|
|||
|
diradamento
sm.
[thunning
out, éclaircissement, aclaración, Lichtung]
innettiada f., innettiadura
f., innettiamentu, innéttiu,
ispallattadura f., allaschiada
f., illascadura f.,
illaschiada f. (L),
allantzicata f., illascadura
f., illatzada f.,
-adura f., illatzonzu, ispalattamentu,
(N), scirradura f.,
sderriadura f., spaniadura f.,
spainadórgiu (C), inciariamentu, inciarimentu, innettiamentu (S),
allaschiamentu, ispannu, spannu, ispannamentu, spannamentu (G) diradare,
-arsi vt.
vi. rifl. [to
thin out, éclaircir, aclarar, seltener machen]
innettiare (cat. net; sp. neto),
ispallattare (lat. PALATIUM),
ispannare (it. spannare), allaschiare,
illascare (lat.
*LASCUS) (L), allatzicare, illascare,
illatzare,
ispalattare (N), sderriai, isderriai (lat.
STERILA), spaniai, ispannai, spannai,
scirrai (lat. CIRRUS),
tirriai (C), innettià, inciarì, inciarià, ippannà, diradà (S),
spannà, ispannà, laschià, allaschià (G) diramare/1
vt.
(sfrondare, tagliare i rami) [to
branch out, ébrancher, podar las ramas, übermitteln]
iscambare, ischimare,
ischimizare, ischimonzare, ischirriare,
iscratzare, irrampare, irrattare,
irrattutzare, ismamare (L), irbarare, iscambare, iscarbiare,
ischimare (N), sbratzalai, scabidai, scirrai,
smammai, sramai, strassalai (C),
innittià, ippittà,
ischimà, irramà (S),
scamuccià, scamuzzà, smamà (G) diramare/2
vt.
(biforcare) [to
bifurcate, bifurquer, bifurcar, gabeln]
fàghere a furcas, furcare, frucare, furchiddare (lat.
FURCA) (L), fàchere a furcas, furcare (N), furcaxai, frucaxai,
fruciddai (C), diramà, fà
a forcha (S), fulcà, fà a fulca (G) diramazione
sf.
[branch,
ébranchement, ramificación, Übermittelung]
ischimadura, ischirriadura, forchizu m.,
imbuccada, iscansiada (L), irbaradura, iscarbiadura, ischimadura (N),
scirradura, smammadura (C), ischimaddura, ippittaddura, diramazioni (S),
scamucciatura, sfrunitura, smamatura, infulcatura, spaglimentu m.
(G) diraspare
vt.
[to
pick the acinus, égrapper, picar las uvas, abbeeren]
ispupujonare, ispupionare (L), ispupujonare (N), spibionai (C),
ippiupiunà (S), ispupiunà (G) dirazzare
vi.
[to
degenerate, dégénérer, degenerar, entarten]
iseniare, isereare, iszeniare, irratzare,
chilzeniare, revertire (sp.
revertir), imbastardire (L), iscastare, irzeniare, iseniare,
istripilare (N), s’imburdugai, s’imburdai (C), imbasthardhissi (S),
imbastaldì, immastaldà (G) dire
vt.
[to
say, dire, decir, sagen]
nàrrede, nàrrere (lat.
NARRARE), faeddare (lat.
FABELLARE), contare (it. o
cat. sp. contar) (L), nàrrere, faveddare (N), nai, narri, narai,
fueddai, scarropai (C),
dì, fabiddà (S), dì, faiddà (G) // abauditu (ant.), a
itintèndere (L) “per sentito d.”; istroddianu (L) “detto
di chi non bada a ciò che dice”; nachi,
nanchi (LN), nanca
(C) “si
dice che”;
narinzu m., naronzu m.
(LN) “il dire”; est a
nai (C) “vale a dire”; drìnghiddi!
(C) “dai!”; addì-addì (S)“quasi, a voler d.”;
Nessunu nerjat: de
cust’abba non bibo (prov.-N) “Nessuno
dica: di quest’acqua non ne berrò”; Naramì cun chini bandas e
ti nau chini ses (prov.-C) “Dimmi
con chi vai e ti dirò chi sei”; Dimi cal’eri e t’agghju a dì
ca sei (prov.-G) “Dimmi chi eri
e ti dirò chi sei”; Da lu dittu a lu fattu curri un gran trattu
(prov.-G) “Dal d. al fare c’è
un bel tratto di strada” direnamento
sm.
[break
the back, éreintement, deslomadura, Kreuzlahm]
irrenamentu, isderenamentu, illumbadura f.,
irrunzonamentu, iscarruccada f., iscarruccamentu,
iscummeramentu (L), irrenadura f.,
irrenamentu, irrenonzu (N),
sdarrigamentu, sderrigamentu,
slumbamentu (C), irrugnunamentu, dirrugnunamentu (S), scummaramentu,
dirrinamentu, scarruccamentu, sdirrinamentu (G) direnare,
-arsi
vt. rifl. [to
break the back, éreinter, deslomar, kreuzlahm machen]
irrenare, isderenare (lat.
*DERENARE), illumbare, irrunzonare, iscarruccare, iscummerare (L),
irrenare, illumbare, irdirricare, iscrocare, iscrogare
(N),
sderrenai, sdarrigai,
sderrigai, sdirrigai (cat.
esdernegar), isarrigai, sterrigai, slumbai, sfilaisì is arrigus
(C), irrugnunassi, dirrugnunassi (S), dirrinà, sdirrinà, scummarà,
scarruccà (G) direttamente
avv.
[directly,
directement, directamente, direkt]
a sa deretta, derettamente,
derettu, inderettura (L),
derettamente, derettu, indirittura, a presentinu (N),
derettamenti, inderettura (C), direttamenti, drettu-drettu (S),
drittu, a truncu (G) direttissimo
agg.
sup. ass. [fast
train, rapide, directísimo, Schnellzug]
derettu-’erettu (L), direttu-direttu (N), direttìssimu (CSG) direttiva
sf.
[directivity,
directive, instrucciones pl.,
Weisung]
direttiva (LNC), dippusizioni, direttiba, órdhini
m. (S), ignittu m.
(G) direttivo
agg.
sm. [directive,
directif, directivo, leitend]
dirigidore; direttivu (L), dirizidore; direttivu (N), dirigidori;
direttivu (C), dirigidori; direttibu (S), dirigghjdori; direttivu (G) diretto
agg.
pp. [direct,
direct, directo, direkt]
derettu, dirigidu (L),
direttu (N), derettu, dirìgiu (C), direttu (S), direttu, diriggitu,
dirigghjutu (G) direttore
sm.
[director,
directeur, director, Direktor]
direttore (LN), direttori (CS), direttori, direttò
(Lm) (G) direttrice
sf.
[directress,
directrice, directora. Direktorin]
direttora, direttritze (LN), direttora, dirigidora (C), direttora (SG) direzione
sf.
[direction,
direction, dirección, Leitung]
diressione, affilada, filada, affilu m.,
filu m. (lat. FILUM), infilu
m., versu m.,
ala (lat. ALA), leada,
imbuccada, orientu m. (L),
diressione, affilu m., filada,
andàghine m., versu
m., ghettu m.,
ghettada (N), diretzioni, derettura, dirigidura, firara (C),
direzioni, vessu m. (S),
direzioni, affilu m. (G) //
lea custu filu (L) “prendi
questa d.”; isvertzare, andare punnu-punnu (L), smasciai (C) “cambiare
d.”; a derettu (LC), veldi a, inveldi a (G) “in
d. di” dirigente
p.
pres. smf. [leading,
dirigeant, dirigente, Leitender]
dirizente, dirigente (L), dirizente (N), dirigidori (C), dirigenti (S),
diriggenti (G) dirigenza
sf.
[leading
classes, cadre, clase dirigente, Leitung]
dirigèntzia, dirizèntzia (L), dirizèntzia (N), dirigèntzia,
dirigidura (C), diriggènzia (SG) dirigere,
-ersi vt.
rifl. [to
direct, diriger, dirigir, leiten]
dirìgere, dirigire, dirìzere, appinnonare, cuviare (it.
conviare), tuccare, fàghere tucca (L), dirìzere, agherettare
(N), dirigi (C), dirigì
(S), dirigghj’, diriggì (G) dirigibile
agg.
[airship,
dirigeable, dirigible, Luftschiff]
dirigìbile, dirizìbile (L), dirizìbile (N), dirigìbili (C), dirigìbiri
(S), diriggìbbili (G) dirimere
vt.
[to
settle, dirimer, dirimir, beilegen]
truncare (lat. TRUNCARE),
segare (lat. SECARE), pesare (lat.
PE(N)SARE), altzàrende (L), truncare, iscùrpere (N), stesiai,
truncai, segai (C), siparà, dibidì, risuivvì (S), dirimì, ammattà
(G) // altzàrende una chistione (L) “d.
una questione”; truncai un’abbèttia (C) “d.
una controversia” dirimpettaio
sm.
[person
living just opposite, vis-à-vis, quien vive enfrente de nosotros, Gegenüber]
affrontante, su de cara, su
de innanti, su de ojos (L), su de ocros, su de innantis (N), affrontanti,
su de a facci (C), lu
d’aocci, lu di fronti (S), lu a occhj (G) dirimpetto
avv.
[opposite,
en face, enfrente, gegenüber]
a ojos a pare, a
ojos de, addainanti a, in fàccia a, a mìria a, a repettus
(L), a fatza a, a ocros a, addainanti a (N), a facci, facci a, a ogu de
(C), a fàccia a pari, aocci, a occi, a fronti (S), a occhj a (G) //
S’ortu nostru faghet a mìria a su nuraghe (L) “Il
nostro orto è d. al nuraghe”; istare a ocros a pare (L) “abitare
uno d. all’altro” diritta
sf.
[right
(-hand), main droite, derecha, recte Seite]
destra, dresta (lat. DEXTER) (LN),
deretta (C), drestha, manu desthra (S), dresta, destra (G) diritto
sm.
[law,
droit, derecho, Recht]
dirittu, leze f. (it.
legge) (LN), drittu, giùs (L), derettu,
lei f. (sp. ley) (C),
dirittu, leggi f. (S),
drittu, legghj f. (G) //
arrobatia f., arrobadia f.
(ant.), roadia f.,
arroadia f. (lat. ROGATIVA)
(L) “d. feudale consistente
nell’obbligo di lavorare per conto del feudatario durante i lavori di
seminerio”; deghinu (L) “sorta di d. feudale”; derettu
de camba (C) “d. feudale
esercitato sulle spose ancora vergini dal castellano (Ius primae
noctis)”; dritti recchj pl.
(G) “d. del re, tasse” dirittone
agg.
[cunning
fellow, vieux renard, zorro, schlauer Kerl]
matzone, mariane, abbistu (it.
avvisto), malfusu (sp.
marfuz), marfuseri, muitzu (L), groddone, chentupizas, ispipillu
(N), arrebuseri, fillu de predi, bendoni, pendoni (sp.
pendón), marruscu (C), frazaddu, brischa, fraizzu, ippirigamba,
futtibécciu, frusciagguru (S), frazatu, mastanu ‘ecchju, filoni,
caffu, groddu (G) dirittura
sf.
[rectitude,
droiture, derechura, gerade Richtung]
derettesa, derettura, erettura (L),
derettesa, derettura, gheretzu m. (N),
derettura, onestadi (C), drettu m.
(tratto di percorso), onesthai (S), drizzura, filu m.
(G) dirizzare
vt.
[to
straighten, redresser, enderezar, gerade stellen]
adderettare (lat. DIRECTIARE),
addordigare (L), adderettare (N), adderetzai (C), addrizzà (SG) dirizzone
sm.
[inconsiderate
action, fantaisie, acción desconsiderada, Unüberlegtheit]
malu ‘essu, mal’abbitzu (L), abbesu malu, ghettu malu, conchisedda f.
(N), sciollóriu, mugoni malu, malavvesu (C), versu maru (S), mal vizzu,
avvizzu malu (G) diroccamento
sm. [dismantling,
démolition, derrumbamiento, Niederreissen]
isfasciamentu, irroccada f., -adura f., irroccamentu,
istrampamentu, derruimentu, bettadura a terra f.
(L), irborroccamentu, irgorroppamentu, issussiadura f.
(N), sciusciamentu, sciasciamentu, sdorroccamentu, sderroccamentu,
sciorroccamentu, sciarroccamentu (C), irruccamentu, iffasciamentu,
abbattimentu (S), dirruccamentu, strampamentu (G) diroccare
vt.
vi. [to
dismantle, démolir, derrumbar, niederreissen]
derroccare, isfasciare
(it. sfasciare), bettare a
terra, irroccare, istrampare (a terra), derrùere (lat.
DERUERE), irrainare, sorroccare (L),
irborroccare, issussiare, irgorroppare, dirrùghere, ghettare a terra
(N), sciusciai, sdarrui, sdorroccai, sderroccai, sciorroccai (C), irruccà,
abbattì, iffascià, lampà a terra (S), dirruccà, sdirruccà
(Lm), strampà
a tarra (G) diroccato
pp.
agg. [dismantled,
en ruine, derribado, verfallen]
derruidu, derruttu,
isfasciadu, bettadu a terra, irroccadu, istrampadu (a terra), irrainadu,
sorroccadu (L),
dirruttu, ghiratu, irborroccau,
irgorroppau, issussiau, ghettau a terra (N), sciusciau, sdarruttu,
sdorroccau, sderroccau, sciorroccau (C), irruccaddu, iffasciaddu,
abbattuddu, lampaddu a terra (S), dirruccatu, dirruttu, sdirruccatu
(Lm), strampatu
a tarra (G) dirompente
p.
pres. agg. mf. [disruptive,
fracassante, que ablanda, brechend]
truncadore, segadore, istuppadore, fùrridu (L), chi truncat, chi secat,
iscarbiadore, istuppadore (N), tzuccadori, truncadori, stuppadori (C),
truncadori, siggadori, iscioppadori (S), sbuttadori, scantadori,
truncadori (G) dirompere
vt.
[to
scutch, écraser, ablandar, entwurzeln]
truncare (lat. TRUNCARE),
segare (lat. SECARE),
istuppare (L), truncare, secare, iscarbiare, istuppare (N), tzuccai,
truncai, stuppai (C), truncà, siggà, iscioppà (S), truncà, scantà,
sbuttà (G) dirotta
sf.
[downpour,
averse, derrota, Platzregen]
istròscia (it. ant. e tosc.
troscia), ìrridu m. (lat.
IRA), dirrascu m. (L),
issùssiu m., ìrridu m.
(N), ìrritu m., strossa de
àcua, trussa (C), dirraschu m.,
ìrriddu m. (S), dirrùgghjulu
m., sfrùgulu m.,
ìrrita (G) dirottamento
sm.
[diversion,
déroutement, secuetro de aviones, Kursabweichung]
istraviamentu, istraviadura f.,
traviadura f., iscaminamentu,
disviu (L), dirottamentu, tràbiu, trabiadura f.
(N), desviamentu, desviadura f.,
straviadura f. (C),
ivviamentu, trabiamentu, ischaminamentu, ivviu (S), disviu, schilviu,
cansata f. (G) dirottare
vt.
vi. [to
divert, dérouter, derrotar, umleiten]
istraviare (it. straviare o cat.
sp. extraviar), iscaminare, traviare, disviare (cat.
sp. desviar) (L), dirottare, trabiare, iscaminare, iscassiare (N),
desviai, straviai, andai a ortza (C), diruttà, ivvià,
trabià, ischaminà (S), disvià, schilvià, cansà, svià (G) dirottato
pp.
agg. [diverted,
dérouté, derrotado, umleitet]
istraviadu, iscaminadu, traviadu, disviadu (L), dirottau, trabiau,
iscaminau, iscassiau (N), desviau, straviau (C), diruttaddu, ivviaddu,
trabiaddu, ischaminaddu (S), disviatu, schilviatu, cansatu, sviatu (G) dirottatore
sm.
[Luftpirat,
pirate de l’air, derrotdor, Umleiter]
istraviadore, iscaminadore, traviadore, disviadore (L), dirottadore,
trabiadore, iscaminadore, iscassiadore (N), desviadori, straviadori (C),
diruttadori, ivviadori,
trabiadori, ischaminadori (S), disviadori, schilviadori (G) dirotto (a) loc. avv. [copious, à verse, con exceso, heftig] a ìrridu, a càntaros, a trainu, a dirrascu, a succuttu, a trecchettu (L), a antas, a issùssiu, a ìrridos, a càntaru, a traghinu, a suppeddu, a corriolu, a s’iscumbéssiu, a istrasura (N), a strossa, a trussas, a màrigas, a runda, a rundoni, a sa spainada, a sìccias (C), a ìrriddi, a ródduru, a fruschu, affruschu, a dirraschu (S), a cagghjni, a truoni, dirrugghjendi, a dirrugghju, a ìrritu, a dirramu (G) // trecchettare (L) “piovere a d.; probm. sp. traquetar" dirozzamento
sm.
[refinement,
dégrossissement, desbaste, Vorarbeit]
irruzada f,.irruzamentu,
irrustigada f., -adura f., irrustigamentu,
doladura f. (L), irgrussadura
f., irgrussamentu, doladura f.
(N), sgrussadura f., sgrussamentu,
scussamentu, scruadura f., scruamentu
(C), disghrussaddura f., isghrussaddura
f. (S), diruzamentu (G) dirozzare
vt. [to
refine, dégrossir, desbastar vorrichten]
irruzare, irrustigare, dolare (lat.
DOLARE) (L), irgrussare, irruzare, dolare, affiniare, affissiare,
intzivilire (N), sgrussai,
scruai, scussai (C), diruzà, disghrussà, isghrussà (S), diruzà, bucà
ruzura (G) dirozzato
pp.
agg. [refined,
dégrossi, desbastado, vorrichtet]
irruzadu, irrustigadu, doladu (L), irgrussau, dolau, affiniau,
intziviliu (N), sgrussau, scruau, scussau (C), isghrussaddu,
disghrussaddu, diruzzaddu (S), diruzatu (G) dirugginare,
-ire vt.
[to
remove the rust, dérouiller, desenmohecer, entrosten]
irruinzare, leare su ruinzu (L), irrughinzare, catzare su rughinzu (N),
sruinai, disarruinai, limpiai de s’arruinu (C), irrugginà, buggà la
rùggina (S), bucà la rugghjna (G) dirupare
vt.
vi. [to
fall down, s’ébouler, despeñarse, abstürzen]
ispentumare, irroccare, iscambuliare, iscameddare,
isgameddare, irrainare,
ischervijare, isperrumare, eremare, attrabentare, attraventare, trabentare,
impercossare, ingargare, ingiassare, ischerbigare (L),
issussiare, istrumpare, irborroccare, ingorroppare, intergare, irgorroppare,
ischerbicare, chisterrare, iscameddare, isperrumare, ispentumare, traventare,
treventare (N), isperrumai,
sperrumai, scabiossai,
sgrarroppai, scerbigai, sderroccai, ispentimai, ispentumai, spentumai
(C), irruccà, ischameddà (S), spentumà, dirruccà (G) dirupo
sm.
[ravine,
ravin, dispeñadero, Absturz]
péntuma f. (ant.), ispéntumu,
iscameddu, raina f., ciappida
f., istrampu, pérrima f.,
pérruma f., ispérrumu, èrema
f. (lat. EREMUS), eremarzu,
iscolladorzu, galanca f., calanca
f. (prerom.), calancone, bacu
(prerom.), ischervigadorzu, ischervijadorzu,
trabentu, roccarzu,
irroccu, percossu, iscafa f., istrùmbulu, rocchesa f.,
trambuccadorzu, troccu, truncacoddos (L),
troccu, istrampu, trèmene, tèrema f.
(lat. TERMEN), ciappida f.,
perca f., ischérbicu,
ischerbicadorju, ischerbicatógliu, ischervicadorju, ischervicatógliu,
sciusciu, issùssiu, ispérrumu,
pérrumu, borroccu, péntuma f.,
ispéntumu, iscameddadorju, iscolladorju,
suluda f., suludra f.
