Per cercare una parola:

 

*Clicca su  Modifica

*Clicca su Trova

*Scrivi la parola desiderata  

 

 

 

          ITALIANO - SARDO

 

 

                  d     D

 

                DULS - D/2 (diradamento-dutto) 

 

 

                 D  U  L  S

    DIZIONARIO UNIVERSALE  
      DELLA LINGUA DI SARDEGNA

                                         

diradamento sm. [thunning out, éclaircissement, aclaración, Lichtung] innettiada f., innettiadura f., innettiamentu, innéttiu, ispallattadura f., allaschiada f., illascadura f., illaschiada f. (L), allantzicata f., illascadura f., illatzada f., -adura f., illatzonzu, ispalattamentu, (N), scirradura f., sderriadura f., spaniadura f., spainadórgiu (C), inciariamentu, inciarimentu, innettiamentu (S), allaschiamentu, ispannu, spannu, ispannamentu, spannamentu (G)

diradare, -arsi vt. vi. rifl. [to thin out, éclaircir, aclarar, seltener machen] innettiare (cat. net; sp. neto), ispallattare (lat. PALATIUM), ispannare (it. spannare), allaschiare, illascare (lat. *LASCUS) (L), allatzicare, illascare, illatzare, ispalattare (N), sderriai, isderriai (lat. STERILA), spaniai, ispannai, spannai, scirrai (lat. CIRRUS), tirriai (C), innettià, inciarì, inciarià, ippannà, diradà (S), spannà, ispannà, laschià, allaschià (G)

diramare/1 vt. (sfrondare, tagliare i rami) [to branch out, ébrancher, podar las ramas, übermitteln] iscambare, ischimare, ischimizare, ischimonzare, ischirriare, iscratzare, irrampare, irrattare, irrattutzare, ismamare (L), irbarare, iscambare, iscarbiare, ischimare (N), sbratzalai, scabidai, scirrai, smammai, sramai, strassalai (C), innittià, ippittà, ischimà, irramà (S), scamuccià, scamuzzà, smamà (G)

diramare/2 vt. (biforcare) [to bifurcate, bifurquer, bifurcar, gabeln] fàghere a furcas, furcare, frucare, furchiddare (lat. FURCA) (L), fàchere a furcas, furcare (N), furcaxai, frucaxai, fruciddai (C), diramà, fà a forcha (S), fulcà, fà a fulca (G)

diramazione sf. [branch, ébranchement, ramificación, Übermittelung] ischimadura, ischirriadura, forchizu m., imbuccada, iscansiada (L), irbaradura, iscarbiadura, ischimadura (N), scirradura, smammadura (C), ischimaddura, ippittaddura, diramazioni (S), scamucciatura, sfrunitura, smamatura, infulcatura, spaglimentu m. (G)

diraspare vt. [to pick the acinus, égrapper, picar las uvas, abbeeren] ispupujonare, ispupionare (L), ispupujonare (N), spibionai (C), ippiupiunà (S), ispupiunà (G)

dirazzare vi. [to degenerate, dégénérer, degenerar, entarten] iseniare, isereare, iszeniare, irratzare, chilzeniare, revertire (sp. revertir), imbastardire (L), iscastare, irzeniare, iseniare, istripilare (N), s’imburdugai, s’imburdai (C), imbasthardhissi (S), imbastaldì, immastaldà (G)

dire vt. [to say, dire, decir, sagen] nàrrede, nàrrere (lat. NARRARE), faeddare (lat. FABELLARE), contare (it. o cat. sp. contar) (L), nàrrere, faveddare (N), nai, narri, narai, fueddai, scarropai (C), dì, fabiddà (S), dì, faiddà (G) // abauditu (ant.), a itintèndere (L) “per sentito d.”; istroddianu (L) “detto di chi non bada a ciò che dice”; nachi, nanchi (LN),  nanca (C) “si dice che”; narinzu m., naronzu m. (LN) “il dire”; est a nai (C) “vale a dire”; drìnghiddi! (C) “dai!”; addì-addì (S)“quasi, a voler d.”; Nessunu nerjat: de cust’abba non bibo (prov.-N) “Nessuno dica: di quest’acqua non ne berrò”; Naramì cun chini bandas e ti nau chini ses (prov.-C) “Dimmi con chi vai e ti dirò chi sei”; Dimi cal’eri e t’agghju a dì ca sei (prov.-G) “Dimmi chi eri e ti dirò chi sei”; Da lu dittu a lu fattu curri un gran trattu (prov.-G) “Dal d. al fare c’è un bel tratto di strada”

direnamento sm. [break the back, éreintement, deslomadura, Kreuzlahm] irrenamentu, isderenamentu, illumbadura f., irrunzonamentu, iscarruccada f., iscarruccamentu, iscummeramentu (L), irrenadura f., irrenamentu, irrenonzu (N), sdarrigamentu, sderrigamentu, slumbamentu (C), irrugnunamentu, dirrugnunamentu (S), scummaramentu, dirrinamentu, scarruccamentu, sdirrinamentu (G)

direnare, -arsi vt. rifl. [to break the back, éreinter, deslomar, kreuzlahm machen] irrenare, isderenare (lat. *DERENARE), illumbare, irrunzonare, iscarruccare, iscummerare (L), irrenare, illumbare, irdirricare, iscrocare, iscrogare (N), sderrenai, sdarrigai, sderrigai, sdirrigai (cat. esdernegar), isarrigai, sterrigai, slumbai, sfilaisì is arrigus (C), irrugnunassi, dirrugnunassi (S), dirrinà, sdirrinà, scummarà, scarruccà (G)

