnwassersucht Leidende] baddine m., conca in brou (L), gaddighinzu m. (lat. CALLIGO x CALIGO) (N), mediori m. (C), baddinu m. (S), baddinu m., vaddinu m. (G)

idrocele sf. med. [hydrocele, hydrocèle, hidrocele, Hydrocele] abba in sos buttones, buttones in abba m. pl. (LN), àcua in is buttonis, èrnia acuosa (C), eba in li buttoni (S), ea in li buttoni (G)

idrocotile sf. bot. (Umbilicus horizontalis) [hydrocotiloyd, hydrocotyle, hidrocótila,  Hydrokotile] càlighe de muru m., culipadedda (L), caliche de muru m., azu de muru m., cocorroi m., pintapane m., cocoratza (N), càlixi de muru m., àliga de muru, cappeddu de muru m., pappamusca m. (C), arecci di fraddi pl., càrizi di muru m. (S), càliciu di muru m., aricchj di frati pl., biddicu di Vènere m. (G)

idrofobia sf. med. [hydrophobia, hydrophobie, hidrofobia, Wasserscheu] arrajoladura, arrajolamentu m., arrajolidura, arrajolu m., arrejolu m., rajolu m., male de su rajolu m., arràbbiu m. (L), rajolu m.(N), arràbbiu m. (C), raioru m., arraiuraddura, arrauraddura (S), raiolu m. (G) // arrajolare (L), arraiulà, raiulà, raiulissi (G) “contrarre l’i.”; Dae su càncaru a s’arràbbiu b’at paga differèntzia (prov.-L) “Tra il cancro e l’ i. c’è poca differenza”

idrofobo sm. [hydrophobic, hydrophobe, hidrófobo, wasserscheu] arrajoladu, arrazoladu, arrejoladu, arrejolidu (L), arrajolau, arraviau, arrejolatu (N), arrabbiosu, arrabbiau, ferenau (C), affiggaddaddu, arraiuriddu arraiuraddu, raiuraddu, arrauraddu, rauraddu (S), arraiuliddu (Cs), arraiulitu, raiulitu (G)

idrogeno sm. [hydrogen, hydrogène, hidrógeno, Wasserstoff] idrógenu (LNC), idrozene (N), idrògenu (SG)

idromele sm. [hydromel, hydromel, hidromel, Met] abbamele -a f. (cat. aiguamel; sp. aguamiel), abbattu, binu de mele (L), abbamele f., binu de mele (N), acuameli f. (C), abbameri f. (S), abbameli f., eameli f., apameli f. (G)

idrometra sm. zool. (Hydrometra stagnorum) [hydrometre, hydromètre, tejedor, Teichläufer] piscadore, soldadu, bandidu soldadu, mama de ambidda f., marineri (L), bandiu sordau m., sordau, grori caninu (N), marineri, pischeri, ispigadrixi, spigadrixi, f., dantzana f., dantzaa f., andacciana f. (crs. andaccianu), messadori (C), curri-curri (S), andaccianu (G)

idropico agg. [hydropic, hydropique, hidrópico, wassersüchtig] abbussinadu, buscinu, mattibullosu, mattunfiadu, tróbigu (L), abbussineddau, abbussucau (N), idrópicu, approposiau (C), idrópiggu, cun l’eba in panza (S), idròpicu, buzoni (G)

idropisia sf. med. [hydropsy, hydropisie, hidropesía, Wasersucht] bussinu m., businu m., abbussinu m., abbussinadura, mattibullosu m. (L), abbussucadura, abbussineddadura, busuddu m., abbadura, sàmbene furriau in abba m. (N), idropisia, àcua in sa matza (C), idropisia, eba in panza (S), ea in panza (G)

idrovolante sm. [seaplane, hydravion, hidroavión, Hydroplan] idrovolante (LN), idrovolanti (CSG)

iella sf. [bad luck, malchance, mala pata, Pech] disdìccia (sp. desdicha), malastru m., malasorte, ojipuntu m., iscuria (L), sagura, dirditza, malasorte, piddinzu m. (N), disdìccia, malasorti (C), disdhìccia, disaura, diffurthuna, maravadda, pindacciumu m. (S), disdìccia, malafata, malastru m., malasolti, pustura d’occhj, aucchjatura, scumìnigga (Cs) (G)

iellare vt. [to pursue by  bad luck, jouer de malchance, tener la negra, tragen Pech] pindacciare, pònnere oju, ferire a oju, ispinzare, oggiulare (L), fèrrere a ocru, peddinare, piddinare (N), pindacciai, poni ogu, oghiai (C), pindaccià, punì occi (S), pindaccià, punì occhj, allullià, aucchjà (G) // oggiulone (L) “iellatore”

iellato pp. agg. [unlucky, malchanceux, desdichado, unglücklich] disdicciadu (sp. desdichiado), malassortadu, malauradu, istrossadu , oggiuladu, oguladu (L), issagurau, malassortau, dirgrassiau, dirditzau, peddinau (N), fertu a ogu, oguliau, disdicciau, malassortau (C), diffurthunaddu, pindacciaddu, marifaddaddu, disauraddu (S), malaffatatu, malassultatu, disdicciatu, malastratu, aucchjatu, allulliatu (G)

iena sf. zool. (Hyaena hyaena) [hyaena, hyène, hiena, Hyäne] iena

ieràcio sm. bot. (Hieracium murorum) tzicòria burda f. (LN), cicòria burda f. (C), zicória burdha f. (S), cicòina bastalda f. (G)

ieracio bulboso sm.  bot. (Crepis bulbosa) fae de matta f., fae de coloras f., mammacicca f. (L), mammacicca f. (N), fa de matta f., fatza de matta f., fa de colorus f., mammacicca f. (C)

ieri avv. [yesterday, hier, ayer, gestern] eris, deris (lat. HERI) (LN), eriseru, ariseru, ariseo, ariseu, aiseu (C), arimani (S), arimani, arrimani (Lm) (G) // erisero, derisero (L), ariseru (C), arimani a sera (S), arisera (G) “ieri sera”, eris a manzanu (L), ariseru a mengianu (C), arimani a manzanu (S), arimani mattina (G) “i. mattina”, deris notte, eri(s)notte (L), derisnotte (LN),  eriseru a notti (C), arimani a notti (SG) “i. notte”; deris sero (L), derisero (N), aiseru (C), arimani a sera (G), arrisera (Lm) (G) “ieri sera”; eriseranu (L), arimani a serentina (G) “i. pomeriggio”

ierilaltro avv. [the day before, avant-hier, anteayer, bis gestern] innantaeris, gianteris (L), zanteris (N), dinanti ariseru, dinnantariseru, innanteriseru (C), innanzi d’arimani, l’althra dì (S), innanzaderi (G)

iettare vt. [to cast an evil-eye, jeter un sorte sur, echar el mal de ojo, den bösen Blick werfen] pònnere oju, ferire a oju, oggiulare, pindacciare, ispinzare (L), fèrrere a ocru, peddinare, piddinare (N), pindacciai, pigai de ogu, poni ogu, oghiai (C), pindaccià, punì occi (S), punì occhj, pindaccià (G)

iettatore sm. [evil-eyed man, porte-malheur, el que echa el mal de ojo, Unglücksbringer] pindàcciu, ojitortu, ojipuntu, ojupunturudu, ojipuntzuludu, ispinzadore, oggiulone, limbipilosu (L), feridore a ocru, peddinu, pìddinu, piddinu, peddinadore, limbissadiu, ocripuntu (N), pindàcciu  (C), occiniaddu, occipuntu, pindàcciu (S), pindàcciu, catalzu, àia mala f. (fig.), lu chi lampa l’occhj (G)

iettatura sf. [evil-eye, jettature, mel de ojo, Unheil] pindacciadura, ispinzadura, ispinzamentu m., oggiuladura, ojipuntu m. (L), ocrumalu m., ispinzadura. ispinzamentu m., corfu de ocru m., piddinzu m. (N), sciaccu m. (sp. achaque) (C), pindacciumu m., pindacceria (S), colpu d’occhj m., pustura d’occhj (G)

igiene sf. [hygien, hygiène, higiene, Hygiene] igiene (L), iziene (N), igieni (CSG) // acchiddotzare (N) “trascurare l’i. personale”

igienico agg. [hygienical, hygiénique, higiénico, hygienisch] igiénicu (L), iziénicu (N), igiénicu (C), igiènicu (SG)

ignaro agg. [ignorant, ignorant, ignaro, unwissend] ignorante (L), innorante (N), ignoranti (CS), scuntiviciatu, scuntipiggiaddu (Cs) (G)

ignavia sf. [laziness, paresse, ignavia, Trägheit] mandronia, preìttia (lat. PIGRITIA), isbrittiada, vilesa (L), bilesa, preìttia, mandronia (N), preitza (C), mandrunia, indurènzia (S), prìzzia, prizzusia, mandrunia, pesu di schina m. (fig.) (G)

ignavo agg. [lazy, paresseux, dejado, träg] mandrone, preittiosu, isbrittiadu, isbittriadu (L), preittiosu, mandrone (N), preitzosu, praitzosu (C), mandroni, indurenti (S), prizzosu, mandroni, strascinu, baldoni (G)

Ignazio sm. [Ignatius, Ignace, Ignacio, Ignaz] Ignàtziu, Innàssiu (L), Innàssiu (N), Ignàtziu, Nàtziu, Nàssiu (C), Ignàziu (SG)

igneo agg. [igneous, igné, ígneo, feurig] de fogu (L), de focu (N), infogau, de fogu (C), di foggu (S), di focu (G)

ignobile agg. mf. [ignoble, ignoble, innoble, verwerflich] vile, bàsciu, affrentosu (sp. afrentoso) (L), tzascosu, caricottu, bile, isputziadore (N), vili, bàsciu, spreosu, affrentosu (C), viri, infami (S), indignu, strumpu, infami (G)

ignobilità sf. [ignobleness, bassesse, bajeza, Verwerflichkeit] vilesa, bascesa, affrenta (sp. afrenta) (L), isputziadura, dirfama, guttiperu m. (N), vilesa, disfama, aggràviu m. (C), infamiddai, zàntara (S), disdoru m., disonori m., infamitai (G)

ignominia sf. [ignominy, ignominie, ignominia, Schande] disattinu m. (sp. desatino), disdoru m. (it. ant. disdoro o sp. desdoro), birgonza, tzàntara (L), disattinu m., guttiperu m., cavanile m. (N), disdoru m., bregùngia, disfama (C), infamiddai, zàntara (S), ignumìnia, disdoru m., infamitai, disonori m. (G)

ignominioso agg. [ignominious, ignominieux, ignominioso, schändlich] disdorosu, birgonzosu, affrentadu, affrentosu (sp. afrentoso) (L), disattinadore, infamiadore, agguttiperadore (N), disdorosu, affrentosu, aggraviosu (C), infamanti, diffamanti (S), disfamanti (G) // affrentadamente (L) “ignominiosamente”

ignorantaggine sf. [ignorance, ignorance, ignorancia, Unwissenheit] ignorantésimu m. (L), innoràntzia (N), ignoràntzia (C), ignorantésimu m., ignorantàggini (S), ignurànzia (G)

ignorante agg. mf. [ignorant, ignorant, ignorante, unwissend] ignorante, mengu (it. menico), rùstigu, abrione, camurru (tosc. camorro), tonteri (L), ignorante, innorante (N), ignoranti, zorbu, tontixeddu, pabani, abarrau, gamurru (C), ignoranti, camurru (S), ignuranti, alvanti, buzali (G) // s’abburriccare  (N) “diventare sempre più i.”;  S’ignoranti est peus de su surdu (prov.-C) “L’i. è peggiore del sordo”

ignorantone agg. accr. [extremely ignorant, grosse bête, ignorantón, unwissend] ignorantatzu, ignorantone, abrione, molentatzu, molentone, ainatzu, mengu (it. menico), camurru (tosc. camorro) (L), innorantone, molentone, poleddone (N), ignorantoni, tontatzu (C), ignorantoni (S), ignurantoni, alvanti (G)

ignoranza sf. [ignorance, ignorance, ignorancia, Unwissendheit] ignorànscia, ignoràntzia (L), innoràntzia (N), ignoràntzia, zorbidadi (C), ignorànzia (S), ignurànzia (G)

ignorare vt. [to ignore, ignorer, ignorar, nicht wissen] ignorare, no ischire, disconnòschere (L), innorare, non connòschere, no ischire (N), ignorai, non sciri (C), ignorà, no sabbè (S), ignurà, scunniscì, discunniscì, no sapé (G) // A chiddu chi no sabia nienti l’ani daddu vint’anni (S) “A colui che ignorava tutto han dato vent’anni (di galera)”

ignoto agg. [unknown, inconnu, ignoto, unbekannt] disconnottu, non connottu (LN), ignotu, disconnottu (C), ignotu, ischunnisciddu (S), scunnisciutu, discunnisciutu (G)

ignudo agg. [naked, nu, desnudo, nackt] nudu (lat. NUDUS o it.), ispozadu (L), nudu, ispozau (N), nuu, desnudu, spollau (C), nuddu (S), nudu (G)

il art. det. m. sing [the, le, el, der] su (LN), su, ciù, tzu C), lu (S), lu, u (Lm) (G)

ilare agg. mf. [cheerful, gai, jovial, heiter] allegru, aniscu, giogulanu, imbujoschidu (L), alligru, galaberosu, allintzu, bresau (N), allirgu, prexau, prexosu, arrìsi(d)u, cadrabuddau, ingrilliu, spassiosu (C), allegru, allicchiriddu, pazzettu, risuranu (S), allegru, allegramanti, alligrognu, ghjacundu, ciullù (G)

