|
Per cercare una parola :
*Clicca su Modifica *Clicca su Trova *Scrivi la parola desiderata
|
ITALIANO
- SARDO
f F
F/2 (fo - fu) |
D U L S
DIZIONARIO UNIVERSALE
|
|
fobia
sf.
[phobia,
phobie, fobia, Phobie]
timòria, reselu m.
(sp. recelo), appantàviu m.,
appantàriu m.,
pore m. (probm. cat.
por), frea (lat. FEBRIS)
(L), timòria, pantea, pore m.
(N), timoria, arreselu m.,
dobbidori m. (C),
timoria, timori m. (S),
timènzia, timòria, timori m.,
affrea (G) foca
sf.
itt. (Monachus monachus) [seal,
phoque, foca, Seehund]
biju marinu m., bitellu marinu m.,
boe marinu m. (L),
boe marinu m.,
bicru marinu m.,
foe marinu m.,
vacca de modde, voe marinu m.,
vicru ‘e mare
m. (N), boi ‘e mari m., boi marinu m.,
bigu marinu m., écciu
marinu m., vitellu marinu m.,
bigumarras m.,
vigumarras m.,
irgumarras m.,
crigumarras m.,
culumarru m. (C),
foca, viddeddu marinu m.,
boi marinu m. (S),
bóiu marinu m.,
vecchju marinu m., vigghju marinu m.
(G) focaccia sf. [cake, galette, hogaza, Fladen] covatza, coatza (tosc. volg. cofaccia), cótzila, cótzula, cótzulu m., fogatza, paintzedda, abbinfache, biffache, ammenfache, cocca, ciocci m., cocconedda, fresa (lat. FRESUS), fresalente m. (L), coccatza, covàccia, cótzila, cótzula, pane a corona m., panedda, modditzosu m., abbifache, bainette m., cocconedda (N), fogatza (cat. fogassa o it.), caccoi m., cocca, coccoi m., civraxa, mustàcciu m. (C), cuazza, coazza, cocca, cózzura, lóttura (S), cuvàccia, cuàccia (Cs), còcciula, cocca (Lm), coccu m., coccaredda, cuccareddu m., cucchittu m., cuagliuledda (G) // càbude m., càpudu f. (L), càpute m. (N) “f. di semola che si taglia sulla testa in segno augurale a Capodanno”; candelarzu m. (LN), candelària, candelarju m., candelora (N), scandelau m., candelàrgiu m. (C) “f. figurata che si regala ai ragazzi o ai poveri a Capodanno ed anche canzone che si canta in tala occasione; lat. CALENDARIUM”; coghitta (L) “f. a forma di cuore lavorata con fregi e figure”; cótzulu de s’ou m. (L), coccoi de angulla m., anguli m. (C), cózzura di l’obu (S)“pasta dolce, a forma di sporta, con uno o più uova sode nel mezzo; ar. angúl”; giuada (L) “f., rappresentante un giogo di buoi, che il padrone regala agli agricoltori all’inizio dell’annata agraria”; incogonittare (L) “dare forma alle f. di Ognissanti”; maccarrones de pulte m. pl. (L), bruttes m. pl. (N) “piccole f. schiacciate fritte nell’olio di oliva; lat. PULS, PULTE”; matzacana (L) “f. di butirro”; partusitta (LN), pertusitta (L) “f., a forma di ciambella, che i padroni mandano ai pastori a Capodanno”; anguale m. (N)“grossa f. di farina”; moddichina (N)“f. di farina d’orzo”; candelai (C)“regalare ai ragazzi o ai poveri la f. augurale di Capodanno”; costedda, gostedda (C) “f. cotta sotto la cenere; tosc. guastella”; lada (C) “f. schiacciata”; ladixessa (C) “specie di f. di farina grossa”; mantegada (C) “f. di semola; cat. mantegada”; pàrdulas pl. (C) “focaccette di formaggio fresco pecorino, avvolte da pasta col burro, cotte al forno e guarnite nella parte superiore col rosso dell’uovo; lat. *QUADRULA”; pedida (C) “specie di f. che viene preparata in occasione della festa di sant’Antonio”; strìppidi m. (C) “sorta di f.”; assé di cocca (S)“essere della combriccola”; cocca (S) “sorta di pane a forma di f.; coccareddu m., cuaccedda (Cs) (G) “f. dolce”; coccu a ghjelda m., spianata agghjma (G) “f. di sugna”; coccu letu m. (G) “f. di pasta fermentata”; gattighedda (G) “f. di pasta molle”; inferlata (G) “f. tagliuzzata per ornamento da offrire in regalo”; Còcciula calda pidda di pettu (prov.-G) “La f. calda prende al petto” focaia
(pietra) sf.
[flint,
pierre à fusil, pedernal, Feuerstein]
pedra catzafogu, pedra d’attarzu, ferifogu m.
(L), pred’arba, preda de attarju, focaja (N), perda de fogu,
pedra sitzia, fogàia, fogheri m.
(cat. foguer) (C), predda d’azzàggiu (S), petra
battifocu, peddi fucina, battifocu m.
(G) focale
agg.
mf. [focal,
focal, focal, Fokal...]
de su fogu (L), de su focu (N), de su fogu (C), di lu foggu
(S), di lu focu (G); sf.
med. vds. adenite focatico
sm.
[hearth-tax,
taxe de famille, fogaje, Familiegebühr]
affoghizu (cat.
fogatge), fogàdigu, fogàtigu
(L), affochizu, focàticu (N), affoghìggiu,
focàticu, fogaggi, derettu (C), focàtiggu, fugàtiggu
(S), fucàticu, fughizamentu (G) focattola
sf.
dimin. (piccola
focaccia) [bun,
galette, bollo, Fladen]
cotzuledda, covatzedda (L), paneddedda, modditzoseddu m.
(N), fogatzedda (C), cozzuredda (S), cocciuledda (G) foce
sf.
[mouth,
embouchure, boca, Mündung]
foga, foghe (lat. FOX) (L),
foche (N), foxi (C), fozi (S), foci, sfócia (G) fochista
smf.
[stoker,
chauffeur, fogonero, Lokheizer]
foghista (L), fochista (N), foghista (C), fugghistha (S),
fochista (G) focile
sm.
(acciarino) [flint-lock,
briquet, eslabón para sacar chispa, Anzünder]
attarzu (lat. ACIARIUM),
pedra de attarzu f.,
ferifogu, catzafogu, pedra catzafogu f.,
iscaffu (L), preda de attarju f.,
attarjeddu, atterzu (N), perda de fogu m.,
fogheri (cat. foguer)
(C), predda d’azzàggiu f.,
azzàggiu (S), fucinu, lucchettu, peddi fucina f.,
battifocu (G) focolaio
sm. [focus,
foyer, foco, Herd]
fogu (lat. FOCUS),
foghile (lat. FOCILIS),
foghilaja f., fogulaja
f. (L),
focarza f., focu, fochile, fogile (N), fogu, foxili
(C), foggu, fugghiri (S), fuculagghju, fuchilagghju (G) focolare
sm.
[hearth,
foyer, fogón, Feuerstelle]
foghile (lat. FOCILIS),
foghilaja f.,
fogulaja f., fughile, faddija f.,
faddijada f.,
tzidda f.,
tziddile, fogu (nucleo
familiare) (L), fochile, fogile, fuchile, vochile,
forredda f. (N),
foxili, fuxili, fuili, forredda f.
(C), fogghiri, fugghiri, ,fugghiràia f., furreddu
(S), fuchili, fugghili
(Cs), zidda f.
(G) // affoghilàresi (L), s’affochilare (N,
s’affoxilai (C) “riunirsi
attorno al f. per discorrere o per pettegolare”; contos
de foghile pl. (L),
contos de fochile pl. (N),
stòrias de foxili f.
pl. (C),
conti di fuchili pl. (G)
“racconti fatti
attorno al f.”; domo de su fumu f.
(L) “stanza con
il f.”; furratza f.
(L) “f. sul quale
si appoggia la caldaia nei caseifici”; tziddone (L),
ziddoni (G) “grosso
f. posto al centro della stanza”; cuchinàglia f.
(N) “f.
all’aperto; lat. *COCINARIA); fàchere sa ria, sa riga
(N) “accoccolarsi
intorno al f. spento in caso di morte”;”;
Chie no at foghile no at cuile (prov.-L) “Chi
non ha f. non ha nemmeno covile” focone
sm.
(arma ad avancarica) [fore-loader,
fusil se changeant par la bouche, fogón, Vorderlader]
fogone, fogotto (L), focone (N), fogoni (C), fuggoni (S),
fuconi (G) // granu de archibusu (L) “grano
che si mette nel f. per restringerlo quando si è allargato”;
abbulvurinare (L) “mettere
la polvere da sparo nel f.” focoso
agg.
[fiery,
fougueux, fogoso, feurig]
fogosu, fogaritzu, ardurosu, impidosu (L), focosu (N), fogosu,
infogau, scallentau, alluttau, impurdeddiu (C), fuggosu,
fugosu, fugósiggu, fugaresu (S), fucosu, fucarizzu, fugosu
(Cs), infurriazzaddu
(Cs), càlidu (G) // bentu calvinu (L) “focosità,
impazienza” fodera
sf.
[lining,
doublure, forro, Futter]
afforra, afforru m.
(cat. sp. aforro; DES I, 58), forra, frisu m.,
fòdera (L), fòdera, ifforru m.
(N), forra, afforru m.,
inforra, inforru m.,
unforru (cat. enforro),
intrafforru m. (cat.
sp. entreforro) (C), afforru m.
(S), afforru m.,
anforru, m., fodra
(Lm), froda (Lm)
fòdera, batta (G) // forrone m.
(L), forroni m.,
forronni m. (C) “f.
posteriore della scarpa”; frisa (L) “tela
di lana usata per f.; cat. sp. frisa”; subrafforru m.
(L) “rinforzo della f.” foderare
vt.
[to
line, doubler, forrar, füttern]
afforrare, forrare (sp.
aforrar, forrar) (L), afforrare, foderare, ifforrare (N),
afforrai (C), affurrà (SG) foderato
pp.
agg. [lined,
doublé, forrado, gefüttert]
afforradu, forradu (L), afforrau, foderau, ifforrau (N),
afforrau (C), afforraddu (S), affurratu (G) foderatura
sf.
[lining,
doublure, forro, Füttern]
afforradura, forrada, forradura (L), foderadura, ifforradura
(N), afforradura (C), afforraddura (S), affurratura (G) fodero
sm.
[scabbard,
gaine, vaina, Scheide]
bàina f. (cat. ant. báyna;
sp. vaina) (L), bàina f.,
bània f., gaina
(N), bània f., bàina
f., baina f.,
bàia f. (C), bàina
f., baina f.
(S), stùciu, batta f.,
battàccia f. (G) foga
sf.
[dash,
fougue, fogosidad, Hitze]
foga, foa, fogoria, fogòria, fogosidade, fùria, imbàttida
(L), foca, fùria (N), foga, ìmpetu m.
(C), foga, fùrria, ìmpiddu m.
(S), folca, fruppa, ulminu m.
(G) // is chi apu scrittu a trattamallonis/ fìanta a manu
pigara de Teresetta (C) “quelle
che ho scritto con maggiore f./ le ho scritte con la mano di
Teresa”; infruppassi (G) “gettarsi
con f.” foggia
sf.
[shape,
guise, forma, Form]
manera, tràggiu m.,
trazu m. (cat. trajo;
sp. traje), garbu m.
(L), ghettu m.,
grabu m., traju m.,
manera (N), manera, tràggiu m.
(C), manera, modu m.,
usu m., usànzia
(S), tràciu m. (G) foggiare
vt.
[to
shape, façonner, formar, formen]
formare, figurare, assempiare (L), attrajare, aggrabare,
formare (N), forgiai (cat.
forjar), assempiai (C), fuimmà, dà fòimma (S), fulmà
(G) foglia
sf.
[leaf,
feuille, hja, Blatt]
foza (lat. FOLIA) (LN),
folla (C), fóglia (S), frunda, fronda, fodda (G) // fozisina
(L) “strato di f. secche”;
isfozida (L) “perdita delle f.”; trunfa (L),
ribèlvia (G) “f.
d’edera, usata come strumento musicale”; foddatza (N) “involto
di f. con uva passa e fichi secchi”; affollittau (C)“che
ha delle piccole f.”; foll’’e Ìndias (C) “f.
di granoturco”; trìscia bot.
(C) “Posidonia
Caulini; f. nastriformi di pianta fanerogama che si trovano in
fondo al mare; sic. triscia”; costha di lattuca, di càura
(S) “f. di lattuga,
di cavolo”; pagliuzzari pl.
(S) “f. secche di
granoturco usate per riempire il pagliericcio”; Non si
movet foza chi no est de Deus boza (prov.-L) “Non
si muove f. che Dio non voglia”; Si Deu no vo’ fronda
no bola (prov.-G) “Se
Dio non vuole non vola f.” fogliame
sm.
[foliage,
feuillage, follaje, Blätter]
fozàmine, fozimenta f.
(L), fozamene (N), follàggiu, follàmini, follarxu, fròngia f.
(f. secco) (C), fugliamu, fugliàmini (S), frundalìzia f.,
caschìccia f. (f.
secco caduto per terra) (G) // fozasina f., fozosina
f., ozusina f. (N)“fogliame
marcio” fogliare
vi.
[to
leaf, feuiller. foliar, verzieren]
fozire, fozittare, frunzire, infozire (L), fozire, affrunzare
(N), follai, infollai, infolliri, infollittai (C), fiurì, punì
fogli (S), fiurì, punì li frondi (G) fogliazione
sf.
[leafiness,
feuillage, foliación, Belaubung]
fozida, fozidura, fozimentu m. (L), fozidura, infozida
(N), folladura, infollimentu m. (C), fogliaddura (S),
fiuritura (G) foglietta,
-olina sf.
dimin. [leaflet,
petite feuille, hojuela, Blättchen]
fozitta, fozighedda, fozighina (L), fozichedda (N),
follaredda, follixedda (C), fogliaredda (S), frunditta (G) foglietto
sm.
dimin.[leaflet,
feuillet, hojita, Blättchen]
foglina f., fozolu
(L), fozicheddu, fuglina f., otzolu (N), foglieddu,
fogliettu, foddixeddu (C), foglina f.,
fuglina f., fugliettu
(S), fuglina f.,
foglittu, foddareddu (G) // fortunellu (C)“f.
che il pappagallo estrae col becco da una cassettina e
che predice il futro dell’acquirente”; foglio
sm.
[sheet,
feuille, pliego de papel, Blatt]
bógliu, fógliu, fozu (L), fozu (N), follu, fógliu, fogiu (ant.)
(C), fógliu (S), foddu, fògliu, fogghju (Lm),
càltulu (G) // fózinu (L) “fogliaceo”;
furriai fógliu (C) “voltare
f.”; foglina f. (C),
fuglina f. (G) “mezzo
f.” foglioso
agg.
[leafy,
feuillu, hojoso, blätterreich]
affozidu, fozosu (lat.
FOLIOSUS), fozudu, infozidu (L), fozosu, fozudu,
infoziu (N), follosu (C), fugliosu, fogliosu (S),
frundosu (G) // fozarzu (L) “foglifero” fogna
sf.
[drain,
égout, cloaca, Abzugskanal]
fogna, cunduttu m.
(lat. CONDUCTUM), fanu m.
(gr. xános), cauda, pòlcio m.
(L), fogna, fonna, bassa (cat.
bassa) (N), bassa, cunduttu m.,
mara (prerom.),
cunetta, conetta (f.
scoperta) (C), bassa, cunduttu m.,
fogna (S), bassa, fogna (G) fognatura
sf.
[sewage,
égouts pl.,
alcantarillado, Entwässerung]
fognadura (LN), cola, canali de sa bassa m.
(C), fognaddura (S), fognatura (G) foia
sf.
[lust,
désir, comezón, Geilheit]
libìdine, gana, boza, arrettùmine m.
(L), asuba, suba, lusca, zurru m.,
ampuadura (N), insuadura, insuamentu m.,
intzuadura, arrettamentu m.,
arrettùmini m., cammariola (C), libidini, ravinu m.,
gana, brama, insuaddura, suazzoni m. (S), briziolu m.,
zirriolu m., affròddiulu
m., cammariola (G)
// insuai (C) “andare
in f.” foioso
agg.
[lustful,
désireux, ganoso, brennend]
libidinosu, inganidu, inchighiristadu, arrettu (L), subau,
alluscau, chin s’ampua (N), insuau, intzuau, matzacallenti
(C), insuaddu (S), imbriziulitu, inzinnitu (G) fola
sf.