direttamente avv. [directly, directement, directamente, direkt] a sa deretta, derettamente, derettu, inderettura (L), derettamente, derettu, indirittura, a presentinu (N), derettamenti, inderettura (C), direttamenti, drettu-drettu (S), drittu, a truncu (G)

direttissimo agg. sup. ass. [fast train, rapide, directísimo, Schnellzug] derettu-’erettu (L), direttu-direttu (N), direttìssimu (CSG)

direttiva sf. [directivity, directive, instrucciones pl., Weisung] direttiva (LNC), dippusizioni, direttiba, órdhini m. (S), ignittu m. (G)

direttivo agg. sm. [directive, directif, directivo, leitend] dirigidore; direttivu (L), dirizidore; direttivu (N), dirigidori; direttivu (C), dirigidori; direttibu (S), dirigghjdori; direttivu (G)

diretto agg. pp. [direct, direct, directo, direkt] derettu, dirigidu (L), direttu (N), derettu, dirìgiu (C), direttu (S), direttu, diriggitu, dirigghjutu (G)

direttore sm. [director, directeur, director, Direktor] direttore (LN), direttori (CS), direttori, direttò (Lm) (G)

direttrice sf. [directress, directrice, directora. Direktorin] direttora, direttritze (LN), direttora, dirigidora (C), direttora (SG)

direzione sf. [direction, direction, dirección, Leitung] diressione, affilada, filada, affilu m., filu m. (lat. FILUM), infilu m., versu m., ala (lat. ALA), leada, imbuccada, orientu m. (L), diressione, affilu m., filada, andàghine m., versu m., ghettu m., ghettada (N), diretzioni, derettura, dirigidura, firara (C), direzioni, vessu m. (S), direzioni, affilu m. (G) // lea custu filu (L) “prendi questa d.”; isvertzare, andare punnu-punnu (L), smasciai (C) “cambiare d.”; a derettu (LC), veldi a, inveldi a (G) “in d. di”

dirigente p. pres. smf. [leading, dirigeant, dirigente, Leitender] dirizente, dirigente (L), dirizente (N), dirigidori (C), dirigenti (S), diriggenti (G)

dirigenza sf. [leading classes, cadre, clase dirigente, Leitung] dirigèntzia, dirizèntzia (L), dirizèntzia (N), dirigèntzia, dirigidura (C), diriggènzia (SG)

dirigere, -ersi vt. rifl. [to direct, diriger, dirigir, leiten] dirìgere, dirigire, dirìzere, appinnonare, cuviare (it. conviare), tuccare, fàghere tucca (L), dirìzere, agherettare (N), dirigi (C), dirigì (S), dirigghj’, diriggì (G)

dirigibile agg. [airship, dirigeable, dirigible, Luftschiff] dirigìbile, dirizìbile (L), dirizìbile (N), dirigìbili (C), dirigìbiri (S), diriggìbbili (G)

dirimere vt. [to settle, dirimer, dirimir, beilegen] truncare (lat. TRUNCARE), segare (lat. SECARE), pesare (lat. PE(N)SARE), altzàrende (L), truncare, iscùrpere (N), stesiai, truncai, segai (C), siparà, dibidì, risuivvì (S), dirimì, ammattà (G) // altzàrende una chistione (L) “d. una questione”; truncai un’abbèttia (C) “d. una controversia”

dirimpettaio sm. [person living just opposite, vis-à-vis, quien vive enfrente de nosotros, Gegenüber] affrontante, su de cara, su de innanti, su de ojos (L), su de ocros, su de innantis (N), affrontanti, su de a facci (C), lu d’aocci, lu di fronti (S), lu a occhj (G)

dirimpetto avv. [opposite, en face, enfrente, gegenüber] a ojos a pare, a ojos de, addainanti a, in fàccia a, a mìria a, a repettus (L), a fatza a, a ocros a, addainanti a (N), a facci, facci a, a ogu de (C), a fàccia a pari, aocci, a occi, a fronti (S), a occhj a (G) // S’ortu nostru faghet a mìria a su nuraghe (L) “Il nostro orto è d. al nuraghe”; istare a ocros a pare (L) “abitare uno d. all’altro”

diritta sf. [right (-hand), main droite, derecha, recte Seite] destra, dresta (lat. DEXTER) (LN), deretta (C), drestha, manu desthra (S), dresta, destra (G)

diritto sm. [law, droit, derecho, Recht] dirittu, leze f. (it. legge) (LN), drittu, giùs (L), derettu, lei f. (sp. ley) (C), dirittu, leggi f. (S), drittu, legghj f. (G) // arrobatia f., arrobadia f. (ant.), roadia f., arroadia f. (lat. ROGATIVA) (L) “d. feudale consistente nell’obbligo di lavorare per conto del feudatario durante i lavori di seminerio”; deghinu (L) “sorta di d. feudale”; derettu de camba (C) “d. feudale esercitato sulle spose ancora vergini dal castellano (Ius primae noctis)”; dritti recchj pl. (G) “d. del re, tasse”