(lat. SOLUTA - Pittau), irborroccu, gorroppu, pojonca f., roccarju,
tele, trabuccadorju, trabuccadorzu, trabucconzu, traventu (N),
irdorroccu, sderroccu,
sdorroccu, sciusciadroxu, sciusciu,
spantumu, spéntimu,
spéntumu, ispérrumu, spérrumu,
spéndula f., scafa f.
(lat. SCAPHA), barroccu, bettadroxu, pérrima f.,
spérrima f., spéntima
f., calamacau, rutta f., smoladórgiu (C),
rocca f., ischameddu,
ischuddaddòggiu, trema f., tremma
f., isthrampu,
ischarumadda f. (d. sottomarino),
ischarommu, (S),
spèntumu, troncacoddu, scafa f.,
arruccatogghju, sprefundu, cataradda f.,
calanca f. (G) //
ingorroppau (N) “precipitato in un d.” disabbellire
vt.
[to
spoil the beauty, désembellir, desadornar, der Schönheit berauben]
leare sa bellesa, infeire, affeare (sp.
afear) (L), illezare, illeziare (N), sleggiai, sbisuriai (C), piglià
la biddèzia, affeà (S), turrà suzzu, bucà la biddesa, insuzzì,
imbrastacà, disaggrazià (G) disabbigliare
vt.
[to
undress, déshabiller, desvestir, ausziehnen]
ispozare (lat. SPOLIARE) (LN),
spollincai, spollai (C), ippuglià (S), spuddà (G) disabile
agg.
mf. [disabled,
inhabile, inhábil, unfähig]
malesanu, isentu (it. esente),
àntzulu, ànzulu
(L), malesanu, imbàlidu (N), disàbili, malisanu, invàlidu (C), disàbiri,
isciumpiaddu, massanu,
maissanu, maraddizzu (S), malsanu, svàlitu, isvàlitu, svaddu (G disabitato
pp.
agg. [untenanted,
déshabité, deshabitado, unbewohnt]
disabitadu (L), disabitau (NC), disabitaddu (S), disabitatu (G)
// disabitare (LN), disabitai (C)“disabitare” disabituare,
-arsi vt.
vi. [to
disaccustom, déshabituer, deshabituar, abgewöhnen]
istittare, disavvesare (cat.
desavesar), ismeliare (L), disabbesare, isabbesare, istittare (N),
disavvesai, disaccostumai (C), disabituà, isthittà (S), bucà
l’avvizzu, stittà, istittà, sbituà, isbituà (G) disabituato
pp.
agg. [disaccustomed,
déshabitué, deshabituado, entwöhnt]
istittadu, disavvesadu, ismeliadu (L), disabbesau, isabbesau, istittau,
disabbudu (N), disavvesau, disaccostumau (C), disabituaddu, isthittaddu
(S), disàbitu, stittatu, istittatu, sbituatu, isbituatu (G) disabitudine
sf. [disaccustom,
déshabitude, desuso, Entwöhnung]
disavvesu m., istittamentu m.,
istittadura, ismeliadura (L), disabbesu m.,
istittamentu m., istittadura
(N), disavvesu m. (C),
disabitùdini, isthittamentu m. (S),
disavvizzu m., stittamentu m.,
istittamentu m., stittatura,
istittatura (G) disaccoppiare
vt.
[to
uncouple, désaccoupler, desacoplar, trennen]
iscumpanzare, ispajare (L), ispajare, iscumpanzare, iscropare (N),
sparigai, scrobai (C), ippaggià, ischumpagnà (S), spagghjà, scappià,
disapparà, scatambià (G) disaccordo
sm.
[disagreement,
dissentiment, desacuerdo, Zwist]
disaccordu, discuncòrdia f.,
briga f. (= it.), prima f.,
primma f. (L), disaccordu,
briga f., iscordadura f.,
discuncòrdia f., iscuncordàntzia
f. (N), scuncórdiu, scórriu,
disaccordu, discuncòrdia f., distonu, scuncòrdia f. (C),
disaccordhu, ischuncordhu, ischòntriu (S), scuncòldia f.,
disaccoldu (G) // discuncordiare (L) “mettere in d.”;a
nuzu (L) “in
d.” disacerbare
vt.
[to
appease, désaigrir, desacerbar, mildern]
addulchire, abbrandare (sp.
abrandar), còghere (lat.
COCERE) (L), addurcare, abbrandare, còchere (detto
della frutta) (N), abbrandai, coi (C), induzzà, cuzì (S), indulcì,
avvinià, abblandà, cucì (G) disadatto
agg.
[unfit,
impropre, inadecuado, unpassend]
incómodu, disadattu, no adattu, galiu (L), no adattu, disadattu (N),
inadattu (C), disadattu, inadattu (S), no
fattenti, no addighenti, no gàliu (G) disadorno
agg.
[unadorned,
deparé, desadornado, ungeputzt]
isdronnu, isdronnadu, iscontzadu, iscontzu, chena ornamentos (L),
iscontzau, iscontzu, malattrossau, irbardellau (N), scónciu, drollu (cat.
drol), scundiu, sfurniu (C), ischonzu (S), sfrunitu, sfranzulatu,
spuddatu (G) disaffezionare
vt.
[to
estrange, détacher, desafecionar, abgeneigt machen]
disamorare (LN), disistimai, disappegai (C), disaffiziunà, disamorà
(S), disaffiziunà, disamurà, dismà (G) disaffezione
sf.
[estrangement,
désaffection, desafición, Abneigung]
disaffettu m., disamore
m., uncu m.
(L), disamore m., innóriu
m. (N), disistima, disappegu m.
(C), disaffizioni, disamori m.
(S), disaffizioni, disamori m.,
unca (G) disagevole
agg.
[uncomfortable,
malaisé, incómodo, beschwerlich]
iscómodu, trabentosu, istragosu, peleosu, iscollocadu (sp.
descolocado) (L), iscómodu, istramanchiosu,
traballosu (N), scómodu,
incómodu, traballosu (C), ischòmudu, incòmudu, disagiosu (S), scòmudu,
malu a fà (G) // Caminu curzu malu passu (prov.-L) “Strada
corta passo d.” disaggregare
vt.
[to
disaggregate, désagréger, desagregar, zersetzen]
disunire, isgiùnghere, iscrotzare, iscancare, separare (L), disunire,
iscumentare, seperare, istazare, irgamare, irgameddare (N), sceddai,
sgamai, disappegai (C), siparà, disunì (S), scumpagnà, disunì,
disghjunghj’, spagghjà (G) disaggregato
pp.
agg. [disaggregated,
désagrégé, desagregado, zersetzt]
disunidu, isgiuntu, iscrotzadu, iscancadu, separadu (L), disuniu,
iscumentau, seperau, istazau, irgamau, irgameddau (N), sceddau, sgamau,
disappegau (C), siparaddu, disuniddu (S), scumpagnatu, disunitu,
disghjuntu, spagghjatu (G) disagiare
vt.
[to
trouble, incommoder, molestar, stören]
disagiare (L), iscomodare,
peleare (sp. pelear),
mattanare (it. mattana),
istrobbare (LN), strobbai, disagiai (C), incumudà, disagià (S), scumudà,
mattanà, infadà (G) // iscollocadu (L) “disagiato,
senza riposo; sp. descolocado” disagio
sm.
[uneasiness,
gêne, incomodidad, Unbequemlichkeit]
disàgiu, disaju, anneu,
mattana f. (it. mattana),
pelea f. (sp. pelea),
fastizu (lat. FASTIDIUM),
infadu (sp. enfado), isfadu,
incómodu, ismàniu,
istrobbu, iscollocu, malistadu
(L), disàsiu, irfadu, anneu, iscomodidade f.,
barrancu, mattana f.,
pelea f. (N), strobbu, disàgiu,
scómudu, incómudu, scódumu (C), disàgiu, infaddu, isthragu, fasthizu
(S), impacchju, riparu, passérica f.
(G) // passare male (L) “trovarsi
a d., avere vita difficile” disagioso
agg.
[uncomfortable,
malaisé, desacomodado, unbequem]
disagiosu, peleosu, mattanosu, trabentosu, infadosu, isfadosu (L),
peleosu, mattanosu, traballosu, irfadosu, fastizosu (N), scómodu,
traballosu, nischitzosu, fastidiosu (C),
incòmudu, disagiosu, infaddosu, isthragosu (S), scòmudu,
infadosu (G) disambientato
pp.
agg. [out
of one’s ambient, dépaysé, desambientado, fremd]
disavvesadu (sp. desavesado),
fora de logu (L), disabbesau, fora de locu (N), disavvesau,
disaccostumau (C), fora di lu loggu, ippaesaddu (S), spaisatu, fora di
lu locu (G) disamina
sf.
[examination,
examen, examen, Prüfung]
disànima, cunsiderassione, ijàminu m.
(L), esame m., ,
balutassione, cussiderassione, disàmina (N),
esàmini m., cunsideru m.
(C), isgiàmina, isgiàmini m.,
cunsidarazioni (S), isgiàmina, sgiàmina, isgiàmini m.,
cunsidarazioni (G) disaminare
vt.
[to
examine, examiner, examinar, prüfen]
ijaminare, cunsiderare, insuzigare (L), esaminare, cussiderare, balutare
(N), esaminai, cunsiderai (C), isgiaminà, esaminà (SG) disamorare,
-arsi vt.
rifl. [to
estrange, se détacher, desamorar, die Freude verlieren]
disamare, disamorare
(it. o sp. desamorar,) isamorare,
isamorire (L), disamorare (N),
disamorai, disinnamorai, disappegai (C), disamorà incrudì (S), disamurà,
disamà (G) disamorato
pp.
agg. [estranged,
détaché, desamorado, abgeneigt]
disamadu, disamoradu,
disamoridu, isamoradu, isamoridu (L),
disamorau (N), disamorau, disinnamorau, disappegau (C), disamoraddu,
incrudiddu (S), disamuratu, disamatu (G) disamore
sm.
[estrangement,
désaffection, desamor, Abneigung]
disamore, uncu (LN), isamoramentu, isamorimentu (L), disamori,
disappegu (C), disamori (S), disamori, unca f.
(G) disancorare
vt.
[to
weigh anchor, lever l’ancre, desancorar, die Anker lichten]
tirare sas àncoras (L), lebare sas àncoras (N), disancorai, pigai is
àncoras (C), disancurà, tirà
l’àncuri (S), tirà l’àncuri (G) disanimare
vi.
rifl. [to
dishearten, décourager, desanimar, entmutigen]
disanimare, disaminare, iscorazire, disisperare (sp.
desperar), isporare (probm.
cat. por) (L), disanimare, iscorare, iscorazire, s’isporare,
disisperare (N), disanimai, disalentai, si scorai, disisperai (C),
disanimassi, ischuraggiassi, dipirassi (S), disaminà, disanimà,
disispirà (G) disanimato
pp.
agg. [disheartened,décoragé,
desanimado, verzagt]
disanimadu, disaminadu, iscorazidu, disisperadu, isporadu (L),
disanimau, iscorau, iscoraziu, isporau, disisperau (N), disanimau,
disalentau, scorau, disisperau (C), disanimaddu, ischuraggiaddu,
dipiraddu (S), disaminatu, disanimatu, disispiratu (G) disappaiare
vt.
[to
uncouple, désaccoupler, desacoplar, trennen]
iscumpanzare, ispajare (it.
spaiare), distaccare (L), ispajare, iscropare, iscumpanzare (N),
sparigai, scrobai (C), ippaggià, ischumpagnà, disthaccà (S), spagghjà,
scappià, disapparà, scatambià (G) disappannare
vt.
[to
untarnish, éclaircir, desapañar, aufhellen]
disimpannare (LN), disannappai (C), disappannà (S), spannà (G) disappannato
pp.
agg. [untarnished,
éclairci, desapañado, aufhellt]
disimpannadu (L), disimpannau (N), disannappau (C), disappannaddu (S),
spannatu, spannaddu
(Cs) (G) disappetenza
sf.
[lack
of appetite, inappétence, inapetencia, Appetitlosigkeit]
disgana (cat. sp. desgana) (L),
dirgana (N), disgana (C), disghana (S), disgana (G) disapplicare,
-arsi vi.
rifl. [to
neglect, désappliquer, desaplicar, nicht meht zuwenden]
no applicare, disapplicare (LN), disapplicai, disismerai (C), disappricà
(S), isvaculà, spinnicà (G) disapprovare
vt.
[to
disapprove, désapprouver, desaprobar, missbilligen]
disapprovare, contrariare (L), disapprovare, agguttiperare (N),
strunciai, disapprovai, disalabai, no di andai (C), disapprubà, riprubà
(S), ripruà, disappruà (G) disapprovato
pp.
agg. [disapproved,
désapprouvé, desaprobado, missbilligt]
disapprovadu, contrariadu (L), disapprovau, agguttiperau (N), strunciau,
disapprovau, disalabau (C), disapprubaddu, riprubaddu
(S), ripruatu, disappruatu (G) disapprovazione
sf.
[disapproval,
désapprobation, desaprobación, Missbilligung]
disapprovu m.,
disapprovassione, contrariedade (L), disapprovu m.,
disapprovassione, guttiperu m.
(N), strùnciu m.,
disapprovatzioni, disalabantza (C), disapprubazioni, riprubazioni
(S), riproa, disappruazioni (G) disappunto
sm.
[disappointment,
contrariété, contrariedad, Täuschung]
disappuntu, affutta f. (it.
fotta), dispiaghere, contrariedade f.
(L), disappuntu, dispiachere m.,
contrariedade f. (N),
disprexeri, disaccattu (sp.
desacato), contrariedadi f.
(C), disappuntu, dipiazeri, ibbiossa f.
(S), attédiu (lat. TAEDIUM),
barrancu (sp. barranco),
schilviu (G) disarcionare
vt.
[to
unsaddle, désarçonner, apear, aus dem Satel werfen]
bettare dae caddu, isartzonare, iscaddare,
iscaddigare, iscaddighinare (L),
irbertulare, ghettare dae cabaddu, isarcare, isarchittare, iscabaddare,
iscabaddicare, iscaddicare (N), sciusciai de cuaddu, scaddiai, scheddiai
(C), lampà da cabaddu,
lampà da la sedda (S), ghjttà da caaddu (G) // iscaddigada f.
(L), irbertuladura f. (N) “disarcinamento” disarcionato
pp.
agg. [unsaddled,
désarçonné, apeado, stürzt]
bettadu dae caddu, isartzonadu, iscaddadu,
iscaddigadu (L), irbertulau, ghettau dae cabaddu, isarcau, isarchittau,
iscabaddau, iscabaddicau, iscaddicau (N),
sciusciau de cuaddu, scaddiau (C), lampaddu da cabaddu (da la sedda)
(S), ghjttatu da caaddu (G) disarmare
vt.
[to
disarm, désarmer, desarmar, entwaffnen]
disarmare, disattrotzare (L),
disarmare (N), disarmai (C), disaimmà (S), disalmà (G) disarmato
pp.
agg. [disarmed,
désarmé, desarmado, unbewaffnet]
disarmadu (L), disarmau (NC), disaimmaddu (S), disalmatu (G) disarmo
sm.
[disarmament,
désarmement, desarme, Entwaffnung]
disarmu (LNC), disàimmu (S), disalmu (G) disarmonia
sf.
[discord,
désharmonie, desconcierto Missklang]
disarmonia, disaccordu m.,
briga (= it.), discòrdia,
chistione (tosc. quistione),
a sa mala (L), disarmonia, iscuncordàntzia, iscordadura, briga,
disacccordu m. (N),
disarmonia, scuncertu m.,
disintonu m., scuncórdiu m.,
disaccórdiu m., scórriu m.
(C), disaimmunia, disaccordhu m.
(S), discuncòldia, a la mala (G) disarmonico
agg.
[discordant,
inharmonique, inarmónico, disharmonisch]
iscuncordante, disarmoniosu (LN), disarmónicu, scuncordiau (C),
disaimmuniosu (S), discoldi, scunculdiatu (G) disarticolare
vt.
[to
disarticulate, désarticuler, desarticular, zersetzen]
iscarruccare (L), illoricheddare, innodicare, iscarruccare, iscumentare
(N), sturrunai (C), ischarruggà (S), snugghjà (G) disarticolato
pp. agg. [disarticulated,
désarticulé, desarticulado, ausgekugelt]
iscarruccadu (L), innodicau, iscarruccau, iscumentau (N), sturrunau (C),
ischarruggaddu (S), snugghjatu (G) disarticolazione
sf.
[disarticulation,
désarticulation, desarticulación, Auslösung]
iscarruccadura (L), innodicadura, iscarruccadura, iscumentadura (N),
sturronamentu m. (C),
ischarruggaddura (S), snugghjatura (G) disastrare
vt.
[to
damage, endommager, damnificar, beschädigen]
disastrare, arruinare, bisestrare, fàghere disastros, derrùere (lat.
DERUERE), iscordaminzare,
iscossiminzare, iscossimizare,
sagrastare (probm. cat.
segrestar) (L), disastrare,
fàchere disastru (disaccattu, dannu), rughinare (N), destrossai (cat.
destrossar; sp. destrozar) (C), disasthrà, bisasthrà (S),
bistrascià, bisestrà, dissantarà (G) disastrato
pp.
agg. [damaged,
endommagé, damnificado, beschädigt]
disastradu,
arruinadu, bisestradu, derruttu, iscaderadu, iscossiminzadu, iscossimizadu,
isgiauladu, sagrastadu
(L), disastrau, rughinau
(N), destrossau (C), disasthraddu, bisasthraddu (S), bistrasciatu,
dissantaratu, bisestratu (G) disastro
sm.
[disaster,
désastre, desastre, Unglück]
disastrura f., disastru,
disaccattu (sp. desacato),
ruina f., istrossa f.
(cat. destrossa), sagrastu, impériu (lat.
IMPERIUM), abbasattu, isolocu, istruendu
(sp. estruendo) (L),
disastru, degollu, disaccattu,
rughina f., iscarramatzina f.,
isélleru, tzascu, tzisestru, salina f.,
terramenesecau (N), destrossa f.,
destrossu, strossa f., scarcàsciu,
sciaccu (sp.
achaque), disastru (C), disasthru, bisasthru, sagrasthu, disaura f.
(S), disastru, disciarra f.,
bistràsciu, dissàntara f.,
arruina f, bisestru (G) // in
s’’idere da’ s’altura s’abbasattu (L - T. Rubattu) “nel
vedere da quell’altura tanto d.”; trunca e pone in terra
(a) (L)“facendo un gran d.” disastroso
agg.
[disastrous,
désastreux, desastroso, unglücklich]
disastrosu,, ruinosu (L), disastrosu, rughinosu (N), disastrosu,
sciaccadori (C), disasthrosu, bisasthrosu (S), disastrosu, catalzu,
calamitosu, arruinosu, disastranti (G) disattento
agg.
[inattentive,
inattentif, desatento, unaufmerksam]
disattentu, disattentzionadu, disattinadu
(sp. desatinado), desairadu,
disairadu (sp. desairado),
giampanadeddu, isalambradu (L),
desaidu, disabbudu,
disattinau, isagherau, isegherau,
abbabbaluccau, isentu (it.
esente) (N), discoidau, discuidau, abbambanau, sbeliau (C), dischuidaddu,
disthrattu, ivvrasiaddu,
isthrauttu (S), attravanatu, incialamatu,
incialmanatu, spinnicatu,
isvaculatu (G) disattenzione
sf.
[inattention,
inattention, desatención, Unaufmerksamkeit]
disattentzione, disattinu m. (sp.
desatino), abbalauccamentu m.,
isalambradura (L),
disattensione, dirvarda, disabbudesa,
isagheramentu m., disattinu m.,
allabentu m. (N), discóidu m.,
discùidu m., sbéliu m.
(C), disattinzioni, disthrazioni, ivvrasiaddura, isthrauttumu m.
(S), disattinzioni (G) disattivare
vt.
[to
disactive, rendre inactif, desactivar, unwirksam machen]
disattivare (L), disattivare, arrimare (cat.
sp. arrimar) (N), disabbivai, disabbiatzai (C), disattibà (S),
disattivà (G) disattivato
pp.
agg. [disactived,
rendi inactif, desactivado, unwirksam]
disattivadu (L), disattivau, arrimau (N), disabbivau, disabbiatzau (C),
disattibaddu (S), disattivatu (G) disattivazione
sf.