Ilario sm. [Hilary, Hilaire, Hilario, Hilary] Ilàriu (LNCS), Làriu (G)

ilarità sf. [hilarity, hilarité, hilaridad, Heiterkeit] allegria, ispaju m., aggaju m., luccura (sp. locura) (L), alligria, alligronesa, irbarju m. (N), allirghia, ispàssiu m., prexu m. (C), alligria, risadda (S), alligria, allegracori m., ghjacunditai (G) // fai arriri (C) “suscitare i.”

ilatro sm. bot. (Phillyrea species) [Rhamnus, rhamnier, espino cerval, Faulbaum] aladerru (lat. ALATERNUS), laderru, aliderru, arradellu, radellu (L), aliderru, aliterru, alaterru, laderru (N), arradebi, tàsaru, tàsuru, lau mascu, linna niedda f. (C), ariderru, littarru (S), litarru, litarrinu, liternu (Lm) (G)

ilice sf. bot. (Quercus ilex) [ilex, yeuse, acebo, Steineiche] élighe m., ìlighe m. (lat. ELEX, -ICE) (L), éliche m. (N), ìlixi m. (C), èrigga, èrigghi m. (S), lìccia (G)

ilio sm. anat. [ilium, iléon, íleon, Ileum] ossu de su lumbu, crogale, croga f. (lat. *CLOCHEA), carrucca f., carruga f. (lat. CARRUCA) (L), ileu (ossu), croca f. (N), carruga f., croga f. (C), ossu di lu pittignoni (S), ossu di la carrucca (G)

illanguidimento sm. [languishment, alanguissement, languidez, Schwächung] accaogada f., -adura f., indebilitamentu, allaccanamentu, istracchidùdine f. (L), illanziadura f., irdebilitadura f., allagorjadura f., allimbriscadura f. (N), langhidori, langhidesa f., affinamentu, ammodroxinamentu, allaccanamentu (C), illanghidimentu, indibirimentu (S), illaunimentu (G)

illanguidire vt. vi. [to weaken, s’alanguir, languidecer, schwächen] indebilitare, istraccare, accalamare, allaccanare (probm. lat. *LACCANARE), ammortighinare, allizare, accaogare, isfindigare, isindigare, affinigare, isfinigare (L), illanziare, irdebilitare, affinicare, allagorjare, allimbriscare (N), accalamai (sp. calamonar), ammodroxinai, garamai, allaccanai, alleccanai, affinai, sfinigai, caugai (C), illanguidì, indiburì (S), illaunì, allaunissi, sgalià (G)

illanguidito pp. agg. [weak, alangui, languidecido, geschwächt] indebilitadu, istraccadu, accalamadu, allaccanadu, ammortighinadu, allizadu, accaogadu, isfindigadu, isindigadu, affinigadu, isfinigadu (L), illanziau, irdebilitau, affinicau, allagorjau, allimbriscau (N), accalamau, ammodroxinau, garamau, allaccanau, affinau, sfinigau, caugau, arrefinau, ottiu, accalloffau, allatzanau (C), illanguididdu, indiburiddu (S), illaunitu, launitu, sgaliatu, ispiulatu (G)

illazione sf. [illation, illation, ilación, Schluss] cunseguèntzia, concluos m. pl., ciarameddu m. (L), cuncruu m., cusseguèntzia, contularjàmene m., lollùghine m. (N), accabbada, accabbu m., crastulìmini m., crastulóngiu m. (C), consiguènzia, cuncrusioni, ciarameddu m. (S), concrusioni, ciaramedda, ciàttulu m. (G)

illecitamente avv. [illicitly, illicitement, ilícitamente, unerlaubt] illitzitamente (L), inzustamente, iscumbenientemente (N), illicitamenti (C), illizzitamenti (SG)

illecito sm. agg. [illicit, illicite, ilícito, unerlaubt] illétzitu, illìtzitu, inzustu (L), inzustu, iscumbeniente (N), illìcitu (C), illìzzitu (SG)

illegale agg. mf. [illegal, illégal, ilegal, ungesetzlich] illegale, contra sa leze (LN), illegali, contras a sa lei (C), illegari (S), illegali (G)

illegalità sf. [illegality, illégalité, ilegalidad, Ungesetzlichkeit] illegalidade (LN), illegalidadi (C), illegariddai (S), illegalitai (G)

illegalmente avv. [illegally, illégalement, ilegalmente, ungesetzlich] illegalmente, contra sa leze (LN), illegalmenti, contras a sa lei (C), illegaimmenti (S), illegalmenti (G)

illeggiadrire vt. [to make pretty, enjoliver, hermosear, anmutig gestalten] imbellire, ingalanire, affaitare (cat. afaitar; sp. afeitar) (L), ingalanire, aggalanare, imbellire (N), abbelliri, imbelliri, allicchidiri (C), abbillì, abbeddì, imbeddì (S), abbiddì, alasgià, almusà, addingà (G)

illeggibile agg. mf. [illegible, illisible, ilegible, unleserlich] illeggìbile (LN), illeggìbili (C), illeggìbiri (S), malu a ligghj’ (G)

illegittimità sf. [illegitimacy, illégitimité, ilegitimidad, Unrechtmässigkeit] illezittimidade (LN), illegittimidadi (C), illegittimiddai (S), illegittimitai (G)

illegittimo agg. [illegitimate, illégitime, ilegítimo, unrechtmässig] illezìttimu, mustrengu, mostrengu (sp. mostrenco) (L), illezìttimu (N), illegìttimu, foras de lei (C), illegìttimu (SG) // fizu burdu (L), nàsciu a pisu (a sémini) (C), basthardhu (S), bastaldu (G) “figlio i.”

illeso agg. [unhurt, idemne, ileso, unversehrt] sanu, salvu, foras de dannu (L), sanu, sarbu (N), sanu, lìberu de mali (C), sanu, chena dannu (S), salvu (G)

illetterato agg. [illiterate, illettré, iliterado, ungebildet] illitteradu, disimparadu (sp. desamparado) (L), disimparau, innorante (N), disimparau, illitterau (C), illittaraddu, disimparaddu (S), alvanti, ignuranti (G)

illibatezza sf. [chastity, pureté, castidad, Reinheit] puresa, innidesa, anghelura, illebidesa (L), puresa, innidesa (N), puridadi, nidori m. (C), purèzia (S), puresa (G)

illibato agg. [chaste, sans tache, casto, rein] puru (lat. PURUS), ìnnidu (lat. NITIDUS) (LNC), puru (S), puru, sìncaru (G)

illimitatamente avv. [unlimitedly, sans bornes, ilimitadamente. unbegrenzt] chena lìmites (L), sentza lìmites (làccanas) (N), illimitadamenti, estremadamenti (C), a cant’esci (S), chena fini, chena ultimera (G)

illimitatezza sf. [unlimitedness, infinité, infinidad, Unbegrenztheit] illimitadesa (LN), illimitatzioni, estremadura (C), illimitaddèzia (S), infinitai (G)

illimitato agg. [unlimited, illimité, ilimitado, unbegrenzt] illimitadu (L), illimitau (N), illimitau, estremau, stremau (C), illimitaddu (S), infinitu (G)

illiquidire vi. [to liquefy, se liquéfier, licuefacer, verflüssigen] s’isòlvere in abba; dismajare (L), illicchidire, iscallare; dirmajare (N), sciolli, scallai; dismajai (C), isciuglì; dimmaiassi (S), sciuddì; dismaiassi (G)

illividire vt. vi. [to make livid, devenir livide, amoratarse, bläulich nachen] bènnere biaittu, illivrinire, affidigare, abbelenare (L), illibidorare, illibidire, illibrinire, illivrinire (N), allidorai, s’ammalorai (C), allibì, fassi biaittu (S), diintà biaittu, fassi biaittu (G)

illividito pp. agg. [livid, livide, amoratado, bläulich] bénnidu biaittu, lidu (lat. LIVIDUS), affidigadu, affigadadu, abbelenadu, allivrinidu, illivrinidu (L), illibidorau, illibidiu, illibriniu, lìbidu (N), ammalorau, lidu (C), allibiddu, biaittu (S), biaittu, larratu (G)

illogicamente avv. [illogically, illogiquement, irracionalmente, unlogisch] illogicamente, disattinadamente (L), illozicamente (N), disattinadamenti, sfundoriadamenti (C), illogicamenti (S), contrarasgioni (G)

illogicità sf. [illogicality, illogisme, irracionalidad, Unlogische] illogicidade, disattinu m. (sp. desatino) (L), illozitzidade (N), disattinu m., sfundóriu m. (C), illogiciddai (S), cuntrarietai a la rasgioni (G)

illogico agg. [illogical, illogique, irracional, unlogisch] illógicu, disattinadu (L), illózicu (N), disattinau, sderrexonau, sfundamentau, sfundoriau (C), illògicu (S), cuntràriu a la rasgioni (G)

illudere vt. [to delude, illusionner, ilusionar, täuschen] ingannare, imbeffare, imboligare, improsare, illùdere, illusionare (L), ingannare, imbolicare, trampare, ingabbare, illùdere (N), illudi, allosingiai, improsai, discrei, preludi (C), illudì (SG)

illuminamento sm. [illumination, éclairage, alumbrado, Beleuchtung] illuminamentu (LN), alluinamentu, alluimentu (C), illuminamentu, alluziamentu (S), illuminamentu (G)

illuminare vt. [to illuminate, illuminer, alumbrar, beleuchten] illuminare, allùghere, allughire, allugare ,lughèschere (L), illuminare, lùchere (lat. LUCERE), allucorare, lucherare, illucherare (N), allummai, allumiai, allui, donai luxi, lugerrai (C), illuminà, alluzià (S), illuminà, irrisplindì (G) // lampadorzu m. (L) “illuminante”; Firmati in cuche, o luna,/ lùcheli s’apposentu./ Chin s’àlinu de su bentu/ ti baset sa fortuna (N- F. Satta) “Fermati lì, o luna,/ illumina la sua stanza./ Con l’alito del vento/ ti baci la fortuna.”