[fable,
fable, fábula, Märchen]
fola, paristòria (gr.
biz. paristoría), contàscia, contànscia, contu m.,
contadu m. (L), fàvula
(lat. FABULA),
paristòria (N), fàbula, fàula, ciacciarra, contu m.
(C), fora, contu m.,
cuntaddu m.,
paristhória (S), fola, contu m.,
cuntatu m. (G) folaga
sf.
orn. (Fulica atra) [coot,
foulque, foja, Blässhuhn]
pùliga, fùliga (lat.
FULICA), fòlaga (=
it.), pudda de abba, pudda de riu, pùliga fatzada (L), pùlica
(N), pùliga, pùlliga, pùiga, puiga, mannalitta, gangorra (sp.
ganga) (C), pùrigga (S), pùlica, pùliga, fùlica, fùliga,
fulighittu m., facciatedda, nata fazzata (G) // pùliga
a chighirista (C) “f.
africana”; pùliga marina (C) “f.
marina”; pulighedda (G) “folaghella”;
pulighittu m. (G) “folaghella
maschio” folata
sf.
[blast,
bouffée, ráfaga, Stoss]
bentulada, bentuliada, isbentulada, bùffidu m.,
fùrrida, isulvilada, mumujolada (L), frusada,
(ir)frusiada de bentu, abbentada, bùffida, irbùffida (N),
sbentuliada, bentuliada, folada, ispraza, mumada (C),
ivvinturadda, còipu di ventu m.
(S), buffata, sbóliu m.,
ghjrata di ‘entu, bulioni m.,
buriana, abburata (f.
di vento caldo), rèffica
(Lm)
(G) // La ‘ita è una ghjrata di ‘entu
(prov.-G) “La vita è
una f. di vento” folclore
sm.
[flklore,
folklore, folklore, Folklore]
folclore (L), forcrore (N), folclori (C), forcrori (S),
folclori (G) folclorico
agg.
[folkloristic,
folkorique, folklorístico, folkloristisch]
folclóricu (L), forcróricu (N), folclóricu (C), forcròricu
(S), folclòricu (G) folclorismo
sm.
[folklorism,
folkorisme, folklorismo, Folklorismus]
folclorismu (L), forcrorismu (N), folclorismu (C), forcrorismu
(S), folclorismu (G) folgorante
p.
pres. agg. mf. [dazzling,
fulgurant, fulgurante, blendend]
lampizadore, lughente, bàndidu (L), luchente, bàndidu,
lampizadore (N), brillanti, luxenti (C), luzigghenti,
fuimminanti (S), abbaglianti, vivazzu (G) // sole bàndidu
(LN) “sole f.,
chiaro” folgorare
vi.
[to
dazzle, fulgurer, fulgurar, blitzen]
lampizare, lùghere (lat.
LUCERE), illughentare,
fulminare (L), lampizare, lampare, furminare (N), brillai,
lampai, luxi, fulminai (C), fugurà, fuimminà, brillà (S),
lampizà, abbaglià, briddà, luccichintà, fulminà (G), folgorato
pp.
agg. [struck
by lightning, fulguré, fulgurado, blitzet]
lampizadu, illughentadu, fulminadu (L), lampizau, lampau,
furminau (N), brillau, lampau, fulminau (C), fuguraddu,
brilladdu, fuimminaddu (S), lampizatu, abbagliatu, briddatu,
luccichintatu, fulminatu (G) folgorazione
sf.
[lightning,
foudroiement, fulguración, Blitzschlag]
lampizadura (LN), lampamentu m.
(C), fugurazioni, fuimminazioni (S), lampizatura, abbagliatura
(G) folgore
sf.
[thunderbolt,
foudre, rayo, Blitz]
lampu m., fùlmine m., raju m. (lat.
RADIUS)
(L), lampu m., fùrmine m., raju m.
(N), lampu m., fùrmini m., raju m.
(C), fùimmini m., ràiu m. (S), ràiu m.,
irràiu m., saetta.,
alcu di focu m., lampu biaittu m. (G) // raju
chi ti falet! (LN)
“ti colpisca la f.” folla
sf.
[crowd,
foule, gentío, Menge]
zentòria, zentàmine m.,
truma, casana (lomb.
casana), cattigammuntone m.,
cattigamuru m.,
carca, coddu de zente m., ruffa (it.
ruffa), runfa, rumfa, attruppamentu m.,
troppeddu m.,
droppeddu m. (it. ant.
troppello), appubulada, momoroju m., suncurta (L),
truma, troppa, trabbellu m.,
còntoma, tazu m.
(N), troppéliu, attruppégliu (sp.
tropel), cracca, craccatrippa, carcatrippa, cadroxa,
cambarada, ciurma, curdiolu m., sciurma, suncurta de
genti, arruffa (C), gintória, rimissàriu m., rimissóriu
m., attruppógliu m.
(S), ghjntória, casana, truppa, multitù, riessu mundu m.
(G) follare
vt.
[to
full, fouler, hollar, walken]
cattigare (cat.
calcigar), caltzigare,
carchiare (L), catticare, iscarchiare (N), craccai,
carcigai, appettigai, accarcangiai (C), cazziggà (S), calcicà
(G) follatoio
sm.
[winepress,
fouloir, prensa (para uvas), Weinpresse]
toedda f., taedda f.
(lat. TABELLA) (L), mattola f.,
tabedda f.,
matzuccu (N),
matzolu, matzuccu, mallu (C), mazzora f.,
magliocca f. (S),
mazzolu, maciolu, maddolu (G) follatore
sm.
[fuller,
fouleur, batanero de paños, Walker]
cattigadore, caltzigadore, carcadore (L), catticadore,
carcarzu, iscarchiadore (N), appettigadori, accarcangiadori,
carcigadori, craccadori (C), cazziggadori (S), calcicadori (G) follatura
sf.
[fulling,
foulage, batanadura, Walken]
cattigadura, caltzigadura (L), catticadura, iscarchiadura (N),
appettigadura, accarcangiadura, carcigadura, craccadura (C),
cazziggaddura (S), calcicatura (G) folle
agg.
mf. [mad,
fou, demente, verrückt]
maccu (lat. MACCUS),
toccadu a conca, conchicottu, loccu (sp.
loco), cherveddioltadu, mancante, reziradu, variadu,
fogliadu, iscascialettadu, iscascioladu (L), maccu,
dischissiau, toccau a conca, istrempiau, tambau, ischipuddau,
irbariau, irbarionau, irvariatu (N), maccu, ammacchiau,
schissiau, mancanti, gaddinosu, schissiolau, spriuxau (C),
maccu, mancanti, ischessu (S), maccu, lisiatu, mancanti, déffici
di menti (G) // a s’ischisciada (L) “follemente”; Su
‘inari nos faghet maccos (prov.-L) “I
soldi ci rendono f.”; A s‘istrempiau istrempiasila
(prov.-N) “Al f.
rispondi con le follie” folleggiare
vi.
[to
behave foolishly, faire des folies, triscar, es toll treiben]
fàghere su maccu, fàghere istrallòbios (L), fàchere sas
cosas a sa macconatzina, irbariare, irbarionare, irvariare
(N), cardampulai, ciaccottai, fai su maccu (C), fà lu maccu,
dibisthissi che maccu (S), fà lu maccu, fà buarra (G) folletto
sm.
[elfish,
esprit follet, duendecillo, Kobold]
pantàsima f.,
ammantadore, ammattadore, ammuntadore, ammuttadore, fogliette (cat.
follet), follettu (=
it.), sùrbile f.
(prerom.), sùrvile f.,
surtore, mascatzu, moscatzu (crs.
mascacci) (L), sùrbile f.,
ispirideddu, bundone, trullio, maccoccu, ammuntu, ammuttu,
ammuttadore, disàura f., duegnu, doenna f. (N),
matzamurreddu, dimonieddu, follettu, duendus pl.
(sp. duende), duena f.
(C), fantàsimu, ippìritu, pindàcciu di setti barretti (S),
pundacchju, pundàcciu, fugliettu, fuglietta f.
(G) // caddu ferradu, cane toppu, isgustone (L), mama de
fremmentarzu f. (L), mama de sa fae f., mama de
su ‘entu f., mama de sa gronga f., mama de su
trigu f. (L) “f.
evocato
per far paura ai bambini”; chiribbau
(L) “f. imprecisato
dannato al moto perpetuo”; fogliettare (L) “diventare
come un f., impazzire”; maragotti (L) “f.
che, in guisa di donna brutta e anziana, viene evocata
per far paura ai ragazzi”; maschinganna (LN) “f.
scherzoso che ama spaventare la gente senza però far male ad
alcuno”; Pastorosa f. (L) “f. simile alla
“pana” (la donna morta in parto), che vaga nella notte”;
prummunida f. (L) “f.
che sotto forma di asino porta durante la notte
malefici e sventure”; Restuja f. (L) “f.
evocato a Siligo per far paura ai bambini”; sorrejulta
f. (L)“f. benevole”;
tia Velenosa f. (L)“f. che personifica
l’odio e l’invidia”; cane a battor ocros,
Maria pipinita f., menacra f., pettenedda f.
(N) “f. evocato
per far paura ai bambini”; portalaju, portuaju (N) “f.
posto a guardia del paese di Bitti evocato per
impaurire i bambini”; surzile (N) “f.
che succhia il sangue ai neonati”; A coa de sùrbile
póneli sa farche (prov.-N) “Alla
coda del f. metti la falce” follia
sf.
[madness,
folie, demencia, Wahnsinn]
macchine m., ammàcchiu
m., disattinu m.
(sp. desatino), mancantésimu m.,
billèllera (L), macchìghine m.,
macchìssia, macchiore m.,
dischìssiu m. (sp.
desquicio), irvàliu m.,
ammàcchiu m. (N),
macchìmini m.,
macchiori m.,
macchinu m., macchìlliu
m., mediori m.,
ammàcchiu m., schìssiu
m., loccura (sp.
locura), gaddìmini m.
(C), macchini m.,
macchinésimu m. (S),
macchinu m., maccùgghjni
m., scàsciu m.,
scasciùgghjni m.,
disattinu m., vaddàriu
m. (G) // Lu
macchinu c’è di trentasei galitai e dugnunu à lu so’
pocu (prov.-G) “Esistono
trentasei tipi di f. ed ognuno ne ha un poco” follone
sm.
[fuller,
foulon, mazo de batán, Walke]
cattigadore, caltzigadore, tinghidore de pannos (L),
iscarchiadore, catticadore (N), appettigadori,
accarcangiadori, carcigadori (C), cazziggadori (S),
calcicadori (G) foltezza
sf.
[thickness,
épaisseur, espesura, Dichte]
fruschesa, carchesa, cracchesa, fittesa, ispissesa (L),
incarcadura, intippidura (N), cracchesa, tippidura (C), carchèzia,
grussèzia (S), calcura (G) folto
agg.
[thick,
touffu, espeso, dicht]
fruscu, ispissu, carcu, cascu, craccu, fittu, istuppudu,
assum(m)adu, ìppidu, tiddu, tuppàdile (L), carcu, tappiu,
intippiu, issipiu (N), attuppiu, intippiu, tippiu, craccu,
fittu (C), fittu, fruschu, carchu (S), fittu, infittu, spissu,
calcu (G) // àrvure istuppuda (L) “albero
che ha molte e spesse fronde”; semenare a puntusu (L) “seminare
f.” fomentare
vt.
[to
foment, fomenter, fomentar, fördern]
aunzare, auntzare, inzerrare, attittare, pònnere a pare,
atteneare, alliare, infilippare (L), intzidiare, untzare,
tzuntzullare, fàchere fummentos (N), atzitzai, insullai,
intzulai (C), intizzà, inzirrià, aunzà, imburumà, punì a
pari, punì foggu, isthiggà (S), impunzunà, inzingà, pruucà
(G) fomentatore
sm.
[fomenter,
fomentateur, fomentador, Hetzer]
auntzadore, aunzadore, inzerradore, atteneadore, attittatore,
mintappare, ponappare, mintzidissu (L), tzuntzulladore, tzùntzulu,
tzuntzullu, untzadore, attittadore, intziliadore (N),
insulladori, atzitzadori, intzuladori, intzuleri, imprenidori,
ponimpari (C), fugaresu, ponifoggu, ponappari, imburumadori,
intizzadori, inzirriadori (S), impunzunadori, inzingadori,
mettapparu (G) fomentazione
sf.
[fomentation,
fomentation, fomentación, Förderung]
intzitu m., intzidu
m., auntzu m.,
inzerradura, infilippada, aunzadura, atteneada, -adura, mintzìdiu
m., inchestadura,
alliu m. (L),
tzitas pl.,
tzuntzulladura, untzadura (N), atzitzamentu m.,
insullu m.,
insullamentu m. (C),
aunzamentu m.,
intizzaddura, imburumaddura, inzirriaddura (S), inzingu m.,
impunzunametu m.,
marrania (G) fomento
sm.
med. [fomentation,
fomentation, fomento, Bähung]
affumentu, isfumentu, fumentu, infumentu (L), fummentos pl.
(N), fumentu, affumentu (C), iffumentu, fumentu (S),
fumentu, sfumenta f.,
isfumenta f. (G) fòmite
sm.
[tinder,
cause, yesca, Anreiz]
ispuntzonadura f.,
apprettu (sp. aprieto),
apprettadura f.,
ispronadura f.,
seguzu; alluminzu (L), trubuscadura f.,
birbìlliu, tzuntzulladura f.;
escabittu (N), fómiti, strumbuladura f.,
apprettu; stuppingiadori, alluifogu, locheri, esca de fogu
f. (C),
apprettu, impuntogliaddura f.,
pugniddura f.;
ischubuzu (S), puntògliu, inzingatura f.,
azzizata f.;
abbruncu (G) fonazione
sf.
[phonation,
phonation, fonación, Phonation]
faeddu m., sonu m.
(L), faveddu m.,
sonu m. (N), fueddu
m., sonu m.
(C), fabeddu m.,
sonu m. (S),
faiddata, sonu m.
(G) fonda
sf.
[anchorage,
mouillage, fondeado, Reede]
funda (sp. funda o it.)
(LNC), fonda (S), funda (G) fondaccio
sm.
[dregs,
fond, fondillón, Bodensatz]
fundadura f., fundalutza f., fundarutza f.,
fundaritza f.,
funduluza f.,
funduruza f.,
funguruza f. (lat.
FUNDUS + suff. -ULIA), fundale, feghe f.
(lat. FAEX, FECE), farigheddu,
munduza f., rudda f.,
mama f., mùlcia f.
(L), fundalitza f.,
fundurulla f.,
fundale, undale, feche f.,
murca f. (lat. AMURCA),
pasatura f., mamaja f.,
mama f., induruza f.,
undurùgia f. (N),
fundurulla f., mama
f., gallioffa f.
(sp. gallofa), scerfa f.,
colàcciu, grussumu, muffuralla f. (C), fundìgliuru,
fundarizza f.,
fezza f., fondu,
mama f. (S), fundarìccia
f., rudda f.,
culàcciu, burattumu (f.
di buratto), pòccia
f. (Lm) (G)
// arruddare, irruddare (L) “togliere
bene il f. del caffè”;
ruddosu (L) “che
ha troppo f.”; mama de su gaffè f.
(LN), “f. del
caffè”; Caffè ruddosu fèmina bedda (prov.-G) “Caffè
col f., femmina bella” fondaco
sm.
[store,
magasin, almacén de tejidos, Kaufhaus]
fùndagu (= it.),
fundagu (lat.
*FUNDACULUM), fùndigu, frundaghe, intica f.
(ant.; pis. ant. entica), magasinu, cantina f.
(L), fundacru, fundagu, fundaju, frundacu, funnagu,
undracu, magasinu, cantina f.,
zosso (N), fundagu, magasenu (C), fòndacu, fòndaggu,
magasinu, gamasinu, chintina f.
(S), fundacu, fòndaggu
(Cs), furracu (G) // fundagu de sa prospora (de sa
prospera) (ant.)
“sala del seggio” fondale
sm.
[bottom,
fond, fondo, Wassertiefe]
fundale, fundera f. (L), fundale, funnale (N), fundabi,
fundali (C), fundari (S), fundali (G) // sos fundales (L) “quella
linea del cielo all’orizzonte scrutando la quale si può
prevedere il tempo della prossima giornata”; pianozzi
(S) “f. marino
fatto di scogli piatti” fondamenta
sf.
pl. [foundation,
fondation, basa, Grundmauern]
fundamentos m. pl.,
fundaghe m. sing. (L),
fundache m., fundamentas (N), fundamentus m.
pl. (C),
fundamenta, fundazioni (S), fundazioni, murufossu m.
sing. (G) //
pedrales m. pl. (L)
“f. della casa”;
Abbarrai po perda de fundamentus (C) “Rimanere
come pietra di f.” fondamentale
agg.