[disactivatio,
inactivité, desactividad, Unwirksamkeit]
disattivassione (L), disattivassione, arrimadura (N), disabbivamentu m.
(C), disattibazioni (S), disattivazioni (G) disavanzo
sm.
[deficit,
déficit, déficit, Defizit]
disavantzu, pérdida f. (LN),
disabantzu (N), disavantzu
(C), disabanzu, pérdhua
f. (S), mancugnu m.
(G) disavveduto
agg.
[heedless,
inconsidéré, inadvertido, unbedacht]
pagu abbistu (L), pacu abbistu, disabbudu, isàbitu (N),
disattinau (sp. desatonado) (C),
ischunsideraddu, ischunsigliaddu (S), cialbicu, pacu avvistu,
scunsiddatu, scimpiatu (G) disavventura
sf.
[mishap,
mésaventure, contratiempo, Unglück]
disaura, disdìccia (sp.
desdicha), affrenta (sp.
afrenta), istrauladura (L), malasagura, malajana, malejanu m.,
disàriu m., disaura,
dirditza (N), disdìccia, disgràtzia, mala bentura (C), disdhìccia,
diffurthuna, disaura, antua, ibbiossa, ischòntriu m.
(S), disvintura, disdìccia, mala fata, malavvintura (G) disavventurato
agg.
[unlucky,
infortuné, desventurado, unglücklich]
malassortadu, disdicciadu (sp.
desdichado), istrauladu (L), malesagurau, malassortau, dirditzau,
issagurau (N), disdicciau, malassortau (C), disdhicciaddu,
diffurthunaddu (S), disvinturatu, disdicciatu, malaffatatu,
malavvinturatu (G) disavvertito
agg.
[thoughtless,
inaperçu, inadvertido, unachtsam]
disattinadu (sp. desatinado),
malavvertidu, pagu abbistu (L), disattinau, isagherau, malabbértiu (N),
discoidau, sbentiau, abbambanau (C), no avvisaddu, disavverthuddu,
ischunsigliaddu (S), no avviltutu, scunsiddatu, pacu avvistu (G) disavvezzare
vt.
[to
disaccustom, déshabituer, desacostumbrar, entwöhnen]
disavvesare (cat. desavesar),
istittare, isbitzare (it.
svezzare) (L), disabbesare, istittare, irbissiare (N), disavvesai
(C), disabituà, isthittà (S), bucà l’avvizzu, paldì l’avvizzu,
stittà (G) disavvezzo
agg.
[unaccustomed,
déshabitué, desacostumbrado, entwöhnt]
disavvesadu, disabbudu, isbitzadu, istittadu (L), disabbesau, istittau,
irbissiau (N), disavvesu, disavvesau, disabbudu, disabbutu (C),
disabituaddu, isthittaddu (S), disàbitu, stittatu (G) disbrigo
sm.
[dispatch,
expédition, despacho, Erledigung]
accabbu (sp. acabo), acchittida
f., isbrigu (L),
irbrigu (N), accabbu, asciollimentu (C), ibbrigu (S), accuittatura f.,
svilgatura f., asciulvimentu
(G) discapito
sm. [disadvantage,
désavantage, pérdida, Verlust]
discàpitu, iscàpitu, dannu (lat.
DAMNUM), pèrdua f. (L),
discàpitu, iscàpitu, dannu (N), dannu, scramentu (sp.
escarmento), sciaccu (C), dannu, dischàpiddu, dischàpitu,
pérdhua
f. (S), scàpitu, discàpitu,
gai (G) // a gai tóiu (G) “a
tuo d.” discarica
sf.
[dust-bin,
déchange, descargo, Abladeplatz]
iscarrigadorzu m.,
isgarrigadorzu
m., muntonarzu m.
(it. ant. montone) (L), dirgàrriga, discàrriga,
irgarrigadorja, irgarrigadorju
m., muntonarju m.
(N), discàrriga, muntonàrgiu m.,
muntronaxu m. (C), dischàrrigga,
ischàrrigga,
furriaddòggiu m. (S),
muntinagghju m. (G) discarico
sm.
[discharge,
décharge, descargo, Rechtfertigung]
discàrrigu, amparu (sp.
amparo) defensa f. (it. ant.
o sp. defensa), difesa f.
(L), difesa f., amparu (N),
defensa f. (C), difesa f.,
amparu (S), difesa f., ampari
(G) discendente
p.
pres. agg. smf. [descending,
descendant, descendiente, absteigend]
in falada, de s’ereu, de sa rèntzia, de sa rébula (L), pendéntile,
su chi falat; rede f.,
fedu m. (lat. FETUS)
(N), in caladroxa, chi calat, de s’ereu (C), discindenti; in faradda,
di la répura (S), discendenti, in falata, di la pugliènia (G) discendenza
sf.
[descent,
descendance, descendencia, Nackkommenschaft]
eredu m., erèntzia,
ereu m. (cat. hereu), berèntzia
(sp. herencia), rèntzia, rébula,
,iscannittu m. nassione
(L), eredu m., ereu m.,
erèntzia, erèssia, arrampile m.,
arrampu m. (it. rampo),
istrippa, iscratza, répula,
furzènia (N), eredeu m.,
erederu m. (sp. heredero),
arrépula, répula, erèntzia (C), discindènzia, répura,
istheppa, sanghinaddu m. (S),
discendènzia, nascènzia, pugliènia, vinia (G) discendere
vi.
[to
descend, descendre, descender, hinuntergehen]
falare (lat. CHALARE), calare
(lat. CALARE), originare (L), falare, ghettare (lat.
*JECTARE), pèndere (lat.
PENDERE), orizinare (N), calai (C), farà, carà (S), falà,
spinnintà, irrazzà (G) discente
smf.
[pupil,
disciple, discípulo, Schüler]
dischente (lat. DISCENS, -ENTE) (L),
dischente, ischente (N), scienti,
imparaderi, imparadrixi f. (C), dischenti (SG) // Mezus sisina a
mastru chi non soddu a dischente (prov.-L) “Meglio
dare un soldo al maestro che un centesimo al d.” discepolo
sm.
[disciple,
disciple, discípulo, Schüler]
discìpulu, dissìpulu, dissìbulu, ischìbulu, dischente (lat.
DISCENS,
-ENTE) (L),
discìpulu, dissìpulu
(lat. DISCIPULUS), dischente
(N), scienti (C), discépuru, dischenti (S), discìpulu, dischenti (G) discernere
vt.
[to
discern, discerner, discernir, unterscheiden]
connòschere (lat. COGNOSCERE),
distìnghere (it. distinguere x
sp. distinguir), seberare (lat.
SEPERARE), chirriare, sebestare (L), seperare, connòschere,
ischirriare, distìnghere, semodare (N), distinghi, scerai, appubai,
cadelai (C), disthinghì, cuniscì (S), distinghì, sciuarà (G) discernimento
sm.
[discernment,
discernement, discernimiento, Unterscheidung]
connoschimentu, distintzione f.,
séberu, selembru, sentidu (sp.
sentido), tinu (sp. tino),
assentu (cat.
assento; sp. asiento) (L), distintzione f.,
connoschimentu, séperu, capia f.
(probm. it. capire + suff. -ia), tinu, ischirriadura f.,
arbìtiu, isperpeddonzu (N),
sceru, distinghimentu, fundóriu (lat.
FUNDUS), assentu, selembru, sentidu
(C), disthinzioni, indillettu, seru, sinnu (S), distingu m.,
distinzioni, sciùaru, arriamentu, sgrizioni, sinnu,
tinnu, sintitu (G) discesa
sf.
[descent,
descente, descenso, Abstieg]
falada, faladorza, faladorzu m.,
isfalada, basciada, calada,
caladorza, pendentile m., acchirrada,
-adura, acchirradorzu m.,
abbassiada, lancu m. palinza
(lat. PALA) (L),
acchirriadorju m., caladorzu
m., falada,
faladorju m., ghettada,
pendente m. pendéntile m.,
pennente m., pénnita (N),
calada, caladòrgia, caladroxa, concajossa, abbasciada, incaladroxu m.,
pontimbàsciu m., puntambàsciu m. (C),
faradda, caradda, faraddòggia (S), falata, falatogghja, pinnenti m.,
punt’a ignò, bacu m., calera
(Lm), incalata (Lm) (G)
// ribuccata (G) “d. subito
dopo una pianura o una salita” disceso
pp.
agg. [descented,
descendu, descendido, hinuntergegangen]
faladu, caladu (L), falau, ghettau, péndiu (N), calau (C), faraddu,
caraddu (S), falatu, spinnintatu (G) dischiudere
vt.
[to
disclose, ouvrir, abrir, öffnen]
abbèrrere (lat. APERIRE),
ispannare (it. spannare) (L),
apèrrere (N), oberri, abberri, scriai (C), abbrì (SG) dischiuso
pp.
agg. [disclosed,
ouvert, abierto, geöffnet]
abbertu, ispannadu ,disclusu (L),
apertu (N), abbertu, obertu, scriau (C),
abberthu (S), abbaltu (G) discingere
vt.
[to
untie, ôter la ceinture, desceñir, entgürten]
irraghilare, istrintzare,
isbragugliare, isòlvere (lat.
SOLVERE) (L), irbojare, irfarschilare, irfaschilare,
irfraschilare, ischìnghere,
s’ischintorjare (N), scintai, isciogli, si scappiai, si scabulli (C),
isthrinzà, isciuglì (S), sciuddì (G) discinto
pp.
agg. [untied,
sans ceinture, desceñido, entgürten]
irbolloradu, irraghiladu, isbragugliadu,
iscórdidu, iscorduladu, istrintzadu,
istrintzilleradu, isoltu,
malechintu (L),
irbojau, irfarschilau, irfaschilau, irfraschilau, ischintorjau,
ischintu (lat. DISCINTUS) (N), scintau, sciólliu, sciortu,
scappiau, scabùlliu, sliongiau (C),
isthrinzaddu, isciolthu, isgimpannaddu (S),
scioltu, scumpostu, strinzatu
(G) // a
s’isbragugliada (L) “discintamente” disciogliere
vt.
[to
dissolve, dissoudre, soltar, lösen]
isvoligare, isboligare (lat.
*INVOLICARE + pref. is-), isòlvere (lat.
SOLVERE) (L), isòrbere, iscallare, irbolicare (N), sciolli, scallai
(C), isciuglì (S), sciuddì (G) disciolto
pp.
agg. [dissolved,
dissous, soltado, gelöst]
isvoligadu, isboligadu, isoltu (L), isortu, iscallau, irbolicau (N), sciólliu,
scallau (C), isciolthu (S), scioltu, discioltu (G) disciplina
sf.
[discipline,
discipline, disciplina, Disziplin]
disciplina (L), disciprina, dissiprina
(N), disciplina (C), disciprina (S), disciplina (G) // disciprinanti
m. (S) “religioso che si batteva con la d.
per penitenza”; Pro
transire su pretzipitu onzi die fatto sa disciplina (L) “Per
vincere le tentazioni ogni giorno castigo il mio corpo” disciplinare
vt.
[to
discipline, discipliner, disciplinar, Zucht halten]
disciplinare, regulare (L), dissiprinare, regulare (N), disciplinai (C),
disciprinà (S), regulà, disciplinà (G) disciplinato
pp.
agg. [disciplined,
discipliné, disciplinado, diszipliniert]
disciplinadu, reguladu (L), dissiprinau, regulau (N), disciplinau (C),
disciprinaddu (S), disciplinatu, regulatu, dòzzili (G) disco
sm.
[disk,
disque, disco, Scheibe]
discu, aiscu f. (lat. DISCUS),
pìzulu, pizolu (L), discu (N), discu, talatza f.
(d. di pietra) (C), dischu, aischu f.
(S), discu, disca f. (G)
// tzippa sf. (C) “grosso
d. di legno che si mette sul formaggio per pressarlo” discolo
sm.
[undisciplined,
indiscipliné, díscolo, liederlich]
dìsculu, indìsculu, lebriscu, librìsculu,
limbriscu, dissìbulu, discìpulu, ischìbulu, bricchi, impertinente
(L), dìsculu, limbriscu, brisca, bonupuddichinu, dissìpulu,
pigliette, pillette (N),
arguzinu, dimonieddu, dinghellu, caglioffeddu, dìsculu, dillóriu, indìsculu,
maucheddu, scundiu,
pruaxu, tribulettu (C),
dìschuru, indìschuru, cabbumaru, pazzettu (S), dìsculu, limbriscu,
libbriscu, (pilandra f.
(Cs) G) discolpa
sf.
[excuse,
disculpation, disculpa, Rechtfertigung]
disculpa, ilghitta,
inculpa, isgàrrigu m.,
isghitta (L),
discurpa, irgàrrigu m. (N),
discurpa, scurpamentu m. (C),
difesa, dibenza, dibènzia,
dischùipa (S), disgàrrigu
m., disculpa (G) discolpare
vt.
[to
exculpate, disculper, disculpar, rechtfertigen]
disculpare, isgarrigare, carrarzare (L); discurpare, irgurpare,
iscurpare, si difèndere, s’irgarrigare (N), discurpai, scurpai (C), dischuipàssi,
ischuipassi, difindì,
ischusà (S), disculpà, disgarrigà, dà l’annettu, scasgiunà (G) disconoscenza
sf.
[ungratefulness,
méconnaissance, ingratitud, Undakbarkeit]
disconnoschèntzia (L), irreconnoschèntzia, innoràntzia (N),
disconnoscèntzia (C), dischunniscènzia, ischunniscimentu m.
(S), scunniscènzia, discunnischènzia (G) disconoscere
vt.
[to
ignore, méconnaître, desconocer, verkennen]
disconnòschere, isconnòschere
(L), disconnòschere, irreconnòschere, isconnòschere (N),
disconnosci (C), dischunniscì, ischunniscì (S),
discunniscì, scunniscì (G) disconoscimento
sm.
[refuse,
désaveu, desconocimiento, Verkennung]
disconnoschimentu (L), irreconnoschimentu (N), disconnoscimentu (C),
dischunniscimentu, ischunniscimentu (S), scunniscimentu,
discunniscimentu (G) disconosciuto
pp.
agg. [ignored,
méconnu, desconocido, unerkannt]
disconnottu (L), irreconnottu (N), disconnottu, disconnósciu (C),
dischunnisciddu, ischunnisciddu (S), discunnisciutu, scunnisciutu (G) discontinuità
sf.
[discontinuity,
discontinuité, descontinuación, Diskontinuität]
truncadura, non sighidura (L), truncadura, non sichidura (N),
truncadura, non sighidura (C), discuntinuiddai, truncaddura (S),
discuntinuitai, truncatura (G) discontinuo
agg.
[discontinuous,
discontinu, descontinuo, diskontinuierlich]
truncadu, segadu, interrùmpidu, non sighidu (L), truncau, secau, non
sichiu (N), non continuu, non vittàniu, interrùmpiu, truncau (C),
discontìnuu, intirrumpiddu (S), discuntìnuu, intirrumpitu (G) discordante
p.
pres. agg. mf. [discordant,
discordant, discordante, diskordant]
iscuncordante, de pàrrere contràriu (LN), discordanti (C),
ischuncurdhanti (S), disculdanti, in cumbatta (G) discordanza
sf.
[discordance,
discordance, discordancia, Ungleichkeit]
iscuncordàntzia, pàrrere contràriu m.,
cumbatta (L), iscuncordadura, pàrrere contràriu m.
(N), discórdiu m., discordàntzia,
distonu m. (C), ischuncordhu m.,
ischòntriu m. (S), disculdànzia,
cumbatta, cuntraddizioni (G) discordare
vi.
[to
disagree, discorder, discordar, nicht übereinstimmen]
discordiare, iscuncordare,
èssere de pàrrere contràriu (L), discurdare, iscordare,
iscuncordare, iscuncordiare, èssere
de pàrrere contràriu (N), biscodiai, discordai,
distonai, iscuncordai (C),
ischuncurdhà, no cuncurdhà (S), disculdà, esse in cumbatta (G) discorde
agg.
mf. [discordant,
discordant, discorde, uneinig]
discordu, discuncordu,
contràriu, avvessu, iscurcondante, iscussonante (L), contràriu,
iscuncordante, iscuncordiau, iscuncordu,
disattinande (N), discordanti, discordu, iscuncordu, scuncordu,
scuncordiau, contràriu (C), iscuncordhu, ischuncurdhanti, cuntràriu,
ischunsunanti (S),
discoldi, scunculdiatu (G) discordia
sf.
[discord,
discorde, discordia, Uneinigkeit]
disaccordu m., cuntierra (sp.
contienda + srd. gherra),
briga, frimma, primma,
affusu m., disamistade (sp.
amistad + pref. dis-), azìrima, iscontzérriu m., iscurrùntzulu
m., zizàina, zizània (L),
disaccordu m., cuntierra,
briga, discuncòrdia, iscuncòrdia, azìrima
(N), scuncórdiu m., scórriu
m., disamistadi, disdeni m.,
discòrdia, discuncòrdia, scuncòrdia, tzitzània (C), dischòrdia,
annuzu m., brea (S), discòldia,
scuncòldia, discuncòldia, scunzierra (G) // a triscas (L) “in
d.”; èssere a palas
a pare ( azìrima, a culu a pare, a primma) (L) “essere
in d.”; iscorruntzulare (L), impunzà,
punì apparu (G) “seminare d.”; mintappare
(L), missimpari, ponimpari (C) “fomentatore
di d.”; Punì focu
ill’alba ‘eldi (prov.-G) “Appiccare
il fuoco nell’erba verde (seminare invano d.)” discorrere
vi.
[to
talk, discourir, hablar, reden]
discùrrere, arrejonare, faeddare (lat.
FABELLARE), allegare (it.
allegare o sp. alegar), chistionare (tosc.
quistionare), cuntrestare (L), discùrrere, faveddare, arresonare,
negossiare, allegare, parlatare (N),
discurri, arrexonai, chistionai (C), dischurrì, arrasgiunà, rasgiunà,
fabiddà (S), discurrì, discuttì, rasgiunà, cuntrastà, faiddà,
algumintà (G) discorsa
sf.
[chatter,
discours a perte de vue, charla, Gerede]
ciarra pista, ciàcciara, ciàvana, ciarameddu m.
(L), tzarra pista (N), ciàcciara, ciacciarada, ciacciarra,
ciacciarrada, aralla (C), ciarra, ciàcciara, ciarameddu m.
(S), ciarra, zàzzara, ciàvana, cètara, buddeu m.,
pampa, inciàffula (G) discorso
sm.
[talk,
discours, discurso, Rede]
discursu, discurtu (pp.), faeddu,
arréjonu, rejone f. (it.
ragione), arrejinu, chistionu (tosc.
quistione), allega f.,
cuntrestu, narinzu, parlata f. (L),
discursu, faveddu, allegonzu, negóssiu, arrejonata f., arrejonu,
resone f. nareju, narinzu,
parlata f. (N), discursu,
discurri m., arrexonu,
parlata f. prallata f.,
fueddu, fueddada f. (C),
dischussu, rasgioni f.,
fabiddadda f. (S), discussu,
cuntrastu, faiddata f. (G)
// cagacuntrestos (L) “detto di chi cambia continuamente d.”;
ghirata f. (N)“inizio del d.”; battalocca f. (C)“d.
alquanto animato” discortese
agg.
[unkind,
impoli, descortés, unhöflich]
isgarbadu, discortesu (L), irgrabau, de malu garbu (N), strugnu,
scortesu, discortesu (C), isghaibbaddu, aròibu (S), discultesu,
scultesu, impulìticu, di malu trattu (G) discostare,
-arsi vt.
rifl. [to
remove, éloigner, alejar, entfernen]
iscostare, istejare (lat.
*TE(N)SIARE), istresciare, istresire
,istrizire (L),
iscostiare, istresiare (N), discostai, stesiai, attesiai, trancuinai
(C), isthirà, alluntanà
(S), scustià, zinicà (G) discosto
agg.
avv. [far/at
some distance, distant/loin, distante/lejos, entfernt/abseits]
allargu, attesu, iscostadu, istejadu, istresidu, istrizidu (L),
iscostiau, istresiau, allargu, innedda (N), stesiau, attesiau, attesu,
aillargu (C), luntanu, siparaddu (S), allonga, attesu (G) discoteca
sf.