dirittone agg. [cunning fellow, vieux renard, zorro, schlauer Kerl] matzone, mariane, abbistu (it. avvisto), malfusu (sp. marfuz), marfuseri, muitzu (L), groddone, chentupizas, ispipillu (N), arrebuseri, fillu de predi, bendoni, pendoni (sp. pendón), marruscu (C), frazaddu, brischa, fraizzu, ippirigamba, futtibécciu, frusciagguru (S), frazatu, mastanu ‘ecchju, filoni, caffu, groddu (G)

dirittura sf. [rectitude, droiture, derechura, gerade Richtung] derettesa, derettura, erettura (L), derettesa, derettura, gheretzu m. (N), derettura, onestadi (C), drettu m. (tratto di percorso), onesthai (S), drizzura, filu m. (G)

dirizzare vt. [to straighten, redresser, enderezar, gerade stellen] adderettare (lat. DIRECTIARE), addordigare (L), adderettare (N), adderetzai (C), addrizzà (SG)

dirizzone sm. [inconsiderate action, fantaisie, acción desconsiderada, Unüberlegtheit] malu ‘essu, mal’abbitzu (L), abbesu malu, ghettu malu, conchisedda f. (N), sciollóriu, mugoni malu, malavvesu (C), versu maru (S), mal vizzu, avvizzu malu (G)

diroccamento sm. [dismantling, démolition, derrumbamiento, Niederreissen] isfasciamentu, irroccada f., -adura f., irroccamentu, istrampamentu, derruimentu, bettadura a terra f. (L), irborroccamentu, irgorroppamentu, issussiadura f. (N), sciusciamentu, sciasciamentu, sdorroccamentu, sderroccamentu, sciorroccamentu, sciarroccamentu (C), irruccamentu, iffasciamentu, abbattimentu (S), dirruccamentu, strampamentu (G)

diroccare vt. vi. [to dismantle, démolir, derrumbar, niederreissen] derroccare, isfasciare (it. sfasciare), bettare a terra, irroccare, istrampare (a terra), derrùere (lat. DERUERE), irrainare, sorroccare (L), irborroccare, issussiare, irgorroppare, dirrùghere, ghettare a terra (N), sciusciai, sdarrui, sdorroccai, sderroccai, sciorroccai (C), irruccà, abbattì, iffascià, lampà a terra (S), dirruccà, sdirruccà (Lm), strampà a tarra (G)

diroccato pp. agg. [dismantled, en ruine, derribado, verfallen] derruidu, derruttu, isfasciadu, bettadu a terra, irroccadu, istrampadu (a terra), irrainadu, sorroccadu (L), dirruttu, ghiratu, irborroccau, irgorroppau, issussiau, ghettau a terra (N), sciusciau, sdarruttu, sdorroccau, sderroccau, sciorroccau (C), irruccaddu, iffasciaddu, abbattuddu, lampaddu a terra (S), dirruccatu, dirruttu, sdirruccatu (Lm), strampatu a tarra (G)

dirompente p. pres. agg. mf. [disruptive, fracassante, que ablanda, brechend] truncadore, segadore, istuppadore, fùrridu (L), chi truncat, chi secat, iscarbiadore, istuppadore (N), tzuccadori, truncadori, stuppadori (C), truncadori, siggadori, iscioppadori (S), sbuttadori, scantadori, truncadori (G)

dirompere vt. [to scutch, écraser, ablandar, entwurzeln] truncare (lat. TRUNCARE), segare (lat. SECARE), istuppare (L), truncare, secare, iscarbiare, istuppare (N), tzuccai, truncai, stuppai (C), truncà, siggà, iscioppà (S), truncà, scantà, sbuttà (G)

dirotta sf. [downpour, averse, derrota, Platzregen] istròscia (it. ant. e tosc. troscia), ìrridu m. (lat. IRA), dirrascu m. (L), issùssiu m., ìrridu m. (N), ìrritu m., strossa de àcua, trussa (C), dirraschu m., ìrriddu m. (S), dirrùgghjulu m., sfrùgulu m., ìrrita (G)

dirottamento sm. [diversion, déroutement, secuetro de aviones, Kursabweichung] istraviamentu, istraviadura f., traviadura f., iscaminamentu, disviu (L), dirottamentu, tràbiu, trabiadura f. (N), desviamentu, desviadura f., straviadura f. (C), ivviamentu, trabiamentu, ischaminamentu, ivviu (S), disviu, schilviu, cansata f. (G)

dirottare vt. vi. [to divert, dérouter, derrotar, umleiten] istraviare (it. straviare o cat. sp. extraviar), iscaminare, traviare, disviare (cat. sp. desviar) (L), dirottare, trabiare, iscaminare, iscassiare (N), desviai, straviai, andai a ortza (C), diruttà, ivvià, trabià, ischaminà (S), disvià, schilvià, cansà, svià (G)

dirottato pp. agg. [diverted, dérouté, derrotado, umleitet] istraviadu, iscaminadu, traviadu, disviadu (L), dirottau, trabiau, iscaminau, iscassiau (N), desviau, straviau (C), diruttaddu, ivviaddu, trabiaddu, ischaminaddu (S), disviatu, schilviatu, cansatu, sviatu (G)

dirottatore sm. [Luftpirat, pirate de l’air, derrotdor, Umleiter] istraviadore, iscaminadore, traviadore, disviadore (L), dirottadore, trabiadore, iscaminadore, iscassiadore (N), desviadori, straviadori (C), diruttadori, ivviadori, trabiadori, ischaminadori (S), disviadori, schilviadori (G)