[fundamental,
fondamental, fundamental, wesentlich]
fundamentale (L), fundamentale, funnamentale (N), fundamentali
(C), fundamentari (S), fundamentali (G) // sos fundamentales (ant.-L)
“i comproprietari di
una stessa unità immobiliare (su fundamentu)” fondamentalmente
avv.
[fundamentally,
fondamentalement, fundamentalmente, wesentlich]
fundamentalmente (LN), fundamentalmenti (C), fundamentaimmenti
(S), fundamentalmenti (G) fondamento
sm.
[foundation,
fondement, fundamento, Grundmauer]
fundaju, fundamentu (lat.
FUNDAMENTUM) (L), fundamentu, fundache, prantamone,
prantimone (N), fundamentu, fundóriu (C), fundamentu (SG) //
fundamentu (ant.-L)
“proprietà territoriale comprensiva delle terre e degli
animali”; et fundamentu cantu apu in Gelisoi (CdL) “e
quante proprietà ho in Gelisoi”; Ca non à fundamentu
non po’ aé pruzzidimentu (prov.-G) “Chi
non ha f. non può avere progresso” fondare
vt.
[to
found, fonder, fundar, gründen]
fundamentare, fundare (lat.
FUNDARE) (L), fundare (N), fundai, fundamentai (C), fundà,
gittà li fundamenti (S), fundà (G) fondatamente
avv.
[justly,
avec fondement, fundadamente, mit Recht]
fundadamente, sodemente, cun rejone (L), chin resone (N),
fundadamenti, cun arrexoni (C), fundaddamenti (S),
fundatamenti, cun sudesa (G) fondatezza
sf.
[foundation,
bien fondé, fundamento, Berechtigung]
fundadesa, fundamentu m.,
rejone (L), fundadesa, resone (N), fundóriu m.,
fundamentu m. (C),
fundaddèzia, fundamentu m.
(S), sudesa, cumprou m.
(G) fondato
pp.
agg. [well-grounded,
fondé, fundado, gegründet]
fundadu, fundamentadu (L), fundau (N), fundau, fundamentau
(C), fundaddu (S), fundatu (G) fondatore
sm.
[founder,
fondateur, fundador, Gründer]
fundadore (LN), fundadori (CSG) fondazione
sf.
[foundation,
fondation, fundación, Gründung]
fundada, fundamentascione, -assione, fundassione (L),
fundassione (N), fundatzioni (C), fundazioni (SG) fondello
sm.
[bottom,
culot, fondillo, Hosenboden]
fundu (de bùssulu, de cartutza) (LN), fundu (C), fondu (S),
fundu (G) // culatta f;,
culàttiga f. (L),
culàttica f. (N),
culàttiga f. (C),
curàttigga f. (S),
culàttiga f. (G) “f.
dei calzoni”; coglionare (L), collonare (N), collunai
(C), cugliunà (SG) “prendere
per i f.” fondere
vt.
vi. [to
melt. fondre, fundir, schmelzen]
fùndere (lat. FUNDERE),
fundire (ant.), isòlvere (lat.
SOLVERE), solovrare, solovrinare, soluvrinare (L), fùndere,
iscallare (N), fundi, scallai (C), fundì, isciuglì (S), fundì,
scagghjà, sulivrà, istruggì (G) fonderia
sf.
[foundry,
fonderie, fundición, Giesserei]
funderia (L), iscalladorju m,
iscazatorju m.. (N),
scalladroxu m.,
iscallatóriu m., scallatóriu m.
(C), fundaria (S), fonderia (G) fondiario
agg.
[landed,
foncier, immobiliario, Boden...]
de fundos, de terras (LN), de fundus, de terras (C), fundiàriu
(S), funduàriu (G) fondiglio
sm.
vds. fondàccio fondina
sf.
[holster,
gaine, funda, Pistolentasche]
funda (sp. funda),
fundina (L), fundina (N), funda, tappafunda (sp.
tapafunda) (C), bàina, baina (cat.
ant. báyna; sp. vaina) (S), stùciu m.,
batta (crs. batta,
vatta) (G) fonditore
sm.
[melter,
fondeur, fundidor, Giesser]
fundidore (L), iscalladore (N), fundidori, scalladori (C),
fundidori (SG) fondo/1
sm.
[bottom,
fond, fondo, Grund]
fundu (lat. FUNDUS),
fùndigu (L), fundu, funnu, undu (N), fundu (C), fondu (S),
fundu (G) // accabonare (L) “mettere i f.”; attappaculu
(L), “gioco che si fa
prendendo due persone per le braccia e per le gambe flesse e
sbattendoli reciprocamente sul fondo schiena”; cabonale
(L) “f. che si mette
ad un recipiente di sughero”; unu fundu de ‘ide (L) “un
cespo di vite”; capitana f. (N) “parte più
alta di in un f. rustico”;
unu fundu de ficu (N) “un
albero di fico”; fundu de càuli, de affàbica, de
mairana (C) “grumolo
di cavolo, di basilico, di maiorana”; doppiufondu (S)
“doppiofondo”; culàcciu (G) “f.
di bicchiere”; a picchinu (G) “dal
f.”; Su mundu est tundu e chini non scit navigai bandat
a fundu (prov.-C) “Il
mondo è tondo e chi non sa navigare va a f.”; Undi non
v’à fundu no v’à cima (prov.-G) “Dove
non c’è il f. non c’è la cima” fondo/2
agg.
[deep,
profond, hondo, tief]
fungudu, fundudu, funguludu, funduccu, pojuttu, pojùttulu,
coppudu (L), fungudu, fungutu, fundudu, burgutu, guppudu,
gupputu, pojùttulu, posùttulu, caffudu, unnu, tuvudu ( (N),
fundudu, fungudu (C), fondu, funguddu, cuppuddu (S), fungutu,
fundatu, fundutu, fungu, funguluzu (G) // in grundu in grundu
(L)“in fondo in fondo”; piattu coppudu (L), prattu
fungudu, prattu burgutu (N),
conculuzzu (G) “piatto
fondo”; piattu lìju (L), prattu ladu, prattu goppudu
(N) “piatto piano,
liscio” fondovalle
sm.
[valley,
fond de la vallée, hondura, Talsohle]
fundu de s’’adde, fundale, basciura f.
(L), fundu de
s’’adde, màrghine (N), fundali, concai, concali, basciura
f. (C), bassura f.,
basciura f. (S),
fundu di monti, bassura f.
(G) fonema
sm.
[phonema,
phonème, fonema, Phonem]
sonu, fonema fonetica
sf. [phonetics,
phonétique, fonética, Phonetik]
fonética (LNC), fonètica (SG) fonetico
agg.
[phonetic,
phonétique, fonético, phonetisch]
fonéticu (LNC), fonèticu (SG) fonografo
sm.
mus. [phonograph,
phonographe, fonógrafo, Plattenspieler]
giradiscu, ziradiscu, grammófonu (L), ziradiscos, grammófonu
(N), fonógrafu, grammófonu (C), fonògrafu (S), grammòfonu,
ghjradiscu (G)
forgiare
vt.
[to
forge, forger, forjar, schmieden]
sestare (L), sestare, festare (N), forgiai, donai forma (C), sisthà
(S), fulmà, sagumà (G) forgiato
pp.
agg. [forged,
forgé, forjado, schmiedet]
sestadu (L), sestau, festau (N), forgiau (C), sisthaddu (S), fulmatu,
sagumatu (G) forgiatore
sm.
[forger,
forgeur, forjador, Schmied]
sestadore (L), sestadore, festadore (N), forgiadori (C), sisthadori (S),
fulmadori, sagumadori (G) forgiatura
sf.
[forging,
forgeage, forjadura, Schmieden]
sestadura (L), sestadura, festadura (N), forgiadura (C), sisthaddura
(S), fulmatura, sagumatura (G) foriero
agg.
[foreboding,
avant-coureur, precursor, verkündend]
battidore, carradore, furrieri (L), battidore, carradore, imbenteri (N),
battidori, traidori (C), carradori, arriggadori, purthadori (S),
pultadori (G) // in custu bette chelu/ d’affranzos imbenteri (N-F.
Satta) “sotto questo cielo
smisurato/ f. di abbracci” forma
sf.
[form,
forme, forma, Form]
forma, fromma, sestu m.,
bettu m., bessu m.,
pilottu m., petza, làmpina (f.
di cacio) (L), forma, petza, fresa, màttula (N), forma, froma, màttula,
petza, trassa (sp. traza) (C),
fòimma (S), folma (G) // molle m.,
sestedda, frommedda (L), timballa (C) “f.
a stampo per confezionare dolci”; petza de casu (LNC), nidu de
casu m. (N), piscedda de casu
(C), pezza di càsgiu (G) “f.
di formaggio”; pilottu de casu m.
(L) “f. piccola di
formaggio”; formas de sabatta pl.
(C) “f. per scarpe”;
tiravòimma (S) “arnese del calzolaio usato per estrarre le f.
dalle scarpe”; panedda, pischedda (G) “f.
di formaggio fresca, f. di ricotta” formaggella
sf.
[small
cheese, galette de fromage, hogaza de queso, milder Käse]
cadajina, cajadina, casadina (L), casadina, casatina (N), pàrdula (lat.
*QUADRULA) (C), casgiaddina (S), casgiatina, casgiaddina
(Cs), casgiulata (G) formaggiaio
sm.
[cheese-monger,
fromageon, quesero, Käsebereiter]
casaju (LN), casàiu (C), casàggiu (S), casgiàiu (G) formaggiera
sf.
[grated
cheese basin, plat à fromage râpé, quesera, Käsedose]
casera (LNC), casgera (SG) formaggio
sm.
[cheese,
fromage, queso, Käse]
casu (lat. CASEUM) (LNC), càsgiu
(SG) // botta-botta (L)“il verme del f.
marcio”; cadalettu, casalettu (L) “posto
in cui si conserva il f. nella capanne dei pastori; lat. *CATALECTUS”;
casizare (L), accasare (N), casiggiai (C) “fare
il f.”; casu a pilottu (L) “f.
di forma rotonda”; casu bàcchinu (L)“f.
di vacca”; casu cottu, casada f.
(L) “f. arrosto”;
casu de vittu (L) “f. secco da
mangiare come companatico”; casu ‘erveghinu (L) “f.
di pecora”; casu filaghe (L) “f.
che fila”; casu fràtzigu, casu giampagadu (L), marteddu (N), casu
màrciu (C) “f. marcio, con i
vermi”; casu mùstiu (L) “f.
di primo sale”; casu ottadu (L) “f.
rancido”; fresa de atunzu f.
(L) “f. primaticcio piatto
o quadrangolare”; casu mùchidu
(L)“detto del f. che viene impestato dalle mosche”;
casu pudrigadu, giampaghe, giumpaghe, giumpagu, giompagu, giambaghe (L),
giumpache (N) “acaro del f.”;
giampagare, giompagare, giumpagare (L) “marcire
del f.”; murza f., mùrgia
f. (L) “olio
un po’ denso e salato che spurga dalla pasta del f. in lavorazione (sa
coiza); commestìbile
anch’esso”; ozu de casu (L) “grasso
di f.”; panedda f. (L)
“formetta di f. schiacciato”; pietta f.
(L) “f. molle di breve
conservazione”; pistura de casu f. (L) formella di f.
appena preparata”; postura f.
(LN) “f. fresco ancora
dentro la forma”; préntula f.
(L) “specie di f. usato per
Pasqua”; segacasu (L) “arnese
utilizzato nella lavorazione del f.”;
sogare (L) “filare del
f. fresco”; unu nidu de casu (L) “forma
di f. tondo”; casu de frattare, casu de furriare, casu
furriau (N) “f. da
fondere e da spianare per fare i ravioli”; casu de merca (N)
“f. fresco, a fette”; casu
friscu, de màttula, casu de fitta, de merca, de barchile (N) “f.
fresco, f. a fetta”; casu modde (N) “f. o pastoso fermentato
e piccante”; casu nobu, betzu, de frattare, martzu o fattittu,
cottu (N) “f. nuovo,
stagionato, da grattugiare, marcio, cotto”; fruga f. (N)“bastone
usato nella lavorazione del f.”; istattu (N), statzu (C) “canniccio,
spesso sospeso sugli alberi, in cui si collocano le forme di f.”; mesturiaddu
(N) “f. fresco adatto
per la preparazione delle se(b)adas”; nideddu de casu (N) “forma
di f.”; pappacasu (N) “muffa che si deposita sulla crosta del
formaggio”; pitzinneddas de casu f. pl. (N) “f. in
forma di bambinette che si preparano per le feste”; pustura f.
(N) “formella di f. di
tre Kg.”; tavedda f. (N)“f.
a forma di pera”; accasiggiai (C)“fare il f.”; burrussoni
(C) càsgiu mùstiu (G)“f. fresco”;
tinzolu, tidingiolu, tingiou, bobboi de casu, babboi de casu,
sarta-sarta, saddi-saddi, sartadoi (C) “verme
del f.”; càsgiu di fittu (S) “f.
per la provvista familiare”; càsgiu furriaddu (S) “f.
filante”; immugghiadda f. (S)
“f. fresco salato”; p
pizoni di càsgiu (S) “figure a
forma di uccello fatte con il f.”; buttoni d’ottugnu pl.
(G) “f. a forma di pera”;
casgiareddu (G) “formaggino”;
casgiola f. (G) “f.
confezionato a forma di uccello o altro”; càsgiu furriatu, càsgiu
fràcicu (G) “f. marcio”;
saltaribìdduli pl. (G) “vermi
saltellanti del f.”; tuaddola f.
(G) “f. a forma di
tovagliolo”; Incumandai su casu a is topis (prov.-C) “Raccomandare
il f. ai topi”; Non è né càsgiu né lana (prov.-G) “Non
è né f. né lana” formale
agg.
[formal,
formel, formal, formal]
formale (LN), formali (C), foimmari (S), fulmali (G) formalina
sf.
[formalin,
formaline, formalina, Formalin]
formalina (LNC), foimmarina (S), fulmalina (G) formalità
sf.
[formality,
formalité, formalidad, Formalität]
formalidade (LN), formalidadi (C), foimmariddai (S), fulmalitai (G) formalizzare
vt.
[to
shock, se formaliser, asombrar, formalisieren]
formalizare (LN), formalizai (C), foimmarizà (S), fulmalizà (G) formalmente
avv.
[formally,
formellement, formalmente, förmlich]
formalmente (LN), formalmenti (C), foimmaimmenti (S), fulmalmenti (G) formare
vt.
[to
form, former, formar, bilden]
formare, frommare (L), formare (N), formai (C), fuimmà (S), fulmà (G)
// assempiare (L), assempiai (C) “f.
secondo un dato modello” formato
sm.
[shape,
format, formado, Format]
formadu (L), formau (NC), fuimmaddu (S), fulmatu (G) formatore
sm.
[maker,
formateur, formador, Former]
formadore (LN), formadori (C), fuimmadori (S), fulmadori (G) formazione
sf.
[formation,
formation, formación, Formation]
formassione, formadura, pesadia (L), formassione, formadura (N),
formatzioni (C), fuimmazioni (S), fulmazioni (G) formella
sf.
[hole,
carreau, baldosa, Fliese]
formighedda, petzitta, piccheddu m., pischedda, petzizola,
pischeddu m., pischezola,
pischizola, pischezone m., pischizolu m. discuedda, discu,
discueddu m., aiscu (lat.
DISCUS) (L), formichedda,
pischedda, dischedda, petzitzola (N), forma, dìscua, discuedda,
piscedda, pisceddittu m (C), aischa, casginu m.,
pischedda, ippurthinu m. (S),
pischedda (G) // appischeddare,
impischeddare (L)“mettere il cacio nella f.” formentone
sm.
bot. (Zea mais) [maize,
blé d’Inde, maíz, Mais]
trigumoriscu, trigudìndia, triguìndia (L), trìdicu moriscu (N), trigu
moriscu, tridu de Ìndias, cixirilianu (C), triggudìndia, triggu
mureschu (S), tricu d’Ìndia, granoni (G); vds.
anche granoturco formica
sf.