illuminato pp. agg. [illuminated, illuminé, alumbrado, beleuchtet] illuminadu, allughidu, allùghidu, alluttu (L), illuminau, allucorau, lucherau, illucherau (N), allummau, allumiau, alluttu (C), illuminaddu, alluziaddu (S), illuminatu, irrisplindutu (G)

illuminazione sf. [illumination, illumination, alumbrado, Beleuchtung] illuminadura, illuminassione (LN), alluidura, luxis pl. (C), illuminazioni (SG) // fugghiradda f. (mar.) (S) “i.  notturna delle imbarcazioni”

illuminello sm. [glare, miroitement, espejo reflector, Beleuchtungsspiegel] sole (fattu cun s’ispiju) (L), sole (fattu chin s’ispricheddu) (N), soli (fattu cun su sprigu) (C), sori (fattu cu’ l’ippìcciu) (S), soli (fattu cu lu specchju), spera f. (G)

illune agg. mf. [moonless, sans lune, sin luna, mondlos]  chene luna (L), sentza luna (N), chentza luna (C), chena luna (SG)

illusione sf. [illusion, illusion, ilusión, Täuschung] illusione (LN), alluinu m., illudidura, bisu m., illusioni (C), illusioni (SG)

illusionista smf. [illusionist, illusionniste, ilusionista, Zauberkünstler] illusionista (LNC), illusionistha (S), illusionista (G)

illuso pp. agg. [deluded, illusionné, iluso, getäuscht] illusionadu, illusu  (L), illùdiu, illusu (N), illùdiu (C), illusu (SG)

illusorio agg. [illusory, illusoire, ilusorio, täuschend] illusóriu, ingannadore (L), illusorju, ingannadore (N), illudidori, ingannadori (C), illusóriu (S), ingannosu (G)

illustrare vt. [to illustrate, illustrer, ilustrar, bebildern] illustrare, giarire, ilgiarire (L), illustrare (N), illustrai (C), illusthrà, figurà (S), illustrà, fiurà (G)

illustrato pp. agg. [illustrated, illustré, ilustrado, bebildert] illustradu, giaridu, ilgiaridu (L), illustrau (NC), illusthraddu, figuraddu (S), illustratu, fiuratu (G)

illustratore sm. [illustrator, illustrateur, ilustrador, Illustrator] illustradore, ilgiaridore (L), illustradore (N), illustradori (C), illusthradori (S), illustradori (G)

illustrazione sf. [illustration, illustration, ilustración, Bebilderung] figurascione, -assione, illustrassione, ilgiaridura (L), illustrassione (N), illustratzioni (C), illusthrazioni, figuri pl. (S), illustrazioni, fiura (G)

illustre agg. mf. [illustrious, illustre, ilustre, berühmt] famadu, famosu, nódidu (L), illustru, nódiu, famosu (N), grandu, famau, nomenau (C), funtumaddu, famosu (S), famatu, nòtitu, mannu (G)

illuvie sf. (sporcizia, bruttura) [dirt, saleté, suciedad, Schmutz] bruttura, loroddu m., mundia, mistuddu m. (L), bascaràmene m., titulia, pistolèssia, loroddu m. (N), bruttesa, bruttori m., lusìngiu m. (lat. LUCINIUM), caddotzìmini m. (C), bruttura, bruttori m., abbaunzu m. (S), bruttura, levra, spulchìzia, scandilatura (G)

ilota smf. (schiavo -a) [helot, ilote, ilota, Helot] isciau (lat. SCLAVUS), cautivu (sp. cautivo) (L), iscravu, iscrau (N), iscrau, cautivu (C), sciau, isciau, sciabu, isciabu (S), sciau (G)

imbacchettonire vt. vi. [to make a bigot, devenir bigot, volver beatón a uno, bigott werden] imbigottare (LN), insanticcai, imbigottai (C), imbigottà (S), diintà santurroni (basgiamattoni) (G)

imbacuccare vt. [to muffled up, encapuchonner, embozar, einhüllen] accuguddare, accucculare, infacchilare, accabbanàresi, imbacuccare (L), imbacuccare, acconcolare (N), imbacuccai, accuguddai, accavannai, accabbanai, infaccilai, affangottai (fig.), accugucciai, accucumeddai, incappottai (C), imbacuccà, accuguddà, assaccarrà, affiagnà (S), affurrassi, affagnassi, accuccassi (G)

imbacuccato pp. agg. [muffled up, encapuchonné, embozado, eingehüllt] accuguddadu, accucculadu, infacchiladu, accabbanadu, imbacuccadu  (L), imbacuccau (N), imbacuccau, accuguddau, accavannau, accabbanau, infaccilau, affangottau, accucumeddau, accugucciau, accuguccionau (C), imbacuccaddu, accuguddaddu, assaccarraddu, affiagnaddu (S), affurratu, affagnatu, accuccatu (G)

imbaldanzire vi. [to embolden, s’enhardir, alentar, übermütig machen] leare alabantza, leare àlia, imbarrosire, abballantzare, inchighiristare (L), abbarrosare, si dare àgheras (N), inchighiristai, incaboniscai, pigai alidantza (C), imbaldhanzì, fassi attribiddu (S), inchicchiristà, arrittassi (G)

imbaldanzito pp. agg. [embolded, enhardi, alentado, euphorisch] barrosu, attrividu, inchighiristadu, abballantzadu (L), abbarrosau, attriviu, arroddiu, arroddinu (N), inchighiristau, incaboniscau (C), imbaldhanziddu, attribiddu (S), inchicchiristitu, arrettu (G)

imballaggio sm. [packing, emballage, embalaje, Verpackung] imballazu (L), imballazu, imballonzu (N), imballàggiu (CS), imballàciu (G)

imballare vt. [to pack, emballer, embalar, verpacken] imballaggiare, imballare (L), imballare (N), imballai, abballai, fai ballas de roba (C), imballà (S), imbaddà, imballà, imbaddunà (G)

imballato pp. agg. [packed, emballé, embalado, verpackt] imballadu, imballaggiadu (L), imballau (N), imballau, abballau (C), imballaddu (S), imbaddatu, imballatu, imballaddu (Cs), imbaddunatu (G)

imballatore sm. [packer, emballeur, embalador, Packer] imballadore (LN), imballadori, abballadori (C), imballadori (S), imbaddadori (G)

imballatura sf. [package, emballage, embalaje, Durchgehen] imballadura, imballaggiadura (L), imballadura (N), imballadura, abballadura (C), imballaddura (S), imbaddatura (G)

imballo sm. [racing, emballage, embalaje, Verpackung] imballu (LNCS), imbaddu (G)

imbalordirsi vi. rifl. [to stun, s’abalourdir, atontarse, dumm werden] attontàresi (sp. atontar), atturdìresi (cat. sp. aturdir), abbovàresi (sp. embobar) (L), s’attontare, s’attolondrare, s’atturdire, s’abbovare, s’abbuccalottare (N), s’abbovai, s’allocchiai, s’attontai (C), attuntunassi, attambainassi, abbangarassi, ibbaddinassi (S), attuntunà, stuntunì (G)

imbalsamare vt. [to embalm, embaumer, embalsamar, einbalsamieren] imbaltzamare, baltzamare (L), imbarsamare, imbrassamare (N), imbalsamai, imbartzamai, imbartzimai (C), imbazzamà, imbalsamà, impaglià (S), imbalzamà (G)

imbalsamato pp. agg. [embalmed, embaumé, enbalsamado, einbalsamiert] imbaltzamadu (L), imbrassamau (N), imbalsamau (C), imbazzamaddu, imbalsamaddu, impagliaddu (S), imbalzamatu (G)

imbalsamatore sm. [embalmer, embaumeur, embalsamador, Einbalsamierer] imbaltzamadore (L), imbrassamadore (N), imbalsamadori, imbratzimadori (C), imbazzamadori, imbalsamadori, impagliadori (S), imbalzamadori (G)

imbalsamazione sf. [embalmment, embaumement, embalsamación, Einbalsamierung] imbaltzamadura (L), imbrassamadura (N), imbalsamadura (C), imbazzamaddura, imbalsamaddura, impagliaddura (S), imbalzamatura (G)

imbambolamento sm. [enchantment, extase, aturrullamiento, Verzauberung] abbabbaluccamentu, abbauccu, abbauccamentu, attrauccada f., attrauccamentu (L), abbabbaluccamentu, abbabbaluccadura f., appippieddada f., appipieddadura f. (N), atturdimentu, attontamentu, alluamentu (C), imbambucciamentu, abbangaramentu, attrauccamentu, abbuccaruttamentu (S), allunamentu, attrauccu (G)

imbambolare vi. [to become dull, s’extasier, aturrullarse, vor sich hin starren] abbabbaluccare (probm. it. baloccare), abbabbeare, abbengulare,  abbengalare (probm. dall’it. bengala - DES I, 39), abbengare, èssere a bengoi, ammaccoccare, attrauccare (sp. trabucar), imbabbaloccare, appupiare, imbebbeleccare (L), abbabbaleare, abbabbaloccare, abbabbaluccare, imballare, appipieddare, s’abbaerare (N), alluai, atturdiri, attontai, sbentiai (C), imbambuccià, abbangarà, attrauccà, abbuccaruttà, accaramaià, aggiuggurà (S), allunà, attrauccà, ammuinà (G) // Aisittà chi li fària lu maccarroni (S) “Aspettare che i maccheroni gli caschino in bocca (imbambolarsi)”

imbambolato pp. agg. [dull, extasié, aturrullado, verträumt] abbabbaluccadu, abbebbeleccadu, abbebbelleccadu, abbengaladu, imbebbeleccadu, abbengadu, abbenguladu, ammaccoccadu, appantasiadu, bisónchinu, isfartadu, ojammeladu, attrauccadu (L), abbabbaluccau, abbabbaloccau, abbabbaleau, appipieddau, labrioddu, illabrioddau, illabrionau (N), alluau, atturdiu, attontau, sbentiau, mauddoni (C), imbambucciaddu, abbangaraddu, attrauccaddu, abbuccaruttaddu, accaramaiaddu, aggiugguraddu, ammaccaccaddu, ammaccuccaddu, impinniccaddu (S), allunatu, attrauccatu, ammuinatu, imbivutu, intumbitu, muzziggoni (Cs) (G)

imbandieramento sm. [flag, pavoisement, embanderamiento, Beflaggen] imbanderamentu (L), impanderadura f. (N), abbanderamentu (C), imbanderamentu (S), imbandiramentu (G)

imbandierare vt. [to deck with flags, pavoiser, embanderar, beflaggen] imbanderare, imbandelare (L), impanderare (N), abbanderai (C), imbanderà (S), imbandirà (G)

imbandierato pp. agg. [decked with flags, pavoisé, embanderado, beflaggt] banderadu, imbanderadu, imbandeladu, pandeladu (L), impanderau (N), abbanderau (C), imbanderaddu (S), imbandiratu (G)

imbandigione sf. [preparation of a meal, préparation des mets, disposición para una comida, Vorbereitung] apparitzu m. (L), apparitzu m., ammàniu m. (N), attiallamentu m. (C), apparicciamentu m. (S), paratu m., improntu m. (G)

imbandire vt. [to lay, dresser la table, disponer una comida, festlich herrichten] apparitzare, pònnere sa mesa (L), apparitzare, ammaniare (N), apparicciai, approntai sa mesa, allistiri, attiallai (C), appariccià, priparà la mesa (S), apparicchjà, parà, apparà, punì la banca, impruntà (G)

imbandito pp. agg. [laid, dressé, dispuesto para una comida, gedeckt] apparitzadu (L), apparitzau, ammaniau (N), apparicciau, approntau, attiallau (C), apparicciaddu (S), apparicchjatu, paratu, impruntatu (G)

imbanditore sm. [preparer (of the table), préparateur du festin, quien adereza la mesa, Bereiter eines Festessens] apparitzadore (L), apparitzadore, ammaniadore (N), apparicciadori, allistidori (C), apparicciadori (S), apparicchjadori, impruntadori (G)

imbarazzante p. pres. agg. mf. [embarassing, embarrassant, embarazoso, heikel] imbarratzante, impicciosu (L), imbarratzante, malostiosu (N), imbaratzanti, ingorrosu (sp. engorro) (C), imbarrazzanti (S), imbarazzanti, imbilghidori, impacchjadori (G)

imbarazzare vt. [to embarrass, embarrasser, embarazar, verlegen machen] imbarratzare, impicciare (L), imbarratzare, imbargare, affusare, affuscare (N), impacciai, disaggiudai, attroppelliai, attroppegliai (sp. atropellar), imbaratzai (C), imbarrazzà, impaccià (S), imbarazzà, infraustà, impacchjà, imbilghì, punì barrancu, infaltà, infastà (Cs) (G)

imbarazzato pp. agg. [embarrassed, embarrassé, embarazado, verlegen] imbarratzadu, impicciadu, guvardu (L), imbarratzau, imbargau (N), impacciau, attroppelliau, attroppegliau, benicassau (C), imbarrazzaddu, impacciaddu, faccischonzu, faccisiggaddu (S), imbarazzatu, impacchjatu, impacchjaddu (Cs), infraustatu, imbilgutu, infaltatu (G)

imbarazzo sm. [embarrassment, embarras, embarazo, Verlegenheit] imbarratzu, impìcciu, iscollocu, affissura f., apporia (gr. aporía) f. (L), imbarratzu, imbargu, affuscu, barrancu, malóstiu (N), imbaratzu, impacciadura f., impacciamentu, indrollu, arroccu, arresciu, barrancu (sp. barranco) (C), imbarrazzu, impìcciu (S), imbarazzu, impacchju, imbilgu, barrancu, infraustu, infaltu (G) // pesantori (C) “i. di stomaco”