[record
library, discothèque, discoteca, Diskothek]
discoteca (LNCG), dischoteca
(S) discreditare
vt.
[to
discredit, discréditer, desacreditar, diskreditieren]
iscreditare, discrere, iscrèere
(lat. CREDERE + pref. is-) (L),
iscreditare, iscrèdere (N), discreditai, disdorai, sfamai (C),
ischredità, dischredità (S), discredità, disfamà (G) discreditato
pp.
agg. [discredited,
discrédité, desacreditado, verrufen]
iscreditadu, iscréttidu (L), iscreditau, iscréttiu (N), discreditau,
disdorau, sfamau (C), ischreditaddu, dischreditaddu (S), discreditatu,
disfamatu (G) discredito
sm.
[discredit,
discrédit, descrédito, Diskredit]
iscréditu, disfama f. (LN),
discréditu, disfama f.,
disdoru, sprannoru (C),
ischréditu, dischréditu (S), discréditu, disfama f.
ditta mala f. (G) discrepanza
sf.
[discrepancy,
discordance, discrepancia, Unstimmigkeit]
iscuncordàntzia (L), iscuncordàntzia, iscuncordadura, irbarju m.
(N), discórdiu m., distonu m.
disparri m. (C), rifrega,
ischuncurdhànzia (S), cuntraddizioni, diessitai (G) discrepare
vi.
[to
be discrepant, discorder, discrepar, nicht übereinstimmen]
iscuncordare (L), iscuncordare, irbariare (N), scuncordai, distonai,
disparri (C), ischuncurdhà (S), disculdà (G) discretamente
avv.
[discreetly,
discrètement, discretamente, ziemlichgut]
discretamente, bonittamente, goi
e gai, a sa bella mezus (L), discretamente, a fizubonu,
goe e gae, gae-gae (N), discretamenti (C), dischretamenti, cussì-cussini
(S), discretamenti, bastanti (G) discretezza
sf.
[discretion,
discrétion, discreción, Takt]
discretesa (L), discressione, discretesa, moderassione
(N), discretzioni, moderatzioni (C), dischretèzia (S), discrizioni,
mudarazioni (G) discreto
agg.
[discreet,
discret, discreto, mässig]
discretu (sp. discreto o it.)
LNC), dischretu (S), discretu (G) discrezione
sf.
[discretion,
discrétion, discreción, Mässigkeit]
discressione, discrescione (L), discressione (N), discretzioni (C), dischrezioni,
dischrizioni (S),
discrizioni, disinfadu m. (G) discriminante
p.
pres. agg. mf. [discriminant,
discriminant, discriminatorio, diskriminierend]
ischirriadore (L), distinghidore, isseperadore (N), distinghidori,
sceradori (C), disthinghidori (S), distinghidori (G) discriminare
vt.
[to
discriminate, discriminer, discriminar, diskriminieren]
ischirriare, distìnghere (it.
distinguere + sp. distinguir) (L), distìnghere, isseperare (lat.
SEPERARE), ischirriare (N), distinghi, scerai, appubai (C),
disthinghì, isciubarà, ischirrià (S), distinghì, sciuarà, schirrià
(G) discriminato
pp. agg. [discriminated,
discriminé, discriminado, diskriminiert]
ischirriadu, distintu (L), distintu, isseperau, ischirriau (N),
distintu, scerau, appubau (C), disthintu, isciubaraddu, ischirriaddu
(S), distintu, sciuaratu, schirriatu (G) discriminatura
sf.
[parting,
raie, crencha, Scheitel]
gringera, crintzera, crinzera (cat.
crenza; sp. crencha), riga (L), bia de sos pilos, riga (N), crincera,
cringera, gringia,
gringera, scringera (C), riga di li peri (S), via, vedda (G) discriminazione
sf.
[discrimination,
discrimination, discriminación, diskrimination]
ischirriadura, séberu m.
distintzione (L), distintzione, ischirriadura, isséperu m.
(N), distintzioni, sceru m. (C),
disthinzioni, isciùbaru, ischirriaddura (S), distinzioni, sciòaru m.
(G) discrimine
sm.
vds. discriminazione discussione
sf.
[discussion,
discussion, discusión, Erörterung]
discussione, discussura, chistionu
m. (tosc. quistione),
cuntrestu m., disputa (L),
discussione, allegada, arrollu m., chistione,
chistiononzu m. (N),
discurta, discussioni, chistioni, cristioni (C),
dischussioni, cuntierra, ragàglia (d.
vivace) (S), cuntrastu m.,
batalocca (d. lunghissima),
scumbattu m. irrasgiunata (G)
// archifocu m. (N)“d. alquanto animata”; fola
di tuttu l’annu (G) “d.
interminabile” discusso
pp.
agg. [discussed,
discuté, discutido, erörtert]
discussu, cuntrestadu (L), discussu,
discùtiu (N), discùtiu
(C), dischutiddu (S), discussu (G) discutere
vt.
[to
discuss, discuter, discutir, erörtern]
discùtere, discutire, allegare
(it. allegare o sp. alegar), arrejonare,
arresionare, chistionare (tosc.
quistionare), ciacculittare, cuntrestare,
(L), discùtere, allegare, arresonare, arrollare, chistionare,
cuntrestare, taroccare (d.
animatamente) (N), discuti, chistionai, cristionai, fueddai
(C), dischutì, diputà, arrasgiunà, chisthiunà, ragaglià, ragatià,
cuntiarrà (S), discuttì, algumintà, arrasgiunà
(Lm), cuntrastà,
scumbattà, baccaglià (d.
animatamente) (G) // èssere a dami chi ti do pro una cosa (L) “d.
animatamente per qualcosa”;
arragaglià (Cs) (G) “d.
animatamente” discutibile
agg.
[disputable,
discutable, discutible, diskutabel]
discutìbile (L), de discùtere (N), de discuti (C), dischutìbiri (S),
discuttìbbili (G) disdegnare vt. [to disdain, dédaigner, desdeñar, verachten] disdignare, innoriare, isputziare, abburrire (L), ghelestiare, tzascare, ascare, irfadare, isputziare (N), disdignai, spreai (C), dipprizià (S), disprizià (G) disdegno
sm.
[disdain,
dédain, desdén, Verachtung]
disdignu, isputziadura f.,
abburrimentu, innóriu, chibberesa f.
(L), ghelèstia f., tzascu,
ascu, irfadu, isputziadura f.
(N), disdignu, disdeni, desdeni, spreu (C), dippréziu (S), sdignazioni f.
(G) disdegnoso
agg.
[disdainful,
dédaigneux, desdeñoso, verächtlich]
isputziadore, abburridore, chìbberu (L), ghelestiosu, tzascosu,
isputziadore (N), disdignosu, spreosu (C), dippreziadori, abburrissiddu
(S), sdignatu, addispittatu, putriosu (G) disdetta
sf.
(sfortuna; rescissione) [bad
luck/rescission, malchance/résiliation, desdicha/rescisión,
Missgeschick/ Kündigung]
desdìccia, disdìccia (sp.
desdicha), istrossa (cat.
destrossa), làstima (sp. lástima),
iscaddu m., ischeddamentu m.;
iscontzadura, isolvidura (L),
derdìccia, dirditza,
disdìccia, disditza, disditzu m., disdetta,
sagura; irbortu m., rebuzu m.,
isorbidura (N), disdìccia, làstima; sconciadura, iscioglidura (C),
disdhìccia, diffurthuna, maravadda; annullamentu m.,
isciuglimentu m. (S),
disaura, disdìccia; sciuddimentu m.,
dinecu m. (G) disdettare
vt.
[to
retract, rescinder, rescindir, kündigen]
isvoltare, ritirare sa paràula, iscontzare (L), irbortare, iscontzare,
rebuzare (sp. rebozar),
ritirare sa paràgula (N), arretirai su fueddu, sconciai, sminciri (C),
rifiutà, ricusà, annullà (S), dinicà, nicà, ritirà la paràula,
rescindì (G) disdetto
agg.
[cancelled,
rescindé, desdicho, verweigert]
negadu, dennegadu, annulladu, iscontzadu (L), rebuzau, annullau (N),
sminciu, sconciau, annuddau (C), ricusaddu, annulladdu (S), disdiciutu,
nicatu, annullatu (G) disdire
vt.
[to
cancel, dédire, desdecirse, verweigern]
annullare, isbortare, isvoltare (lat.
*VOLTARE + pref. is-), ispromìttere, ritirare
sa paràula (L), annullare, irbortare, ritirare sa paràgula (N),
sminciri, annuddai (C), annullà, rinunzià (S), disdicì, nicà, annullà
(G) disdoro
sm.
[shame,
honte, desdoro, Schmach]
disdoro, disonore, birgonza f.
(it. vergogna), cavanile, deleu (L), isoramentu, disonore, brigonza f.,
tzascu (sp. chasco), cavanile
(N), disdoru, desdoru, affrenta f.
(sp. afrenta), bregùngia f.
(C), diegnu, disonori, vaghogna f.
(S), disdoru, disonori, cavanili, valgogna f.,
menga f. (G) diseducarevt.
[to
bring up badly, mal élever, deseducar, verziehen]
educare male, pesare male (L), educare male, pesare a sa poleddina,
incafonire (N), pesai mali (C), diseducà, accusthumà mari (S), educà
mali (G) diseducato
pp.
agg. [impolite,
mal élevé, deseducado, verzieht]
maleducadu, male pesadu, malammannidu, malallutrinadu (L), maleducau,
pesau a sa poleddina, malechischiau (N), pesau mali, scurréggiu, maiolu
(C), diseducaddu, maraducaddu (S), maladuccatu , malammannatu(G) diseducazione
sf.
[unpoliteness,
mal’éducation, deseducación, Verziehen]
maleducassione (L), maleducassione, maluchìsciu m.
(N), scurreggimentu m.,
scurreggidura (C), maraducazioni (S), maladuccazioni (G) disegnare
vt.
[to
draw, dessiner, dibujar, zeichnen]
disignare, dissignare, trassare (ant.;
sp. trazar) (L), disinnare, dissinzare (N),
disignai, trassai, tabusciai (C), disignà (S), dissignà (G) disegnato
pp.
agg. [drawn,
dessiné, dibujado, zeichnt]
disignadu (L), disinnau (N), disignau (C), disignaddu (S), dissignatu
(G) disegnatore
sm.
[draftsman,
dessinateur, dibujante, Zeichner]
disignadore, disigneri (L),
disinnadore (N), disignadori, trassadori, tabusciadori (C), disegnadori
(S), dissignadori (G) disegno
sm. [drawing,
dessin, dibujo, Zeichnung]
disignu, dissignu, addaresu (L),
disinnu, dissinnu, dissinzu (N),
disignu, trassa f. (sp. traza)
(C), disegnu, dissegnu (S),
dissignu (G) // tabùsciu (C) “d.
a spolvero; sp. ant. debuxar, dibuxar” diserbamento
sm.
[weeding,
désherbament, deshierba, Vertilgung]
isalghera f., isargamentu,
isarghera f., isenada f., -adura f. (L),
iserbamentu, iserbonzu (N),
diserbamentu, scabiscadura f., scadradura f.,
scardadura f., scardamentu (C),
disalghamentu, disanamentu (S), disalbamentu, rantamentu (G) diserbante
p.
pres. sm. [weeder,
désherbant, desherbador, Unkrautbekämpfungsmittel]
isargadore, isargante
(L), iserbadore, iserbante
(N) diserbanti (C), disalghanti (S), disalbanti, rantadori (G) diserbare
vt.
[to
weed, désherber, desherbar, das Unkraut vertilgen auf]
disargare, diservare,
isalgare
(lat. ALGA),
isargare, iserbare, iservare, isiligare, isvuzare, marrare
(lat. MARRA), disenare,
isenare, limpiare, innettiare dae ervas malas (L), iserbare, iservare,
isiligare, isciligare (N),
diserbai, marrai, scabiscai (C),
disaghà, disalghà,
disanà (S), disalbà, rantà, ranzà (G) diserbato
pp.
agg. [weeded,
désherbé, desherbado, das Unkraut vertilgt auf]
disargadu, diservadu isalgadu,
isargadu, marradu, disenadu, isenadu, limpiadu (L), iserbau (N),
diserbau. marrau, scabiscau (C),
disalghaddu, disanaddu (S), disalbatu, rantatu, ranzatu (G) diseredare
vt.
[to
disinherit, déshériter, desheredar, enterben]
diseredare, iseredare, esiniare, irrediare, irredare (L), diseredare,
iseredare, iseretare (N), diseredai, desortai, sdaredai (C), diseredà
(SG) // diseredamentu (LNC),
iseredamentu (LN), iseretu (N)“diseredamento,
diseredazione” ; S’iseredu
si faghet una ‘olta solu (prov.-L) “La
diseredazione si fa una volta soltanto” diseredato
pp.
agg. [disinherited,
déshérité, desheredado, enterbt]
diseredadu, iseredadu, esiniadu, irrediadu, irredadu (L), diseredau,
iseredau, iseretau (N), diseredau, desortau, sdaredau (C), diseredaddu
(S), diseredatu (G) disertare
vt.
[to
desert, déserter, desertar, desertieren]
disertare (LN), disertai (C), diserthà (S), disaltà, disiltà (G) disertore
sm.
[deserter,
déserteur, desertor, Deserteur]
disertore (LN), disertori (C), diserthori (S), disaltori, disiltori (G) diserzione
sf.
[desertion,
désertion, deserción, Disertion]
disertzione (LN), disertzioni (C), diserzioni (S), disalzioni (G) disfacimento
sm. [undoing,
décomposition, desbaratamiento, Zersetzung]
isfaghimentu, isfatta f., iscontzu,
disaccattu (sp. desacato)
(L), irfachidura f., isbuddionzu,
isbùddiu, issachinzu, prodicadura
f., rughina f.,
sorbidura f., disaccattu (N),
sciusciu, sciusciada f.
sciasciamentu, sciasciadura f.,
sconciallu, sculada f.,
sculara f. (C),
ischunzaddura f. (S),
disfacimentu, sfacimentu, isconciamentu, iscònciu (G) disfare
vt.
[to
undo, défaire, deshacer, zerstören]
disfàghere, isfàghere,
aisfàghere, iscontzare, iscorduleddare, isgirare
(ant.), isconciaveddare,
ammadrigare, sguppare, brugnare, traulare (lat.
*TRAGULARE) (L), dirfàchere, disfàchere, irfàchere,
iscontzare, assolovrinare, issolovrinare, solovrinare,
irbuddiare, isciadare, isculimmerdare,
issàchere, issachinare, (N),
isciusciai, sciusciai,
sciascionai, sciuscionai, sconciai,
screbuddiri, isfai, sfai,
scairi, sciai, isturrunai, sturrunai,
scuai, sculai,
destrui, sdorroccai (C), ischunzà, iffà, diffà (S), sfà, isfà, disfà,
sfacì, scuncià, iscuncià, sfainà (G) // a s’iscontza e
faghe (L) “facendo e disfacendo”; Ómine
faghet e fémina disfaghet (prov.-L) “L’uomo
fa e la donna disfa”; Chini fait e sciùsciara non di mancat
traballu (prov.-C) “A chi
lavora e disfa non scarseggia il lavoro”; Lu moltu si sfaci e lu
‘iu si dà paci (prov.-G) “Il
morto si disfa ed il vivo si dà pace” disfatta
sf.
[defeat,
défaite, derrota, Niederlage]
derrutta. iscunfitta (L), disfatta, iscunfitta (N), derrutta, derrotta (sp.
derrota) (C), diffatta, ischunfitta
(S), scunfitta, paldimentu m.,
spaldimentu m. (G) disfatto
pp.
agg. [defeated,
défait, deshecho, zerstört]
disfattu, isfattu,
aisfattu, derruttu, iscontzadu, ammadrigadu (L), dirfattu, irfattu,
iscontzau, assolovrinau, irbuddiau, isculimmerdau,
issachinau, issattu, issolovrinau (N),
sciusciau, sdorroccau, sderruttu, sciattu, scónciu, sconciau, sculau,
sturrunau, spampaniau (it.
spampanato) (C), diffaddu, diffattu,
iffattu, ischunzaddu, ischonzu (S), sfattu, isfattu, disfattu, scònciu,
scunciatu, iscunciatu, isfainatu (G) disfida
sf.
[challenge,
défi, desafío, Herausforderung]
isfida, disaffiu m. (cat. desafíu;
sp. desafío), marrania (sp.
marrano), chertu m. (lat.
CERTARE) (L), irfida, tzitas pl.
(N), disfida, disaffiu m.,
certu m. (C), iffida,
marrania (S), disaffiu m. (G) disfunzione
sf.
[disorder,
dysfonctionnement, disfunción, Dysfunktion]
malu funtzionamentu m.
(LNC), disfunzioni, maru funzionamentu m.
(S), distulbu m., malu
funzionamentu m. (G) disgelare
vt.
[to
thaw, dégeler, deshelar, auftauen]
iscungelare, iscazare (L), iscallare, irghelare, isastragare, istragare
(N), iscungelai, disgelai,
scallai (C), iggirà, isciuglì (S), sghjlà, sulivrassi da lu ghjàcciu,
sciuddì (G) disgelo
sm.
[thaw,
dégel, deshielo, Tauen]
iscungelamentu, iscazadura f.
(L), irgheladura f., isastragada
f., isastragadura f., iscalladura
f., iscallu, istragadura f.,
istragamentu (N), disgeladura f.,
iscungelamentu, scallamentu (C), iggiramentu, isciuglimentu (S),
sghjlamentu, suluvru di lu ghjàcciu, sciuddimentu (G) disgiungere
vt.
[to
disjoin, disjoindre, desunir, trennen]
isgiùnghere, innànghere, isgiànghere, irbojare,
irzànghere, iscassizire, iscropare,
istesserare, illorare (L), irjùnghere, irzùnghere, irbojare,
iscropare, illorare, iscodojare, irgiànghere, irzànghere,
irzubalare (N),
descongiuntai (cat. desconjuntar),
scongiuntai, sgiungi, iscrobai,
iscrobari, scrobai, slorai
(C), siparà, disthaccà (S), sghjunghj’, isghiunghj’,
disghjunghj’, distaccà, spiccià, scumpagnà (G) // Cando unu naschit
arbeschende a sa die de Nadale sos ossos non si li irgiunghen (prov.-N) “Quando
un individuo nasce all’alba di Natale le ossa non si disgiungeranno” disgiungimento
sm.
[disjoining,
disjonction, desunión, Trennung]
isgiunghimentu, istesserada f. (L),
irjunghimentu, irbojamentu, iscropamentu (N), spiccigamentu, spiccigu,
spoddiamentu (C), siparazioni f.,
disthaccu (S), spiccicamentu, sghjunghjmentu (G) disgiunto
p.
agg. [disjoined,
disjoint, desunido, getrennt]
innànghidu, irzantu, isgiantu, isgiùnghidu, isgiuntu,
irbojadu, iscropadu, istesseradu, iscolladu, illoradu (L), irjuntu,
irgiantu, irzantu, irzuntu, illorau,
irbojau, iscropau (N), sgiuntu, iscrobau, scrobau,
scongiuntau, scollau, spiccigau (C), siparaddu, disthaccaddu (S),
disghjuntu, distaccatu, spicciatu, disunitu, scumpagnatu (G) disgiunzione
sf.
[disjunction,
disjonction, disyunción, Trennung]
isgiunghidura, iscolladura, ispitzigadura, iscancu m.,
istesserada (L),
irjunghidura, irbojadura, iscropadura (N), scongiuntadura, spiccigadura,
spiccigamentu m. (C),
siparazioni, disthaccamentu m.
(S), disghjunghjtura, scumpagnamentu m.,
schirriamentu m. (G) disgrazia
sf.
[misfortune,
disgrâce, desgracia, Unglück]
disgràscia, disgràtzia, disgràssia, disaura, disairu m.,
disaire m., desaire m.
(sp. desaire), desdìccia, disdìccia, (sp.
disdicha), istròscia, istrossa (cat.
destrossa), affrenta (sp.
afrenta), traschia (lat.
TARASCHIA), frea (lat.