dirotto (a) loc. avv. [copious, à verse, con exceso, heftig] a ìrridu, a càntaros, a trainu, a dirrascu, a succuttu, a trecchettu (L), a antas, a issùssiu, a ìrridos, a càntaru, a traghinu, a suppeddu, a corriolu, a s’iscumbéssiu, a istrasura (N), a  strossa, a trussas, a màrigas, a runda, a rundoni, a sa spainada, a sìccias  (C), a ìrriddi, a ródduru, a fruschu, affruschu, a dirraschu (S), a cagghjni, a truoni, dirrugghjendi, a dirrugghju, a ìrritu, a dirramu (G) // trecchettare (L) “piovere a d.; probm. sp. traquetar"

dirozzamento sm. [refinement, dégrossissement, desbaste, Vorarbeit] irruzada f,.irruzamentu, irrustigada f., -adura f., irrustigamentu, doladura f. (L), irgrussadura f., irgrussamentu, doladura f. (N), sgrussadura f., sgrussamentu, scussamentu, scruadura f., scruamentu (C), disghrussaddura f., isghrussaddura f. (S), diruzamentu (G)

dirozzare vt. [to refine, dégrossir, desbastar vorrichten] irruzare, irrustigare, dolare (lat. DOLARE) (L), irgrussare, irruzare, dolare, affiniare, affissiare, intzivilire (N), sgrussai, scruai, scussai (C), diruzà, disghrussà, isghrussà (S), diruzà, bucà ruzura (G)

dirozzato pp. agg. [refined, dégrossi, desbastado, vorrichtet] irruzadu, irrustigadu, doladu (L), irgrussau, dolau, affiniau, intziviliu (N), sgrussau, scruau, scussau (C), isghrussaddu, disghrussaddu, diruzzaddu (S), diruzatu (G)

dirugginare, -ire vt. [to remove the rust, dérouiller, desenmohecer, entrosten] irruinzare, leare su ruinzu (L), irrughinzare, catzare su rughinzu (N), sruinai, disarruinai, limpiai de s’arruinu (C), irrugginà, buggà la rùggina (S), bucà la rugghjna (G)

dirupare vt. vi. [to fall down, s’ébouler, despeñarse, abstürzen] ispentumare, irroccare, iscambuliare, iscameddare, isgameddare, irrainare, ischervijare, isperrumare, eremare, attrabentare, attraventare, trabentare, impercossare, ingargare, ingiassare, ischerbigare (L), issussiare, istrumpare, irborroccare, ingorroppare, intergare, irgorroppare, ischerbicare, chisterrare, iscameddare, isperrumare, ispentumare, traventare, treventare (N), isperrumai, sperrumai, scabiossai, sgrarroppai, scerbigai, sderroccai, ispentimai, ispentumai, spentumai (C), irruccà, ischameddà (S), spentumà, dirruccà (G)

dirupo sm. [ravine, ravin, dispeñadero, Absturz] péntuma f. (ant.), ispéntumu, iscameddu, raina f., ciappida f., istrampu, pérrima f., pérruma f., ispérrumu, èrema f. (lat. EREMUS), eremarzu, iscolladorzu, galanca f., calanca f. (prerom.), calancone, bacu (prerom.), ischervigadorzu, ischervijadorzu, trabentu, roccarzu, irroccu, percossu, iscafa f., istrùmbulu, rocchesa f., trambuccadorzu, troccu, truncacoddos (L), troccu, istrampu, trèmene, tèrema f. (lat. TERMEN), ciappida f., perca f., ischérbicu, ischerbicadorju, ischerbicatógliu, ischervicadorju, ischervicatógliu, sciusciu, issùssiu, ispérrumu, pérrumu, borroccu, péntuma f., ispéntumu, iscameddadorju, iscolladorju, suluda f., suludra f. (lat. SOLUTA - Pittau), irborroccu, gorroppu, pojonca f.,  roccarju, tele, trabuccadorju, trabuccadorzu, trabucconzu, traventu (N), irdorroccu, sderroccu, sdorroccu, sciusciadroxu, sciusciu, spantumu, spéntimu, spéntumu, ispérrumu, spérrumu, spéndula f., scafa f. (lat. SCAPHA), barroccu, bettadroxu, pérrima f., spérrima f., spéntima f., calamacau, rutta f., smoladórgiu (C), rocca f., ischameddu, ischuddaddòggiu, trema f., tremma f., isthrampu, ischarumadda f. (d. sottomarino), ischarommu, (S), spèntumu, troncacoddu, scafa f., arruccatogghju, sprefundu, cataradda f., calanca f. (G) // ingorroppau (N) “precipitato in un d.”