[formica,
formica, formica, Schichtstoffplatte]
fórmica (LNC), fòimmica (S), fòlmica (G) formica
sf.
zool. (Formica rufa) [ant,
fourmi, hormiga, Ameise]
formiga, frommiga, frummiga, frommija, formija, formìgula, fremìgula,
fremmìgula, frimmìgula, frommìgula, frummìgula, frummìula (lat.
FORMICA) (L), formica, frómica, fròmmia, furmica, umilca,
‘urmica, bobborissina, bubburissina (N), furmiga, formiga, frummiga,
frommiga (C), fuimmìggura (S), frummìcula, formìgula
(Lm), furmìcula (Lm),
frummìggula (Cs), luggiana
(Cs) (G) // a formijinu (L) “come le f.”; formiga
culiruja, frommija cabittiruja, luzana, lozana (L), formica conchiruja,
furmica conchiruja, formica pittiruja (N) luzana (N), formiga arrùbia,
lazara, luzàriga (C), fuimmìggura cabbirùia, luzzana, luzzana cabbirùia
(S), capirùia, frummìcula capirùia, luciana (G) “f.
dalla testa rossa”; formiga cun sas alas (L), formica chin sas
alas (N), formiga alada (C), frummìcula cu’ l’ali (G) “cutezzola,
f. con le ali; Ammophyla pteromalus”; frommigione m. (L)“f.
leone (Myrmeleon europaeus)”; frommigosu (L)“formicoso”; luza,
luzana (L), luciana (G) “f.
degli alberi”; mudedda (N) “f.
grigia”; tzurrumpis m.
(N) “formichetta”;
callai, frommigàrgia (C)“specie di f.
dal morso velenoso”; callaredda, furmiga callai,
calla-calla (C) “f. bionda, f.
nera”; Cada formica
tirat a sa cala sua (prov.-N) “Ogni
f. si dirige verso la sua tana”; Trista s’argiola chi timit sa
formiga (prov.-C) “Triste
l’aia che ha paura delle f.”; E’ una frummìcula e si ‘olta!
(G) “E’ una f. e nonostante
tutto si rivolta!” formicaio
sm.
[formicary,
fourmilière, hormiguero, Ameisennest]
formigarzu, formijarzu, frommigarzu, frommijarzu (lat.
FORMICARIUS), tana de formigas f.
(L), formicaju, formicarzu, furmicarju, formicàgliu, cala de
furmicas f. (N), niu de
formigas, tana (domu) de frommigas f.
(C), fuimmigguràggiu, tana di fuimmìggura f.
(S), frummiculagghju, nidu di frummìculi (G) // formiosu,
frumigosu, formicosu (ant.; L)
“pieno di f.; lat. FORMICOSUS”; frummicàglia f.
(G) “quantità di f.” formichiere
sm.
[ant-eater,
fourmilier, hormiguero, Ameisenbär]
pappaformigas (L), furmicheri, pappafurmicas, sirbone vermicarju (N),
pappafrommigas (C), magnafuimmìgguri, fuimmiggheri (S), frummicheri,
magnafrummìculi (G) // sirbone formicarju (N) “cinghiale
f.”; vds. anche torcicollo/2 formico
agg.
[formic,
formique, fórmico, Ameisen...]
fórmicu (LNC), fòimmicu (S), fòlmicu (G) // frommijinu m.
(L) “acido f.” formicolàio
sm.
vds. formicàio formicolare
vi.
[to
swarm, fourmiller, hormiguear, kribbeln]
drommire(lat. DORMIRE),
addurmentare, indromigare, intèndere sas frommijas (L), iffurmicare,
ifformicare, indurmiscare, muricare (N), infrommigai, ingortigai (C),
fuimmìggurà, intrimintissi (S), frummiculà, aé li frummìculi,
addrumminzì (G) formicolio
sm.
[swarming,
fourmillement, hormigueo, Wimmeln]
drommidura f.,
addromijamentu, addrommijamentu, frommijas andende f.
pl., fromminzu (L), furmicadura f.,
iffurmicadura f.,
indurmiscadura, mùricu (N), ingortigamentu, infrommigamentu (C),
intrimintimentu (S), infrummiculamentu, frummìculi f.
pl., addrumminzimentu (G) // frìere a berda (L) “sentire
f.” formidabile
agg.
[formidable,
formidable, formidable, ausserordentlich]
formidàbile, ispantosu (sp.
espantoso), contumusu (LN), formidàbili, spramosu, tremendu,
arrorosu, poderosu (C), foimmidàbiri (S), spantosu (G) formosità
sf.
[buxomness,
beauté, hermosura, Wohlgestalt]
ermosura (sp. hermosura),
formosidade (LN), formidade (ant.) (L), formosidadi, bellesa (C),
fuimmosiddai (S), fulmositai, cumagli pl.
(riferito alle fattezze femminili) (G) formoso
agg.
[buxom,
beau, hermoso, wohlgeformt]
formosu, ermosu (sp. hermoso) (LN),
formosu, bellu (C), fuimmosu (S), fulmosu (G) // pacciocciona (S) “giovane
abbastanza f.” formula
sf.
[formula,
formule, fórmula, Formel]
fórmula (LNC), fòimmura (S), fòlmula (G) // detutu m. (ant.)
(L) “f. notarile” formulare
vt.
[to
formulate, formuler, formular, formulieren]
formulare (LN), formulai (C), foimmurà, ippricà (S), fulmulà (G) formulario
sm.
[formulary,
formulaire, formulario, Formelbuch]
formulàriu (L), formularju (N), formulàriu (C), foimmuràriu (S),
fulmulàriu (G) formulato
pp.
agg. [formulated,
formulé, formulado, furmulieret]
formuladu (L), formulau (NC), foimmuraddu (S), fulmulatu (G) formulatore
sm.
[formulator,
formulateur, formulador, Formulierer]
formuladore (LN), formuladori (C), foimmuradori (S), fulmuladori (G) formulazione
sf.
[formulation,
formulation, formulación, Formulierung]
formulassione (LN), formulatzioni (C), foimmurazioni (S), fulmulazioni
(G) fornace
sf.
[furnace,
fournaise, calera, Brennofen]
furraghe m., forraghe m.
(lat. FORNAX), furraja, furrarza, etna (ant.) (L), càrcara,
carcaragone m. (N), furraxi,
forraxi, furraci (= it.),
fornera (sp. ant. fornera)
(C), furrazzi, forru di cazzina m.
(S), fornaci, furru di calcina m. (G) // forraghile m.
(L) “luogo di f.” fornaciaio
sm.
[kilnman,
propriétaire d’une fournaise, calero, Brennofenbesitzer]
furragaju, furraiu (ant.) (L),
carcaraju (N), forraju (C), forràggiu (S), fornaciàiu, furràiu (G) fornaio
sm.
[baker,
boulanger, panadero, Bäcker]
furraju, furrarzu, furrugajesu, infurradore, coghidore, pistore,
panatteri (L), iffurradore, cochidore, cochitore (N), forreri, panetteri
(C), furràggiu (S), furràiu (G) // cuzidora f. (S) “fornaia”;
L’accaramentu è und’è la furràia (G) “Il
confronto avviene presso la fornaia” fornata
sf.
[batch,
fournée, hornada, Einschub]
infurrada, cotta (L), iffurrada, cotta (N), forrada, inforrada (C),
infurradda, cotta (S), infurrata , cotta (di lu pani) (G) fornellata
sf.
[batch,
un plein fourneau de, cebo de hornillo, Ofenvoll]
furreddada (LN), forreddada (C), furreddadda (S), furreddata (G) fornello
sm.
[stove,
fourneau, hornillo, Kocher]
furredda f., furreddu, fronìgliu, frunìgliu (sp.
hornillo) (L), forreddu, furreddu, furronale (f.
delle fucine), urreddu (N), forreddu, forratzu (C), furreddu (S),
furreddu, furrittu (G) // forreddaju (C) “caldarrostaio” fornicare
vi.
[to
fornicate, forniquer, fornicar, unkeusch sein]
forrigare, forricare, furricare (ant.;
lat. FORNICARE), coddare (lat.
*COLLARE), caddigare (lat.
CABALLICARE), montare (it.
montare) (L), caddicare, coddare, copèrrere, farigare, futtire,
tacconare, turbare, zùchere (N), coddai, cravai, fornicai (C), cuddà,
muntà (SG) // tirare a bùlvara chi non tzoccat (L) “fornicare
(sparare con polvere che non tuona)” fornicatore
sm.
[fornicator,
fornicateur, fornicador, wer Unzucht treibt]
coccadore, coddadore, caddigadore, montadore (L), coddadore,
caddicadore, futtidore, coddette, turbadore, zuchidore (N), coddadori,
cravadori (C), cuddadori, muntadori (SG) fornicazione
sf.
[fornication,
fornication, fornicación, Unzucht]
caddigonzu m., coddadura,
coddonzu m., forrizu m.,
forrithu, furrithu (ant.; lat.
FORNICIUM), montera (L), coddadura, coddonzu, zuchidura, futtidura,
caddicamentu m., caddicadura,
càddicu m. (N), coberantza,
cravada, coddada, coddadura, farrìngiu m.
(C), muntadda, cuddadda (S), cuddognu m.,
cuddata, muntata (G) fornimento
sm.
[supplying,
fourniture, provisión, Ausstatten]
fraunidura f., frunidura f.,
frunimentu, fruninzu (L), fronimentu, frunimentu, frunidura f.
(N), frunimentu (C), frunimentu, fruniddura f.
(S), frunimentu, acciimentu, appruistamentu (G) fornire
vt.
[to
supply, fournir, proveer, versorgen]
fronire, frunire (it. o cat.
fornir), fraunire, alguminzare, arminzare, assupprire, armare (ant.)
(L), fornire, fronire, frunire, frunnire, furnire (N), fruniri (C), frunì,
prubidì, azzibbì (S), frunì, acciì, appruistà (G fornito
pp.
agg. [supplied,
fourni, proveído, versorgt]
frunidu, fraunidu, arminzadu, assuppridu (L), forniu, froniu, fruniu,
aggàliu (N), fruniu (C), fruniddu, prubididdu, prubisthu (S), frunitu,
acciitu, appruistatu (G) fornitore
sm.
[supplier,
fournisseur, proveedor, Lieferant]
frunidore, fraunidore (L), fornidore, frunidore (N), frunidori (CSG) fornitura
sf.
[supply,
fourniture, proveeduría, Lieferung]
frunida, frunidura, fraunidura, arminzada, -ura (L), fornidura,
fronidura, frunidura (N), frunidura (C), fruniddura, frunimentu m.
(S), frunitura, frunimentu m.,
acciimentu m., appruistamentu
m. (G) forno
sf.
[oven,
four, horno, Ofen]
furru (lat.
FURNUS,
FORNUS) (L), furru,
forru, orru, urru (N), forru, urru (C), forru (S), furru, forru, furnu
(Lm) (G) // anta de su
furru f., bura f.
(L) “bocca del f.”; bóvida
f. (L) “volta
del f.”; fache f. (L) “calore
del f. ; colore del pane; ramoscelli che si bruciano nella bocca del f.;
lat. FACIES”;
furrighesos pl., forreddos pl.,
bìrghines f. pl.. domos de
janas f. pl. (LN),
furrichesos pl. (N)“
“grotticelle funerarie scavate per lo più nella roccia risalenti
all’età prenuragica sarda”; intinzire (L) “riscaldare il
f.”; iscaddajolu (L)“angolo del f.
dove si sistema il pane per cuocere”; iscobilare (L)
“spazzare il f.”; isturrutzadore (L) “arnese
di ferro lungo ed uncinato usato per spargere o accumulare la brace del
f.”; càrcara f., gàrgara
f. (N), calcinagghju (G) “f.
per la calce”; domo de su furru f. (N) “stanza del
f.”; lasia f. (N) “chiusino del f.”; forraioru
(S) “costruttore di f.”; buccagna
f. (Cs): “bocca
del f.”; scubbulà (Cs)
(G) “togliere la cenere dal f.”; Su primu est de su
furru (prov.-LN) “Il primo
(pane) è del f.”; At pappau pani de setti forrus (C) “Ha
mangiato pane di sette f.”; Da la bucca si scaldi lu furru
(prov.-G) “Il f. si scalda
dalla bocca” foro
sm.
[hole,
trou, taladro, Loch]
istampa f., bucu, busu
(piem. büs), pertusu (lat. PERTUSUS),
tuvu (lat. *TUFUS), tuppusone
(L), istampu, pertunta f.,
tuva f., tuvu, bucu (N),
stampu, stuvioni, stuviolu, tuviolu, tuviou (grosso
f.) (C), sthampa f.,
isthampa f., parthusu,
isthuvu, tuvoni (S), paltusu, stampu, buccu, busu
(Lm), tavuneddu (G) // a piapunga (L) “tutto
a forellini”; istampa de su culu f.
(L) “f. del culo, ano”;
istamputza f. (L), istuveddu (LN), istampolu (N),
isthampuzza f. (S) “forellino”;incarricciadroxu (C) “ f.
della bure” ; Sa ‘ucca est un’istampa ch’istruit
giardinos e tancas (prov.-L) “La
bocca è un f. che distrugge giardini e tanche” forosetta
sf.
[country-girl,
jolie
villageoise, zagala, frisches Bauernmädchen]
massajedda (LN), giovunedda de campagna (C), campagnora (S), massaiedda
(G) forra
sf.
[gorge,
gorge, derrumbadero, Klamm]
trèmene m. (lat. TERMEN),
canale m. (lat. CANALIS), golottu
m. (L), gorroppu m.
(prerom.), borroccu m.,
lanca, troccu m. (basco troka),
trèmene m., golgo m.,
accu m., baccu m.
(prerom.), vaccu m. (N), baccu m.,
faccu m., tàccinu m.
(prerom.) (C), furrùggiu
m., canaroni m.
(S), avru m., canali m.,
forra, furracu m., sfussatu m.
(G) forse
avv.
[perhaps,
peut-être, quizá, vielleicht]
forsis, forsi (it. ant. forsi),
fortzis, podet èssere, accobore, baddone, baddu, bortzis, inzichi,
cant’e cante, accasu, abbisu, abbisumeu, ista chi, suggettu chi,
s’incappat, sincappat, capatze chi, no est chi, perventura,
tantec(c)antu, tottavia (L), fortzis, vortzi(s), badde-badde,
baddu, baddone, badduveru, ballu, bortzis, sincappat, chissae, ero (lat.
VERO), no est chi (N), forsis, fortzis, frossis, frotzis, frebugàtzia,
verbugatzi, podit essi, sincàppada, sincàppara, incappas, soca chi,
stamega, stammei, istau, stau (C), forsi, po’ abbesu, assè, podassi,
si incappa, sincappa (S), forsi, fossi, soca chi, di esse, venga chi,
abbisumeu, macarri
(Cs) (G) // attimischi (L) “forse
che”; forsimmai, prossimmai (L) “forse
mai”; accobore (L) “può
darsi, meno male, affinché”; abbisu chi ses maccu (L) “sei
forse scemo”; capatze chi ‘enzat (L) “forse
verrà”; durittare (L) “stare
in forse”; ista chi sezis bois (L) “sarete
forse voi”; cras est suggettu chi pioat (L) “forse
domani pioverà”; venga chi vi l’hai ditta tu! (G)
“forse glielo hai detto tu!” forsennatamente
avv.
[madly,
en forcené, locamente, verrückt]
a sa macconatza, a iscóntriu, foras de giudìssiu (L), a sa
macconatzina (N), maccamenti, cun sciollóriu, a sa biscaina, a ferru
fenugu (C), maccamenti (S), a la scontriata, a macchinu (G) forsennato
agg.
[maniac,
forcené, loco, verrückt]
foras de se, bortuladu de cherveddu, desessidu, dissentidu, issentidu,
maccu, disvariadu, forasdisse (foras d’isse), forescidu, iscasciadu de
conca, vogliadu, (L), dischissiau, tambau, boliau, issentiu, istinau,
alembru, focu fughiu (fig.)
(N), maccu, sciolloriau (C), cabbisciddu, maccu di caddena, vulthaddu di
zaibeddu (S), scasciatu, vultatu, insaltanatu (G) forte
agg.
[strong,
fort, fuerte, stark]
forte (lat. FORTIS),
bastante, balente, crispu, iscagliadu, córriu (L), forte, de codile
(N), forti, froti, ùnfiu (C), forthi (S), folti (G) // aghedu potentivu
(L) “aceto f.”; forrone
(L), furroni, furronni (C), furroni (G) f.
delle scarpe”; fortitzinu (L), fortichinu (N) “alquanto
f.”; sa turri de su forti (C) “la
torre del fortino” fortemente
avv.