imbarbarimento sm. [barbarization, retour à la barbarie, vuelta a la barbarie, Verwilderung] imbarbarimentu (LNC), imbaibarimentu (S), balbarizamentu (G)

imbarbarire vt. [to barbarize, devenir barbare, barbarizar, verwildern lassen] imbarbarire, barbarizare (LN), imbarbariri (C), imbaibarì (S), balbarizà (sp. barbarizar) (G)

imbarbarito pp. agg. [barbarized, barbare, barbarizado, barbarisch] imbarbaridu (L), imbarbariu (NC), imbaibariddu (S), balbarizatu (G)

imbarbogire vi. [to become a dotard, devenir gâteux, chochear, kindisch werden] iscadroddare, iscasciolare, pèrdere su sentidu, iscontriare, istantariare, istenteriare (it. stentare), isturuddare, iselentare (sp. desalentar), rimbambire (L), istenteriare, istantissiare, istorronare, irbasolare, irvasolare, irbambissiare, irbentiare, illabentare, isturuddare, isteulare, istolatzare (N), stenteriai, impipiai, scassolai (C), rimbambì, ischantarà, invintià (S), svintià, scuntrià, svappià (G)

imbarcadero sm. [landing-stage, embarcadère, embarcadero, Landungssteg] imbarcadera f., imbarcaritzu, imbarcu, pontile (L), póntica f., pontile (N), imbarcadroxu (C), imbarchu, pontiri, banchina f. (S), imbalcaderu, attraccaderu (G)

imbarcare vt. [to take on board, embarquer, embarcar, verladen] imbarcare, abbarcare (L), imbarcare (N), imbarcai (C), imbarchà (S), imbalcà (G) // ingavunà (S) “i.  acqua”

imbarcata sf. [slope on board, embraquement, embarcada, Werfen] imbarcada, abbarcamentu m. (L), imbarcada (NC), imbarchadda (S), imbalcata (G)

imbarcato pp. agg. [taken on board, embarqué, embarcado, verladen] imbarcadu, abbarcadu (L), imbarcau (NC), imbarchaddu (S), imbalcatu (G)

imbarcatoio sm. [landing-stage, embarcadère, embarcadero, Fallreep] imbarcadorzu (L), imbarcadorju (N), imbarcadroxu (C), imbarchu (S), imbalcu, attraccaderu (G)

imbarcazione sf. [boat, embarcation, embarque, Boot] imbarcassione, barca, intinna (L), imbarcassione (N), imbarcatzioni (C), barcha (S), imbalcazioni, balca (G) // fassone (LN), fassoni, fascioni, fassoi m. (C) “i. di giunco tipica degli stagni di Santa Giusta”; lentu m. (C) “lento, specie di i.”; pratou m. (C) “capo di un’i.  durante la pesca”; sciu m., ciu m. (C) “i. a fondo piatto, di legno, tipica dello stagno di Santa Gilla (lat. SCIPHUS)”; bigu m. (S)“albero dicarico di un’i.e”; faranga (mar.) (S) “assi di legno usate per tirare a riva un’i.”; fiorni m. (mar.) (S) “decorazione sul dritto di prua di certe i.  cun funzioni di sostegno dell’asta di bompresso (Bazzoni)”; istamanara (S) “staminale, parte superiore delle assi che formano la costolatura di un’i.  in legno (Bazzoni)”; bòzzicu m. (Lm):“i.malandata”

imbarco sm. [embarkation, embarquement, embarco, Verladung] imbarcamentu (LNC, )imbarcu, abbarcamentu (L), imbarcu (NC), imbarchu (S), imbalcu (G)        

imbarilare vt. [to barrel, embariller, embarrilar, Fässer legen] imbarrilare, pònnere in su barrile (L), imbarrilare, imbarilare (N), poni in su barrili (C), punì in lu barriri (S), punì in lu baliri (G)

imbarocchire vi. [to become baroque, devenir baroque, hacerse barroco, barock werden] bènnere baroccu (LN), diventai baroccu (C), dibintà baroccu (S), diintà baroccu, imprifaglià, impuppusiddà (G)

imbarocchito pp. agg. [become baroque, dvenu baroque, hecho barroco, barock gewerden] bénnidu (diventadu) baroccu (L), diventau baroccu (NC), dibintaddu baroccu (S), diintatu baroccu, imprifagliatu, impuppusiddatu (G)

imbastardimento sm. [degeneration, abâtardissement, bastardeo, Entartung] imbastardimentu, irratzada f., irratzamentu, chilzeniadura f. (L), imbastardidura f., imbastardimentu (N), imbastardamentu, imburdimentu, imburdidura f. (C), imbasthardhimentu (S), imbastaldimentu (G)

imbastardire vt. [to degenerate, abâtardir, bastardear, entarten] imbastardire, bastardare, chilzeniare, infrissire, infritzire, irratzare, isereare, revertire (sp. revertir) (L), imbastardire, abburdèschere, istrippilare, iffritzire, iscastare (N), imburdugai, imburdiri, imburdai, imbastardai (C), imbasthardhì (S), imbastaldì, imbastaldà (G) // crabioneri, imburdidori (C) “imbastarditore”

imbastardito pp. agg. [degenerated, abâtardi, bastardeado, entartet] imbastardidu, chilzeniadu, irratzadu, ispulzeniadu, revertidu (L), imbastardiu, abburdéschiu, istrippilau, iscastau (N), imburdugau, imburdau, imburdiu, imbastardau (C), imbasthardhiddu (S), imbastalditu, imbastaldutu (G)

imbastare vt. [to subjugate, embâter, enalbardar, satteln] imbastare (LN), imbastai (C), imbasthà (S), imbastà (G)

imbastato pp. agg. [subjugated, embâté, enalbardado, gesattelt] imbastadu (L), imbastau (NC), imbasthaddu (S), imbastatu (G)

imbastimento sm. [basting, bâtissage, basta, Heften] imbastida f., imbastimentu, infertzida f., infertzimentu (L), iffertzimentu, iffertzidura f. (N), imbasta f. (cat. embasta), basta f., imbastu, imbastimentu (C), infizzimentu, sciampraddura f., sisthamentu (S), infilza f., filza f., infilzamentu, infilzugnu, imbastitura f. (G)

imbastire vt. [to baste, bâtir, embastar, heften] imbastire, infirtzire, infertzire (tosc. infilzare), infretzire, irfretzire, infrissare, frissare (L), iffertzire, iffirtzire, infrissire (N), imbastiri, infrissai, frissai, infritziri, infrissiri (C), infizzì, imbasthì, isgiamprà, sciamprà, sisthà (S), infilzì, imbastì, appuntià (G)

imbastito pp. agg. [basted, bâti, embastado, geheftet] imbastidu, infertzidu, infretzidu, frissadu (L), iffertziu, iffritziu, infrissiu (N), imbastiu, infrissau, frissau, infritziu, infrissiu (C), infizziddu, imbasthiddu, isgiampraddu, sciampraddu, sisthaddu (S), infilzitu, infilzutu, imbastitu, appuntiatu, sistaddu (Cs) (G)

imbastitore sm. [baster, bâtisseur, embastador, Hefter] imbastidore, infertzidore (L), iffertzidore (N), imbastidori, frissadori (C), infizzidori, sciampradori, sisthadori (S), infilzidori, imbastidori (G)

imbastitura sf. [basting, bâtissage, basta, Heften] imbasta, imbastidura, frissadura, infertzidura, infertza, infretza, infretzida, infretzidura, infretzidonzu m., infritza, barda (L), iffertzidura, iffertza, iffritzida, iffritzidura, infertza, imbastu m. (N), bastu m., basta, imbasta (cat. embasta), imbastidura, frissadura, infrissa (C), imbasthiddura, infezza, infizzetta, infizziddura, isgiampraddura, sciampraddura, sisthaddura (S), infilzitura, infilza, filza, imbastitura, infilzugnu m. (G) // infrissa, frissa (C) “punto d’i. (it. filza)”

imbattersi vi. rifl. [to meet, rencontrer, topar, begegnen] attoppare (sp. topar), abbojare, lòmpere, giòmpere (lat. COMPLERE), imbàttere, imbattire, iscumbattare, revèrtere (L), imbàttere, arribare, fèrrere (lat. FERRE), cròmpere, abbojare, addobbiare, addoppare, addoviare (N), attoppai, attobiai, imbàttiri, incontrai (C), attuppassi, incuntrassi (S), intuppassi, imbiccassi, abboiassi, imbattissi (G)

imbattibile agg. mf. [invincible, imbattable, insuperable, unschlagbar] imbattìbile, malu a bìnchere (LN), imbattìbili (C), imbattìbiri, maru a vinzì (S), imbattìbbili, malu a battì , malu a vincì (G)

imbattibilità sf. [invincibility, invincibilité, imbatibilidad, Unschlagbarkeit] imbattibilidade (LN), imbattibilidadi (C), imbattibiriddai (S), imbattibbilitai (G)

imbatto sm. (incontro) [meeting, rencontre, encuentro casual, Begegnung] iscumbattu, attoppu, imbattu, abboju, lòmpida f. (L), abboju, addóbbiu (N), incontru, imbattu (C), attoppu, incontru (S), intoppu, abbóiu, intuppata f. (G) // imbattu (L), bentu de mare (N),  imbàttiru, imbattu (C), imbattu (S), (Cs) (G) “vento d’i. (it. o cat. embat; sp. embate)”

imbattuto pp. agg. [unwon, non vaincu, non vencido, ungeschlagen] attoppadu, abbojadu, lómpidu, giómpidu, imbattidu, iscumbattadu (L), arribau, fertu, crómpiu, addobbiau, addoppau, abbojau (N), attoppau, attobiau, imbàttiu (C), attuppaddu, incuntraddu (S), intuppatu, intuppaddu (Cs), imbiccatu, abboiatu (G)

imbaulare vt. [to pack in a trunk, encoffrer, emabular, den Koffer packen] imbaulare, pònnere in su baule (in sa càscia) (L), pònnere in sa càssia (N), poni in su baullu (C), punì in lu bauri (S), punì in lu baullu (in la càscia) (G)

imbavagliamento sm. [impediment, bâillonnement, amordazamiento, Knebelung] caratzamentu, bendadura f., tappadura de sa ‘ucca f. (L), tappadura de sa bucca f. (N), imbarbissamentu, imbaveramentu (C), imbabagliamentu (S), bindatura f., incarazzatura f., tappatura di la bucca f. (G)

imbavagliare vt. [to gag, bâillonner, amordazar, knebeln] caratzare, tappare sa ‘ucca, bendare (L), tappare sa bucca, pònnere su babarinu (N), imbarbissai, imbaverai, tuppai sa bucca (C), imbabaglià (S), incarazzà, tappà la bucca, bindà (G)

imbavagliato pp. agg. [gagged, bâillonné, amordazado, knebelt] cun sa ‘ucca tappada, caratzadu, bendadu (L), chin sa bucca tappada (N), imbarbissau, imbaverau (C), imbabagliaddu (S), cun la bucca tappata, incarazzatu, bindatu (G)

imbavare vt. [to slobber, souiller de bave, babear, schämen] piènnere de baa, abbaunzare (L), imbabare, imbabosinare, imbabusinare (N), imbaulai (C), imbabà, abbaunzà (S), imbaucià, imbauciulà, imbrauciulà (G)

imbeccare vt. [to feed, abecquer, cebar, füttern] addescare, abbercheddare, imbiccare (L), addescare (N), aescai, aiscai, escai, addescai, imbucconai (C), imbiccà (S), imbuccà (G)

imbeccata sf. [beakful, becquée, cebo para los polluelos, Futter] addescada, abbercheddada, imbiccada (L), addescada (N), biccada, imbucconada (C), imbiccadda (S), imbuccata, ignittu m. (G)

imbecherare vt. [to suborn, suborner, engatusar, verleiten] abbauccare (cat. sp. embaucar), abbebbereccare, imbuvonare (L), abbebbereccare, imbebbereccare (N), abbovai (sp. embobar), abbarballai, allolloiai, ammainai (C), abbangarà, ammacchià (S), abbiralà, eccisà (sp. hechizar) (G)