FEBRIS), istrauladura, malafada, malavventura, malaura,
malesaura, istrasura, istraura, imberta, iscóntriu m.,
segaria (d. nel bestiame),
terditza (L), dirgràssia, derdìccia, dirditza,
disaura, disagura, disgrassiore m., cottópiu m., casticore
m., iscólliu m., iscóntriu m., istraccura , malasagura
(N), disgràtzia, sdrigàtzia, disdìccia,
sciaccu m. (sp. achaque),
strossa, destrossa, destrossu m.
(sp. destrozo), malascigura, malepprusu m., satzeddàina,
scollu m.,
strasura, àstili m. (cat. astre)
(C), digràzia, ischùssura, marapascha, marannu
m., ruina (S), disgràzia,
disciarra, sciaura, aura, malasolti, disvintura, malafata, malaura, disdìccia,
scurzola (Lm),
scurzolu m. (Lm) (G)
// bènnere cottopines (L) “sopraggiungere
delle d.”; iscontriare (N) “avere una d.”; Su
mundu est un’istròscia: chie non l’at in palas l’at in còscia
(prov.-L) “Il mondo è tutto
una d. : chi (il male) non ce l’ha sulle spalle ce l’ha nella
coscia” disgraziatamente
avv.
[unluckily,
malheureusement, desgraciadamente, unglücklicherweise]
disgrasciadamente, disgrassiadamente, disdicciadamente (L),
disgrassiadamente (N), disdicciadamenti (C), digraziaddamenti (S),
disdicciatamenti. disdicciosamenti (G) disgraziato
agg.
[unlucky,
malheureuex, desgraciado, unglücklich]
digrasciadu, disgrassiadu, disauradu, disdicciadu (sp.
desdichado), terdicciadu, malassortadu,
malauradu, malefadadu, cinu (probm.
genov. cin), iscarenadu, iscumbesciadu, iscambesciadu (L),
dirgrassiau, malassortau, malesagurau, disagurau (N), disdicciau,
disgratziau, malabèstia, malafadau, sciadau, sciadrau, scedau, sciodau,
sdrigatziau (C), digraziaddu, disdhicciaddu, marifaddaddu (S),
disdicciatu, disvinturatu, disgraziatu, malassultatu, malavvinturatu,
malaffatatu, malifatatu,
cùrciu (Lm) (G)
// disdicciadu de tui! “te
d.”; Su dirgrassiau andat a si grattare su nasu e si che tirat
s’ocru (prov.-N) “Il d. va a
grattarsi il naso e si caccia l’occhio” disgregare
vt.
[to
disgregate, désagréger, disgregar, zersetzen]
chirriare, isfarfaruzare, separare (L), irgrecare, disunire, seperare,
irgranzare, irgranzolare, irfarfaruzare (N), scrobai, scerai,
scongiuntai (C), ischumpunì (S), disgrigà, scumpunì (G) disgregato
pp.
agg. [disgregated,
désagrégé, disgregado, zersetzt]
chirriadu, isfarfaruzadu, separadu (L), irgrecau, disuniu, seperau,
irgranzau, irgranzolau, irfarfaruzau (N), scrobau, scerau, scongiuntau
(C), ischumposthu (S), disgrigatu, scumpostu (G) disgregatore
sm.
[disgregator,
désagrégeur, disgregador, Zersetzer]
chirriadore, separadore, irfarfaruzadore (L), irgrecadore, irgranzadore,
irgranzoladore, irfarfaruzadore (N), scrobadori, sceradori,
scongiuntadori (C), ischumponidori (S), disgrigadori, scumpunidori (G) disgregazione
sf.
[disgregation,
désagrégation, disgregación, Zersetzung]
chirriadura, separassione (L), irgrecadura, dirgregassione (N),
scrobadura, sceradura, scongiuntamentu m.
(C), ischumpunimentu m.
(S), scumpunitura (G) disguido
sm.
[miscarriage,
erreur, extravío, Fehlleitung]
contrattempus, istrobbu (L), dirguidu, contrattempus,
archibias f. pl. (N), faddina
f., faddidura f.
(C), cuntrattempu, disthùibu (S), disviu, intalvàriu, straviu,
schilviu, ischilviu, distempu (G) // A bolta un’istrobbu ‘attit
fortuna (prov.-L) “A volte un
d. porta fortuna” disgustare
vt.
[to
disgust, dégoûter, disgustar, anwidern]
disgustare, primmàresi, inconare (sp.
enconarse), buliare (L),
dirgustare, ingustare, grijare (N), disgustai, spreai (C), disghusthà,
ivvirì, burià (S), disgustà, disaggradà, finicià, riaddà,
ispittittà (G) disgustato
pp.
agg. [disgusted,
dégoûté, disgustado, angewidert]
disgustadu, inconadu, buliadu, malumorosu, primmadu
(L), dirgustau, ingustau (N), disgustau, spreau (C), disghusthaddu,
ivviriddu, buriaddu (S), disgustatu, disaggradatu, finiciatu, riaddatu,
ispittittatu (G) disgusto
sm.
[disgust,
dégoût, disgusto, Widerwillen]
disgustu, grima f., colloviada
f., crebacoro,
crebu, crébidu (lat. CREPARE),
àscamu, buliada f., buliamentu
(L), dirgustu, ingustu, crepu (N), disgustu, aggrùngiu, cherpu, spreu
(cat. menyspreu) (C),
disghusthu, ivvirimentu, buriaddura f.
(S), disgustu, disaggradu, riaddu, ascu (sp.
asco), àscamu, suddu, finìciu, buliamentu, bulitogghju (G) //
Annada de mustu annada de disgustu (prov.-L) “Annata
di mosto annata di d.” disgustoso agg. [disgusting, dégoûtant, disgustoso, widerlich] disgustosu, ascamosu, isambrulidu, isputzecche (L), dirgustosu, ingustosu (N), disgustosu, ispreosu, spreosu, ascherosu (sp. asqueroso) (C), disghusthosu (S), disgustosu, disaggradissitu, finiciosu, riaddosu, ascosu, ascamosu (G) // fizilia f., vizilia sf. (L) “cose d.” disidratare
vt.
[to
dehydrate, déshydrater, deshidratar, dehydratisieren]
disidratare, suerare foras de misura, isfàghersi in suore, siccare (lat.
SICCARE), arridare (lat.
*ARRIDUS) (L), disidratare, sudorare fora de misura, siccare (N),
disidratai, siccai, asciuttai (C), disidratà, siccà (SG) disidratato
pp.
agg. [dehydrated,
déshydraté, deshidratado, dehydratisiert]
disidratadu, siccadu, arridadu (L), disidratau, siccau (N), disidratau,
siccau, asciuttau (C), disidrataddu, siccaddu (S), disisdratatu, siccatu
(G) disidratazione
sf.
[dehydration,
déshydratation, deshidratación, Dehydratation]
disidratassione, pérdida de suore, asciuttore m.
(L), disidratassione, pérdida de suore, assuttore m.
(N), disidratatzioni, sicchèntzia, asciuttori m.
(C), disidratazioni, asciuttori m.
(S), disidratazioni, siccaria, siccura (G) disillùdere
vt.
[to
disillusion, désillusioner, desilusionar, enttäuschen]
disillùdere, iscrèere (L), disillùdere, ingabbare, si ricrèdere (N),
discrei (C), disilludì (S), deludì, diludì (G) disillusione
sf.
[disillusion,
désillusion, desilusión, Ermüchterung]
disillusione, iscréttida, iscrettidura
(L), disillusione, ingabbu m.
(N), disillusioni, disingannesa (C), disillusioni
(S), delusioni, dilusioni (G) disilluso
pp.
agg. [disillusioned,
désillusioné, desilusionado, ermüchtert]
disillusu, discréttidu, iscréttidu
(L), disillusu, ingabbau, ricréttiu (N), discréttiu, delusu (C),
disillusu (S), delusu, dilusu (G) disimparare
vt.
[to
unlearn, désapprendre, desaprender, verlernen]
disimparare, disapprèndere, ismentigare
(it. dimenticare) (L),
disimparare, irmenticare (N), disimparai, iscaresci (C), disimparà,
immintiggà (S), disimparà, sminticà (G) disimpegnare,
-arsi vt.
rifl. [to
disengage, dégager, desempeñar, entbinden]
disimpignare, disgaggiare (sp.
desgagiar) (L), disimpinnare, irbarratzare (N), disgaggiai,
sprendai, si sboddiai (C), disimpignà (S), disimpignà, libbarà,
strubbì (G) disimpegnato
pp.
agg. [disengaged,
dégagé, desempeñado, entbunden]
disimpignadu, disgaggiadu (L), disimpinnau, irbarratzau (N), disgaggiau,
sprendau, sboddiau (C), disimpignaddu (S), disimpignatu, strubbitu,
libbaratu, spinnicatu (G) disimpegno
sm.
[disengagement,
désengagement, desempeño, Entbindung]
disimpignu, disgàggiu (sp.
desgaje) (L), disimpinnu, irbarratzamentu (N), disgàggiu, passei
(C), disimpegnu (S), disimpignu, àndiu (G) disimpigliare
vt.
[to
dissolve, désembarrasser, desenredar, nicht verwickeln]
disimbojare, isprèndere (lat.
PRENDERE + pref. is-) (L), disimbojare, irtrepojare, isòrbere (N),
sciolli, scallai, strogai (lat.
*TORCULARE) (C), disimpiglià, libarà, isciuglì (S), disimpilchjà,
libbarà, isciuddì (G) disincagliare
vt.
[to
disentangle, déséchouer, desencallar, flottmachen]
disincagliare (L), disincalliare (N), disincasciai (C), disincaglià, ischaramà
(S), disincaglià (G) disincantamento
sm.
[disenchantment,
désenchantement, desencantamiento, Ernüchterung]
disicantamentu, iscrettidura f.
(L), disincantamentu (N), discredèntzia f.
(C), disincantamentu (SG) disincantare
vt.
[to
disenchant, désenchanter, desencantar, ernüchtern]
disincantare, iscrèere (lat.
CREDERE + pref. is-) (L), disincantare (N), discréiri (C),
disincantà (SG) disincantato
pp.
agg. [disenchanted,
désenchanté, desencantado, ernüchtert]
disincantadu, iscréttidu (L), disincantau (N), discréttiu, disgaggiau
(C), disincantaddu, disillusu (S), disincantatu, disillusu (G) disincanto
sm.
[disenchantment,
désenchantement, desencanto, Ernüchterung]
disincantu, iscrettidura f.
(L), disincantu (NCSG) disinfestare
vt.
[to
disinfest, débarasser, desinsectar, entwesen]
disinfestare (LN), disinfestai (C), disinfisthà (S), disinfistà (G) disinfettante
p.
pres. sm. [disinfectant,
désinfectant, desinfectante, Desinfektionsmittel]
disinfettante (LN), disinfettanti (CS) disinfittanti, sfumentu (G) disinfettare
vt.
[to
disinfect, désinfecter, desinfectar, desinfizieren]
disinfettare (LN), disinfettai (C), disinfittà (SG) disinfettato
pp.
agg. [disinfected,
désinfecté, desinfectado, desinfiziert]
disinfettadu (L), disinfettau (NC), disinfittaddu (S), disinfittatu (G) disinfettazione
sf.
[disinfection,
désinfection, desinfección, Desinfektion]
disinfettassione (LN), disinfettatzioni (C), disinfettazioni (SG) disinfezione
sf.
[disinfection,
désinfection, desinfección, Desinfektion]
disinfessione (LN), disinfetzioni (C), disinfizioni (SG) disingannare
vt.
[to
disenchant, détromper, desengañar, ernüchtern]
disingannare, iscrèere (lat.
CREDERE + pref. is-), disapprensionare (it.
ant. disapprensione) (L), disingannare, iscrèdere, segherare,
sincherare, accrarare (N), disingannai, disapprensionai, discrei, screi
(C), disingannà (SG) disingannato
pp.
agg. [disenchanted,
détrompé, desengañado, ernüchtert]
disingannadu, discréttidu, iscréttidu,
disapprensionadu (L), disingannau, iscréttiu, segherau, sincherau,
accrarau (N), disingannau, scréttiu, discréttiu, disapprensionau (C),
disingannaddu (S), disingannatu (G) disinganno
sm.
[disenchantment,
désabusement,
desengaño, Enttäuschung]
disingannu, disapprensione f.
(it. disapprensione), iscrettidura f.
(L), disingannu, ségheru, sincheramentu, accraramentu (N), disingannu,
disapprensioni f. (C),
disingannu (S), disingannu, disingannia f.
(G) disinnamoramento
sm.
[estrangement,
désaffection, desenamoramiento, Ernüchterung]
disamoramentu (LNC), disinnamuramentu (S), disamuramentu (G) disinnamorare
vt.
[to
estrange, détacher, desenamorar, die Liebe verlieren]
disamorare (LN), disamorai, disinnamorai, disappegai (C), disinnamurà
(S), disamurà (G) disinnamorato
pp.
agg. [estranged,
détaché, desenamorado, nicht mehr verliebt]
disamoradu (L), disamorau (N), disamorau, disinnamorau, disappegau (C),
disinnamuraddu (S), disamuratu (G) disintegrare
vt.
[to
disintegrate, désintégrer, desintegrar, zerkleinern]
disintegrare, isfàghere, iscunsertare (sp.
desconcertar), fàghere a farfaruzas, solovrinare (L),
disintegrare, disintregare, irfàchere (N), sfai, sciusciai (C),
disintigrà (S), sfainà, scunsaltà, sbrinnulà, fassi in chisgina (G) disintegrato pp. agg. [disintegrated, désintégré, desintegrado, zerkleinert] disintegradu, isfattu, iscunsertadu (L), disintegrau, disintregau, irfattu (N), sfattu, sciusciau (C), disintigraddu (S), sfainatu, scunsaltatu, sbrinnulatu (G) disintegrazione
sf.
[disintegration,
désintégration, desintegración, Zerkleinerung]
disintegrassione, isfaghimentu m.,
isfatta, iscunsertu m.
(sp. desconcierto) (L), disintegrassione, disintregassione,
irfachimentu m. (N), sciusciu
m., sciasciadura (C),
disintegrazioni (S), sfainamentu m.,
scunseltu m., sbrinnulatura,
scumpunitura (G) disinteressamento
sm.
[disinterestedness,
désintéressement, desinterés, Interesselosigkeit]
disinteressamentu (LN), disinteressu, disappegu (C), disinterassamentu,
disinteressu (S), spinnicamentu (G) disinteressare,
-arsi vt.
rifl. [to
disinterest, désintéresser, desapegar, das Interesse nehmen]
disinteressare, affuttìresi (lat.
FUTUERE), frigàresi (L), disinteressare (N), disinteressai,
disappegai (cat. sp. apegar) (C),
disintarassà, disintarissà, disinteressà,
(S), spinnicassi (G) disinteressato
pp.
agg. [disinterested,
désintérssé, desapegado, uneigennützig]
disinteressadu, affuttidu, frigadu (L), disinteressau, impunnau (N),
disinteressau, disappegau (C), disinteressaddu, disantarassaddu (S),
spinnicatu (G) disinteresse
sm.
[disinterestedness,
désintéressemment, desinterés, Uneigennützigkeit]
disinteressu, affuttimentu, frigamentu (L), disinteressu (N),
disinteressu, disappegu (cat. sp.
apego), affuttimentu (C), disinteressu, disantaressu (S), cuicioni,
indiffarènzia f.,
spinnicamentu (G) disintossicare
vt.
[to
detoxicate, désintoxiquer, desentosigar, entgiften]
disattoscare (it. ant. tosco) (LN),
disattossigai, disattoscai (C), purifiggà (S), disattuscà (G) disintossicato
pp.
agg. [detoxicated,
désintoxiqué, desentosigado, entgiftet]
disattoscadu (L), disattoscau (N), disattossigau, disattoscau (C),
purifiggaddu (S), disattuscatu (G) disintossicazione
sf.
[detoxication,
désintoxication, desentosigación, Entgiftung]
disattoscadura, disattoscamentu m.
(LN), disattossigamentu m.,
disattoscadura (C), purifiggazioni (S), disattuscatura (G) disinvoltamente
avv.
[unconstrainedly,
avec désinvolture, desenvueltamente, unbefangen]
chena bi pensare pius de tantu, francamente (L), chin ispipillesa (N),
disgaggiadamenti (C), disinvolthamenti, francamenti (S), speltamenti,
francamenti (G) disinvolto
agg.
[unconstrained,
désinvolte, desenvuelto, unbefangen]
disinvoltu, ingiólitu, francu (it.
franco), lestru (it. lesto),
aniscu (L), disinvortu, ispipillu, bivottu (N), disgaggiau, abbillu,
fruscineddu, triggiottu (C), disinvolthu, ivvelthu, ingiòritu, ingiùritu,
francu, allicchiriddu (S),
speltu, francu, alluttu (G) disinvoltura
sf.
[unconstraint,
désinvolture, desenvoltura, Unbefangenheit]
disgàggiu m. (sp. desgaje),
franchesa (sp. franqueza) (L),
ispipillesa, bivottesa (N), disgàggiu m.,
discoccu m., facci de sola
(de croxu) (C), disinvulthura, franchèzia (S), spìciu m.
(G) disistima
sf.
[disesteen,
mésestime, desestima, Missachtung]
disistima, minisprèssiu m.,
minisprétziu m. (sp.
menosprecio) (L), debodu m.,
disistima (N), disistima (C), disisthima, dippréziu m.
(S), disistima, spreu m., spréziu
m., minispréziu m.
(G) disistimare
vt.
[to
disesteem, mésestimer, desestimar, missachten]
disistimare, discuntzettuare, minispretziare,
minispressiare (sp. menospreciar),
isputziare (L), disistimare, debodare, isputziare (N), disistimai,
spreai, disdignai (C), disisthimà, dipprizià (S), disistimà,
minisprezià, sprizià, isprizià, disprizià (G) dislivello
sm.
[unevennes,
dénivellation, desnivel, Höhenunterschied]
dislivellu, iscalone (L), dislivellu, pendéntile (N), pendèntzia f.
(C), dislibellu (S), dislivellu (G) dislocare
vt.
[to
displace, disposer, desplazar, dislozieren]
collocare, tramudare (lat.
TRA(N)SMUTARE) (LN), tramudai, assettiai (cat.
ant. assetiar) (C), cullucà (SG) dislocato
pp.
agg. [displaced,
disposé, desplazado, disloziert]
collocadu, tramudadu (L), collocau, tramudau (N), tramudau, assettiau
(C), cullucaddu (S), cullucatu (G) dislocazione
sf.
[dislocation,
déplacement, dislocación, Dislokation]
collocamentu m., tràmuda
(LN), tramudantza, tramudamentu m.,
asséttiu (C), cullucazioni (S), cullucazioni, posta, assentu m.
(G) dislombare
vi.
[to
break one’s back, s’éreinter, deslomar, lendenlahm werden]
illumbare (L), illumbare, irdirricare (N), si slumbai (C), irrugnunassi,
dirrugnunassi (S), scarruccassi (G) dismembrare
vt.
[to
dismember, démembrer, desmembrar, zerteilen]
imbrembare, ismembrare,
ismelmare, isperrare (L), irmermare (N), smembrai, smermai, spedatzai,
sperrai (C), imbrimbà (S), paltì (G) dismesso
pp.
agg. [cast-off,
cessé, desusado, abgelegt]
dismissu, sessadu,
lassadu, dassadu (L), sessau, dassau, lassau, disusau, rebuzau (N),
disavvesau, attuffau, scarrabécciu (C), zissaddu, sinsaddu, cansaddu,
lassaddu (S), zissatu, cissatu, spunitu, lassatu, lacatu (G) dismettere
vt.
[to
cast off, cesser, dajar de usar, ablegen]
sessare, lassare, dassare, tzessare (it.
cessare) (L), sessare, dassare, lassare, disusare, rebuzare (N),
disavvesai (sp. desavesar),
attuffai (sp. atufar) (C),
zissà, sinsà, cansà, disusà, lassà, dassà (S), zissà, cissà,
lassà, lacà, spunì, arrunzà
(Cs) (G) dismissione
sf.
[cast,
cessation, dejado de usar, Ablegung]
sessadura, lassadura, dassadura (L), sessadura, lassadura, rebuzu m.