[strongly,
fortement, fuertemente, fest]
fortemente (LN), fortementi (C), forthementi (S), foltamenti (G) // fortezza
sf.
[fortress,
forteresse, fortaleza, Fort]
fortesa, fidutzu m., agguantu m.,
bastia; fortalesa, fortelesa (sp.
fortaleza), munissione (sp.
munición) (L), fortesa; fortilènsia, fortilesa (N), fortalesa;
fortilesa, forti m.,
munitzioni (C), furthèzia (S), fultesa; foltalesa, rocca (G) forticcio
agg.
[sourish,
aigrelet, agrillo, stichig]
fortitzu, aghedadu, cun s’ispuntu, arrastosu, potentivu (L), achedau,
ispuntu (N), axedau, spuntu (C), arrasthosu, azeddaddu (S), acetatu,
acitinu, spùnziu, cun lu spuntu (G) fortificare
vt.
[to
fotify, fortifier, fortificar, stärken]
affortigare, bastionare (L), afforticare (N), affortiai, fortalessi (sp.
fortalecer), arrefortzai (cat.
reforsar) (C), furthifiggà, affurthifiggà (S), fultificà,
fultivicà (G) fortificato
pp.
agg. [fortified,
fortifié, fortificado, befestigt]
affortigadu, fortaléssidu (L), afforticau (N), affortiau, fortaléssiu
(C), furthifiggaddu, affurthifiggaddu (S), fultivicatu (G) fortificatore
sm.
[fortifying,
fortificateur, fortificador, Festigungs...]
affortigadore (L), afforticadore (N), affortiadori (C), furthifiggadori
(S), fultivicadori (G) fortificazione
sf.
[fortification,
fortification, fortificación, Befestigung]
affortigadura, fortalesa (sp.
fortaleza) (L), afforticadura, fortilesa (N), affortiadura,
fortalesa (C), furthificazioni (S), fultivicazioni (G) fortilizio,
-ino sm.
[fortalice,
fortin, fortín, Fort]
fortesa f., fortalesa f.
(sp. fortaleza), forte, fortilìssiu, fortinu, castru (ant.)
(L), fortinu, fortesa f.,
fortilesa f. (N), fortinu,
forti, fortalesa f.,
fortilesa f. (C), furthèzia f.,
forthi (S), fultinu, fultalizzu (G) fortitùdine
sf.
[fortitude,
fermeté d’â-me, fortaleza, Seelenstërke]
fortza de ànimu (LNC), fozza d’ànimu (S), folza d’ànimu (G) fortore
sm.
[sourness,
aigreur, sabor picante, Herbheit]
agriore, agrore, arrastu, sabore forte, atzididade f.
(L), atzidore, atzididade f.,
acriore, bischidore (N), argori, aspori, asprori, axedùmini (C),
arrasthu, agrura f. (S),
arrastu, agrori, agrura f.,
agresa f. (G) fortuito
agg.
[fortuitous,
fortuit, casual, zufällig]
fortunàbile, casuale, pro sorte (L), casuale, pro sorte, pro sagura
(N), casuali, fortùitu (C), casuari (S), casuali (G) // a fortuninu (L)
“fortuitamente” fortume
sm.
[strong
acrid smell, aigreur, acidez, Säure]
aspresa f., ispuntu, agriore,
atzididade f. (L), acriore,
ispuntu, bischidore, atzidore (N), argori, aspori, asprori, axedùmini
(C), agrura f., aiprèzia f.,
arrasthu (S), agresa f.,
agrura f., arrastu (G) fortuna sf. [luck, fortune, dicha, Schicksal] fortuna (lat. FORTUNA o it.), sorte (lat. SORS, SORTE), bonasorte, dìccia (sp. dicha), fattu ‘erettu m., gianile m., ura (lat. A(U)GURARE), bonaura, bonura, benavventuransa, -ànsia, -àntzia (sp. bienaventuranza), derettura (it. dirittura), iscoffa, ùriga, zara (it. ant. zara), canna (volg.) (L), fortuna, vortzuna, sorte, bonasorte, ditza, iscoffa, sagura, loa (N), fortuna, sorti, dìccia, orba, coffa (cat. cofa), scoffa, derettura (C), furthuna, bonasorthi, dìccia (S), fultuna, solti, aura, bonaura, vintura, dìccia, canna, cannàppia, cannacula (volg.) (G) // affortunare (L), affultunà (G) “portare f.”; bonu gianile (L) “buona f.”; iscoffata (N) “colpo di f.”; matze! (N) “che f.!”, sorteri m. (N) “colui che cerca la f.”; bè agghj (a) (G) “abbi(a) tanta buona f.”Fortuna curret e non caddu! (prov.-L) “Corre la f. non il cavallo!”; Chie cheret sorte la devet chircare (prov.-L) “Chi vuole f. la deve cercare”; Fortuna de cani in crèsia (prov.-C) “(Avere) la f. di un cane in chiesa”; La furthuna di Preddu Feghe, chi è morthu... cagghendi! (S) “La f. di Pietro Feghe (= feccia), che è morto... defecando!”; La fultuna curri a li macchi (prov.-G) “La f. va ai matti”; Meddu fiddolu di solti che fiddolu di re (prov.-G) “Meglio figlio della f. che figlio di re” fortunale
sm.
[storm,
bourrasque, tempestad, Sturm]
burrasca f., dirrascu,
bulione, boriana f. (tosc.
buriana), istròscia f. (it.
stroscia), trecchettu (cat.
trequit), tempesta f.,
abbìsciu, isabbisciada f., furione
(L), burrasca f.,
treghettada f., temporada f.,
tempesta f. (N), burrasca f.,
buriana f., tempesta,
istrascia f., strasura f.,
tresua f. (C), burrascha f.,
burioni, dirraschu, furriana f., timpestha
f., vinturioni (S),
fultunali, burriana f.,
timpesta f., sfrùgulu, abbìsciu
(G) fortunatamente
avv.
[luckily,
heureusement, afortunadamente, zum Glück]
fortunadamente, a fortuninu, dicciosamente, biadu chi, (L),
fortunadamente, ditzosamente (N), fortunadamenti (C), furthunaddamenti
(S), fultunatamenti, dicciosamenti (G) fortunato
agg.
[lucky,
fortuné, afortunado, glücklich]
affortunadu, fortunadu, dicciadu, dicciosu (sp.
dichoso), addicciadu, assortadu, benassortadu, sortosu, fadadu,
fadosu, fortunosu, aurosu, biadu, inculadu, culosu, culudu, isculadu,
iscoffadu, iscoffone, cannosu, culimannu (volg.),
venturadu (L), affortunau, fortunau, fortunosu, avventuratu,
ditzosu, assortau, benassortau, benauratu, addosu, iscoffau, coffau,
scoffau, caddosu, culosu (N), affortunau, fortunau, furtunau, fadosu,
dicciosu, dicciau, assortau, assotau, orbau, orboni, orbosu, scoffau,
sculau (C), furthunaddu, dicciosu, avvinturaddu, cannosu (S), fultunatu,
affultunatu, assultatu, dicciosu, fatatu, benfatatu, benauratu,
avvinturatu, vinturosu, scannaculatu, scafutu, scufatu, di bon sangu,
cannutu, culimannu (G) // fadare (L), assortare (N), fadai (C) “essere
f.”; iscannaculadu (L) “f.
oltremisura”; Chie naschit in camisa est pius fortunadu de donna
Lisa (prov.-L) “Chi nasce con
la camicia è più f. di Monna Lisa”; Cand’unu est fortunau,
finas in su mali bandat beni (prov.-C) “Quando
uno è f., anche nelle sventure gli va bene”; Babbu dicciosu cun
fiddolu bonu (prov.-G) “Babbo
f. con un figliolo buono” fortunoso
agg.
[eventful,
*hasardeux, borrascoso, wechselvoll]
fortunosu, casuale, dicciosu (sp.
dichoso), urosu (L), casuale, ditzosu (N), casuali, fortunau (C),
casuari, dicciosu (S), casuali, fultunatu (G) foruncoletto
sm.
dimin. [little
furuncle, furoncle, forúnculo, Furunkel]
fruschedda f., buscichedda f.,
buguledda f., buischedda f.,
buizola f., pabarùncula f.,
bessidedda f., tuttupuddinu,
guroneddu (L), brùgula f.,
fruscheddedda f. (N), bulluca
f., bullica f.,
cacciùmbulu, pabedda f.,
pibisia f., guroneddu (C),
ciccioneddu, brùgura f. (S),
chjaeddu, fruschedda f.,
caicioneddu (G) // bolles pl. (N) “f.
purulenti” foruncolo
sm.
[furuncle,
furoncle, forúnculo, Furunkel]
fruschedda f., furuncu, furùnculu
(lat. FURUNCULUS
o it.), bùrgula f.,
brùgula f., bùgula f.,
caizone, tzuellu, tzueddu, tzoeddu, bioccu (it.
bioccolo), ciccione (it. ant.
ciccione), gurone, urone, latturra f.,
borrùcculu, fruscheddu, furnigu (f.
della lingua), biaconcu, bua f.,
buantza, iscocca f., iscotza f.,
sanza f. (lat. SANIA),
sanzolu, coccoroi, bessida f.,
póbulu, puburunca f. (L),
fruschedda f., bruschedda f.,
issita f., essita f.,
croccognolu, coccorone, burone, latturra f. popotti, popóttile,
sanza f., sanzolu, isoppe,
sangiolu, tzanzolu (N), pibisia f.,
pibisua f., pabedda f.,
arbuda f., barbuda f.,
erbuda f., latturra f.,
guroni, crau, semu, croccoxó, croccoxou, bissida f.,
furuncu, furùnculu, sciaveddu, trabuccu (C), ciccioni, brùgura f.
(S), chjaeddu (genov.
ciavelu), ciaeddu, chjabeddu
(Cs), chjaveddu (Lm), fruschedda
f., fruedda f.,
caicioni, purrinu (Lm), scita
f. (G) // abbugulare,
affruscheddare (L) “formarsi
dei f.”; agghejare (L) “pungere
con un ago un f.”; bessida (bua) de còghere f.
(L), issita de còchere (N), bessida de coi (C)
“f. che deve ancora
maturare”; fàmigu (L) “f.
alla radice della lingua dei bovini; lat. FAMEX, -ICE”; rùppere
una fruschedda (N) “schiacciare
un f.”; ispupurrare (N) “maturare
di un f.”; cilivraja f. (C)
“vespaio di f.”; mammàia
f. (S) “cencio del f.” foruncolosi
sf.
med. [furunculosis,
furonculose, forunculosis, Furunkulose]
isfogu m., pappafarre m.
(L), irfocu m.,
pappavarre m., pappafarre m.
(N), isfogu m. (C),
iffoggu m. (S), sfogu m.
(G) foruncoloso
agg.
[furunculous,
furonculeux, forunculoso, furunkulös]
fruscheddosu, burgulosu, bugulosu, caricaizonosu, caizonosu, puburuncadu
(L), affruscheddau, fruscheddosu, beccosu, sanzolosu (N), caicciunosu,
pabeddosu (C), ciccionosu, brugurosu (S), caiciunosu, chjaiddosu (G) //
Caiciunosu come lu caaddu ‘ecchju (G) “Pieno
di f. come il cavallo vecchio” forviare
vi.
[to
mislead, fourvoyer, desviar, auf Abwege geraten]
iscaminare, traviare, istraviare, istorrare, disviare (cat.
sp. desviar) (L), trabiare, iscaminare (N), straviai, sviai,
desviai, sbeliai, storrai, stolli (C), ivvià, ischaminà (S), scunvià,
schilvià, svià, disvià, discaminà (G) forza
sf.
[force,
force, fuerza, Kraft]
fortza, balia, arcóriu m. ,bastantia, àschida, àschidu m.,
alliu m, abbrìttiu m.
(L), fortza, alentu m. (sp.
aliento), borbore m.,
arcada, àrchita (N), fortza, sùffiu m. (C), fozza (S), folza,
balia (G) // àschidos no apesit de b’andare (L) “non
ebbe la f. di andarci”; fortza paris (LNC) “avanti
tutti assieme; l’unione fa la f.”; sa zustìssia (LN) “la
f. pubblica”; sos àrpados m.
pl. (N) “f. morale”;
taccanurra (N) “prova di f.”; a bonolla o a marolla
(C) “con le buone o con la
f.”; a podestu (C) “di
f.”; pirdhì li firusi (S) “perdere
le f.”; aè briu (G) “avere
le f.”; li puderi m. pl. (G)
“f. fisiche e morali”; Pa
folza si po’ fà lu mali, lu be’ no (prov.-G) “Con
la f. si può fare il male, non il bene” forzare
vt.
[to
force, forcer, forzar, drücken]
fortzare (LN), fortzai, sottai (C), fuzzà, iffuzzà (S), fulzà (G) forzatamente
avv.
[by
force, forcément, forzadamente, gezwungen]
apprettadamente, a fortzinu, fortzadamente, a malagana (L),
fortzadamente, a malagana, a madéschiu (N), fortzadamenti, a marolla, a
podestu (it. ant. podesta – DES
II, 291) (C), pa fozza, a maragana (S), fulzatamenti, a malagana (G) forzato
pp.
agg. [forced,
forcé, forzado, gezwungen]
fortzadu (L), fortzau (NC), fuzzaddu, iffuzzaddu (S), fulzatu, fulzaddu
(Cs) (G) forzatore
sm.
[forcer,
forceur, forzador, Drücker]
fortzadore (LN), fortzadori (C), fuzzadori, iffuzzadori (S), fulzadori
(G) forzatura
sf.
[forcedness,
forçage, forzadura, Aufbrechen]
fortzada, fortzadura, fortzamentu m. (L) fortzadura (NC),
fozzaddura, iffozzaddura (S), fulzatura (G) forziere
sm.
[coffer,
coffre-fort, cofre, Geldschrank]
fortzeri, casciaforte f.,
cofre (sp. cofre), baule
(L), cassiaforte f.,
baule (N), casciaforti f.,
baullu (C), fuzzeri,
casciaforthi f. (S), fulzeri,
furzeri
(Cs), baulu (G) // imbaulare (L), imbaulai (C) “mettere
nel f.” forzoso
agg.
[forced,
forcé, forzoso, Zwangs...]
fortzosu (LNC), fuzzosu (S), fulzosu (G) forzuto
agg.
[strong,
fort, forzudo, sehr strak]
fortzudu, fortatzu (L), fortzudu, tóricu (N), fortzudu (C), fuzzuddu
(S), fulzutu, taltaconi (G) foschia
sf.
[hazo,
brume, calina, Dunst]
traschia (lat. THRASCIAS),
buera, abbuera (cat. boyra),
néula (lat. NEBULA), neularzu
m., neulitta, fumantza, fuma(n)tzina, prumatza (L), traschia, néula,
bòera, boerarzu m , bòrona, buore m. (N), bóira, bòrea,
boiratzu m., fumuatzu m., nébida,
nebidatzu m. (C), fumazza, néura (S), fumàccia, fumaccina, fummìccia
(Cs), brumma (Lm), bugghjura,
pumàrita (G) // frujone m. (L)
“f. maligna”; neulatzu m.
(L) “f. densa”; Fumàccia
bassa bon tempu lassa (prov.-G) “F.
bassa lascia buon tempo” fosco
agg.
[dark,
sombre, hosco, dunkel]
anneuladu, traschiosu, buerosu, mùrinu (lat.
MURINUS), fumatzosu, fuscu (lat.
FUSCUS) (L), anneulau, boerosu, traschiosu (N), scuriosu, nebidosu
(C), neurosu, fumosu (S), abburracciatu, bugghjosu, mùrinu (G) fosfato
sm.
[phosphate,
phosphate, fosfato, Phosphat]
fosfatu (LNC), foifatu (S), fusfatu (G) fosforescente
agg.
mf. [phosphorescent,
phosphorescent, fosforescente, phosphoreszierend]
fosforescente, lughente (L), fosforescente, luchente (N), fosforescenti,
luxenti (C), foiforescenti, luzigghenti (S), luciosu (G) fosforescenza
sf.
[phosphorescence,
phosphorescence, fosforescencia, Phosphorescenz]
lughentesa (L), luchentesa (N), luxentesa (C), luziggori m.
(S), luciori m. (G) fosforo
sm.
[phosphorus,
phosphore, fósforo, Phosphor]
fósforu, fósfuru (LNC), fòiforu (S), fùsfaru (G) fossa
sf.
[ditch,
fosse, foso, Grube]
fossa (lat. FOSSA), fossu m.,
bucu m., poju m.