disabbellire vt. [to spoil the beauty, désembellir, desadornar, der Schönheit berauben] leare sa bellesa, infeire, affeare (sp. afear) (L), illezare, illeziare (N), sleggiai, sbisuriai (C), piglià la biddèzia, affeà (S), turrà suzzu, bucà la biddesa, insuzzì, imbrastacà, disaggrazià (G)

disabbigliare vt. [to undress, déshabiller, desvestir, ausziehnen] ispozare (lat. SPOLIARE) (LN), spollincai, spollai (C), ippuglià (S), spuddà (G)

disabile agg. mf. [disabled, inhabile, inhábil, unfähig] malesanu, isentu (it. esente), àntzulu, ànzulu (L), malesanu, imbàlidu (N), disàbili, malisanu, invàlidu (C), disàbiri, isciumpiaddu, massanu, maissanu, maraddizzu (S), malsanu, svàlitu, isvàlitu, svaddu (G

disabitato pp. agg. [untenanted, déshabité, deshabitado, unbewohnt] disabitadu (L), disabitau (NC), disabitaddu (S), disabitatu (G) // disabitare (LN), disabitai (C)“disabitare”

disabituare, -arsi vt. vi. [to disaccustom, déshabituer, deshabituar, abgewöhnen] istittare, disavvesare (cat. desavesar), ismeliare (L), disabbesare, isabbesare, istittare (N), disavvesai, disaccostumai (C), disabituà, isthittà (S), bucà l’avvizzu, stittà, istittà, sbituà, isbituà (G)

disabituato pp. agg. [disaccustomed, déshabitué, deshabituado, entwöhnt] istittadu, disavvesadu, ismeliadu (L), disabbesau, isabbesau, istittau, disabbudu (N), disavvesau, disaccostumau (C), disabituaddu, isthittaddu (S), disàbitu, stittatu, istittatu, sbituatu, isbituatu (G)

disabitudine sf. [disaccustom, déshabitude, desuso, Entwöhnung] disavvesu m., istittamentu m., istittadura, ismeliadura (L), disabbesu m., istittamentu m., istittadura (N), disavvesu m. (C), disabitùdini, isthittamentu m. (S), disavvizzu m., stittamentu m., istittamentu m., stittatura, istittatura (G)

disaccoppiare vt. [to uncouple, désaccoupler, desacoplar, trennen] iscumpanzare, ispajare (L), ispajare, iscumpanzare, iscropare (N), sparigai, scrobai (C), ippaggià, ischumpagnà (S), spagghjà, scappià, disapparà, scatambià (G)

disaccordo sm. [disagreement, dissentiment, desacuerdo, Zwist] disaccordu, discuncòrdia f., briga f. (= it.), prima f., primma f. (L), disaccordu, briga f., iscordadura f., discuncòrdia f., iscuncordàntzia f. (N), scuncórdiu, scórriu, disaccordu, discuncòrdia f., distonu, scuncòrdia f. (C), disaccordhu, ischuncordhu, ischòntriu (S), scuncòldia f., disaccoldu (G) // discuncordiare (L) “mettere in d.”;a  nuzu (L) “in d.”

disacerbare vt. [to appease, désaigrir, desacerbar, mildern] addulchire, abbrandare (sp. abrandar), còghere (lat. COCERE) (L), addurcare, abbrandare, còchere (detto della frutta) (N), abbrandai, coi (C), induzzà, cuzì (S), indulcì, avvinià, abblandà, cucì (G)

disadatto agg. [unfit, impropre, inadecuado, unpassend] incómodu, disadattu, no adattu, galiu (L), no adattu, disadattu (N), inadattu (C), disadattu, inadattu (S), no fattenti, no addighenti, no gàliu (G)

disadorno agg. [unadorned, deparé, desadornado, ungeputzt] isdronnu, isdronnadu, iscontzadu, iscontzu, chena ornamentos (L), iscontzau, iscontzu, malattrossau, irbardellau (N), scónciu, drollu (cat. drol), scundiu, sfurniu (C), ischonzu (S), sfrunitu, sfranzulatu, spuddatu (G)

disaffezionare vt. [to estrange, détacher, desafecionar, abgeneigt machen] disamorare (LN), disistimai, disappegai (C), disaffiziunà, disamorà (S), disaffiziunà, disamurà, dismà (G)

disaffezione sf. [estrangement, désaffection, desafición, Abneigung] disaffettu m., disamore m., uncu m. (L), disamore m., innóriu m. (N), disistima, disappegu m. (C), disaffizioni, disamori m. (S), disaffizioni, disamori m., unca (G)

disagevole agg. [uncomfortable, malaisé, incómodo, beschwerlich] iscómodu, trabentosu, istragosu, peleosu, iscollocadu (sp. descolocado) (L), iscómodu, istramanchiosu,  traballosu (N), scómodu, incómodu, traballosu (C), ischòmudu, incòmudu, disagiosu (S), scòmudu, malu a fà (G) // Caminu curzu malu passu (prov.-L) “Strada corta passo d.”

disaggregare vt. [to disaggregate, désagréger, desagregar, zersetzen] disunire, isgiùnghere, iscrotzare, iscancare, separare (L), disunire, iscumentare, seperare, istazare, irgamare, irgameddare (N), sceddai, sgamai, disappegai (C), siparà, disunì (S), scumpagnà, disunì, disghjunghj’, spagghjà (G)

disaggregato pp. agg. [disaggregated, désagrégé, desagregado, zersetzt] disunidu, isgiuntu, iscrotzadu, iscancadu, separadu (L), disuniu, iscumentau, seperau, istazau, irgamau, irgameddau (N), sceddau, sgamau, disappegau (C), siparaddu, disuniddu (S), scumpagnatu, disunitu, disghjuntu, spagghjatu (G)