imbecillagine sf. [imbecility, imbécillité, imbecilidad, Dummheit] imbecillàmene m., ballalloàmene m., isambrùliu m. (L), ballaloàmene m., tolondràmene m., lollùghine m. (N), scimprori m., scimpróriu m., balossémini m., strollichèntzia (C), imbecilliddai, isgimprumu m. (S), scantarata, sbarriata, scucchjarata, sbacinata, scimprùgghjni (G)

imbecille agg. mf. [imbecile, imbécile, imbécil, dumm] imbecille, ballalloi, colpadu, isimpre (cat. ximple), accovardadu (sp. acobardado), mentzu (it. mencio), mentzosu, grinci (L), ballaloi, tolondro (sp. tolondro), drangalloi, pappaluffrone, marcantoni, laiddone, tzula, imbecil(l)e, imbetzille (N), scimpru, balossu, buttilloni, babbasoni (C), imbecilli, isgimpri, ciulla, buccarottu, buccigrossu (S), biarottu, bialottu, capu d’òpara, bambisgioni (G) // ammaccarronare (L), paldì lu tinnu (G) “imbecillire”

imbecillità sf. [imbecility, imbécillité, imbecilidad, Dummheit] imbecillidade, ballalloàmene m., ballallùmene m., colpadura, isambrùliu m. (L), ballaloàmene m., tolondràmene m., lollùghine m., ammaccarronada, ammaccarronadura, imbecil(l)idade, imbetzillidade (N), scimpridadi, scimprori m., scimpróriu m., balossùmini m., sciollóriu m. (C), imbecilliddai, isgimprumu m., isgiabiddumu m. (S), scimprùgghjni, tuntesa, tontittù (G)

imbelle agg. mf. [unwarlike, faible, inepto para las armas, feig] bon’a nudda, cagone, timizosu (L), timeccaca, cacone, ddoddo, ddoddoi, ddoddosu, misereddu (N), imbelli (C), débiri, caggariddosu, timurosu (S), cudiolu, vili (G)

imbellettamento sm. [painting, fardement, afeite, Schminken] imbellettada f., -adura f., imbellettamentu, imbellittamentu, abbellimentu, allijamentu, truccada f., truccadura f. (L), imbellettadura f. ,truccada f. (N), imbellettamentu, alluxentamentu (C), imbillittamentu (S), truccatura f. (G)

imbellettare vt. [to paint, farder, afeitar, schminken] imbelleittare, imbellettare, imbellittare, imbellire, inverniciare, truccàresi, fàghersi bellu (L), imbellettare, infardare (N), abbellittai, imbellettai, alluxentai, pintai (C), imbillittà (S), truccà (G)

imbellettato pp. agg. [painted, fardé, afeitado, geschminkt] imbellittadu, imbellidu, allijadu, truccadu (L), imbellettau (N), imbellettau, alluxentau, pintau (C), imbillittaddu (S), truccatu, imbianchittatu (G)

imbellire vi. vt. [to beautify, embellir, embellecer, schöner machen] imbellire (LN), abbellittai, imbelliri, allicchidiri, alluxentai, si cumponni (C), imbillì, abbillì (S), imbiddiciunì, abbiddì, alasgià (G) // Bisòngiada a suffriri po imbelliri (C), Pa imbiddiciunì tocca suffrì (G) “Bisogna soffrire per i.”

imberbe agg. mf. [beardless, imberbe, imberbe, bartlos] chen’’arva, ispilidu (L), piliburdu, galu a impilire, menne (N), chentza barba (C), senza bàiba, accrabiunaddu, curicaggaddu, pisciarettu (S), chena balba (G) // èssere a pilimburdu (L) “essere ancora i.”

imberciare vt. [to hit, deviner, adivinar, betrachten] ammiriare, ammeriare (L), mirare, miriare (N), ammeriai, intzoddai, intzertai, miai (C), ammirià, mirià, inzirthà, indubinà (S), ammirià, inciltà (G)

imbercio sm. [aim, visée, acierto, Zielen] mèria f., mìria f. (tosc. miria) (L), mìria f., mira f. (=it.) (N), mira f. (C), mìria f. (SG)

imberrettare vt. [to put a cap on, coiffer d’un bonnet, ponerese la gorra, die Mütze aufsetzen] imberrittare (L), imberrittare,   imbonettare (N), imberrittai (C), imberrittà (S), imbarrittà (G)

imbertescare vt. fig. [to fortify, munir de bretêches, fortificar, befestigen] frigare, imboligare (lat. *INVOLICARE), trampare (sp. trampa), coglionare (= it.) (L), fricare, imbolicare, attrassare (cat. trassar; sp. trazar), trampare (N), frigai, imbovai (sp. embobar), cugliunai (C), frià, buffunà, futtì, bururà, cugliunà, trampà (S), ricirà, imbuvunà, trampà, fraudà, imbulicà (G)

imbestialirsi vi. rifl. [to become brutish, s’emporter, embrutecerse, wütend werden] arrabbiàresi, arrennegàresi (sp. ant. renegar), affelàresi, imbestiàresi,  inchietàresi (L), si nechidare, s’arrennegare, si picare fele (crepu), s’inchimerare, s’affelare (N), s’accarrongiai, s’inchietai, s’infeliri (C), arrabbiassi, affuttassi, buriassi, arraiurassi, avvirinassi (S), cialbassi, airassi (G)

imbestialito pp. agg. [irritated, emporté, embrutecido, wütend] arrabbiadu, arrennegadu, affeladu, inchietadu (L), nechidau, arrennegau, inchimerau, affelau (N), accarrongiau, inchietau, infeliu (C), arabbiaddu, affuttaddu, buriaddu,  arraiuraddu, avvirinaddu (S), cialbatu, airatu (G)

imbevere vt. [to imbue, imbiber, empapar, tränken] infùndere (lat. INFUNDERE), abbumbare, imbumbare, surzire (probm. dall’ it. sorso - DES II, 450), inciuppire, inciuppare, acciuppare (sp. chupar), atzuppire, abbambagare, suspire (lat. SORBERE x SUSPIRARE) (L), suspire, iffùndere, abbumbare (N), suspiri, acciuppai, inciuppai, assorai, impippiri (lat. IMBIBERE), inciùndiri (C), inciuppì, acciuppì, abbumbà (S), abbambacà, imbibì, impagnà, sulzì, acciuppà, inciuppà (G)

imbevibile agg. mf. [not drinkable, non buvable, imbebible, nicht trinkbar] chi non si podet bìere (L), chi non si podet bìbere (N), chi non si podit biri (C), mar’a bì (S), malu a bì (G)

imbevuto pp. agg. [imbued, imbibé, embebido, getränkt] infustu, abbumbadu, surzidu, inciuppidu, inciuppadu, isciuppadu, abbambagadu, surpidu, ammuffa-ammuffa (L), suspiu, iffustu, abbumbau (N), suspiu, acciuppau, inciuppau, impippiu, inciustu (C), inciuppiddu, acciuppiddu, abbumbaddu (S), abbambacatu, imbibutu, impagnatu, pagnu, sulzitu, acciuppatu, inciuppatu (G)

imbiaccare vt. [to paint with white lead, enduire de céruse, pintar con labayalde, mit Bleiweiss bestreichen] imbiaccare (LN), imbianchittai (C), imbiaccà, imbianchettà (S), imbianchittà (G)

imbiancamento sm. [whitening, badigeonnage, blanqueo, Tünchen] imbianchimentu, imbiancamentu, illattamentu (L), imbiancamentu, tunicamentu (N), imbarchinamentu, spanigamentu (C), imbiancamentu, imbianchinamentu (S), sbiancamentu, imbiancamentu (G)

imbiancare vt. [to whiten, blanchir, blanquear, weiss färben] imbianchire, imbiancare, imbanchinare, albinare, arbiare, arvare, inalbinare, illattare, illattinare, dare su latte a sos muros (L), imbiancare, imbianchire, arbiare, illattare, intonicare, tunicare (N), imbarchinai, imbrachinai, (cat. emblanquinar), spanigai, candéssiri, scandéssiri (sp. ant. candecer), accirdinai (i. in volto), arcidai, argiddai, immurrai (incanutire), intunicai, iscruai (C), imbianchì, imbiancà, imbianchinà (S), sbiancà, imbiancà, incalcinà (i. le pareti), incanì (i. dei capelli) (G) // iscruare (L), scruai (C) “i. la tela (cat. escruar)”

imbiancata sf. [whiteness, blanchiment, blanqueada, Weissen] imbianchida, imbiancada, illattada, illattinzu m. (L), imbiancada, intonicada, -adura, intoniconzu m., tunicada, arbiada (N), imbarchinada, spanigada (C), imbiancadda, imbianchinadda (S), sbiancata, imbiancata, incalcinata (G)

imbiancato pp. agg. [whitened, blanchi, blanqueado, geweisst] imbianchidu, imbiancadu, illattadu (L), imbiancau, imbianchiu, arbiau, illattau, intonicau, tunicau (N), imbarchinau, spanigau, candéssiu, scandéssiu, accirdinau, immurrau (C), imbiancaddu, imbianchinaddu (S), sbiancatu, imbiancatu, imbiancaddu (Cs), incalcinatu (G)

imbiancatura sf. [whitewashing, blanchiment, encaladura, Bleichen] imbianchidura, imbiancadura, illattadura, illattinadura (L), imbiancadura, intonicada, -adura, intoniconzu m., tunicadura, arbiadura (N), imbarchinadura, imbrachinadura, spanigadura (C), imbiancaddura, imbianchinaddura (S), sbiancatura, sbiancugnu m., imbiancatura (G)

imbianchino sm. [whitewasher, badigeonneur, blanqueador, Tüncher] imbianchinu, pintore (cat. sp. pintor) (L), imbianchinu, intonacadore, tunicadore (N), imbarchinadori, imbrachinadori, spanigadori (C), imbianchinu (S), imbianchinu, sbianchinu (G)

imbianchire vt. vi. [to whiten, blanchir, emblanquecer, weiss machen] imbianchire, imbiancare (L), imbianchire, imbiancare, arbiare, isarbulire (N), imbarchinai, immurrai (C), imbianchì, imbiancà (S), sbiancà, imbiancà (G)

imbibere vt. [to imbibe, imbiber, embeber, aufsaugen] infùndere (lat. INFUNDERE), abbumbare (sp. abombar), inciuppire, surzire (L), suspire, iffùndere, abbumbare (N), suspiri, acciuppai, inciuppai, impippiri (C), inciuppì, acciuppì, abbumbà (S), sulzì, impagnà, imbibì, abbambacà (G)

imbibito pp. agg. [imbibed, imbibé, embebido, aufgesaugt] infustu, abbumbadu, inciuppidu, surzidu (L), suspiu, iffustu, abbumbau (N), suspiu, acciuppau, inciuppau, impippiu (C), inciuppiddu, acciuppiddu, abbumbaddu (S), sulzitu, impagnatu, imbibutu, abbambacatu (G)

imbibizione sf. [imbibition, imbibition, imbibición, Einsaugung] infustura, abbumbadura, inciuppida, inciuppidura, surzidura (L), suspidura, iffustura, abbumbadura, abbumbononzu m. (N), suspidura, acciuppadura, inciuppadura, impippidura (C), inciuppiddura, acciuppaddura, abbumbaddura (S), sulzitura, impagnatura, imbibitura, abbambacatura (G)

imbietolire vi. [to grow silly, s’abetir, embobecer, verdummen] rimbambìresi, istenoràresi, iscontriàresi (L), s’abbedare, s’ischipuddare, s’attolondrare (N), s’impipiai, s’arrebambiri, si stentoriai, s’attontai (C), ischadraburiassi, rimbambissi, ivvintià (S), svintià, svappià, scimprà (G)

imbiettare vt. [to wedge up, coincer, acuñar, aufkeilen] accottare, cottare, pònnere cottas (L), cottare, imbarbare, incudire (N), accotzai, incotzai, scotzai (C), incuzzà, cuzzà (SG)

imbiondare vt. [to make blond, rendre blond, enrubiar, blond machen] imbrundire, inchelare, incherare (detto delle piante), fàghersi brundu (L), imbrundire (N), imbrundessi, incerai (C), imbiundà, imbiundì (S), imbiundì (G)

imbirbonire vi. [to become a rascal, devenir coquin, apicararse, gauner werden] imbirbantire, fàghersi birbante, immatzonire (L), irbirbantire (N), imbirbantai, si fai birbanti (C), bibantà, pizunà, dibintà bibanti (S), bilbantà (G)