(N), disavvesu m., sentzada
(C), zissaddura, sinsaddura, lassaddura, dassaddura (S), zissamentu m.,
agabbata, spunitura, lacatura (G) dismisura
sf.
[excess,
démesure, desmesura, Masslosigkeit]
dismisura (LNC), dimmisura (S), ezzessu m.
(G) // supratamenti (G) “a
d.” disobbediente
p.
pres. agg. mf. [disobedient,
désobéissant, desobediente, ungehorsam]
disubbidiente, malaccumandu (L),
disubbidiente (N), disubbidienti (CSG) disobbedienza
sf.
[disobedience,
désobéissance, desobediencia, Ungehorsam]
disubbidièntzia (LN), disubbidièntzia, disobbedessimentu m.
(C), disubbidiènzia (S) disubbidiènzia, disubbédiu m.
(G) disobbedire
vi.
[to
disobey, désobéir, desobedecer, nicht gehorchen]
disubbidire (LN), desobbedessi (sp.
desobedecer), disubbidiri (C), disubbidì (SG) disobbligare,
-arsi vt.
rifl. [to
disengage, désengager, desobligar, entbinden]
disobbligare (L), disobbricare (N), disobbligai, disgaggiai (sp.
desgajar) (C), disubbrigà (S), disubbligà, sfrancà (G) disobbligato
pp.
agg. [disengaged,
désengagé, desobligado, unverbindlich]
disobbligadu (L), disobbricau (N), disobbligau, disgaggiau (C),
disubbrigaddu (S), disubbligatu, sfrancatu, chittu (G) disoccupato
agg.
[unemployed,
sans travail, desocupado, arbeitslos]
disoccupadu, arressu, isballadu, isbangu, iscabanneddadu, isviadu,
isvàlidu, isvioladu,
oreri (lat. HORA) (L),
disoccupau, irvacu (N),
disoccupau, disimperau, dispacciau,
chen’’e traballu, oreri (C), disoccupaddu, ivviaddu, ibballaddu, ibbàiddu
(S), arressu, arresu, sballatu, sballaddu
(Cs), sviaddu
(Cs), disoccupatu
(G) disoccupazione
sf.
[unemployment,
chômage, desocupación, Arbeitlosigkeit]
disoccupassione (LN), disoccupatzioni, disimpreu m., dispacciadura,
farta de traballu (C), disoccupazioni (SG) disonestà
sf.
[fraud,
malhonnêteté, deshonestidad, Unehrlichkeit]
disonestade (LN), disonestadi, disonestidadi (C), disonesthai (S),
disonestai, disunestai (G) disonestamente
avv.
[dishonestly,
malhonnêtement, deshonestamente, unehrlich]
disonestamente (LN), disonestamenti (C), disonesthamenti (S),
disunestamenti (G) disonesto
agg.
[dishonest,
malhonnête, deshonesto, unehrlich]
disonestu, fragosu, iscuscensciadu,
iscuscentziadu (L), disonestu bratzicacau, iscussentziau, mattaccone,
mattafione (N), disonestu, truggiottu (C),
disonesthu (S), disunestu, scuscinziatu (G) // truggiotta sf.
(C) “donna d.; cat. truja” disonorante
p.
pres. agg. mf. [dishonourable,
déshonorant, deshonroso, entehrend]
disonorante, disdorosu (L), disonorante (N), disonoranti, disdorosu (C),
disonoranti (SG) disonorare
vt.
[to
dishonour, déshonorer, deshonrar, entehren]
disonorare, disondrare, infamare
(= it.), neare (lat.
NEUS x NAEVUS) (L), disonorare, disondrare, innoriare (N),
disonorai, disdorai, desdorai (it.
ant. disdorare o sp. desdorar), desonrai, disonrai (sp.
deshonrar) (C), disonorà, immirdhà, ischagazzà (dispreg.)
(S),
disonorà (G) disonorato
pp.
agg. [dishonoured,
déshonoré, deshonrado, entehrt]
disonoradu, infamadu, neadu (L), disonorau, innoriau (N), disonorau,
disdorau, desdorau, desonrau (C), disonoraddu (S), disonoratu (G) // fèmina
ingannada (LN) “donna d. perché
messa incinta e non sposata” disonore
sm.
[dishonour,
déshonneur, deshonra, Unehre]
disonore, disunore, abbunzu,
disdoru (it. ant. disdoro o sp.
desdoro), iscussiminzu, sondra f.,
disondru (sp. deshonra), mància
f. (sp. mancha), neu (lat.
NEUS, NAEVUS) (L), disonore, innóriu (N), disonori, desonra f.,
disonra f., disdoru, desdoru,
mància f. (C), disonori,
disanori (S), disonori, disdoru, valgogna f.
menga f. (tosc. menga) (G) disonorevole
agg.
[dishonourable,
déshonorant, deshonroso, entehrend]
affrontosu, disdorosu,
infamadore (L), disonorante (N), disonoranti, disdorosu (C), disonoranti
(S), disonoranti, disdorosu (G) disopra
avv.
[above,
dessus, sobre, darauf]
subra (lat. SUPRA),
de subra, de susu (lat. SU(R)SUM)
(L), supra, de supra, a pittu, in pittu (N), in susu, de susu, suba,
assuba, assua, a pìcius, de
a pitzus, in pitzus (C), sobbra, innantu (S), subbra, supra, in subbra
(G) disordinare
vt.
[to
disorder, désordonner, desordenar, verwirreen]
disordinare, buluzare (probm.
tosc. bulegghjo), chilizare, iscuncordare,
iscussertare, iscuntzertare (sp.
desconcertar), isordulare, pilisare,
treulare (lat. TRIBULARE),
trobojare (sp. atropellar)
(L), disordinare, bullissiare, cubisionare,
baragliare, fraganeddare, grivisare, irgrivisare,
iscantrabuddare, isteriare, istroffoddiare, istroffoddire,
mistriffoddiare, pilisare, suluvertare
(N), disordinai,
scambillai, treulai, poni tréulu, streulai, iscuntzertai, scuntzertai,
scuncordai, sculummerdai, ammazinai, spartzinai (C), disurdhinà,
vulthurà, ribusthurà, ischunzà
(S), disuldinà, scunciminnà, svultulà, straultà, invisgindà
(Lm), struddà (Lm) (G)
// affroccheddare (L) “lavorare
in maniera disordinata”; fà la casa a purthigari (S) “mettere
la casa nel più grande disordine” disordinatamente
avv.
[untidily,
désordénnement, desordenadamente, unordentlich]
disordinadamente, a tréulu, a troboju, a brigamìscia (L),
disordinadamente, chin trégulu (barallu, bolluzu, pilisu), a buddusu, a
s’affainu (N),
disordinadamenti, a frascillonis, a
spartzinadura (C), disurdhinaddamenti, a purthigari, mitraranda (S),
a spapògliu, a buliigghju (G) disordinato
pp.
agg. [untidy,
désordonné, desordenado, verwirrt]
disordinadu, affroccheddadore, affrocchedderi, buluzadu, disbarittadu (d.
nel mangiare), iscontipizadu, iscuntzertadu,
iscussertadu, isorduladu pilisadu,
treuladu, trobojadu (L), disordinau, affroccheddadore, baragliau,
bullissiau, cubisionau,
grivisau, irgrivisau, irjannilau,
irribbùlliu, iscantrabuddau, isteriau, istroffoddiau,
istroffoddiu, mistriffoddiau, pilisau
(N), disordinau, attruppelliau, scambillau, scuntzertau, scancioffau,
treulau, streulau, scuncordau, sculummerdau, ammazinau, carraxeri,
spartzinau (C), disordhinaddu, isciumpesthu, sciumpesthu, vulthuraddu,
ribusthuraddu, ischunzaddu (S), disuldinatu, crabbagghju (Cs),
sfraluppaddu (Cs), scunciminnatu,
svultulatu, invisgindatu (Lm),
pacciugonu (Lm), straminonu
(Lm), struddatu (Lm) (G) disordine
sm.
[untidiness,
désordre, desorden, Unordnung]
disórdine, misciamureddu, tréulu, bollógiu, buluzu,
buliu, pilisu, disbarattu (sp.
desbarate), troboju, ghilizare, ghilizu,
attreghentu, busùliu, tremuttu, ingùlumu, isculiertu, iscurremusu,
disaccattu (sp. desacato),
iscontzu, burrumbàglia f. (cat.
burrumballa), burrumbaza f., iscórtigu, iscossiminzu,
iscrobu, isórdulu, óffulu (L),
disórdine, cubisione f., baràgliu,
trégulu, pilisada f., pilisonzu, pilisu,
irribbùlliu, irmóniu, seranile, berrumballa f.,
burrumballa f., murumballa f.,
murrummalla f., moloju, bullìssiu,
bolluzadura f., bolluzore, bolluzu,
óffulu, attroppégliu,
busoddu, grivisu, istroffóddiu, mistriffóddiu, suluvertu (N),
disórdini, attruppélliu (sp.
tropel), attruppégliu, mugoni, trumbuloni, murigu, tréulu,
sculumerdu, carraxu, streulada f.,
spartzinamentu, rantantira f.,
ammazinamentu, attrauddu, cuntronu, scumania f. (C),
disordhini, confusioni f.,
ciaffarezzu (cat. safareig),
remetomba, burumbàglia f.
(S), disòldini, abburottu,
buliegghju, fraustu, gruci
e griffi, imbùliu, matamezzu
(Cs), invisgendu (Lm), pacciugu (Lm), scuncertu
(Lm), pindia f., rimìsciu,
trasmùgghjulu, zaccamurru,
ziminu (G) //
pillottu (C) “cumulo di cose in
d.; cat. pilot”; Futtarallà (S) “personificazione del
d.”; pari la casa di
Futtarallà (S) “sembra la casa
del signor Futtarallà (del signor Menefrego!)” disorganizzare
vt.
[to
disorganize, désorganiser, desorganizar, desorganisieren]
disorganizare, iscunsertare (L), disorganizare (N), disorganizai (C),
disorganizà (S), disolganizà (G) disorganizzato
pp.
agg. [disorganized,
désorganisé, desorganizado, desorganisiert]
disorganizadu, iscunsertadu (L), disorganizau (NC), disorganizaddu (S),
disolganizatu (G) disorganizzazione
sf.
[disorganization,
désorganisation, desorganización, Desorganisation]
disorganizassione, iscunsertu m.
(L), disorganizassione (N), disorganizatzioni (C), disorganizazioni (S),
disolganizazioni (G) disorientamento
sm.
[bewilderment,
désorientation, desorientación, Desorientiertheit]
disorientadura f., disorientamentu,
atturdimentu (LN), stronamentu, atturdimentu (C), disorientamentu (S),
scunviu (G) disorientare,
-arsi vt.
rifl. [to
bewilder, désorienter, desorientar, desorientieren]
disorientare, atturdire (cat.
aturdir) (LN), isorientare (L), stronai
(cat. trona), atturdiri (C),
disorientà (S), scunvià, stivassi, ismarinissi (G) disorientato
pp.
agg. [bewildered,
désorienté, desorientado, desorientiert]
disorientadu, atturdidu, isereladu (L),
disorientau, atturdiu, ispampanau (N),
stronau, atturdiu (C), disorientaddu (S), scunviatu, stivatu,
ismarinatu, spupuritu (G) disossare
vt.
[to
bone, désoser, deshuesar, entbeinen]
disossare, esossare, isossare,
isossigare, isossigheddare, isossighinare
(lat. OSSUM) (L), disossare,
isossare, isossicheddare (N), disossai, sdossai, sdossinai (C), disussà
(SG) // isossicheddonzu (N) “disossamento” disotto
avv.
[below,
dessous, debajo, darunter]
de sutta, a sutta (LNC), di sottu (S), suttu, ignò (G) dispaccio
sm.
[dispatch,
dépêche, despacho, Depesche]
dispàcciu (cat. despatx; sp.
despacho) (L), dispatzu (N), dispàcciu, paliettu (cat.
palletes) (C), dipàcciu (S), dispàcciu, zittu, curreu (cat.
correu; sp. correo) (G) // donai su paliettu (C) “ricevere
risposta negativa dalla ragazza che si ama” dispaiamento
sm.
[unpair,
désaccouplement, separación del par, Trennung]
iscumpagnamentu, iscumpanzamentu, ispajamentu (L), iscropamentu,
ispajamentu, iscumpanzamentu (N), sparigamentu, scumpangiadura f.,
scumpangiamentu (C),
ischumpagnamentu (S), scumpagnamentu, spagghjamentu, scappiamentu (G) dispaiare
vt.
[to
unpair, désaccoupler, desaparear, trennen]
iscumpanzare, iscumpagnare, isgualare, ispajare
(L), ispajare, iscropare, iscumpanzare (N), sparigai, scumpangiai (C),
ischumpagnà (S), scumpagnà, spagghjà, scappià, disapparà (G) disparato
pp.
agg. [disparate,
disparate, diverso, verschieden]
iscumpanzadu, iscumpagnadu, ispajadu, iscadàppiu, iscadàmbiu (L),
ispajau, iscropau, iscumpanzau (N), sparigau, scumpangiau (C),
ischumpagnaddu (S), scumpagnatu, spagghjatu, scappiatu, scatambiatu,
disapparatu (G) dispari
agg.
mf. [odd,
impair, impar, ungerade]
dìspari, dìsparu (LN), dìspari, dìsparis, faisina, faisinu, schécciu
(C), dìparu, dìpari (S), dìsparu (G) // aniscu (G) “d.
riferito a cose o animali” disparire
vt.
[to
disappear, disparaître, desaparecer, verschwinden]
iscumpàrrere, iscumparire, disparire (L), irghelare, irfrogorare,
iscumpàrrere, iserghire (N), sparessi (sp.
ant. desparecer), scumparri, desluxiri (sp.
deslucir) (C), ipparì, ischumparì (S), scumparì, sparì (G) disparità
sf.
[disparity,
disparité, desigualdad, Verschiedenheit]
disparidade (LN), disparidadi (C), dipariddai (S), disparitai (G) disparte
avv.
[apart,
de côté, a parte, beiseite]
in disparte, a un’ala, dibbanda, addibbanda, abbanda, a banda, a
un’oru (LN), in disparti, a disbanda (C), a un’ara (S), a dispalti,
a un latu (G) // s’affartare (N) “tenersi in d.” dispendio
sm.
[expense,
dépense, gasto, Ausgabe]
dissipu, ispendeu, isperdìsciu (sp.
desperdicio), isprecu, frazu, isalàcciu (L), dissipu, isperdìssiu,
isperdissiadura f., isprecu
(N), sperdìtziu, gastu (cat. sp.
gasto), stravullu (C), ippardhiziamentu, iffàiu, ipprecu (S), spaldìziu,
sciala f., frazu, sfròciu
(G) dispendioso
agg.
[expensive,
dispendieux, dispendioso, kostpielig]
dissipadore, gastosu, isbaidore
(cat. esbair, esvair), isperdisciadore,
ispesìvile, ispesosu (L),
dissipadore, isperdissiadore (N), sperditziadori, gastosu (C),
ippardhiziadori, custhosu (S), spaldiziadori, spisosu (G) dispensa
sf.
[pantry,
dispensation, dispensa, Vereteilung]
dispensa, ispensa, canava
(it. canova), arrobatia,
robatia (L), dispensa (N), dispensa, disgaju m.
(sp. desgaje), rebustu m.,
arrebustu m. (cat. rebost) (C),
dipensa (S), ripostu m. (mobile),
sfrancamentu m. sfrancatura,
esentu (G) // ispessa (N) “d.
arcivescovile” dispensare
vt.
[to
dispense, dispenser, dispensar, verteilen]
dispensare, ispensare (L),
dispensare (N), dispensai, disgaggiai (sp.
desgajar) (C), dipinsà (S), dispinsà, sfrancà (C) dispensario
sm.
[dispensary,
dispensaire, dispensario, Armenapotheke]
dispensàriu (L), dispensarju (N), dispensàriu (C), dipensàriu,
ippidari, sanatóriu (S),
dispinsàriu (G) dispensato
pp.
agg. [dispensed,
dispensé, dispensado, verteilt]
dispensadu (L), dispensau (N), dispensau, disgaggiau (C), dipinsaddu
(S), dispinsatu, sfrancatu (G) dispensatore
sm.
[dispenser,
dispensateur, dispensador, Verteiler]
dispensadore (LN), dispensadori, disgaggiadori (C), dipinsadori (S),
dispinsadori, spaltidori (G) dispensiere
sm.
[dispenser,
dispensateur, despensero, Speisemeister]
dispenseri, canaveri (L),
magasineri, donadore (N), arrebusteri, dispenseri (C), dipinseri (S),
dispinseri (G) disperare
vi.
[to
despair, désespérer, desconfiar, verzweifeln]
addisisperare, disisperansciare, disperare, isarcare (L), disisperare
(sp. desesperar),
disimperare, isporare, iscorazire, iscorare, disanimare (LN),
disisperai, disperai, disalentai
(sp. desalentar), disanimai,
si scorai (C), dipirà, disispirà, disanimassi (S), disispirà,
addisispirà, disaminà, disanimà, irrasfassi (G) disperata
sf.
[desperate
song, chanson de complainte, canción de desaliento, Verweifeltkanzone]
disisperada (LNC), disipiradda (S), disispirata, addisispirata(G) disperatamente
avv.
[desperately,
désespérément, desesperadamente, verzweifelt]
disisperadamente,
cun disisperu, a perdighinu (L), disisperadamente,
a sa disisperada, a corrolu, a dególliu, a mundu pérdiu (pérditu)
(N), disisperadamenti (C),
disipiraddamenti (S), a l’addisispirata (G) disperato
pp.
agg. [hopeless,
désespéré, desesperado, verzweifelt]
addisisperadu, disisperadu,
disisperante,
isporadu, ispramadu (L), disisperau (NC), disipiraddu (S), disispiratu,
addisispiratu, addispiratu (G) // A tottu assistit Deus, foras su
disisperau (prov.-N) “Dio
assiste tutti, tranne il d.” disperazione
sf.
[despair,
désespoir, desesperación, Verzweiflung]
disisperàntzia, disisperascione, disisperu
m.
(cat. desesper), addisisperu m.,
disimperu m., disperatzione,
disperassione, isporu m.,
avriu m., arguai m.
(it. guai), ispràmidu m.,
ispramu m., cumbatta (sp.
combate) (L), disperassone, disisperu
m., isporósile m.,
isporu m. (probm. cat. por)
(N), disisperu m.,
disisperatzioni (C), disiperu m.,
disiparazioni (S), disisperu m.,
disparazioni (G) disperdere,
-ersi vt. rifl. [to
scatter, disperser, dispersar, zerstreuen]
dispèrdere, ispèrdere,
isperdissiare, isperdisciare (sp.
desperdiciar), isuliare (lat.
EXILIARE), ispaniare (lat.
*EX-PAGINARE), iscanire, ispaddicciare (tosc.
spagliare), isprunire, bargaminare (probm.
lat. *ARGANA), irmundiare, issaescare, isalamanciare,
iscasanare, istrallattare, istramanciare, istramanciulare, trabantare,
tramantare (L), ispèrdere,
iscanire (N), dispérdiri, disperditziai, irmundulai, sperdi,
sprabaxai, sperditziai, spartzinai, spratzinai, spainai, spimpillonai
(C), ippardhizià, iffrabbinà, giagarà (S), spaldì, spaldizià, spaltigghinà
(Cs), parà in
ventu (G) // spratzinadori (C) “dispersivo”; andà che lu
fiori di lu gardhu (S) “d. come
il fiore del cardo” dispersione
sf. [dispersion,
dispersion, dispersión, Zerstreuung]
isperdidura, isperdìssiu m.,
ispartinzu , bargaminada, istrallattada, istrallattu m.,
istramanciada, isuliadura, trabantada, trabantu m. (L),
isperdidura (N), sprabaxu m.,
sperdìtziu m., disperdìtziu
(sp. desperdicio),
disperdimentu, spartzinamentu m.,
spratzinamentu m. (C),
iffrabbinamentu m.,
ippardhiziamentu m. (S),
spaldìziu m., spapòglia,
disbarattu m. (G) disperso
pp.
agg. [missing,
dispersé, dispersado, zerstreut]
ispérdidu, isperdissiadu, isperdisciadu, ispaniadu, isuliadu, iscanidu,
ispaddicciadu, afferidittu, bargaminadu,
istrallattadu, istramanciadu, trabantadu (L),
ispérdiu, iscaniu (N), dispérdiu, spérdiu, sprabaxau, sperditziau,
spartzinau, spainau (C), ippardhiziaddu, iffrabbinaddu, ippagliddu,
ipparthu, pessu (S), spaldutu, dispaldutu, spaldiziatu, munduladdu
(Cs), spaltigghinaddu (Cs),
spaperzu (Lm), paratu
in ventu (G) dispetto
sm.