disagiare vt. [to trouble, incommoder, molestar, stören] disagiare (L), iscomodare, peleare (sp. pelear), mattanare (it. mattana), istrobbare (LN), strobbai, disagiai (C), incumudà, disagià (S), scumudà, mattanà, infadà (G) // iscollocadu (L) “disagiato, senza riposo; sp. descolocado”

disagio sm. [uneasiness, gêne, incomodidad, Unbequemlichkeit] disàgiu, disaju, anneu, mattana f. (it. mattana),  pelea f. (sp. pelea), fastizu (lat. FASTIDIUM), infadu (sp. enfado), isfadu, incómodu, ismàniu, istrobbu, iscollocu, malistadu (L), disàsiu, irfadu, anneu, iscomodidade f., barrancu, mattana f., pelea f. (N), strobbu, disàgiu, scómudu, incómudu, scódumu (C), disàgiu, infaddu, isthragu, fasthizu (S), impacchju, riparu, passérica f. (G) // passare male (L) “trovarsi a d., avere vita difficile”

disagioso agg. [uncomfortable, malaisé, desacomodado, unbequem] disagiosu, peleosu, mattanosu, trabentosu, infadosu, isfadosu (L), peleosu, mattanosu, traballosu, irfadosu, fastizosu (N), scómodu, traballosu, nischitzosu, fastidiosu (C),  incòmudu, disagiosu, infaddosu, isthragosu (S), scòmudu, infadosu (G)

disambientato pp. agg. [out of one’s ambient, dépaysé, desambientado, fremd] disavvesadu (sp. desavesado), fora de logu (L), disabbesau, fora de locu (N), disavvesau, disaccostumau (C), fora di lu loggu, ippaesaddu (S), spaisatu, fora di lu locu (G)

disamina sf. [examination, examen, examen, Prüfung] disànima, cunsiderassione, ijàminu m. (L), esame m., , balutassione, cussiderassione, disàmina (N), esàmini m., cunsideru m. (C), isgiàmina, isgiàmini m., cunsidarazioni (S), isgiàmina, sgiàmina, isgiàmini m., cunsidarazioni (G)

disaminare vt. [to examine, examiner, examinar, prüfen] ijaminare, cunsiderare, insuzigare (L), esaminare, cussiderare, balutare (N), esaminai, cunsiderai (C), isgiaminà, esaminà (SG)

disamorare, -arsi vt. rifl. [to estrange, se détacher, desamorar, die Freude verlieren] disamare, disamorare (it. o sp. desamorar,) isamorare, isamorire (L), disamorare (N), disamorai, disinnamorai, disappegai (C), disamorà incrudì (S), disamurà, disamà (G)

disamorato pp. agg. [estranged, détaché, desamorado, abgeneigt] disamadu, disamoradu, disamoridu, isamoradu, isamoridu (L), disamorau (N), disamorau, disinnamorau, disappegau (C), disamoraddu, incrudiddu (S), disamuratu, disamatu (G)

disamore sm. [estrangement, désaffection, desamor, Abneigung] disamore, uncu (LN), isamoramentu, isamorimentu (L), disamori, disappegu (C), disamori (S), disamori, unca f. (G)

disancorare vt. [to weigh anchor, lever l’ancre, desancorar, die Anker lichten] tirare sas àncoras (L), lebare sas àncoras (N), disancorai, pigai is àncoras (C), disancurà, tirà l’àncuri (S), tirà l’àncuri (G)

disanimare vi. rifl. [to dishearten, décourager, desanimar, entmutigen] disanimare, disaminare, iscorazire, disisperare (sp. desperar), isporare (probm. cat. por) (L), disanimare, iscorare, iscorazire, s’isporare, disisperare (N), disanimai, disalentai, si scorai, disisperai (C), disanimassi, ischuraggiassi, dipirassi (S), disaminà, disanimà, disispirà (G)

disanimato pp. agg. [disheartened,décoragé, desanimado, verzagt] disanimadu, disaminadu, iscorazidu, disisperadu, isporadu (L), disanimau, iscorau, iscoraziu, isporau, disisperau (N), disanimau, disalentau, scorau, disisperau (C), disanimaddu, ischuraggiaddu, dipiraddu (S), disaminatu, disanimatu, disispiratu (G)

disappaiare vt. [to uncouple, désaccoupler, desacoplar, trennen] iscumpanzare, ispajare (it. spaiare), distaccare (L), ispajare, iscropare, iscumpanzare (N), sparigai, scrobai (C), ippaggià, ischumpagnà, disthaccà (S), spagghjà, scappià, disapparà, scatambià (G)

disappannare vt. [to untarnish, éclaircir, desapañar, aufhellen] disimpannare (LN), disannappai (C), disappannà (S), spannà (G)

disappannato pp. agg. [untarnished, éclairci, desapañado, aufhellt] disimpannadu (L), disimpannau (N), disannappau (C), disappannaddu (S), spannatu, spannaddu (Cs) (G)

disappetenza sf. [lack of appetite, inappétence, inapetencia, Appetitlosigkeit] disgana (cat. sp. desgana) (L), dirgana (N), disgana (C), disghana (S), disgana (G)

disapplicare, -arsi vi. rifl. [to neglect, désappliquer, desaplicar, nicht meht zuwenden] no applicare, disapplicare (LN), disapplicai, disismerai (C), disappricà (S), isvaculà, spinnicà (G)