(lat. *FODIUM), pojolu m.,
coffu m. (lat. *COFUS),
toffu m., toffa, fossadu m.
(ant.; lat. FOSSATUM)
(L), fossa, tuva, cheba, toffu m.,
poju m., forada (lat.
FORATUM o cat. forat) (N),
fossa, forada (C), fossa, fossu m.
(S), fossu m., scau m.,
chjappittu m., laccuna (G) //
iscannadorzu m., pojolu m.
(LN) “f. giugulare”;
tuda (L) “f. sepolcrale”;
concale de s’ocru m. (N) “f.
oculare, orbitaria”; sorbicos m.
pl. (N) “f. ascellari”;
Non s’à paci che illu fossu (prov.-G) “Non
si ha pace che nella f.” fossato
sm.
[ditch,
fossé, zanja, Graben]
fossu, tónchinu, fossadu (lat.
FOSSATUM), murufossu (L),
fossu, forada f., pùtzula f.
(N), fossau, forada f. (lat.
FORATUM o cat. forat), fossu, fossada f.
(C), fossu, curottu, trema f.,
tremma f., murufossu, zistherru (S), scau (G) fossetta
sf.
[dimple,
petite fosse, zanjita, kleiner Graben]
fossittu m., pojolu m.,
ciócciu m., garu m. (L),
fossedda, fossichedda, fossicheddu m.,
chebedda, chejedda, tuvedda, tuedda (N), foradedda, fossixedda,
fossixeddu m. (C), fussetta,
fossittu m. (S), inchjacca di lu baeddu, fussittu m.
(G) // gianna de s’ànima (LN) “f.
epigastrica”; ispojoladorzu m.
(L), spojolu m. (C) “f.
giugulare”; ossedda (L) “f.
nel gioco delle palline”; pojolu de s’orija m.
(L) “f. retroauricolare”;
puligada (LC) “f. della gola”;
basu de ànzelu m., toffedda, tzoffedda ( (N)“f. nella
guancia o nel mento”; po’
m., pola (G) “f.
per il giuoco delle biglie” fossetta
della nuca sf.
anat. moddìmine m.,
funtanedda (L), moddìmene m.,
chea de su ‘attile (N),
funtanedda (C), muddìmini m. (SG) fossile
agg.
mf. sm. [fossil,
fossile, fósil, Fossil]
fóssile (LN), fóssili (C), fòssiri (S), fòssili (G) fossilizzare
vt.
vi. [to
fossilize, fossiliser, fosilizar, fossilisieren]
fossilizare (LN), fossilizai (C), fossirizà (S), fossilizà (G) //
accalcinadu (L), accarchinau (N) “fossilizzato” fosso
sm.
[ditch,
fossé, foso, Graben]
fossu, fuccu, trógliu, drógliu, poju (lat.
*FODIUM),
coffu (lat. *COFUS), toffu,
toffa f., calavoju, colovoju,
coroju (L), fossu, toffu, poju, preputtu (probm.
lat. PRAERUPTUS - Pittau) (N), fossu, fossau, scarafossu, coffu,
scoffu, pou, forada f. FORATUM
o cat. forat) (C),
fossu, curottu, isthuvu, póggiu, bioccu m., bióccura f.
(f. delle piante) (S), fossu, scau, catafossu (f.
delle strade) (G) // carrarzu (L), carraxu (C) “f.
che si fa in terra per arrostire la carne di animali interi”;
impojare (L) “mettere a bagno
in un f. pieno d’acqua”; ischeare, istoffare (L), scoffai (C) “fare
un f., una buca”; istaffale (L) “f.
scavato dal cavallo con le zampe”; marcare a fossu (L) “segnare
a debito”; pojonca f. (N) “f. artificiale scavato per
raccogliere le acque piovane”; Chie rughet in perìculu che rughet
in su fossu (prov.-N) “Chi si
caccia nei pericoli cade nel f.”; Ill’ea no si faci fossu
(prov.-G) “Nell’acqua non si
riesce a fare f.” foto
sf.
vds. fotografia
fotografare
vt.
[to
photograph, photographier, fotografiar, photographieren]
fotografare, retrattare, arretrattare, letrattare (L), fotografare
,ritrattare (N), arretrattai (C), fotografà, ritrattà (SG) //
retrattadu (L), retrattau, retrattatu (N) “fotografato” fotografia
sf.
[photography,
photographie, fotografía, Photographie]
fotografia fotografo
sm.
[photographer,
photographe, fotógrafo, Photograph]
fotógrafu (LN), fotógrafu, arretrattadori (C), fotògrafu (SG) fotta
sf.
vds. ràbbia,
stizza fottere
vt.
[to
embrace, embrasser, engañar, begatten]
futtire, fùttere (lat. FUTUERE),
coddare (lat. *COLLARE),
caddigare (lat. CABALLICARE),
montare (it. montare),
pompare (it. pompare),
frigare (lat. FRICARE) (L),
futtire, zùchere, coddare, caddicare, turbare, trisinare, irghiddare,
pompare, fricare, grumpire (N), futtiri, coddai, frigai, spidiri (C),
futtì, cuddà, muntà, frià, freà (S), futtì, cuddà, muntà, cuprì,
frià (G) fottio
sm.
[lots,
tas, cantidad, Menge]
cantidade f., muntone, bene,
buada f., cabiddada f.
(sp. capillada), isvarriada f.
(L), trabbellu, tazu, bundu, cantidade f.
(N), cantidadi f., surra f.,
mecca f., cónduma f.
(lat. *CONDOMA), passada f.,
barrigada f. (C), cantiddai f.,
affruschu, be’, asséziddu (S), marusègliu, passata f.,
cantitai f. (G)
fottitura
sf.
[swindling,
embrassement, engaño, Beischlaf]
futtidura (LNC), futtiddura (S), futtitura (G) fottivento
sm.
orn. (Falco tinnunculus) [kestrel,
crécerelle, cernícalo, Turm-falke]
futtientu, futtibentu, tilibriu, tilibriccu (L), futtifuttibentu,
coddacoddabentu, coddaventu, astoreddu (N), tzilibriu, tzerpedderi,
spradderi, spadderi (C), tiribriccu (S), futtientu (G); vds.
anche ghéppio fottuta
sf.
[swindle,
embrassement, requebrada, Beischlaf]
futtida, coddada, caddigada, montada, friga, frigadura (L), futtia,
zutta, coddada, caddicada, turbata, fricadura (N), futtida, coddada,
coberantza, spidida, frigadura (C), futtidda, cuddadda, friaddura (S),
futtuta, cuddata, fricatura (G) fottuto
pp.
agg. [swindled,
floué, engañado, erledigt]
futtidu, futtudu, coddadu, caddigadu, montadu, frigadu (L), futtiu,
zuttu, coddau, caddicau, turbau, fricau (N), futtiu, coddau, frigau,
spidiu (C), futtiddu, cuddaddu, muntaddu, friaddu (S), futtutu, futtitu,
cuddatu, friatu (G) foulard
sm.
[foulard,
foulard, pañuelo de cuello, Foulard]
muccadore de seda, muccaloru de tuju (L), muccadore de seda (N),
muncadoreddu de seda (C), muccaroru di sedda (S), miccalori di seta (G) fra
prep.
sempl. [between,
entre, entre, unter]
tra, inter (lat. INTER),
intro (lat. INTRO), intre,
intra (ant.; lat. INTRA),
infra (ant.; lat. INFRA), in
mesu a (L), intro, inter (N),
frae, infrau, intru, ìnturu, intre, intra (ant.),
inter (ant.), infra (ant.),
permesu (C), tra, fra, in mezu (S), tra, intra, in mezu, illi (G) //
interpare, intrepare (L) “fra
di loro”; ill’àlburi (G) “fra
gli allberi”; da chici a pocu (G)“fra
poco” fra’
abbrev.
di frate
(vds.) frac
sm.
[tail-coat,
frac, fraque, Frack]
fracchina f. (LN), fracchina f.,
facchina f., fracchi, fraccu
(C), fracchina (SG) fracassamento
sm.
[smashing,
fracassement, destroszo, Lärm]
fragassada f., -adura f., fragassamentu, bisestru, bisera f.,
abbasattu, gigotta f. (L),
fracassamentu, disaccattu, salina f.
(N), arrogamentu, arrogadura f.,
segamentu, destrossu (C), fragassamentu, gigotta f.
(S), intazzamentu, dicugliamentu, bistràsciu (G) fracassare
vt.
[to
smash, fracasser, destrozar, zerbrechen]
fragassare, frigassare, isfragassare, aggigottare, bisetrare, fàghere a
bisera (a bìcculos, a tzìntziris), chilivrare (L), fracassare,
istreccare, chilibrare, fraganare, iscalabrare, istracassare, si frànghere
sa mola de su trucu (N), fracassai, fricassai, arrogai, scioscinai,
scioscionai, scioxinai, segai (C), fragassà, iffragassà, fà a gigotta
(S), fracassà, fragassà
(Cs), intazzà, dicuglià, diguglià (G) fracassato
pp.
agg. [smashed,
fracassé, destrozado, zerbrochen]
fragassadu, aggigottadu, bisestradu, chilivradu (L), fracassau,
istreccau, istracassau, fraganau, iscalabrau, billastrau, chilibrau (N),
fracassau, arrogau, segau (C), fragassaddu (S), fracassatu, intazzatu,
dicugliatu, digugliatu (G) fracassatore
sm.
[smasher,
casseur, quebrador, Lärmmacher]
fragassadore (L), fracassadore (N), arrogadori, segadori (C),
fragassadori (S), fracassadori (G) fracasso
sm.
[noise,
fracas, quebrantamiento, Lärm]
fragassu, fregassu, isfragassu, abbulottu (sp.
alboroto), degógliu, attappadura f.,
attappamentu, abbisestru, bisestru, abbasattu, chilivru, istruendu (sp.
estruendo), chisterru, ijàntimu, iscalabrada f., istragatzu,
istràghida f. (L), fracassu, fricassu, iscalabrada f., istragàsciu
(sp. estrago), istreccu,
fraganadura f., salina f.,
disaccattu (sp. desacato)
(N), stragatzu, stragàsciu, sciarroccu, sciorroccu, scioscionu,
sdorroccu, avvolottu (cat.
avalot), armóriu, carraxu, saragata f.
(cat. zaragata), tagollu, tramùxulu, turruneu (C), fragassu,
iffragassu, digógliu, disaccaddu, disaccattu, abbulottu, chimentu (S),
fracassu, fragassu (Cs),
sfragassu (Cs), intazzu,
digògliu, strallattu, strallazzu (G) fracassone
sm.
[noisy
person, tapageur, quebrantador, Lärmmacher]
fragassone, burdellajolu, istrugu, chimentadore, chimentosu (L),
burdelleri (N), carraxeri (C), abburuttosu, burdhigliosu (S),
intazzadori, buldiddoni (G) fracco
sm.
(bastonatura) [quantity,
faible, zurra, Tracht]
addobbadura f., arroppadura f.,
mazadura f., mazadina f.,
munza f. (L), cadda f.,
caddadura f., addobbadura f.,
arroppadura f., bussadura f.,
dobbo, surra f. (N),
attrippadura f., arroppadura f.,
sfoddadura f., fustigadura f.,
spertiadura f. (C),
mazuccadda f., affusthiggadda
f., sussa f.,
surra f., mazadda f.,
arrucciadda f., addubbadda f.
(S), podda f., surra f.,
sussa f., antua f.,
addubbata f., mùngia f.,
pista f. (G) fracido
agg.
vds. fràdicio fracidume
sm.
vds. fradiciume
fradicio
agg.
[rotten,
mouillé, mojado, faul]
fràzigu, abbambagadu, pudre (lat.
PUTER), fattittu (lat.
FACTICIUS), pattittu, attrìcciu, trìcciu, infustu, trìccia-trìccia
(L), fràgicu, fràzicu, prodicau, prùdicu, putre, brecu (detto
del legno), launiu, lanitu, infustu, affatzitau, turi-turi,
tzoroddosu (N), sfustu, sciustu, abbangiuleddau, abbrambuleddau, pudésciu,
purdiau, purdiosu, cacciau, infraddoccau, marciulau (C), fràziggu, mézziggu,
infusu, trìccia-trìccia, tricciuroni (S), fràcicu, frazicu, chjò-chjò
(Cs), fàrcicu (Lm), tilchja-tilchja
(G) // a unu brou (L) “zuppo
f.”; frazigare (L), frazicare (N) “infracidire”;
èssere trìccia-trìccia (trìcchia-trìcchia, tiri-tiri, a pisciottu)
(L) “essere f. d’acqua”;
fàghere a battìssia (L) “inzuppare
d’acqua, di pioggia”; a una suppa (L) “essere
ubriaco f.”; casu fràzigu (L) “formaggio
marcio”; obos logunios (launios, lanittos) m.
pl. (N) “uova f.”; fradiciume
sm. [rottenness,
pourriture, podredumbre, faules Zeug]
fratzigùmine, frazigùmine, pudrigore, pudrigùmene, pusuddu (L),
frazicore, frazicùmene, fachidura f.,
prodicadura f., brecàmene,
brecadura f., borroddu,
martzuddu, tzoroddu ( (N), pudrìmini, pùrdiu, pudesciori, purdiadura f.,
purdiamentu, purdiori (C), fraziggumu (S), fracicumu, fracicùmini
(G) // isfracicà, sfracicà
(G) “togliere il f.” fragaglia
sf.
(pesciolini per friggere) [fried
fish, pooissonnaille, pescado frito, Backfische]
pischareddu de frìere m. (L),
pischicheddu de frìghere m. (N),
fragàglia, pisci de friri m. (C),
pésciu minuddu m. (S),
pesciareddu pa frigghj’ m. (G) fragile
agg.
[fragile,
fragile, frágil, zerbrechlich]
fràgile, bidrìnculu, bìdrinu, tzaccadinu, tzaccadittu, dìligu,
levianu, segadittu, flaccadinu, fraccadinu (L), fràgile, fràzile, chìrdinu,
crìghine, grìghine, tzaccadinu, traccadittu, fàtzile a secare,
secaittu (N), fràgili, fàcili a si segai, leccu, cìrdinu,
stoccatzinu, stocchinu (C), fràgiri, dìriggu, bucchìcciu (S), fràggili,
fràzili, fiaccatìcciu (G) // bìdrinu (L) “dalle
ossa f.”; est unu lìlliri (L) “è
una cosa f., delicatissima”; nìchiri (L) “cosa f.,
delicata” fragilità
sf.
[fragility,
fragilité, fragilidad, Zerbrechlichkeit]
fragilesa, fragilidade, imbelu m.,
fiacchesa, dilighesa, dilighia (L), fragilidade, frazilidade, debilesa,
delicadesa, dilichia, fracchesa (N), fragilidadi, dilicadesa (C),
fragiriddai, diricaddèzia, dirigghèzia (S), fraggilitai, frazilitai,
dilicura (G) fragilmente
avv.
[fragilely,
avec fragilité, frágilmente, zerbrechlich]
fragilmente (LN), fragilmenti (C), fragirmenti (S), fraggilmenti (G) fraglia
sf.
(corporazione) [corporation,
corporation
, cofradia, Bruderschaft]
grémiu m. (cat. gremi; sp.
gremio), sótziu m.,
cunfradia (cat. confraría),
sotziedade (L), grémiu m.,
croffaria (N), grémiu m.,
cunfraria (C), cunfraria (S), grémiu m.,
suzzietai, cunfraria (G) fragola
sf.
bot. (Fragaria sativa) [strawberry,
fraise, fresa, Erdbeere]
fràula, fràgula (L), fràgula, mura de terra, muraterra (N), fràula,
fràgula, fràvula, muraterra (C), fràgura, fràura (S), fràula, fràgula
(G) // fràgula de campu (N)“f.
di bosco”; fràvula de su gùtturu (C) “ugola” fragola
selvatica
sf.
bot. (Fragaria vesca) fràula
areste, mura de terra, muraterra (L), fràgula agreste, fràgula de
sartu (N), fràgula aresti, mura de terra (C), fràura arestha (S), fràula
aresta, alba cincu diti (G) fragolino
sm.
itt. (Pagellus erythrinus) [pagel,
pagel, besugo, Brasse]
pagellu, pagellu ‘eru, pazellu (it.
o cat. pagell) (L), pazellu, basocu (N), pagellu, mumungioni,
murmungioni, mumuloni (C), pazellu (S), pagellu (G) fragore
sm.