imbisacciare vt. [to put into a knapsack, mettre dans la besace, poner en las alforjas, in Quersack füllen] imbertulare (LN), imbertulai (C), imberthurà (S), imbeltulà (G)

imbizzarrirsi vt. rifl. [to frisk, s’emballer, encrabitarse, scheu werden] inchimeràresi, inchietàresi, abbuppare, suberiàresi (L), s’inchimerare, si birbilliare, bribigliare, si bribillare, s’imbischizare, refressare (N), accricchiddaisì (it. cricchio), s’aiscai (C), arrabbiassi, imbizarrissi (S), imbizzarrissi (G)

imbizzarrito pp. agg. [frisked, emballé, encrabitado, scheu] inchimeradu, inchietadu, irreberdidu, suberiadu, abbuppadu, appuradu (L), imbischizau, inchimerau, birbilliau, bribillau (N), accricchiddau (C), imbizarriddu (S), imbizzarritu (G)

imbizzire vi. [to get angry, se fâcher, enfadarse, böse werden] inchimerare, arrennegare (sp. ant. renegar), arrabbiare (L), s’inchimerare, si nechidare, s’arrennegare, s’arrabbiare, s’imbissiare (N), s’inchietai, s’arrennegai, s’infeliri (C), arrabbiassi, affuttassi, inchighiristhassi (S), inchiettassi, airassi, piddà bùstica (G)

imboccamento sm. [feeding, embecquement, embocamiento, Atzung] attuada f., imbuccamentu (L), imbuccamentu,  imbuccononzu (N), imbuccada f., imbucconada f. (C), imbuccamentu (SG)

imboccare vt. [to feed, embecquer, embocar, atzen] imbuccare, addescare (L), imbuccare, imbucconare (N), imbuccai, imbucconai, aescai, escai, iscai (C), imbuccà (SG) // imbuccare (L) “anche: credere ad una notizia falsa”

imboccata sf. [feeding, embecquée, embocada, Atzung] imbuccada, addescada (L), imbuccada (N), imbuccada, imbucconada, aescada, escada, iscada (C), imbuccadda (S), imbuccata (G)

imboccatura sf. [mouth, entrée, embocadura, Mündung] imbuccadura (LN), imbuccadura, imbucconadura, bucchera (C), imbuccaddura (S), imbuccatura (G) // mossa (L) “i. del freno del cavallo (lat. MORSA)”

imbocciare vt. [to bud, faire le bouton, germinar, sprossen] abbuttonare (L), apportzeddare (N), abbuttonai, fai su buttoni (C), abbuttunà (SG)

imbocco sm. [mouth, entrée, embocadura, Einfahrt] imbuccu, imbuccadura f. (LNC), buccale (N), imboccu, imbuccaddura f. (S), imbuccu, imbuccatura f. (G)

imbollicare vi. [to pimple, remplir de pustules, llemar de granillos, mit Wunden bedecken] abbuscicare, fàghersi a buscicas (L), abbusucare, si fàchere a busucas (N), abbucciucai (C), abbuscicà (S), fassi a buddi (a bruscheddi, a zueddi) (G)

imbolsimento sm. [laziness, pousse, aflojamiento, Erschlaffung] affannu; mandronia f., mandronùmine (L), assubentamentu, assubentadura f. (N), assubentadura f., assubentamentu, assubentu, assuentu, subentu (C), affannu; mandronia f. (S), ànsima f., fòddita f.; mandrunia f. (G)

imbolsire vi. [to become broken-winded, devenir poussif, aflojar, dämpfig werden] affannare; ammandronire, addemare (L), addemare, assubentare (N), assubentai, assuentai (C), affannà, affaundià; immandrunà (S), ansimà, foddità; ammazzicunà, ammandrunà (G)

imbonimento sm. [salestalk, boniment, amansamiento, Anreissen] abbonamentu, imbonimentu (L), imbonimentu, imbonidura f. (N), abbonimentu, imbonimentu, recrami f. (C), propaganda, recrame (S), pruppaganda, alabanza (G) // imbórbita f. (N), imbórbida f. (C) “pranzo per imbonirsi le anime dei defunti”

imbonire vt. [to allure, seduire, amansar, beruhigen] abbonare, imbonire, isbambiare (L), imbonire (N), abbonai, imboniri (C), propagandà, recramizà (S), pruppagandà, ciavanà, spunzunà, alabà (G)

imbonitore sm. [charlatan, bonisseur, muñidor, Anreisser] imbonidore, ciarrone, ispuntzonadore (L), imbonidore (N), imbonidori (C), ippunzonadori, ciarroni (S), spunzunadori, ciavanagghju, alabadori (G)

imborghesire vi. [to acquire middle-class habits, embourgeoiser, emburguesar, verbürgerlichen] imburghesàresi (L), s’imburghesare, s’imburghesire (N), s’imburghesiri, assignorai (C), imburghesissi (S), imbulghesissi, assignuricà (Cs) (G)

imborsare vt. [to put into a purse, empocher, embolsar, einstecken] imbusciare, imbussiare (L), imbussare, imbussiare (N), imbussai (C), imbossà (S), imbussà (G)

imboscamento sm. [hiding (in a wood), embuscage, emboscadura, Verbergen] imbuscamentu, intuppada f., intuvonada f., -adura f. (L), imbuscamentu, incolonconadura f. (N), imbuscamentu (C), imbuschamentu (S), imbuscamentu, immacchjamentu, cuatogghju, intuppicunamentu (G)

imboscare vt. [to hide (in a wood), cacher dans un bois, emboscar, in Wald verbegen] imbuscare, imbusare, allittare, ammattare, impelciare, impesciare, intuppare, intuppinare, ingiassare, intuvonare (L), imbuscare, ammagrare, ingarghilare (N), imboscai (C), imbuschà (S), imbuscà, immacchjà, impirchjà (Lm), intuppicunà, intavunà (G)

imboscata sf. [ambush, embuscade, emboscada, Hinterhalt] imbuscada, impostadura (L), imbuscada, impostada (N), imboscada, impostadura (C), imbuschadda (S), imbuscata, piottu m. (G)

imboscato pp. agg. [shirker, embusqué, emboscado, in Wald verbergt] imbuscadu, ammattadu, impelciadu, intuppadu, intuvonadu (L), imbuscau, ingarghilau (N), imboscau (C), imbuschaddu, ammagaddu (S), imbuscatu, immacchjatu, impirchjatu, intuppicunatu, intavunatu (G)

imboschimento sm. [afforestation, boisement, repoblación de árboles, Aufforstung] imbuschimentu (L), imbuschimentu, abbuscamentu (N), imboschimentu, intuppamentu (C), imbuschimentu (S), piantagghju a buscu (G)

imboschire vi. [to afforest, boiser, embosquecer, aufforsten] imbuschire (L), imbuschire, abbuscare (N), imboschiri, intuppai (C), imbuschì, fà a buschu (S), fà (piantà) a buscu (G) // abbuscadu (L) “imboschito”

imbottare vt. [to barrel, entonner, embarrilar, in Fässer füllen] incubare, incubonare, uncubonare, pònnere in sas cubas (L), incupare, incuponare, incarradeddare (N), incubai (C), incubbà (S), incupà (G)

imbottato pp. agg. [barreled, entonné, embarrilado, in Fässer füllt] incubadu, incubonadu (L), incupau, incuponau, incarradeddau (N), incubau (C), incubbaddu (S), incupatu (G)

imbottatura sf. [barrelling, entonnage, envase, Fässerfüllen] incubada, incubadura, incubonadura (L), incupadura, incuponadura, incarradeddadura (N), incubadura (C), incubbaddura (S), incupatura (G)

imbottavino sm. [funnel, entonnoir à vin, tragavino, Trichter] umpricuba, imbudu de incubare (L), imbudu de incupare (N), imbudu po preni carradas (C), imbuddu d’incubbà (S), imbutu d’incupà (G)

imbottigliamento sm. [bottling, embouteillge, embotellamiento, Flaschenabfüllung] imbottigliamentu, infiascadura f. (L), imbuttilladura f., ampulladura f. (N), imbottigliamentu (C), imbuttigliamentu (SG)

imbottigliare vt. [to bottle, embouteiller, embotellar, in Flaschen abfüllen] imbottigliare, imbuttigliare, pònnere in ampullas (L), imbottillare, imbuttillare, imbuttilliare, ampullare, pònnere in ampullas (N), imbottigliai, imbuttigliai (C), imbuttiglià, punì i’ l’ampulli (S), imbuttiglià, punì ill’àmbuli, infiascà (G)

imbottigliato pp. agg. [bottled, embouteillé, embotellado, in Flaschen abgefüllt] imbottigliadu, imbuttigliadu,  postu in ampullas (L), imbuttillau, ampullau, postu in ampullas (N), imbottigliau (C), imbuttigliaddu (S), imbuttigliatu, infiascatu (G)

imbottigliatore sm. [bottler, embouteilleur, embotellador, Abfüller] imbottigliadore (L), imbuttilladore, ampulladore (N), imbottigliadori (C), imbuttigliadori (SG)

imbottire vt. [to stuff embourer, acolchar, polstern] imbuttire, assacchettare (L), imbuttire (N), imbuttiri, impréniri, corciai (C), imbuttì, intuzzà, tuzzà (S), imbuttì, intuvugnà (G) // appedrighinare (L)“i.  di pietre un muro bastardo”

imbottita sf. [quilt, courte-pointe, manta acolchada, Steppdecke] còccia (sp. colcha), còrcia (L), cortza, imbuttia (N), còrcia, cròccia, corciada, vànuva, fànuva , fànuga (cat. vànova) (C), còccia (S), còlcia, vànua (G)

imbottito pp. agg. [stuffed, rembourré, acolchado, gepolstert] imbuttidu (L), imbuttiu (N), imbuttiu, fartziu, corciau, imprenu (C), imbuttiddu, incucciaddu, intuzzaddu, tuzzaddu (S), imbuttitu, imbuttiddu (Cs), intuvugnatu (G)

imbottitura sf. [stuffing, rembourrage, acolchado, Polsterung] imbuttidura (LN), imbuttidura, corciadura, crocciadura (C), imbuttiddura, intuzzaddura (S), imbuttimentu m., imbuttitura, imbuttumu m. (G) // bombascè m. (L) “i., per lo più di ovatta, usata per rinforzare gli spallini di un abito”

imbozzacchire vi. [to wither, rabougrir, acorcharse, einschrumpfen] astenare (lat. EXTENUARE), aurtire (lat. ABORTIRE), addegadiare, degadiare (L), attecadiare, assichizonare (N), ortiri, benni ortitzu (C), aurthì, imbuzzì (S), aultì, abbuvulà, launì, catriassi (G) // addegare (L) “mettere buoni bacelli”

imbozzacchito pp. agg. [withered, rabougri, acorchado, eingeschrumpft] astenadu, aurtidu, addegadiu, calassadu, calatzadu (L), attecadiau, assichizonau (N), ortiu, artitzu, ortitzu, antitzu (C), aurthiddu, imbuzziddu (S), aultitu, abbuvulatu, launitu, catriatu (G) // figu calatzadu, calatzinu (L) “fichi i.”