[spite,
dépit, despecho, Trotz]
dispettu, dispettia f.,
inzulzu, crebu, bèttia f.,
istridu (it. ant. strido),
ischiza f., realia f.
(it. rivale + suff. -ia) (L), dirbettu, dispettu,
bèttia f., crepu, dispitzia
f., piantesa f.
(it. piantare - DES II, 257) (N), dispettu, dibettu, crepa f., crepu,
istrémpiu, strempiadura
f., strémpiu, trémpiu,
trempu (lat.
TEMPLUM), trépiu, picchettu (sp.
piquete) (C), dipettu, impitta f.
(S), dispettu, strau, stridu, istridu (G) // ciascare, ciascottare (L),
esse a tìrria di paru (G) “farsi
dei d.”; fàghere a crebu (a tùrturu, a ciàscula, a perfia) (L),
fàchere a truppe (N), fai a dibettu (C) “fare
per d.”; a dispettinu (N)“a d.”; mi
at fattu una piantesa (N) “mi
ha fatto un d.”; Fammi stridi cantu poi,/ dammi peni e fammi
aggrai./ Eu no agghju a lassà mai/ d’accisammi in l’occhj toi (G-G.
Pes) “Fammi d. quanti
vuoi,/procurami pene e fammi sgarbi./ Io non cesserò mai/ di estasiarmi
nei tuoi occhi” dispettosamente
avv.
[spitefully,
avec dépit, despechadamente, boshaft]
dispettosamente, bettiosamente, a
bèttia, a tùrturu, a ciàscula, a crebu (L), dispettosamente, a
tzascu, a bèttia, a truppe, a crepu (N), dispettosamenti, a trempu, a
picchettu, a crepu, crepa-crepa (C),
dipittosamenti, a impitta (S), dispittosamenti, a tìrria di paru (G) dispettoso
agg.
[spiteful,
taquin, despechado, boshaft]
dispettosu, ciascosu, abbettiosu, increbuddidu, prummonosu
puntosu (cat. puntós; sp.
puntoso), terriosu,
tirriosu (L), dirbettosu,
dispettosu, abbettiosu, puntillosu, tzascosu, incurvu, tirriosu, trémpinu
(N), dispettosu, begosu, crepuru, strempiadori,
picchettosu, strempiosu, surràdigu, tostadori, tremposu
(C), dipittosu, dippuntósiggu, ippuntósiggu,
puntósiggu (S), dispittosu (G) // Puntósiggu che lu cani di
l’urthuranu chi no magna e no lassa magnà (prov.-S) “D.
come il cane dell’ortolano che non mangia e non lascia mangiare” dispiacente
p.
pres. agg. mf. [sorry,
déplaisant, desplaciente, unangenehm]
dispiaghente (L), dispiachente (N), disaggradéssiu, dispràxiu (C),
dipiazuddu (S), disaggradanti (G) dispiacere/1
sm.
[sorrow,
déplaisir, disgusto, Bedauern]
dispiaghere, dispiacchimentu, disaggradu, dolu
(lat. DOLUS), crebu, dolentia
f., dolintia f., istrangugliada f., istranguglione,
murrunzu, disaccattu (sp.
desacato), tragu (sp. trago),
trìulu, aziu, cogonu, coghinu, anneu, pesàriu (sp.
pesar), traga f., tràghida f. (L),
dispiachere, disaggradu, dolu,
croccone (cat. corcí), malicore
(N), displaxeri, disprexeri,
axiu, crocconi, disaccattu, pesari, pesàriu, anneu, fatta f.
(C), dipiazeri, crebbu (S), dispiaceri, disaggradu, disgustu, siccacori,
làstima f. (sp. lastima),
sgottu m. (G) // èssere a
nde mòrrere (L) “morire dal
d.”; fattu a murrunzu (L) “eseguito
con d.”; Su dispiaghere imbetzat s’ómine (prov.-L) “I
d. invecchiano l’uomo”; Mezus dolu in bùssia chi dolu in su
coro (prov.-N) “Meglio d. di
borsa che d. di cuore”; Cal’à autu li gusti, pidda li disgusti
(prov.-G) “Chi ha avuto i
piaceri prenda pure i d.” dispiacere/2
vi.
[to
displease, déplaire, disgustar, missfallen]
dispiàghere (lat. DISPLACERE),
disaggradare (it. ant.
disaggradare o sp. desagradar), disgrassiare, sentire (cat.
sp. sentir), auddàresi, abbruvuddare, murrunzare (L), dispiàchere,
abbruddare, apposcorare, disgradèssere, dispràsere (N),
displàxiri, dispraxi,
disaggradessi (sp. desagradecer),
disaggradai, disgratziai, sentiri (C), dipiazì, sentì (S), dispiacì,
disaggradà, sgradessì, sgradissì, incriscì, disgustà, appinà (G) dispiaciuto
pp.
agg. [displeased,
deplu, disgustado, traurig]
dispiàcchidu, dispiàghidu,
abbruvuddadu, auddadu, sentidu, abbruddadu (L), dispiàchiu, abbruddatu,
apposcorau (N),
dispràxiu, ciambellosu, sentiu
(C), dipiazuddu, sentiddu (S), dispiaciutu, incrisciutu, sintutu,
attidiatu, sgradissitu, disaggradatu (G) dispianare
vt.
[to
level, aplanir, explanar, ebnen]
ispianare (it. ant. spianare o
sp. explanar), apparizare, apparinare (lat.
PAR), illadiare (lat. LATUS) (L),
ispianare, apparisare (N), appranai, spranai, spianai, apparixai (C),
ippianà, appianà, apparizà (S), appianà, spianà (G) dispiccare
vt.
[to
pluck, détacher, destacar, losmachen]
distaccare, ispilire (lat. PILUS),
ispitzigare (it. spiccicare) (L),
istaccare, ispilire, bottire, ispizicare (N), spiccigai (C), ippiccà,
disthaccà (S), distaccà, spiccià, spiccà, spriccà (G) dispiegamento
sm.
[spreading,
déploiement, desplegadura, Entfaltung]
isparghimentu, istiramentu, allongamentu (L), isparghimentu,
istendimentu, ispinnicadura f.,
allongamentu, allonghiadura f.
(N), ispinnicada f., ispinniconzu, sterrimentu,
spraximentu, spainamentu (C), ippaglimentu, isthiramentu, illongamentu
(S), spaglimentu, istirrimenta
f., stirrimentu
(G) dispiegare
vt.
[to
spread out, déployer, desplegar, entfalten]
ispàrghere (lat. SPARGERE),
allongare (lat. LONGARE), ispabarare,
ispinnigare istirare,
ispijare (lat. PLICA) (L),
ispàrghere, istèndere, ispinnicare, istirare, allongare, allonghiare
(N), stendiai, spriccai, sterri (lat.
STERNERE), spraxi, spainai (lat.
*EX-PAGINARE), ispinnicai, spinnicai
(C), ippaglì, isthirà, illongà (S), spaglì, stirrì, allungà,
spigghjà, ispigghjà (G) dispiegato
pp.
agg. [spread,
déployé, desplegado, entgefaltet]
ispartu, allongadu, ispijadu, istendiadu, istiradu
(L), ispartu, isténdiu, ispinnicau, istirau, allongau, allonghiau (N),
stendiau, spriccau, stérriu, spraxiu (C), ippalthu, isthiraddu,
illongaddu (S), spaltu, stirrutu, allungatu, spigghjatu, ispigghjatu (G) displuvio
sm.
[watershed,
égout, vertiente del tejado, Wasserscheide]
bettada f., abbaetta f.,
pendentile (L), ghettada f.,
ghettadorju, pendéntile, canacosta f.
(N), pendèntzia f. (C),
gittadda f., pindènzia f.
(S), pinnenti, ribba f. (d.
di monte) (G) disponibile
agg.
[available,
disponible, disponible, verfügbar]
disponìbile, lenzu (L),
disponìbile, irgaitzu (N),
disponìbili, fasiu (C),
dipunìbiri (S), dispunìbbili (G) // intregheri (N) “d. a
fare tutto”; disponibilità
sf.
[availability,
disponibilité, disponibilidad, Verfügbarkeit]
disponibilidade (LN), disponibilidadi (C), dipunibiriddai (S),
dispunibbilitai (G) disporre
vt.
vi. [to
arrange, disposer, disponer, aufstellen]
dispònnere, allinzàresi (probm.
sp. aliñar), campionare, frussare, imperare
(ant.; lat. IMPERARE) (L),
dispònnere, frussare (N),
dispóniri, disponni,
affrisciai, armai (lat. ARMARE) (C),
dipunì, urdhinà (S), dispunì, ammittissi, aè a batacca (G) // subrassentare
(L) “d. sopra”; Canno
Deus la disponet ube semus nos la mandat! (prov.-N) “Quando
Dio dispone la morte, ce la manda dove siamo!”; Dugnunu magna di
lu chi disponi (prov.-G) “Ognuno
mangia ciò di cui dispone”; Ammèttiti a beni chi in casa ti
‘eni (prov.-G) “Disponiti al
bene e l’avrai in casa” dispositivo
sm.
[device,
dispositif, dispositivo, Vorrichtung]
dispositivu (LNC), dipusitibu, inzegnisthu (S), paratu (G) disposizione
sf.
[disposition,
disposition, disposición, Anordnung]
disposissione, allinzu m.,
disposta (it. ant. disposta),
attoliada, attoliadura, attolladura (L), disposissione disposta,
ghippa (N), disposta,
dispositzioni, contestura (sp.
contextura), affrìsciu m.
(C), dipusizioni, muta (S), disposizioni, improntu m.,
paratu m., òldini m.,
assentu m., ingrina, balia, rèffica
(G) // a s’istinna (N) “a
d.”; malintranna (N) “cattiva d.
d’animo”; a
batacca mea (G) “a mia d.” dispostezza
sf.
[orderly
disposition, bonne disposition, compostura. Ordnung]
disponidura, compostesa, compustura, armiddada (L), disponidura,
cumpostura (N), cumpostura, cumpostesa (C), cumpusthura, cumpusthèzia
(S), cumpustesa, assentu m.
(G) disposto
pp.
agg. [disposed,
disposé, dispueso, angeordnet]
dispostu, attoliadu, attolladu, campionadu (L),
dispostu (N), dispostu, armau (C), diposthu (S), dispostu, ammaniratu,
assintatu, paratu, impruntatu (G) // in muta ‘ona, in muta mala (L) “ben
d., mal d.”; malincorinadu (L)
“mal d., con cattive intenzioni”; aè balia, esse di bona rèffica
(G) “essere d.”; La morte
la tenimos disposta dae sa die chi naschimos (prov.-L) “La
nostra morte è d. dal
giorno della nascita” dispotico
agg.
[despotic,
despotique, despótico, despotisch]
dispótigu, ispótigu, iscroccione, tirannu
(L), dispóticu, tirannu (N), dispóticu (C), dippótiggu, ippótiggu
(S), spòtticu, ispòtticu, dispòtticu (G) dispotismo
sm.
[despotism,
despotisme, despotismo, Despotie]
dispotismu, ispotigumu (L),
dispostismu (NC), ippotiggumu (S), tirannia f.,
tirania f. (G) dispregevole
agg.
[despicable,
méprisable, despreciable, verächtlich]
dispressiàbile, de isputzire, enzosu, contàcciu (piem.
contacc), merdule (L), isputziadore, tzascosu (N), spreosu,
spretziau, bendoni, pendoni (sp.
pendón) (C), dippriziàbiri (S), spriziatu, strumpu (G) // chjarabàttula
sf. (G) “persona
d.” dispregiativo
agg.
[depreciative,
dépreciatif, despreciativo, verachtenswert]
dispressiadore, isputziadore (L), isputziadore, tzascadore, tzascosu
(N), spreadori, arrebugiu (cat.
rebuig) (C), dippriziadori, dippriziatibu (S), spriziadori,
dispriziadori, dispriziativu, spriziativu (G) disprezzare
vt.
[to
despise, mépriser, despreciar, veracten]
disprejare, dispressiare,
isprejare, isprutziare, ignoriare, indulzare,
menispressiare, minisprejare, minispressiare,
minuspretziare (sp. menospreciar),
ischivinzare, ismujare, ispuccire,
isputzire, inzenzare, irzenzare, iszenzare,
inzunzare, inzuzare, iszunzare, isvenzare
(cat. venja), innorare (it.
ignorare), innoriare, disdignare (it.
disdegnare), abburrire, arramassare, iscretziare, iseriare, iserare,
istrantzigare, isvenzare,
puccire (L), dispresciare, dispressiare, dispretziare,
isputzecchiare, isputziare,
innoriare, guttiperare, astiare, attettulare, impresciare,
ingrengiare, ispressiare ingraviare, malispressiare, minispressiare (N),
dispretziai, menospretziai, menuspretziai, mindispretziai,
minuspressiai (sp.
menospreciar),
spreai, spriuxiri, disdignai,
ingengiai (C), dipprizià, ischibì, appuccià (S), disprizià, isprizià,
sprizià, minisprezià (G) // Chini disprètziat còmporat (prov.-C), Ca
dispriziigghja cumparigghja (prov.-G) “Chi
disprezza compra” disprezzato
pp.
agg. [despised,
méprisé, despreciado, verachtet]
dispressiadu, minispressiadu, ignoriadu, ismujadu ispuccidu,
isputzidu, abburridu, innoriadu, disdignadu, iseriadu (L), dispresciau, dispressiau,
dispretziau, attettulau,
guttiperau, innoriau, isabuidu,
malispressiau, sputziau
(N), dispretziau, menospretziau, spreau, disdignau, ingengiau (C),
dippriziaddu, ischibiddu, appucciaddu (S), dispriziatu, ispriziatu,
spriziatu, minispreziatu (G) disprezzo
sm.
[contempt,
mépris, desprecio, Verachtung]
dispreju,
dispréssiu,
disprétziu,
ispreju, isprétziu, malisprésciu,
menispréssiu,
minispreju, minispréssiu,
minisprétziu, minuspréssiu
(sp.
menosprecio),
ispùccia
f., isputzida f., -idura f., isputzimentu, ispùtziu,
isputziadura f. ignóriu,
innóriu,
inzenza f. (tosc. ingiulia), inzenzada
f., inzenzu,
isvenzada
f., isvenzu, inzunza
f. inzunzu, irghenzu,
irzensu, iszenzu, iszunzu, disdignu,
disaccattu (sp. desacato),
disbantu, isbàntidu,
indultzu, iscrétziu
(it. screzio), ismujada
f., istrantzigada f. (L),
disprésciu,
dispréssiu, guttipériu, innorju,
isprasu,
isputziadura
f., ispùtziu, malispréssiu,
minispréssiu (N),
disprétziu, menosprétziu, spreu, disdignu (C), dippréziu, ippréziu
(S), dispréziu, spréziu, ispréziu, spreu, minispréziu, strau (sp.
estrago), disistima f.
(G) // muttos de innóriu (L) “canti
di d.”; a
cunungra (N) “con d.,
con odio”;in bocci
(Lm) (G)“esclamazione di
d. verso qualcuno”Sa
tanta amicìtzia est càusa de minispréssiu (prov.-L) “L’amicizia
eccessiva è causa di d.” disputa
sf.
[dispute,
dispute, disputa, Streit]
disputa (sp. disputa),
cuntierra (sp. contienda + srd.
gherra), briga (=
it.), chertu m., prettu m.
(cat. plet; sp. pleito), dibatta, dibattu m.
(sp. debate), porfia (sp.
porfia) (L), disputa, baralla, bèttia,
briga, chertu m., pirma,
tzita (sp. cita) (N),
contienda (sp. contienda),
dibattu m.
dibatta, dipitia, disaffiu m.
(cat. desafíu; sp. desafío), abbéttiu m.,
abbèttia (C), dìputa (=it.),
brea, cuntierra, dibatta, dibattu m.,
prettu m. (S), disputta (d.
poetica), chistioni, gherrapica, cuntierra, tirabattadda,
tirabattosta, cheltu m.,
ringu m. (G) // cantare a
disputas, a tzirfas, a cirfas (LN) “cantare
a botta e risposta” disputare
vt.
[to
dispute, disputer, disputar, streiten]
disputare (it. o sp. disputar),
chertare (lat. CERTARE),
cuntierrare, arguire (it. arguire
o sp. arguir), abbettiare, gìghere a chirighiriolu (L),
disputare, chertare, pirmare, attetterrare (N),
disputai, battallai, prettai, certai, pitzicorrai, arguiri (C), diputà,
chistiunà, cuntiarrà, prittà (S), disputtà, chistiunà, andà
a dispettu di paru, esse a
cuntierra, baccaglià (G) disquisire
vi.
[to
dissertate, disserter, argumentar, erörten]
discùtere, arrejonare, chistionare (tosc.
quistionare), allegare (it.
allegare o sp. alegar) (L), discùtere, resonare, chistionare,
negossiare (N), discuti, arrexonai, chistionai, fueddai
(lat. FABELLARE) (C),
dischutì, diputà, arrasgiunà, chisthiunà, ragaglià, ragatià,
cuntiarrà (S), rasgiunà, algumintà (G) disquisizione
sf.
[disquisition,
dissertation, disquisición, Untersuchung]
discussione, arréjonu m.,
arrejonamentu m., chistione (tosc.
quistione) (L), discussione, resonamentu m.,
chistionu m., negóssiu m.
(lat. NEGOTIUM), disànima (N), discussioni, arrexonamentu m.,
chistioni (C), dischussioni, arrasgiunamentu m.,
cuntierra (S), algumentu m.,
rasgionamentu m., discussu m.
(G) dissacrare
vt.
[to
desecrate, désacraliser, profanar, entweihen]
iscunsacrare (L), iscussacrare (N), dissagrai, scunsagrai (C),
ischunsacrà (S), scunsagrà, prufanà (G) dissacrato
pp.
agg. [desecrated,
désacralisé, profanado, entweiht]
iscunsacradu (L), iscussacrau (N), dissagrau, scunsagrau (C),
ischunsacraddu (S), scunsagratu (G) dissacratore
sm.
[desecrator,
désacraliseur, profanador, Entweiher]
iscunsacradore (L), iscussacradore (N), dissagradori, scunsagradori (C),
ischunsacradori (S), scunsagradori (G) dissacrazione
sf.
[desecration,
désacralisation, profanación, Entweihung]
iscunsacrassione (L), iscussacrassione (N), dissagramentu m.,
dissagradura, scunsagradura (C), ischunsacraddura, ischunsacrazioni (S),
scunsagrazioni (G) dissalare
vt.
[to
desalt, dessaler, desalar, entsalzen]
isbambiare, isvambiare, dissalire, fàghere
bambu, bogare su sale (L), dissalire, issapidire,
bocare su sale (N), dissaliri, sbambiai (C), ibbambià (S), sbambià,
isbambià (G) dissalatore
sm.
[desalter,
dessaleur, desalador, Entsalzer]
isbambiadore, dissaladore (L), dissaladore, issapidore (N), dissalidori,
sbambiadori (C), dissaladori, ibbambiadori (S), dissalatori, sbambiadori
(G) dissalazione
sf.
[desalt,
dessalation, desalación, Entsalzung]
isbambiadura, bogadura de sale (L), bocadura de sale (N), dissalidura,
sbambiadura (C), ibbambiaddura, buggaddura di sari (S), sbambiatura,
bucatura di sali (G) dissanguamento
sm.
[bleeding,
perte de sang, desangramiento, Verblutung]
dissangrenamentu, issambenamentu, isvenamentu (L), assangrada f.,
-adura f., isangrada f., sangradura
f., sangrada f., issambenada
f., issambenamentu, issambenonzu,
irbenadura f.