[loud
noise, fracas, fragor, Krach]
fragassu, istripittu, bómbida f.,
rebómbida f., degógliu,
buldellu, trecchettada f., trimuttu
(L), traccheddu, tràcchida f.,
tracchidada f., istripittu, arràllia f.,
frùsia f., intùmbida f, (N),
carraxu, tremedderi (C), fragassu, iffragassu (S), fragori, trimuttu,
buldeddu (G) fragoroso
agg.
[noisy,
bruyant, estruendoso, tosend]
fragorosu, tzacchiddadittu (L), traccheddaittu (N), carraxeri (C),
rumorosu (S), fragurosu, rumorosu, buldiddosu (G) fragrante
agg.
mf. [fragant,
odorant, fragante, duftend]
fragrante, fiagosu, nuscosu, profumadu (L), fracosu, nuscosu, profumau
(N), fragosu, fragadinu, odorosu, bragadinu (C), profumaddu, di fiaggu
bonu (S), odorosu, di bon fiacu (G) fragranza
sf.
[fragrance,
bouquet, fragancia, Duft]
fiagu ‘onu m., nuscu m.
(lat. MUSCUS), profumu m.,
fumentu m. (lat. FUMUS) (L),
fracu m., nuscu m.,
nuschele m., profumu m.
(N), fragràntzia, fragu bellu m.,
nuscu m. (C), prufumu m.,
fiaggu bonu m. (S), prufumu m.,
odori beddu m., fiacu bonu m.
(G) fraintendere
vt.
[to
misunderstand, mal comprendre, malentender, missverstehen]
cumprèndere una cosa pro s’àtera, cumprèndere azu pro chibudda,
cumprèndere a revessu (L), cumprèndere a travessu, pèndere a oricras,
intèndere a un’incamba (N), disintendi, cumprendi a s’arrevésciu
(a s’imbessi) (C), fraintindì (S), imbilgà, cumprindì a lu riessu
(G) // Piglià giatta pa trìbidda (S) “Confondere
il gatto con il treppiede, fraintendere” fraintendimento
sm.
[misunderstand,
équivoque, malentendimiento, Missverständnis]
malintesu, imbilgu, isbàgliu (L), malintesu, irballu (N), malinténdiu,
disintèndia f., faddina f.
(C), marintesu, ibbàgliu (S), imbilgu (G) frale
agg.
mf. poet. [frail,
frêle, frágil, zerbrechlich]
fràgile, débile, dìligu (L), fràtzile, débile (N), fràgili, débili
(C), fràgiri, débiri, dìriggu (S), fràggili, dilicatu, dìlicu (G) frammassone
sm.
[freemason,
franc-maçon, francmasón, Freimaurer]
frammassone ( franc maçon),
framisone (L), framisone (N), frammasoni (C), frammassoni, massoni (SG) frammassoneria
sf.
[freemasonry,
franc-maçconnerie, francmasonería, Fre-imaurerei]
frammassoneria (L), framisoneria (N), frammasoneria (C), frammassoneria,
massoneria (G) frammentare
vt.
[to
fragment, fragmenter, fragmentar, zerstückeln]
fàghere a bìcculos, segare a cantos, isfarfaruzare (L), truncare a
cantos, arruncare, fricchinare, irfarfaruzare, iscrompire (N),
spimpiridai, spimpirinai, appimpirinai (C), innabizzà, fà a pezzareddi
(a chirriori, a bìccuri) (S), chilivrà, schilivrà, smiddà, intazzà
(G) frammentario
agg.
[fragmentary,
fragmentaire, fragmentario, bruchstückhaft]
a bìcculos, a runcos, a cantos, incumpletu, menguante (sp.
menguante) (L), a cantos, iscrómpiu (N), a pimpirinas, non vittàniu
(C), a bìccuri, incumpretu (S), schessu, manchignu, a pezzi (G) frammentato
pp.
agg. [fragmented,
fragmenté, fragmentado, zerstückelt]
fattu a bìcculos (a cantos, a runcos), isfarfaruzadu (L), truncau a
cantos, fricchinau, irfarfaruzau, arruncau, iscrómpiu (N), segau,
arrogau, destrossau, spimpiridau, spimpirinau, appimpirinau (C),
innabizzaddu, fattu a bìccuri (S), chilivratu, schilivratu, smiddatu,
intazzatu (G) frammentazione
sf.
[fragmentariness,
fragmentation, fragmentación, Zerlegen]
truncadura a cantos (a bìcculos, a runcos), isfarfaruzadura (L),
truncadura a cantos, fricchinadura, arruncadura, irfarfaruzadura,
iscrompidura (N), segadura, arrogadura, destrossamentu m.,
spimpiradura (C), innabizzaddura (S), chilivratura, schilivratura,
smiddatura, intazzatura (G) frammento
sm.
[fragment,
fragment, fragmento, Stückchen]
bìcculu, cantu, runcu, caravùddulu, caravùzulu, farfaruza f.,
àstula f. (lat. ASTULA),
fricchinida f., pibinida f.,
rànzula f., uccheddu, tzantzi, tzìntziri (f.
di vetro) (L), cantu, runcu, fricchinia f.,
farfaruza f., àstula f.,
iscaza f., ascra f.,
pipinida f. (N), arrogu (lat.
ROTULUS), pimpirina f.,
strónciu, tacca f. (sp. taco),
cantrexu, cueddu, filincu (C), pezzu, zìnzaru, toccu, perra f.,
àscia f., ischatta f.,
ischàglia f. (S), pezzu,
pizzulàmini, pipinita f.,
caravùddula f., chilivrinu,
crivinita f., frampàddula f.,
cìnciari, cìcciu, bìcculu (G)
// macciottu (Lm) (G) “f.
di coralli e di molluschi” frammescolamento
sm.
[intermingle,
entremêler, entremezclada, Mischung]
ammesturamentu, ammisturamentu, misturu, ammisciadura f.,
mìscia f., mìsciu,
misciamureddu, misciammuntone (L), ammisturu, ammesturu, ammischiadura f.,
intreverada f., intreveronzu, intréveru (N), intreveru,
ammesturu, ammesturamentu, mesturu (C), misciamureddu, ammisciamentu,
misciamentu, ammìsciu (S), misciatura f..
mìscia f., imbuliatura f.
(G) frammescolare
vt.
[to
intermingle, interposer, entremezclar, mischen]
ammisturare, ammesturare, ammisciare, misciare, mischiare, ammischiare,
intatzire (L), ammisturare, ammesturare, ammischiare, intreverare (N),
intreverai (sp. entreverar),
interverai, ammasturai, ammesturai, ammosturai, ammostuai (C),
misciamureddà, miscià, immiscià (S), miscià, ammiscià, imbulià (G)
frammezzare
vt.
[to
interlard, interposer, entremezclar, dazwischenlegen]
pònnere in mesu, tramesare, intramesare (L), pònnere in mesu,
tramesare (N), poni in mesu, tramesai, intremesai (C), tramizà,
intramizà (S), tramizà, intramizà, stramizà (G) // intremesidadi f.
(C) “frammezzo” frammischiare
vt.
vds. frammescolare frammisto
agg.
[intermingled,
entremêlé, mezclado, gemischt]
ammisturadu, ammesturadu, ammisciadu, misciadu (L), ammischiau,
ammesturau (N), ammesturau, mesturau, intreverau (C), misciaddu,
immisciaddu (S), misciatu, ammisciatu, ammisciapparu, imbuliatu (G) frana
sf.
[landslide,
éboulement, derrumbamiento, Rutsch]
frana, ijalada, raina, raza, ducu m.,
isteremamentu m., istremada,
istremenada, trema, trèmeme m.
(lat. TERMEN) (L), frana, isciusciu m.,
langa (probm. prerom. imparentato
con l’it. valanga - Pittau), istremenada, istremenadura, tremma,
trèmmene m., ùrgalu m. (N),
frana, langa, bangada, scalasciada, smuronamentu m.
(sp. desmoronamiento), trémmini m.
(C), frana, isciaradda, isciaraddura (S), frana, irribbatura (G) //
porca de abba (N) “f. originata
dall’acqua piovana” franamento
sm.
[sliding
down, éboulement, derrumbamiento, Rutsch]
franamentu, ijalada f.,
irrainamentu, irribbada f., irribbamentu, iscalavrada f.,
-adura f., isteremamentu, terrasegada f. (L), franamentu,
istremenonzu (N), smuronamentu (sp.
desmoronamiento) (C), isciaradda f.,
isciaraddura f. (S),
irribbata f., irribbatura f.
(G) franare
vi.
[to
slide down, s’ébouler, derrumbarse, rutschen]
franare, isteremare, istermenare, istremare, istremenare, ijalare,
isciarare, irrainare, irribbare, iscalavrare, terravinare (L), franare,
istremenare, issussiare, isciusciare (N), smuronai, desmuronai (sp.
desmoronar), scalasciai, sfossonai (C), franà, isciarà (S), irribbà,
franà, sdirruccà (Lm)
(G) franato
pp.
agg. [slid,
éboulé, derrumbado, rutschet]
franadu, isteremadu, istremenadu, ijaladu, irribbadu, irrainadu,
terravinadu (L), franau, istremenau, issussiau,
isciusciau (N), smuronau, desmuronau, sfossonau (C), franaddu,
isciaraddu (S), irribbatu, franatu, sdirruccatu
(Lm) (G) francamente
avv.
[frankly,
franchement, francamente, offen]
francamente, a sa sarda, a coro in manu, a s’iscurretta (L),
francamente, in barbis (N), francamenti, sardu-sardu (C), francamenti
(S), francamenti, a la scarata, cara-cara (G) francare
vt.
(affrancare) [to
liberate, affranchir, franquear, befreien]
affrancare, liberàresi (L), affrancare, s’irfranchire, si liberare
(N), affranchiri, s’alliberai, si scabulli (C), affrancà (SG) francescano agg. [Franciscan, franciscain, franciscano, franziskanisch] frantziscanu (LNC), franzischanu (S), franciscanu (G) Francesco
sm.
[Francis,
François, Francisco, Franz]
Frantziscu, Tzitzu (L), Frantziscu (N), Franciscu (C),
Franzischu (S), Franciscu, Cìcciu, Ciccu, Ceccu, Ciccittu (G)
// Ciccheddu, Ciccinu (L), Cicceddu, Ciccheddu, Cicchinu,
Ciccitu (G) “Franceschino” francese
agg.
mf. [French,
français, francés, französisch]
frantzesu (LNC), franzesu (S), francesu (G) // su male
frantzesu (LN) “sifilide”;
affrantzesare (LN) “contrarre
la sifilide” franchezza
sf.
[frankness,
franchise, franquicia, Freiheit]
franchesa (sp.
franqueza), franchidade (L), franchesa (NC), franchèzia
(S), franchesa (G) // ispadriesa (L) “f. nel parlare” franchigia
sf.
[exemption,
franchise, franqueza, Offenheit]
franchìcia, franchìtzia (ant.;
sp. franquicia), affranchimentu m.,
isfrancamentu m.,
sicurtinu m. (L), franchiza (N), affranchimentu m.,
franchidadi (it. ant.
franchità) (C), affrancamentu m.,
franchìgia, esenzioni (S), sfrancatura, franchìggia (G) franco/1
sm. [franc,
franc, franco, Franc]
francu // Chini tenit unu francu ndi fatzat duus (prov.-C) “Chi
possiede un f. provi a farne due”; Mégliu francu a
masthru che soldhu a dischenti (prov-S) “Meglio
(dare) un f. al maestro che un soldo all’apprendista” franco/2
agg.
[frank,
franc, exento, offen]
francu, sàligu (L), francu (N), francu, francau (C), francu,
ingiùritu (S), francu, sfrancatu, spàlticu, culipunziutu (G)
// francu su battizu! (LN) “fatto
f. il battesimo!”; ispàdriu (L) “f.
nel parlare”; A ca non à, lu re lu faci francu
(prov.-G) “Il re
rende f. (esenta dai pagamenti) chi non ha niente” francobollo
sm.
[stamp,
timbre-poste, sello postal, Briefmarke]
francubullu frangente
p.
pres. agg. sm. [breaker,
flot, oleada, Sturzwelle]
unda f. (lat. UNDA),
caddariga f.,
cabaddada f. (L),
unda, undallera, marettada f.
(N), unda f.,
maretzada f. (C),
unda f., undadda f.,
cabaddadda f., frangenti
(S), unda f.,
caaddata f. (G) //
in su mentras (LN) “nel
f., nella circostanza” frangere
vt.
[to
break, briser, quebrar, brechen]
frànghere (lat. FRANGERE),
segare (lat. SECARE) (L),
frànghere, secare (N), frangi, segai, arrogai (C), siggà,
taglià (S), fiaccà, taddà (G) frangetta
sf.
dimin. [fringe,
frangeon, flequillo, Ponyfransen]
frangetta, franzetta (L), franzetta (N), frangetta (C),
frangetta, franzetta (S), frangetta (G) frangia
sf.
[fringe,
frange, fleco, Franse]
fràngia, franza, frunza, burza, urza, bulza, ulza (lat.
*BUR(R)IA - DES I, 245), ginefra (cat.
sp. cenefa) (L), franza, fronza, frónzula, ispunza, gùrgia
(N), fràngia, fròngia, ginefra, ìmula, pilindrenga (C), fràngia
(S), fràngia, cimùsgia (G) // bindone m.
(L) “f. delle
coperte, delle tende”; frangiare (L), frangiai (C)“
“ornare con f.”; intrinettare (L)“mettere le
f.”; iscordeddu m. (L)“specie di f.
che orna il corpetto di certi costumi sardi”; isfrunzire
(L) “staccare le
f.”; panera (L)“f.
d’orbace”; panerada (L)“f.
rimasta intessuta”; pèdene m.
(L) “incrociatura
di 25 fili all’ordito, che formano una f.; tosc. ant. pèdano”;
fronzulau (N) “ornato con f.”
frangiflutti
sm.
[breakwater,
brise-lames, rompeolas, Wellenbrecher]
paraundas, molu (it.
molo), mollu (cat.
moll) (L), paraundas, molu (N), paraundas, mollu (C),
paraundi, moru (S), paraundi, molu (G) frangitoio
sm.
[oil-mill,
pressoir, prensa, Pressen]
molinu, mulinu (lat.
MOLINUM) (L), molinu, franassu (N), molinu, mulinu,
molidroxu (C), murinu (S), mulinu, frantogghju (G) frangivento
sm.
[breakwind,
brise-vent, rompeviento, Windschutzstreifen]
paraentu (L), parabentu (NC), rimiàgliu (S), paratogghju (G) franoso
agg.
[crumbling,
ébouleux, desmoronadizo, abrutschbar]
franosu (LCSG), franosu, istremenadore (N) // istremenadorzu
(N) “luogo f.” frantoiano
sm.
[oil-miller,
pressureur, molinero, Brechmaschinenarbeiter]
molinzanu, molinarzu, molinarju (lat.
MOLINUM + -ARIUS), molidore (LN), molingianu, molinàrgiu
(C), murinàggiu (S), mulinagghju, frantogghjanu (G) frantoio
sm.
[oil-mill,
pressoir, almazara, Presse]
molinu, mulinu de s’ozu (lat.
MOLINUM) (L), molinu, franassu (N), molinu, mulinu,
molidroxu (C), murinu (S), mulinu di l’óciu, frantogghju
(G) // mànicat che franassu (N) “mangia
come un f.”; isconcassone (N) “f.
per macinare la ghiaia” frantumare
vt.
[to
shatter, concasser, desmenuzar, zertrümmern]
fàghere a bìcculos (a cantos), segare (lat.
SECARE), truncare, chimentare, fricchinare, fricchinidare,
isfarfaruzare, isparfaruzare, irranzare, minutzare, solorrare
(L), fàchere a cantos, secare, truncare, fricchinare,
arruncare, fraganare, frattazare, iscantarare, pistorjare (N),
scirfinai, sciscinai, amminudai, arrogai, spamparinai (C),
innabizzà, chirivrà, fa a zìnzari, taglià a pezzi, fà a zìnzari,
parthinà (S), chilivrà, schilivrà, sbrinnulà, sminuzzà, fà
la sciaccarina (Lm)
(G) frantumato
pp.
agg. [shattered,
concassé, desmenuzado, zertrümmert]
fattu a bìcculos (a cantos), segadu, truncadu,
affricchinidadu, chimentadu, isfarfaruzadu, irranzadu,
minutzadu, solorradu (L), fattu a cantos, secau, truncau,
fricchinau, arruncau, fraganau, frattazau, iscantarau (N),
scirfinau, amminudau, arrogau (C), innabizzaddu, chirivraddu,
tagliaddu a pezzi, fattu a zìnzari, parthinaddu (S),
chilivratu, schilivratu, sbrinnulatu, sminuzzatu, cicciatu, sfrantummatu
(Lm) (G) frantumatore
sm.