disapprovare vt. [to disapprove, désapprouver, desaprobar, missbilligen] disapprovare, contrariare (L), disapprovare, agguttiperare (N), strunciai, disapprovai, disalabai, no di andai (C), disapprubà, riprubà (S), ripruà, disappruà (G)

disapprovato pp. agg. [disapproved, désapprouvé, desaprobado, missbilligt] disapprovadu, contrariadu (L), disapprovau, agguttiperau (N), strunciau, disapprovau, disalabau (C), disapprubaddu, riprubaddu (S), ripruatu, disappruatu (G)

disapprovazione sf. [disapproval, désapprobation, desaprobación, Missbilligung] disapprovu m., disapprovassione, contrariedade (L), disapprovu m., disapprovassione, guttiperu m. (N), strùnciu m., disapprovatzioni, disalabantza (C), disapprubazioni, riprubazioni (S), riproa, disappruazioni (G)

disappunto sm. [disappointment, contrariété, contrariedad, Täuschung] disappuntu, affutta f. (it. fotta), dispiaghere, contrariedade f. (L), disappuntu, dispiachere m., contrariedade f. (N), disprexeri, disaccattu (sp. desacato), contrariedadi f. (C), disappuntu, dipiazeri, ibbiossa f. (S), attédiu (lat. TAEDIUM), barrancu (sp. barranco), schilviu (G)

disarcionare vt. [to unsaddle, désarçonner, apear, aus dem Satel werfen] bettare dae caddu, isartzonare, iscaddare, iscaddigare, iscaddighinare (L), irbertulare, ghettare dae cabaddu, isarcare, isarchittare, iscabaddare, iscabaddicare, iscaddicare (N), sciusciai de cuaddu, scaddiai, scheddiai (C), lampà da cabaddu, lampà da la sedda (S), ghjttà da caaddu (G) // iscaddigada f. (L), irbertuladura f. (N) “disarcinamento”

disarcionato pp. agg. [unsaddled, désarçonné, apeado, stürzt] bettadu dae caddu, isartzonadu, iscaddadu, iscaddigadu (L), irbertulau, ghettau dae cabaddu, isarcau, isarchittau, iscabaddau, iscabaddicau, iscaddicau (N), sciusciau de cuaddu, scaddiau (C), lampaddu da cabaddu (da la sedda) (S), ghjttatu da caaddu (G)

disarmare vt. [to disarm, désarmer, desarmar, entwaffnen] disarmare, disattrotzare (L), disarmare (N), disarmai (C), disaimmà (S), disalmà (G)

disarmato pp. agg. [disarmed, désarmé, desarmado, unbewaffnet] disarmadu (L), disarmau (NC), disaimmaddu (S), disalmatu (G)

disarmo sm. [disarmament, désarmement, desarme, Entwaffnung] disarmu (LNC), disàimmu (S), disalmu (G)

disarmonia sf. [discord, désharmonie, desconcierto Missklang] disarmonia, disaccordu m., briga (= it.), discòrdia, chistione (tosc. quistione), a sa mala (L), disarmonia, iscuncordàntzia, iscordadura, briga, disacccordu m. (N), disarmonia, scuncertu m., disintonu m., scuncórdiu m., disaccórdiu m., scórriu m. (C), disaimmunia, disaccordhu m. (S), discuncòldia, a la mala (G)

disarmonico agg. [discordant, inharmonique, inarmónico, disharmonisch] iscuncordante, disarmoniosu (LN), disarmónicu, scuncordiau (C), disaimmuniosu (S), discoldi, scunculdiatu (G)

disarticolare vt. [to disarticulate, désarticuler, desarticular, zersetzen] iscarruccare (L), illoricheddare, innodicare, iscarruccare, iscumentare (N), sturrunai (C), ischarruggà (S), snugghjà (G)

disarticolato pp. agg. [disarticulated, désarticulé, desarticulado, ausgekugelt] iscarruccadu (L), innodicau, iscarruccau, iscumentau (N), sturrunau (C), ischarruggaddu (S), snugghjatu (G)

disarticolazione sf. [disarticulation, désarticulation, desarticulación, Auslösung] iscarruccadura (L), innodicadura, iscarruccadura, iscumentadura (N), sturronamentu m. (C), ischarruggaddura (S), snugghjatura (G)

disastrare vt. [to damage, endommager, damnificar, beschädigen] disastrare, arruinare, bisestrare, fàghere disastros, derrùere (lat. DERUERE), iscordaminzare,  iscossiminzare, iscossimizare, sagrastare (probm. cat. segrestar) (L), disastrare, fàchere disastru (disaccattu, dannu), rughinare (N), destrossai (cat. destrossar; sp. destrozar) (C), disasthrà, bisasthrà (S), bistrascià, bisestrà, dissantarà (G)

disastrato pp. agg. [damaged, endommagé, damnificado, beschädigt] disastradu, arruinadu, bisestradu, derruttu, iscaderadu, iscossiminzadu, iscossimizadu, isgiauladu, sagrastadu (L), disastrau, rughinau (N), destrossau (C), disasthraddu, bisasthraddu (S), bistrasciatu, dissantaratu, bisestratu (G)

disastro sm. [disaster, désastre, desastre, Unglück] disastrura f., disastru, disaccattu (sp. desacato), ruina f., istrossa f. (cat. destrossa), sagrastu, impériu (lat. IMPERIUM), abbasattu, isolocu, istruendu (sp. estruendo) (L), disastru, degollu, disaccattu, rughina f., iscarramatzina f., isélleru, tzascu, tzisestru, salina f., terramenesecau (N), destrossa f., destrossu, strossa f., scarcàsciu, sciaccu (sp. achaque), disastru (C), disasthru, bisasthru, sagrasthu, disaura f. (S), disastru, disciarra f., bistràsciu, dissàntara f., arruina f, bisestru (G) // in s’’idere da’ s’altura s’abbasattu (L - T. Rubattu) “nel vedere da quell’altura tanto d.”; trunca e pone in terra (a) (L)“facendo un gran d.”