imbozzimare vt. [to size, engommer, embadurnar, glätten] cadassare (lat. *CATAPSARE), incadassare (L), untare, imbellettare (N), imbidonai, incollai tela, donai sa cola (C), imbillittà, untà, ibbazzinà (fig.) (S), imbrastacà (G)

imbraca sf. [sling, avaloire, retranca, Schwanzgurt] latranga (cat. retranga; sp. retranca) (L), letranca, retranca (N), imbraga, retranca, arretranca, retranga, arratranga (C), imbragga, latranga (S), littranga, catracula (cat. baticul; sp. baticola) (G)

imbracamento sm. [slinging, élingage, embrague, Hebeseile] imbragamentu, allatrangamentu (L), alletrancamentu (N), imbragamentu (C), imbraggàggiu, imbraggamentu (S), imbracugnu (G)

imbracare vt. [to sling, élinguer, embragar, mit einer Seilschlinge umwinden] imbragare, allatrangare (L), alletrancare, imbracare (N), imbragai (C), imbraggà (S), imbracà, imbragà (Lm), abbracà (G)

imbracato pp. agg. [slung, élingé, embragado, mit einer Seilschlinge umwittert] imbragadu, allatrangadu (L), alletrancau (N), imbragau (C), imbraggaddu (S), imbracatu, abbracatu (G)

imbracatura sf. [slinging, élingage, embrague, Anlegen von Seilschilingen] imbragadura, allatrangadura (L), alletrancadura, chìlliu m. (N), imbragadura (C), imbraggaddura (S), imbracatura, imbracugnu m. (G)

imbracciare vt. [to bring (a rifle), épauler, embrazar, in den Arm nehmen] abbratzare (LN), imbratzai (C), imbrazzà, abbrazzà (S), imbraccià (G)

imbracciato pp. agg. [brought, épaulé, embrazado, in den Arm genommen] abbratzadu (L), abbratzau (N), imbratzau (C), imbrazzaddu, abbrazzaddu (S), imbracciatu (G)

imbracciatura sf. [(rifle-) sling, bretelle, embrazadura, Indenarmnehmen] abbratzadura (LN), imbratzadura (C), imbrazzaddura (S), imbracciatura (G)

imbranato agg. [enchanted, bêta, encantado, ungeschickt] imbranadu, istrambeccu, abbabbaluccadu, abbauccadu (L), imbranau, attolondrau (N), imbranau, addasiau, attontau, proddincu, stronau, tzonca f. (fig.) (C), imbranaddu (S), abbauccatu, impacchjatu (G)

imbrancare vt. [to herd, grouper, juntarse, zusammentreiben] ammasonare, ameddare (lat. *GEMELLARE), affrottare, arrettolare, assortare (L), attazare, ammasonare,  aggrustare, aggamare (N), aggamai, acceddai (C), immasunà, intrumà, accumunà (S), ammandrà (G)

imbrancato pp. agg. [herded, groupé, juntado, zusammengetrieben] ammasonadu, ameddadu, armentadu, arrettoladu (L), attazau, ammasonau, aggamau, pecosu (N), aggamau, acceddau, aresu (C), intrumaddu, accumunaddu (S), ammandratu (G)

imbrattacarte smf. [scribbler, gratte-papier, escritorzuelo, Federfuchser] imbruttapabilos (L), imbruttapapiros, imbrattacartas (N), imbruttafollus, imbruttapaperis, impiastafollus, impiastapaperi, pisciatinteri ,tingipaperis (C), imbruttapabbiru (S), imbruttapaperi, chjappinu (G)

imbrattamento sm. [soiling, barbouillage, ensuciamiento, Beschmutzung] imbruttamentu, imbruttu, imbudrulada f., imbudulada f., mistuddamentu, abbunzu, abbaunzu (L), imbrattadura f., imbruttadura f., imbruttu, inghisidura f. (N), imbruttamentu, imbudrugu, affeadura f., allordigamentu, ammusingiamentu, ammustiamentu, mumùngiu (C), imbruttamentu, abbaunzu (S), imbruttamentu, imbrastacamentu, impiastramentu (G)

imbrattare vt. [to soil, barbouiller, ensuciar, beschmutzen] imbruttare (cat. embrutar), bruttare, mistuddare, abbunzare, abbaunzare, baunzare, azinare, affeare (sp. afear), ingrastiare, musuccare, imburtzinare, imbudulare, imbudrulare, illinire (lat. LINIRE), impastulare, allicchire, interratzare, fàghere a bisera (L), imbrattare, imbruttare, leruttare, lurinzare, inghisire, imbubulare, imprastulare, intruzare, intzoddinare (N), imbruttai, accadrangiai, imporcai, allodrigai, allordigai, ammatzamurrai, ammustiai, ammusungiai, affeai, imbudrugai, imburdugai (lomb. bordegá) (C), imbruttà, abbaunzà (S), imbruttà, imbrastacà, impiastrà, impanacià, cascasginà, inzabattà, imbulcinà (G) // lavinare (L) “i.  di feci”

imbrattatele smf. [dauber, barbouilleur de toiles, embadurnador, schlechter Maler] imbruttatelas (LNC), pintaminnunu (S), imbruttateli, pintoreddu (G)

imbrattato pp. agg. [soiled, barbouillé, ensuciado, beschmutzt] imbruttadu, mistuddadu, abbunzadu, abbaunzadu, azinadu, affeadu, musuccadu, imburtzinadu, imbuduladu, imbudruladu, illindu, impastuladu, carimusuccadu, dislustradu (L), imbrattau, imbruttau, leruttau, inghisiu, imbubulau, imprastulau, intruzau, intzoddinau, lurinzau (N), imbruttau, allordigau, ammustiau, ammusungiau, affeau, imburdugau, imbusau (C), imbruttaddu, abbaunzaddu (S), imbruttatu, imbrastacatu, impiastratu, impanaciatu, cascasginatu, inzabattatu, imbulcinatu (G)

imbrattatore sm. [dauber, barbouilleur, embadurnador, Beschmutzer] imbruttadore, mistuddadore, abbaunzadore (L), imbrattadore, imbruttadore (N), imbruttadori, allordigadori, ammustiadori, ammusungiadori (C), imbruttadori, abbaunzadori (S), imbruttadori, imbrastacadori, impiastradori (G)

imbrattatura sf. [smear, barbouillage, ensuciamiento, Beschmutzung] imbruttadura, mistuddadura, abbunzadura, abbaunzadura, impastulada, -adura (L), imbrattadura, imbruttadura (N), imbruttadura, imbrattu m., allordigadura, ammammungiadura, ammustiadura, ammusungiadura (C), imbruttaddura, abbaunzaddura (S), imbruttatura, imbastacatura, imbulcinatura, inzabattatura (G)

imbrecciare vt. [to gravel, empierrer, balastar un camino, schottern] inghiaiare, ispàrghere giara (pedrighina, iscazas) (L), inghiaiare, impredichinare (N), spàrgiri giarra, ghettai brossa (C), ippaglì preddaredda (preddischéddura) (S), spaglì pitrichina (ghiaina) (G)

imbrentine, -ano sm. bot. (Cistus salvifolius) [rock-rose, ciste, jara, Zistrose] mudeju nieddu, terranzu (L), mudrecu a flores rujos, mudrecu nigheddu (N), murdegu burdu, murdegu de procus, murdegu màsciu (C), mùcciu (S), mucchju biancu (G)

imbriacare vt. vds. ubriacare

imbricconire vi. [to make a rogue, devenir coquin, apicarar, ein Schurke werden] abbirbantare (LN), imbirbantai (C), bibantà, pizunà (S), bilbantà (G)

imbrifero agg. [rain collecting, bassin où se deversent lea eaux de pluie, que recoge las aguas,  Einzugsgebiet] de abba, de proja (L), d’abba pròghia (N), d’àcua de xelu (C), di eba (S), d’ea (G)

imbrigliamento sm. [bridling, bridement, enfrenamiento, Zäumen] imbrigliamentu, imbriglionzu (L), imbrilliamentu (N), infrenamentu, imbrigliamentu (C), imbrigliamentu (S), imbriddamentu (G)

imbrigliare vt. [to bridle, brider, enfrenar, zäumen] imbrigliare, infrenare, trattènnere (L), imbrilliare (N), imbrigliai, infrenai (C), imbriglià (S), imbriddà (G) // imbrilliadore (N)“imbrigliatore”

imbrigliato pp. agg. [bridled, bridé, enfrenado, gezäumt] imbrigliadu (L), imbrilliau (N), imbrigliau, infrenau (C), imbrigliaddu (S), imbriddatu (G)

imbrigliatura sf. [bridling, bridement, enfrenamiento, Zäumzeug] imbrigliadura (L), imbrilliadura (N), infrenadura, imbrigliadura (C), imbrigliaddura (S), imbriddatura (G)

imbroccare vt. [to hit, deviner, adivinar, treffen] imbroccare, ammiriare, intzertare (cat. encertar) (L), imbroccare, intzoddinare, intzertare, imberriare (N), atzertai (sp. acertar), intzertai, intzoddai, intzuddai (C), imbruccà (S), imbruccà, imbiccà, inzuddà (G)

imbrodare vt. [to soil, salir, pringar, bekleckern] abbroinare, imbroare, imbroeddare (L), imbrodulare (N), abbrodacciai, imbrodulai, ammumungiai, ammustiai (C), imbruttà di brodu (S), scandilà (G)

imbrodolare vt. [to soil, salir, pringar, bekleckern] imbroare, imbroeddare, abbanzulare, abbraulare, imbudulare, imbudrulare (L), imbrodulare (N), imbrodulai, allurdagai (C), imbruttà di brodu (SG) // abbrauladu (L) “sparso per terra a guazzo”

imbrogliare vt. [to cheat, embrouiller, enredar, betrügen] imbrogliare, imboligare, futtire (lat. FUTUERE), coglionare (=it.), imbusterare (dallo sp. embustero), incalamistrare, ingabbulare, trampare (sp. trampa), trampanare, trampuggiare, trampiggiare (ant.; cat. trampejar),  trapassare, trappulare, mariolare (it. ant. mariolare), mariottare, imbauccare, ordinzare, astussiare, istusciare, istussiare, fàghere mandruffa (L), imbroddare, imbroddiare, imbrollare, imbrolliare, imboroddare, improddare, imbolicare (lat. *INVOLICARE), futtire, collonare, affroddare, affroddiare, trampare, impeddulare, acutupeddare, inzicchire (N), imbrogliai, imbrollai, imboddiai, imboddicai, improddiai, trobeddai, accarraxai, camorrai, impioccai, pioccai (cat. pioc), arrusai, improsai, imbovai (sp. embobar), collunai, imbusticai (piem. büstica), ingregai, ingrigliai (C), imbruglià, trampà, ingrauglià, ingribuglià, ingriuglià, ingrugliurà, bidunà, fà ciòccura, fà li cocchi (S), imbruglià, imbulià, imbulicà, trampà, fraudà, frudà, futtì, cuccà (sp. cucar) (G) // Chie imbóligat restat imboligadu (prov.-L) “Chi imbroglia resta imbrogliato”; Chie non trampat non campat (prov.-LN), Ca no trampa no campa (G)“Chi non imbroglia non campa” 

imbrogliato pp. agg. [cheated,  embrouillé, enredado, verwickelt] imbrogliadu, imboligadu, futtidu, coglionadu, imbusteradu, trampadu, marioladu, mariottadu, imbauccadu, ordinzadu, istusciadu, trappuladu (L), imbrollau, imbrolliau, imbroddiau, imbolicau, futtiu, collonau, affroddau, affroddiau, trampau, impeddulau, inzicchiu (N), imboddiau, imboddicau, trobeddau, accarraxau, impioccau, pioccau, arrusau, improsau, imbovau, collunau, imbusticau, ingregau, ingrigliau (C), imbrugliaddu, trampaddu, ingraugliaddu, ingribugliaddu, ingriugliaddu, ingrugliuraddu (S), imbrugliatu, imbuliatu, imbulicatu, trampatu, fraudatu, frudatu, futtitu, cuccatu (G)

imbroglio sm. [cheat, embrouillement, enredo, Betrug] imbrogliada, imbrógliu, imbóligu, futtidura f., coglionadura f., imbusterada f., imbusteria f. (sp. embustería), imbronzumu, imbrózumu,  imbrunzumu, friga f., ordinzu, inghènia f. (sp. ingenio), incalamistru, tramoja f., tremoja f. (sp. tramoya), inzomu, imbroglieria f., mistudddu (it. miscuglio), manganella f., manghinella f. (cat. manganella), cadràpula f., mandruffa f., impastuffu, trapassa f. (sp. trapaza), trapasseria f. (sp. trapacería), ingaraglia f., ingagliaria f. (i. al giuoco), panettera f., abberintu, ammàttulu, frascària f., imbróttulu, ingestru, intraugliada f., intraùgliu, malingannia f., trappulada f., -adura f. (L), imbróddiu, imbroddu, imbrólliu, imbrollu, imbólicu, futtidura f., affroddu, affróddiu, prestrampu, collonadura f., improddu, impróddiu, gàbula f., gasoneria f., impeddutzonzu, intzicchida f., lamione, manduffu, traccanzeria f.,truntzedderia f. (N), imboddiameddu, imboddicu, imbrógliu, imbrollu, imbusticu, carraxu, tréulu, matzambóddiu (it. guazzabuglio), matzapani, avvolottu (cat. avalot), mangiuccu, matracca f., trobedda f., troga f. (sp. droga), tramòglia f., camorria f., farrassa f., impirigu, pinnica f., paccu, caràmbula f. (sp. carámbola), casambra f., coccoiellada f.  (C), imbrógliu, trampa f. (cat. sp. trampa), futtiddura f., appizu, bidunadda f., cuglionaddura f., imbóriggu (S), imbrògliu, imbùliu, imbólicu, trampa f., futtitura f., imbilgu, catràpula f., abberintu (G) // intraùglia avv. (L) “a imbrogli”; fai su paccu (C) “combinare un i.”; fai is cosas a sa imbisti-imbistioni (C) “far le cose come vengono, imbrogliando”; macciapiotta f.,  panattera f. (S) “imbroglio nel gioco delle carte; panettiera”; ruzza f., ruzzonu (Lm) (G) “imbroglio al gioco”; S’imbólicu torrat a s’imbolicadore (prov.-N) “L’i. ricade su chi imbroglia”