[shatterer,
concasseur, quebrantador, Pochwerkarbeiter]
segadore, truncadore, minutzadore (L), secadore, truncadore,
fricchinadore, arruncadore, fraganadore (N), scirfinadori,
amminudadori, arrogadori (C), innabizzadori, parthinadori (S),
chilivradori, schilivradori, sbrinnuladori, sminuzzadori (G) frantumazione
sf.
[shatterness,
concassage, quebrantamiento, Zertrümmerung]
segadura, truncadura, chimentadura, isparfaruzada, -adura,
minutzamentu m.
(L), secadura, truncadura, fraganadura frattazadura,
fricchinadura, arruncadura, iscantarada (N), scirfinadura,
arrogadura, arrogalla, arrogu m.
(C), innabizzamentu m.,
parthinamentu m. (S),
chilivratura, schilivratura, sbrinnulatura, sminuzzatura (G) frantume
sm.
[shivers
pl.,
fragment, fragmento, Bruchstück]
bicculaza f., bìcculu, firchinida f.,
firchinadura f., fricchinida f.,
cantu, runcu (lat.
BRUNCUS), testile, testighile (lat.
*TESTUILE - DES II, 479) (L), cantu, runcu, runcru,
arruncu, petzu, pedassu (sp.
pedazo), carba f.,
fricchinia f.,
fricchinitaza f., cadalanu, crivinitu, ispittùlliu
(N), arrogu, arrogalla f.,
cicìlliu, cicillu, pimpirina f.
(C), pezzareddu, bòccuru, zìnzaru (S), crivinita f.,
pizzulàmini (G) frapporre
vt.
[to
interpose, interposer, entremeter, dazwischenlegen]
pònnere in mesu, interpònnere, intromìttere, ficchìresi,
tzaccàresi, ammisciàresi (L), pònnere in mesu, s’intromìttere,
si ficchire (N), intremesai, tramesai, poni in mesu,
s’affroddiai (C), intrumittì, punì in mezu (S), intalpunì,
intermittì, afficcassi (G) frapposizione
sf.
[interposition,
interposition, interposición, Dazwischenlegen]
ficchidura, posta in mesu, ammìsciu m.,
tzaccadura (L),
ficchidura, intromittidura (N), intremesadura, tramesadura,
intremesu m., affróddiu
m. (C),
intrumissioni, ficchiddura (S), intalpunitura, afficcatura,
imbilgu m.,
misciatura (G) frapposto
pp.
agg. [interposed,
interposé, entremetido, dazwischenleget]
interpostu, postu in mesu, intromissu, ficchidu, tzaccadu (L),
ficchiu, postu in mesu (N), intremesau, tramesau, postu in
mesu, fricchiu, affroddiau (C), intrumissu (S), intalpostu,
afficcatu (G) frasario
sm.
[jargon,
jargon, jerga, Redeweise]
frasàriu (L), frasarju (N), frasàriu (CSG) frasca
sf.
[(leafy)
branch, branche, rama, laubzweig]
frasca, sida (lat.
INSITARE), chimuza, chimusa, pimpisa (L), frasca, frasa,
sida, sita, rampu m.
(it. rampo) (N), frasca, arrampu m.,
scomu m., sida, fròngia
(lat. FRONDIA o it.
ant. fronza), fustigalla, frustigalla, pimpirinalla,
pimpiralla, pimpirana, pispisalla (C), frascha (S), frasca,
abbruncu m., rampu
m. (Cs)
(G) // arramare (L), arramai, arromai (C) “ornare
di f. le chiese, i santuari; spargere fiori durante le
processioni; cat. sp. enramar”; assidadorzu m. (L)“luogo
dove si sistemano le bestie per cibarsi di f.
o fronde
fresche”; assidare (L), assitare (N) “mettere
le f. ai buoi per alimentarli nelle stalle durante
l’inverno”; assidonzu m. (L) “rifornimento
di f. secche per le bestie”; bréddula, mustra (L)“f.
che si appendono all’ingresso delle bettole”; frasca
per ladus! (L) “possa
tu morire ammazzato!”; frascone m.
(L) “scopa di f.”;
frascuzare (L) “raccattare f.
secche per accendere il fuoco”; gréddula (LG) “f.
che si appendono sulla porta delle bettole”; infrasconzu
m. (L) “copertura mediante f.”; ischimuzare
(L) “raccogliere f.
per accendere il fuoco”; sidarzu m.
(L) “mucchio di
f.; mandra coperta di f.; parte superiore del porcile”;
dovatu m. (N)“taglio delle f. per impedire gli
incendi”; frascare (N), affrongiai (C) “
nutrire il bestiame con f.; nascondere tra le f;”;
sfrongiai (C) “sfrascare,
togliere le f.”; fràstamu m.,
frascùgliu m. (G) “rumore
di f.” frascame
sm.
[branches
pl.,
feuillée, hojarasca, Zweige]
frasca f., frascàmine,
fraschia f.
bruncuza f., chimuza f.,
chiscuzia f., chiscuzàmine, ischimuza f.,
sidadu (L), frascàmene, frasca f.,
frascaruza f., ghirghinisa f. (N),
frongiaxu, scomu, scomma f.,
scoma f., cumiola f.,
fustigalla f.,
frustigalla f.,
cracchi, cràcchini, pimpiralla f.,
pimpirinalla f.,
pimpirana f. (C),
fraschàglia f., fraschamu (S), frascamu, frascammu
(Cs), frascagghju, frasca f.,
fruscu (G) // framiu (C) “f.
secco per il forno”; stilìccia f.
(G) “f.
bruciacchiato rimasto dopo un incendio”; stilicciagghju
(G) “campo pieno di
f. bruciato” frascato
sm.
[bower,
feuillé, ramaje, Laubhütte]
sidarzu (L), sidarju, sitàgliu, ghettadorju, predule (N),
umbragu, imbragu (C), fraschamu (S), frascamu, infrascata f.
(G) frascheggiare
vi.
fig. (civettare)
[to
toy, bruire, mariposear, rascheln]
ciaccottare (sp.
chacotear), cirusare, muinare (L), arrare, cragonire, fàchere
su denghe (N), fai mariettas, croccolai, affroddiai (C),
civettà (S), inzingà (G) frascheria
sf.
[nonsense,
frivolité, fruslería, Grille]
bagattella, fiolera, friolera (sp.
friolera), perreria (sp.
perreria), mattacane m.
(sp. matacán) (L), bioleras pl.,
ambuzu m.,
bagattella, taliesche m.,
innennériu m. (N),
frascheria, pimpirinalla, pimpiralla, pimpirana,
pimpirimpalla, pispisalla, pimpirimpau m.,
friolera (C), cioccò m.,
cosaredda, cosa di nudda (S), fiulera (G) fraschetta
sf.
(donna fatua e leggera) [coquette,
coquette, mujer liviana, Flittchen]
fraschetta, conchilèbia, frina toppa (L), fraschitta, conca
de beletta, conchilèpia, conchiballada, conchisedda (N),
fraschetta, croccoledda, mariettosa, affroddiera (C), civetta,
ciribrìcura, bagassitta (S), fraschitta, cionca, furacori,
barabàttula, curriola (G) frase
sf.
[sentence,
phrase, frase, Satz]
frasa, frase, fràsia (L), frase (N), frasi, fràsia (C),
frasi (SG) frassinello
sm.
bot. (Fraxinus ornus)
[fraxinella,
fraxinelle, fresnillo, Diptam]
linnarbu, frassu ( lat.
FRASSUS)
(L),
linnarbu (N), linnarbu, frassu piticu (C), fràssinu, frassu
(S), frassineddu, frassu (G) frassineto
sm.
[ash
grove, frênaie, fresneda, Eschenwald]
frassedu (L), padente de linnarbos (N), frassedu (C), loggu di
frassi (S), frassetu (G) frassino
sm.
bot. (Fraxinus
excelsior) [ash
(-tree), frêne, fresno, Esche]
frassu (lat. FRASSUS),
ozastru de riu, fraxinu (ant.;
lat. FRAXINUS) (L), linnarbu, ozastru de ribu, vràssinu
(N), frassu, frassu de manna, ollastu de arriu (de frùmini),
oga f., àbiu a
folla longa, linnarbu (C), frassu, fràssinu (S), frassu, fràssinu,
noci aresta f. (G) frastagliare
vt.
[to
indent, découper, recortar, auszacken]
intatzare, biccheddare, bicchettare, bicchillittare,
bicchizare, bicculinare, segare male (L), secare male,
irbinarjare, fricchinare, frattazare, ispippiniare (N),
serrettai, sarrettai, serrittai, segai a pimpirinas (C),
frasthaglià, intazzà i’ l’oru (S), intazzà, bicchiddà
(G) frastagliato
pp.
agg. [indented,
découpé, recortado, ausgezackt]
intatzadu, biccheddadu, segadu male, sérrinu (L), secau male,
irbinarjau, fricchinau, frattazau, ispippiniau (N), serrettau,
sarrettau, serrittau, segau a pimpirinas (C), frasthagliaddu,
intazzaddu i’ l’oru (S), bicchiddatu, intazzatu (G) frastaglio
sm.
[indentation,
découpure, recorte, Schnitzerei]
biccheddu, retàgliu (cat.
retall), segadura f.
(L), frattaza f.,
ritàlliu (N),
arretallu, scapparroni (genov.
scapparón) (C), frasthàgliu, ritàgliu, ridàgliu (S),
biccheddu, bicchiddatura f.,
ritàddulu (G) frastornamento
sm.
[troble,
dérangement, trastorno, Störung]
istorru, istorradura f.,
isvoltu, isvoltadura f.,
attuntonamentu, attuntonu (L), ischerbeddada f., -adura
f., istorru, istorradura f.,
irbortu, irbortadura f.,
atturdimentu, attolondramentu
(N), stontonamentu, stronamentu, sbeliamentu, celiamentu
(C), attambainamentu, abbaddinamentu, ibbaddinamentu (S), allòlliu,
allùlliu, cialbiddana f.,
intumbimentu (G) frastornare
vt.
[to
trouble, déranger, trastornar, stören]
istorrare (cat.
astorar), isvoltare, intumbire, abbanghelare,
ammammaccoccare, insurdire, attuntonare, attambainare (L),
istorrare, irbortare, isorgonare, atturdire, ammalughinare,
istelevrare, istorronare (N), strobbai, stontonai, stronai,
sbeliai, stolli, istorrai, sturbai, allereddai, alluvionai,
iscirbì (C), attambainà, abbaddinà, ibbaddinà (S), allollià,
allullià, fà l’allòlliu, sturrà, intumbì, stuntunà, attambainà
(Cs) (G) frastornato
pp.
agg. [troubled,
dérangé, trastornado, abgelenkt]
istorradu, isvoltadu, intumbidu, abbangheladu,
ammammaccoccadu, insurdidu, attuntonadu, attambainadu (L),
istorrau, irbortau, attronittau, atturdiu, ammalughinau,
ammolighinau, istorronau (N), strobbau, stontonau, stronau,
sbeliau, scumbàttiu, stolliu, istorrau, sturbau (C),
attambainaddu, abbaddinaddu, ibbaddinaddu (S), allolliatu,
allulliatu, sturratu, svaddatu, sparramatu, spupuritu,
intumbitu, attambainaddu
(Cs), stuntunitu, stuntunatu (G) frastuono
sm.
[noise,
tintamarre, retumbo, Getöse]
abbolottu (sp.
alboroto), burdellu, zirellu, chimentu (lat.
CAEMENTUM), muina f.,
chighìlliu, càntara f.,
attuntonu, isóssigu, issùliu, sùliu (L), trumùghine, mùghida
f., mughina f.,
tràcchida f.,
burdellu, abbolottu, chimentu, irborroccu (N), carraxu, arremóriu,
isciarroccu, sciarroccu, avvolottu (cat.
avalot), stragàsciu, stragatzu, burdellu (C), abburottu,
ragàglia f.,
trimuttu, ischìsthiu, burdheddu (S), strallattu, strallazzu,
intirruzu, buldeddu, trimuttu, dirrùbbulu, batalecchju, irrimàcinu,
tambeddu (G) frate
s.
[friar,
moine, fraile, Klosterbruder]
padre (sp. padre) (L),
parde, prade, prate, para (cat.
pare) (N), para (C), padri, fraddi (S), frati, fraddi
(Cs), cunfrati (G) // a sa padresca (L) “come
i f.”; donadu (cat.
donat; sp. donado) (L), donau, para legu (sp.
lego) (C), fraddi legu, fraddi ischonzu (S), legu (G) “f.
laico”;ermanu (LC) “f.
converso, terziario; sp. hermano”; fraitzone (L),
praitzone (N) “frataccio”;
frammengu (L) “f.
questuante; f. rozzo che lavora i campi; sp. flamenco”;
prade diddoe (N) “bambino che viene vestito da f.”; su
para apposentadori (C) “il
f. che assegna i posti ai pellegrini”; Paras andant,
paras benint, su guventu atturat firmu! (prov.-C) “F.
vanno, f. vengono, il convento rimane sempre lì!”;
Cal’è cunfrati pìddia candela (prov.-G) “Chi
è f. prenda la candela” frate
nero sm.
bot. (Globularia alypum) viudedda
aresti f. (C)
fratellanza
sf.
[brotherliness,
fraternité, fraternidad, Brüderschaft]
fradelidade, fratellàntzia, amistade (sp.
amistad), chefradia (L), amistade, fradellera, croffaria
(N), fraternidadi, affradiamentu m.
(C), fraddellànzia, fraterniddai (S), fraternitai (G) fratellastro
sm.
[half-brother,
demi-frère, hermanastro, Stiefbruder]
frade a una camba, frade de un’ala (L), fradastru, frade de
unu ladu, frate de unu lettu, frade cuccuinu (N), fradi
concoinu, conchinu, conchivinu, cuncuinu, (C), fraddeddu di
una parthi (di un laddu) (S), frateddu d’un latu, fiddastru,
fiddastrinu, ghjlmanieru (G) // figliasthrinu (S),
figliastrinu (G) “figlio
di primo letto di un coniuge passato a seconde nozze” fratello
sm.
[brother,
frère, hermano, Bruder]
frade (lat. FRATER),
fadre, frate (ant.),
carrale (lat. CARNALIS)
(L), frade, frate, fratre brade, carrale, ghermanu (sp.
hermano) (N), fradi, frai, frari, carrali (C), fraddeddu
(S), frateddu, fraddeddu
(Cs), ghjlmanu (G) // ddeddu (LN) “fratellino”;
frades de una ‘entre pl.
(L) “f. uterini,
della stessa madre”; frade de titta (L), frate de titta
(N), frateddu di latti (G) “f.
di latte”; frades conchifinos (L) “f.
dello stesso padre”; frade gremeddare, frade greméddicu,
frade de perra (N) “f.
gemello”; Briga de frades briga de canes (prov.-L) “Lite
di f. lite da cani” frateria
sf.
[friary,
communauté, frailería, Angehörige eines Ordens]
padraza (L), pradàmene m.,
paràmene m. (N),
paràmini (C), fraddaria (S), frataria (G) fraternamente
avv.
[brotherly,
fraternellement, fraternalmente, brüderlich]
fraternalmente, che frades (L) che frades (N), fraternamenti
(C), che fraddeddi (S), fraternamenti (G) fraternità
sf.
[brotherliness,
fraternité, fraternidad, Brüderlichkeit]
amistade (sp. amistad),
bonuchèrrere m. (L),
amistade, benechèrrere m.
(N), fraternidadi (C), fraterniddai (S), fraternitai (G) fraternizzare
vi.
[to
fraternize, fraterniser, fraternizar, sich verbrüdern]
chérrersi ‘ene che frade, istimàresi, intrare in amistade,
fradernizare (L), si cherrer bene che frades, s’istimare, èssere
a groppeddeo, èssere a coddos ghettaos (N), fraternizai (C),
fraternizà (SG) fraterno
agg.
[fraternal,
fraternel, fraternal, brüderlich]
che frade, fraternale, carrale, corale (L), che frade, carrale
(N), de fradi, che fradi, corali, carrali (C), che fraddeddu,
di fraddeddu (S), fraternu (G) fraticello/1 sm. orn. (Sterna albifrons) [flying gurnard, sterne, charrán común, Seeschwalbe] rùndine marina f. (L), rùnchine marina f. (N), caixedda bianca |