(N), dissangunadura f.,
dissangrenamentu (C), dissangamentu, ivvinamentu (S), dissangamentu,
svinamentu (G) dissanguare
vt.
[to
bleed, saigner à blanc, desangrar, verbluten]
dissambenare, disangrenare, dissangrenare
(it. x sp. desangrar), dissangrare
(ant.), issambenare,
isvenare, (L), assangrare, sangrare
(sp. sangrar), issambenare,
irbenare (N), dissangunai, dissangrenai, dissanguai (C), dissangà, issangà,
ivvinà (S), dissangà,
svinà (G) dissanguato
pp.
agg. [bled,
exsangue, desangrado, verblutet]
dissambenadu, dissangrenadu, dissangradu (ant.), assambenadu,
issambenadu, isvenadu (L), assangrau, sangrau,
issambenau, irbenau, irruttau (N),
dissangunau, dissangrenau (C), dissangaddu, ivvinaddu (S), dissangatu,
svinatu (G) dissapore
sm.
[disagreement,
brouillerie, disgusto, Zwist]
discòrdia f., disaccordu,
malumore, disania f. (L), dissapore,
disaccordu, gromore, iscrétziu,
malumore (N), scuncórdiu, scórriu, discórdiu (C), disaccordhu, ischòntriu,
cuntrarieddai f., brea f.,
dissensu (S), raugnu (G) disseccare,
-arsi vt.
rifl. [to
dry, déssecher, desecar, ausdörren]
siccare (lat. SICCARE),
asciuttare, abbortijare, agheddare, arridare (lat.
*ARRIDUS), musinzare (L),
siccare, assuttare, sichirronare (N), siccai, asciuttai (C), insicchì,
siccà, insigurì, insicchinì (S), siccà, asciuttà (G) disseccato
pp. agg. [dried,
désseché, desecado, ausgetrocknet]
siccadu, asciuttadu, abbortijadu, agheddadu, arridadu, musinzadu (L),
siccau, assuttau (N), siccau, asciuttau (C), insicchiddu, siccaddu,
insiguriddu, insicchiniddu (S), siccatu, asciuttatu, disucchjatu (G) disselciare
vt.
[to
unpave, dépaver, desempedrar, das Pflaster aufreissen]
ispedrare, ispedrigare, bogàrende s’impedradu (L), ispredare, bocare
s’impredau (N), disimperdai (sp.
desempredar) (C), ippidrà (S), stigghjà, istigghjà (G) //
stigghjatura sf. (G) “disselciamento” dissellare
vt.
vi. [to
unsaddle, desseller, desensillar, absatteln]
isseddare, bettare
dae sedda, bogare sa sedda (L), catzare dae sedda, ghettare dae cabaddu,
irbertulare (N), bogai sa sedda, arrui de caddu (C), buggà la sedda,
lampà da cabaddu (S), bucà la sedda, lampà da caaddu (G) disselvare
vt.
[to
deforest, déboiser, aclarar las florestas, abholzen]
isbuscare, narvonare, ismattare (L), irbuscare, narbonare, irmattare
(N), smattai (C), disbuschà, naibunà (S), allaschià (G) disseminare
vt.
[to
disseminate, disséminer, diseminar, ausstreuen]
semenare (lat. SEMINARE), ispàrghere
(lat. SPARGERE), ispartinare
(LN), ispaichinare (N), spainai,
spaniai (C), ippaglì, iffrabbinà (S), spaglì (G) // ispartinzu m. (N)
“disseminazione” disseminato
pp. agg. [disseminated,
disséminé, diseminado, verstreut]
semenadu, ispartu, ispartinadu (L), semenau, ispartu, ispartinau (N),
spainau, spaniau (C), ippalthu, iffrabbinaddu (S), spaltu (G) dissennatezza
sf.
[madness,
folie, insensatez, Unsinn]
macchine m., ammàcchiu m.,
disattinu m. (sp. desatino),
iscàsciu m., iscasciolamentu
m., vogliadura, iscabadoria
(L), ammàcchiu m., dischìssiu
m. (sp. desquicio), boliadura
(N), disattinu m., schìssiu m.
(C), macchini m. (S),
macchinu m., scàsciu m.,
scasciùgghjni m., disattinu m.
(G) dissennato
agg.
[mad,
fou, dementado, unsinnig]
maccu (lat. MACCUS),
ammacchiadu, chena cabu, dessessidu, disattinadu, disessidu, disseradu,,
irzudissiadu, isbunduadu, iscabadu,
iscabiladu, iscascialettadu, iscascioladu,
iscancaradu, ismentadu, istinadu vogliadu,
(L), istinau, ammacchiau, dischissiau, boliau fariatu,
ginghilleri, iscapilau (N),
ammacchiau, disattinau, schissiau, schissiolau, sconcheddau (C),
dissinnaddu, maccu,
insinsaddu, lantaddu, barengu, tiribiccaddu (S), scuntriatu, scataratu,
variatu, invàriu, dissinnatu, disvariatu, svintiaddu
(Cs) (G) // a
s’isconcada (L) “dissennatamente”; dischissiare,
iscabadare, ischissiare,
ismentare (L),
schissiai (C) “diventare d.,
ammattire; sp. desquiciar”; iscabare (L) “fare
il d., perdere il senno” dissenso
sm.
[dissent,
dissentiment, disenso, Zwistigkeit]
contrariedade f., discòrdia f.,
disattinu (sp. desatino) (LN),
dissensione f. (L), contrariedadi
f., disaccattu (sp.
desacato) (C), dissensu, disaccordhu, cuntrarieddai f.,
ischòntriu (S), riproa f.,
dissensu (G) // iscónchiu (C)“movimento del capo per
esprimere d.” dissenteria
sf.
med. [dysentery,
dysenterie, disentería, Dysenterie]
cagaredda, prémidas pl., prémmidas
pl. (lat. PREMERE), prentos m.
pl., càmbaras pl.,
iscossina, iscussura, lavina, puntas
pl., cussos m.
pl. (lat. CURSUS) (L),
labina, iscussina, iscussimizu m.,
tirchinzu m., cacarina, prémidas
pl., prentos m.
pl., giagu m., male de càmeras
m. (sp. ant. cámaras), tìlimu
m., attìlimu m.
(N), laìngiu m., prémidas pl.
scurrèntzia, cagaredda, loina, puccus m.
pl. (lat.FLUXUS),
càmbaras de sànguni f. pl. (C),
scioltha, iscioltha, prèmiddu m.,
caggaredda, ischussina (S), scurrina, andànzia, currènzia, scussina,
cussu m., prèmiti pl.
(G) dissentire
vi.
[to
dissent, être en désaccord, disentir, nicht übereinstimmen]
discuncordare, iscuncordare,
èssere de pàrrere contràriu, contrariare (L), disattinare,
iscuncordare, èssere de pàrrere contràriu (N), opponni, cuntrariai,
scuntretzai, essi contràriu (C), dissintì, no assé d’accordhu (S),
dissintì, ripruà (G) dissenziente
agg.
[dissenting,
dissident, disiente, andersdenkend]
contràriu, avvessu, iscuncordante, discuncordu (L), contràriu,
iscuncordu, disattinande (N), scuncordu, contràriu (C),
ischuncurdhanti, cuntràriu (S), discoldi, scuncoldi, cuntràriu (G) disseppellimento
sm.
[disinterment,
déterrement, desenterramiento, Ausgrabung]
iscarrarzamentu, isterramentu, disinterru (L), isterramentu,
iscarrarjadura f.,
istutamentu (N), scarraxamentu, disinterramentu (C), disintarramentu,
ischarraggiamentu (S), disintarru (G) disseppellire
vt.
[to
disinter, déterrer, desenterrar, ausgraben]
disinterrare, iscarrarzare,
isterrare (L), iscarrarjare, istutare, isterrare (N), desenterrai,
disinterrai, dissepultai, isciunterrai,
scarraxai (C), disintarrà,
ischarraggià (S), disintarrà, dissuttarrà, bucà da fondu (G) dissequestrare
vt.
[unsquester,
lever la saisie, desecuestrar, freigeben]
dissecuestrare (L), liberare dae su secruestu (N), dissecuestrai (C),
dissequesthrà (S), dissicuistrà (G) dissequestro
sm.
[unsequestration,
saisie, desecuestro, Freigabe]
dissecuestru (L), liberassione dae su secruestu f.
(N), dissecuestru (C), dissiquesthru (S), dissicuestru (G) disserrare
vt.
[to
unfasten, desserrer, desencerrar, entfesseln]
abbèrrere (lat. APERIRE), iscunzare,
isfrisciare (L), apèrrere
(N), oberri, aberri (C), abbrì (SG) dissertare
vi.
[to
dissertate, disserter, disertar, abhandeln]
discùtere, arrejonare (L), discùtere, resonare (N), discuti, arrexonai
(C), dischutì, arrasgiunà (S), discuttì, rasgiunà (G) dissertazione
sf.
[dissertation,
dissertation, disertación, Abhandlung]
discussione, arréjonu m.,
arrejonamentu m., disputa (sp.
disputa) (L), discussione, resonamentu m.,
disputa (N), discussioni, arrexonamentu m.,
arrexonu m. (C),
dischussioni, arrasgiunamentu m.
(S), algumentu m.,
rasgionamentu m., discussu m.
(G) disservizio
sm.
[disorganization,
désorganisation, deservicio, schlechter Dienst]
servìssiu malu (L), serbìssiu malu (N), serbìtziu malu (C), saivvìziu
maru (S), dissilvìziu (G) dissestare
vt.
[to
ruin, déranger, desequilibrar, zerrütten]
iscussertare, disarcare, fallire
(ant.) (L), iscussertare,
iscumentare, iscuncordare, fallire (N), derrui (lat.
DERUERE), sderrui, sdorroccai (cat.
sp. derrocar), destrossai (cat.
destrossar; sp. destrozar), sciusciai, faddiri (lat.
*FALLIRE x FALLERE) (C), dissisthà, ischuncurdhà, ischunsarthà,
fallì (S), sbalatrà, scunsaltà, scantarà, bucà fora di sestu, faddì
(G) dissestato
pp.
agg. [ruined,
dérangé, desequilibrado, zerrüttet]
iscussertadu, disarcadu, fallidu (L), iscussertau, iscumentau,
iscuncordau, falliu (N), derruttu, sderruttu, sdorroccau, destrossau,
sciusciau, faddiu (C), dissisthaddu, ischuncurdhaddu, ischunsarthaddu,
falliddu (S), sbalatratu, scunsaltatu, scantaratu, fora di sestu,
fallitu (G) dissesto
sm.
[trouble,
gêne d’argent, embarazo, Misswirtschaft]
iscussertu, fallimentu (d.
finanziario) (L), iscussertu, iscumentadura f.,
iscuncordadura f., fallimentu
(N), sdorroccu, sderroccu, destrossu (sp.
destrozo), sciusciu, fallimentu (C), dissesthu, ischunserthu,
ischuncordhu (S), scunseltu, sbancata f.,
dissestu, fallimentu (G) dissetare,
-arsi vt.
rifl. [to
quench, désaltérer, apagar la sed, den Durst löschen]
catzare su sidis, bìere (lat. BIBERE)
(L), catzare su
sìdiu, bìbere (N), bogai su sidi, biri (C), cabà la seddi, bì (S),
bucà la siti, caccià la siti, dissità,
bì (G) dissetato
pp.
agg. [quenched,
désaltéré, apagado en la sed, den Durst gelöscht]
chi s’at catzadu su sidis (L), chi s’at catzau su sìdiu (N), chi
s’at bogau si sidi (C), chi si n’à cabaddu la seddi (S), chi si
n’à bucatu la siti, dissitatu (G) dissidente
agg.
mf. [dissident,
dissident, disidente, abtrünnig]
contràriu, avvessu, in disaccordu (L), contràriu, in disattinu, in
disaccordu (N), scuncordanti, in distonu, in discórdiu (C), dissidenti,
cuntràriu (S), scuncoldi,
discoldi, cuntràriu (G) dissidenza
sf.
[dissidence,
dissidence, disidencia, Abweichung]
disaccordu m., contrariedade,
cumbatta (sp. combate) (L), dissidèntzia,
disaccordu m.,
disattinu m. (sp.
desatino) (N), disaccordu m.,
distonu m. (C), dissidènzia,
cuntrarieddai, disaccordhu m.
(S), barrancu m. (sp. barranco),
cumbatta, raugnu m. (G) dissidio
sm.
[disagreement,
dissension, disidencia, Zwist]
disaccordu, contrariedade f.,
cumbatta f. (sp. combate),
cuntierra f. (sp. contienda +
srd. gherra), briga f.
(= it.), iscorrùntzulu, midiju (L),
disaccordu, disattinu (sp.
desatino), cuntierra f.
briga f. (N), disaccórdiu,
scuncórdiu, scórriu, distonu, disamistadi f.
(sp. amistad + pref. dis-), iscorrùnciu (C),
dissìdiu, disaccordhu, cuntrasthu, ischòntriu, brea f.
(S), raugnu, scuncòldia f.,
discòldia f. (G) dissigillare
vt.
[to
unseal, décacheter, desellar, entsiegeln]
dissizigliare, dissizillare,
issighiddare, issizigliare,
bogare su sizìgliu (su zinzìgliu) (L), issizillare, bocare su sighiddu
(su sizillu) (N), dissegliai (sp.
desellar), dissigillai, discrosai, sclosai, scrosai
(cat. clós), desclosai (C),
buggà lu sinzìgliu (S), bucà lu sucillu (G) dissimiglianza
sf.
[dissimilarity,
dissemblance, desemejanza, Unähnlichkeit]
dissimizàntzia, dissimizu
m., diversidade, differèntzia
(L), mancàntzia de assimizu, divressidade, differèntzia (N),
dissimbillàntzia, differèntzia (C), dibessiddai, diffarènzia (S),
dissumiddànzia, dissumiddènzia (G) dissimilare
agg.
[dissimilar,
dissimilaire, disímil, unähnlich]
diversu, differente (L), divressu, differente (N), dissìmbili,
differenti (C), dibessu, diffarenti (S), diessu, diffarenti,
dissumiddenti (G) dissimile
agg.
[unlike,
dissemblable, disímil, verschieden]
diversu, differente (L), divressu, differente (N), dissìmbili,
differenti, disaguali (C), dibessu, diffarenti (S), dissumiddenti,
diessu, diffarenti (G) dissimulare
vt.
[to
dissimulate, dissimuler, disimular, verhehlen]
fìnghere (it. fingere),
cuare sa veridade (L), fìnghere, dispintare (sp.
despintar), cuzicare (N), dissimulai, dispintai, fingi, disfrassai
(C), fingì, cuà (lat. CUBARE)
(S),
finghj’, fingì, cuà (G) dissimulato
pp.
agg. [dissimulated,
dissimulé, disimulado, verhelt]
fintu, cuadu (L), dispintau, fintu, cuzicau (N), dissimulau, dispintau,
fintu, disfrassau (C), fintu, cuaddu (S), fintu, finghjtu, cuatu (G) |
|||
|
dissimulatore
sm.
[dissimulator,
dissimulateur, disimulador, Heuchler]
finghidore (L), dispintadore, finghidore, cuzicadore (N), dispintadori,
fingidori, fintzeri (C),
fingidori, cuadori (S), finghjdori (G) // Lampa la petra e cua la manu
(G) “Scaglia la pietra e
nasconde la mano (è un d.)” dissimulazione
sf.
[dissimulation,
dissimulation, disimulación, Verhehlung]
finghidura (L), dispintadura, finghidura, cuzicadura (N), dispintadura,
fingidura, disfrassu m. (sp.
disfrazo) (C), fingiddura (S), finghjmentu m.
(G) dissipamento
sm.
[dissipation,
dissipation, disipación, Zerstreuung]
dissipada f., -ascione f., dissipu,
abbalàviu, irrodiada f., -adura f., irruttiada f.,
-adura f., isperdìsciu,
isperdìssiu (L), dissipamentu, dissipu,
isperdìssiu (N), dissipu, sperditziamentu,
sperdìtziu (C), dissipu, dissipamentu, ippardhiziamentu (S), spaldìziu,
sfròciu, scialamentu, gastu (G) dissipare
vt.
[to
disipate, dissiper, disipar, zerstreuen]
dissipare, cuccumire, istrusciare
(it. strusciare),
isperdissiare, isperditziare, isperdisciare, disperdissiare (sp.
desperdiciar), mandigare,
manigare (lat. MANDICARE
x MANDUCARE), abbalaviare,
isvanessire, isvanèssere
(sp. desvanecer) (L),
dissipare, isperdissiare (N), dissipai, desvanessi,
sparafiai, sperdi,
sperditziai, sprabaxai, strusciai, svanessi (C), dissipà, ippardhizià
(S), spaldizià, sfruscià, scialà, gastà, spaldì, scurnucchjà
(Lm), scurnunchjà (Lm), scurronchjà (Lm)
(G) // Iscuru chie
dissipat tottu su sou! (prov.-L) “Misero
chi dissipa tutti i suoi averi!” dissipato
pp.
agg. [dissipated,
dissipé, disipado, verschwenderisch]
dissipadu, isperdissiadu, isperditzadu, isperdisciadu, istrusciadu,
disperdissiadu, manigadu, mandigadu, abbalaviadu, isvanessidu, ispaléschidu
(L), dissipau, isperdissiau (N), dissipau, desvanéssiu,
spérdiu, sperditziau, sprabaxau, strusciau (C), dissipaddu,
ippardhiziaddu (S), spaldiziatu, sfruciatu, scialatu, spaldutu, gastatu
(G) dissipatore
sm.
[waster,
dissipateur, disipador, Verschwender]
dissipadore, isbaidore, isfattore,
isperdissiadore, isperdisciadore, isperdissieri, isperditziadore,
istrusciante, istruibenes, istruidore (L), dissipadore, isperdissiadore
(N), sperditziadori, strusciadori, struscianti (C), dissipadori,
ippardhiziadori (S), spaldiziadori, sfruciadori, sfrucioni, gastadori,
scialadori (G) // Aorradore de sa chijina e isbaidore de sa farina
(prov.-L) “Economizzatore della
cenere e d. della farina” dissipazione
sf.
[dissipation,
dissipation, disipación, Verschwendung]
dissipu m., isperdìssiu m.,
isperdìsciu m., disperdìtziu
m. (sp. desperdicio), isalàciu
m. (L), dissipu m.,
isperdìssiu m. (N), dissipu
m., sperdìtziu m.,
sprabaxu m., struscianteria
(C), dissipazioni, ippardhiziaddura, ippardhiziamentu m.
(S), spaldìziu m., sfròciu m.,
sciala, gastu m., disbarattu m.
(G) dissociare,
-arsi vt.
vi. rifl. [to
dissociate, dissocier, desasociar, trennen]
dissotziare, separare (lat.
SEPERARE) (L), seperare, irbojare, iscumentare (N), dissotziai,
stesiai (C), siparà, disthaccà (S), spiccà, spiccià (G) dissociato
pp.
agg. [dissociated,
dissocié, desasociado, getrennt]
dissotziadu, separadu (L), seperau, irbojau, iscumentau (N), dissotziau,
stesiau (C), siparaddu, disthaccaddu (S), spiccatu, spicciatu (G) dissociazione
sf.
[dissociation,
dissociation, disociación, Trennung]
dissotziamentu m.,
separassione (L), séperu m.,
seperadura, irbojada, irbojadura,
irboju m., iscumentu m.,
iscumentadura (N), dissótziu m.,
dissotziadura, stesiadura (C), siparazioni, disthaccu m.
(S), spiccatura, spicciatura, schirriatura (G) dissodamento
sm.
[tillage,
défrichement, roturación, Urbarmachung]
barvattu, barbattu (lat.
VERVACTUM), narbonada f., narbonadura f., narbone
(lat. *ARVONE), narvonada
f., narvone, chisterru,
isbedustada f., ralla f. (L),
barbattu, barbacana f., barbuttada
f., barvattu, varbattonzu, varvattonzu, narbonada f.,
narbonadura f. (N),
barbattu, manixu, narbonada f., narbonadura f., narboni,
scorriadura f. (C), naiboni, baibattu
(S), balbattu, nalboni (G) dissodare |