imbroglione sm. [cheat, aigrefin, embrollón, Betrüger] imbroglione, imbrogliosu, imbrollistu, imboligosu, coglionadore, trasseri, imbusteri (sp. embustero), fraitzu, inganniosu, trampajolu, trampasole, tramposu (sp. tramposo), trappuleri, trassistu, maravulleri, trancamallosu, cadrapulone, gregu (piem. greco), ingheniosu (sp. ingenioso), trapasseri, mariolu, calamistreri, trasculeri, mandragheri, androgheri (sp. droguero), latrangheri, butecàriu (fig.; sp. ant. apotecario), ingaragliosu, ingagliariosu, bertuleri, chentuligatzos, chentusuppas, futtiànculu, futtisàbios, malinganiosu, maraguglieri, trobedderi (L), imbrollione, imbrolliosu, imbolicadore, imbolicantinu, imbolicosu, trasseri, affroddieri, collonadore, truntzedderi, trantzilleri, grecu, imbusteri, frascariosu, gasone, matzapane, pinnicule, trappuleri, traccanzeri, traccanzu, vrannóculu (N), imbroglioni, imbusteri, imbovadori, trampisteri, martzapaneri (cat. marsapaner), matzapaneri, gregu, ingreghiadori, ingreghianti, ingregheri, fraitzu, pioccu (cat. pioc), impioccheri, imboddicheri, imboddiosu, faroni, imbusticheri, improseri, matraccheri, imboddiosu, cogliunadori, arrodanu, trogheri (C), imbruglioni, tramposu, imburiggosu, raggirosu, camurristha, imbavuccioni (S), imbruglioni, imbuliconi, inciaffuloni, tramperi, trappuleri, bazariottu, inciappuloni, inciappulagghju, inchjappulagghju, farandola, catrapuloni, inciaffulagghju, fraizzosu, bilbantadori, chjoccju, intruittosu,  mastrìcciu, truffagghju (Lm) (G) // ite butecàriu! (L) “che i.!” ; Su tramperi at pagu gosu (prov.-L) “L’i. ha poco godimento”

imbronciarsi vi. rifl. [to sulk, bouder, atufarse, schmollen] annuzàresi (cat. anujar), annozàresi, anniccàresi (probm. it. nicchiare -DES I, 91), ammurrionàresi, ammurreddàresi, ammurrigheddàresi, ammurrunzàresi, ammutzighinàresi, abbruvuddàresi, abbruddàresi, abbroddiàresi, abbuvulare, abbutzàresi, auffàresi, ampruddàresi, ampruddiàresi, abbuscinàresi, busticàresi, inchighiristàresi, impulmonàresi, primmàresi, iscorruntzàresi, acconcheddare,  apponsciare, appusinare, pusinare, brotzulinàresi, bustigare, muscunzare, pismare (ant.) (L), s’ammurriare, s’irmurriare, s’ammustiare, si nechidare, s’acconcheddare, si primmare, si pirmare, s’apporcandriare, zùchere su porcandria, s’aggurrumustiare, s’ammurrumustiare, s’aggorrumustiare, s’appussinare, s’imbromare, s’ingromorare, s’abbruddare, s’abbroddiare, s’assirbonare, imprumonare, ammalimoriare, puddare (N), s’abbruddai (sp. embrollarse), si strugnai, si primmai, s’incilliri, s’annuggiai, s’ammurrionai, s’ammussolai (cat. mussol), s’abbruncai, s’abbrunchiai, (lat. BRUNCUS), s’appuntziai, si busticai (piem. büstica), s’attruffuddai, s’annichidai, s’istrugnai (C), annuzassi, ammuscincassi, ammurriunassi, ammutriunassi, ammuzzigghirassi (S), ammusciassi, ammurriunassi, ammuccichilassi, ammuccigghilassi (Cs), fà lu muccichili, impulmunassi, ingrisgissi (G) // anniccajolu (L) “facile ad i.”; leàresi una bischiza (L) “prendere il broncio”; Ca s’ammùscia i’ lu carrasciali in capu à pocu sali (prov.-G) “Chi s’imbroncia a carnevale ha poco sale in testa”

imbronciato pp. agg. [sulky, boudeur, atufado, schmollend] annuzadu, annozadu, anniccadu, ammurrionadu, ammurreddadu, ammurrigheddadu, ammuttighinadu, mutzighiladu, mutzighiludu, abbruvuddadu, abbruddadu, abbroddiadu, abbuddadu, abbuvuladu, abbutzadu, auffadu, ampruddiadu, abbuscinadu, inchighiristadu, impulmonadu, primmadu, accubadu, murrilongu, murrione, mudeu, arrugadu, brotzulinadu, corralzu, incogoristidu,  muscunzadu, muscunzinadu, mutriosu (L), ammurriau, irmurriau, nechidau, neghi(d)au, acconcheddau, primmau, apporcandriau, ammalimoriau, ammurrumustiau, aggorrumustiau, imbromau, ingromorau, abbruddau, abbroddiau, assirbonau, ammustiau, budduncru, labruddu, labrule (N), abbruddau, strugnau, primmau, incilliu, annuggiau, annoxau, annuxau, ammurrionau, ammussolau, abbruncau, brónchinu, appuntziau, busticau, attruffuddau, annichidau, intreddu, mutrioni (C), annuzzaddu, ammuscincaddu, ammurriunaddu, ammutriunaddu, immuzzigghiraddu (S), ammusciatu, ammurriunatu, ammuccichilatu, ammuccigghiladdu (Cs), anniccatu, muccichilatu, impulmunatu, ingrisgiutu, brònchinu, abburracciatu (G)

imbronciatura sf. [sulkiness, bouderie, atufamiento, Schmollmiene] annozu m., annuzu m. (cat. anuig), annuzadura, anniccada, anniccu m., anniccadura, murru m., abbruvuddadura, abbuvuladura, abbùvulu m., ammurrionadura, ammurreddadura, ammurrigheddadura, prim(m)a, mùtria (it. merid. mutria), accristada, accristadura, ammusciada, apponsciada, -adura, appusinada, -adura, auffada, -adura, auffamentu m., brotzulinada, -adura, impulmonada (L), ammurriadura, nechidonzu m., acconcheddadura, primma, abbróddiu m., imbromadura, porcandria m., abbuddonzu m., aggorrumustiada (N), strugnu m., strugnadura, abbruddadura, prima, incillimentu m., inticcu m., mùtria (C), annuzu m., annuzaddura, ammuscincaddura, ammurriunaddura, muzziggumu m., mùtria, mutrioni m. (S), ammusciatura, ammùsciu m., muccichili m. (G)

imbrunare vt. (far bruno) [to grow dark, s’obscurcir, ponerse oscuro, dunkel werden] iscuriare, iscurigare, ammurrare, immurinare, ammurratzare (L), iscuricare, ammurrare, innigheddare (N), scuressi, ammoriscai, murrinai, murinai (C), imbrunì, ischurì (S), scurì, fà brunu (G)

imbrunire/1 sm. [nightfall, chute du jour, anochecer, Dämmerung] iscurigada f., iscurigadorza f., iscuréssida f., oscuressida f., interinada f., intirinada f., interighinada f., interinadorzu, intirinadorzu, interighinadorzu, intìrinu, intrinonzu, intrinida f., inchinadorzu, imbrunu, ammurratzada f., immurinada f. , murinada f., -adura f., serigheddu (L), iscuricada f., iscuricadorju, iscuricadorzu, intrìchinu, intrighinada f., intrighinadura f., intrighinadorju, intrighinu (lat.TIGRINUS - Wolf), inchenadorzu, incrinada f., irmurinada f., irmurinadorju (N), scurigadroxu, murrada f., murriadroxu, murrinadroxu, mericeddu, oscuressida f.  (C), ischuriggadda f. (S), intrinata f., antrinata f., insirata f., imbugghjata f. (G) // a s’iscurigantina (L), a serentinu (N) “all’imbrunire”

imbrunire/2 vi. (annottare) [to brown, s’assombrir, oscurecer, dunkel werden] iscurigare (lat. OBSCURICARE), interighinare, interinigare, interinare, interrighinare, intirighinare, intirinare (lat. INTERIM o lat. TIGRINUS - Wolf), trinare, iscurèssere (sp. obscurecer), irmurinare, ismurinare, murinare (L), iscuricare, intrighinare, trighinare, intrighinicare brunare, irmurinare, irmurruinare (N), scurigai, scuressi, oscuréssiri, ammericeddai, murrinai (C), imbrunì, ischuriggà, fà notti (S), intrinà, insirà, imbrunì, imbugghjà (G) // dumani a la ‘ntrinata (G) “domani all’i.”

imbrutire vi. vt. [to brutalize, abrutir, embrutecer, verrohen] imbestialìresi, arestaresi (L), s’abbrutire (N), s’imbestiai (C), imbesthià (S), balbarizassi, aristissi (G)

imbruttire vt. vi. [to make ugly, enlaidir, afearse, hässlich werden] infeire, affeare, bènner feu (L), illezare,  illezicare, illezire, issermorare (N), sleggiai, sbisuriai (C), affeà, fà feu (S), fà feu, insuzzì, schilivrà (G) // infeida f., -idura f. (L) “imbruttimento” ;

imbubbolare vt. [to deceive, faire accroire à, embaucar, beschwindeln] beffare, imboligare, trampare (L), impalliare, beffare, picare in ziru (N), bendi candongas, imbovai (sp. embobar), imbusterai (C), ingannà, buffunà, fà cióccura (S), ingannà, trampà, futtì, impappucchjà (G)

imbucare vt. [to post, mettre à la boîte, tirar al buzón, einwerfen] imbiccare (L), imbucare, impostare (LN), intuppai, poni in sa cascitta (C), imbucà, impusthà (S), impustà, intavunà (G)

imbucato pp. agg. [posted, mis à la boîte, tirado al buzón, eingeworfen] imbucadu, impostadu (L), imbucau, impostau (N), intuppau, postu in sa cascitta (C), imbucaddu, impusthaddu (S), impustatu, intavunatu (G)

imbudellare vt. [to stuff into sausage-skins, mettre dans un boyau, embutir, in Gedärm füllen] piènnere istentinas, imbuttire (L), prenare istintinas, imbuttire (N), preni is stintinas, imbuttiri (C), imbuseccà, imbuttì (S), punì illi minuci, insaccà, imbuttì (G)

imbuire vi. (diventare stupido) [to become silly, s’abêtir, embobecer, Nacht werden] abbabbaluccàresi (it. babalocco), abbovàresi (sp. embobar), abbevelàresi (L), s’abbovare, si bovare, s’abbabbaluccare ( N ), s’abbarballai, s’allolloiai, si bovai (C), abbuccarottassi, imbambucciassi (S), isvaculassi, attrallarassi, attrauccassi (G)       

imbullettare vt. [to fasten with tacks, attacher avec des broquettes, tachonar, mit Zwecken befestigen] imbullittare, pònnere bullittas (L), imbullettare, imbullittare, cravare bullettas (N), acciolai, attaccittai, taccittai (cat. tatxa) (C), imbuddittà (S), imbuddittà, buddittà (G) // bullittanadu (L) “imbullettato“

imburrare vt. [to butter, embeurrer, untar con mantequilla, mit Butter bestreichen] imbutirrare (it. butirro) (L), imbutirare (N), imbutirrai (C), imbutirrà (SG)

imburraschito agg. [stormy, orageux, borrascoso, stürmisch] imburrascadu, burrascosu (L), burrascosu (N), burrascosu, imburrascau (C), imburraschaddu, burraschosu, dirraschosu (S), burrascosu, timpistosu (G)

imbuscherarsi vi. rifl. (infischiarsi) [to take no notice, se moquer de, burlarse, pfeifen