disastroso agg. [disastrous, désastreux, desastroso, unglücklich] disastrosu,, ruinosu (L), disastrosu, rughinosu (N), disastrosu, sciaccadori (C), disasthrosu, bisasthrosu (S), disastrosu, catalzu, calamitosu, arruinosu, disastranti (G)

disattento agg. [inattentive, inattentif, desatento, unaufmerksam] disattentu, disattentzionadu, disattinadu (sp. desatinado), desairadu,  disairadu (sp. desairado), giampanadeddu, isalambradu (L), desaidu, disabbudu, disattinau, isagherau, isegherau, abbabbaluccau, isentu (it. esente) (N), discoidau, discuidau, abbambanau, sbeliau (C), dischuidaddu, disthrattu, ivvrasiaddu, isthrauttu (S), attravanatu, incialamatu, incialmanatu, spinnicatu, isvaculatu (G)

disattenzione sf. [inattention, inattention, desatención, Unaufmerksamkeit] disattentzione, disattinu m. (sp. desatino), abbalauccamentu m., isalambradura (L), disattensione, dirvarda, disabbudesa, isagheramentu m., disattinu m., allabentu m. (N), discóidu m., discùidu m., sbéliu m. (C), disattinzioni, disthrazioni, ivvrasiaddura, isthrauttumu m. (S), disattinzioni (G)

disattivare vt. [to disactive, rendre inactif, desactivar, unwirksam machen] disattivare (L), disattivare, arrimare (cat. sp. arrimar) (N), disabbivai, disabbiatzai (C), disattibà (S), disattivà (G)

disattivato pp. agg. [disactived, rendi inactif, desactivado, unwirksam] disattivadu (L), disattivau, arrimau (N), disabbivau, disabbiatzau (C), disattibaddu (S), disattivatu (G)

disattivazione sf. [disactivatio, inactivité, desactividad, Unwirksamkeit] disattivassione (L), disattivassione, arrimadura (N), disabbivamentu m. (C), disattibazioni (S), disattivazioni (G)

disavanzo sm. [deficit, déficit, déficit, Defizit] disavantzu, pérdida f. (LN), disabantzu (N), disavantzu (C), disabanzu, pérdhua f. (S), mancugnu m. (G)

disavveduto agg. [heedless, inconsidéré, inadvertido, unbedacht] pagu abbistu (L), pacu abbistu, disabbudu, isàbitu (N), disattinau (sp. desatonado) (C), ischunsideraddu, ischunsigliaddu (S), cialbicu, pacu avvistu, scunsiddatu, scimpiatu (G)

disavventura sf. [mishap, mésaventure, contratiempo, Unglück] disaura, disdìccia (sp. desdicha), affrenta (sp. afrenta), istrauladura (L), malasagura, malajana, malejanu m., disàriu m., disaura, dirditza (N), disdìccia, disgràtzia, mala bentura (C), disdhìccia, diffurthuna, disaura, antua, ibbiossa, ischòntriu m. (S), disvintura, disdìccia, mala fata, malavvintura (G)

disavventurato agg. [unlucky, infortuné, desventurado, unglücklich] malassortadu, disdicciadu (sp. desdichado), istrauladu (L), malesagurau, malassortau, dirditzau, issagurau (N), disdicciau, malassortau (C), disdhicciaddu, diffurthunaddu (S), disvinturatu, disdicciatu, malaffatatu, malavvinturatu (G)

disavvertito agg. [thoughtless, inaperçu, inadvertido, unachtsam] disattinadu (sp. desatinado), malavvertidu, pagu abbistu (L), disattinau, isagherau, malabbértiu (N), discoidau, sbentiau, abbambanau (C), no avvisaddu, disavverthuddu, ischunsigliaddu (S), no avviltutu, scunsiddatu, pacu avvistu (G)

disavvezzare vt. [to disaccustom, déshabituer, desacostumbrar, entwöhnen] disavvesare (cat. desavesar), istittare, isbitzare (it. svezzare) (L), disabbesare, istittare, irbissiare (N), disavvesai (C), disabituà, isthittà (S), bucà l’avvizzu, paldì l’avvizzu, stittà (G)

disavvezzo agg. [unaccustomed, déshabitué, desacostumbrado, entwöhnt] disavvesadu, disabbudu, isbitzadu, istittadu (L), disabbesau, istittau, irbissiau (N), disavvesu, disavvesau, disabbudu, disabbutu (C), disabituaddu, isthittaddu (S), disàbitu, stittatu (G)

disbrigo sm. [dispatch, expédition, despacho, Erledigung] accabbu (sp. acabo), acchittida f., isbrigu (L), irbrigu (N), accabbu, asciollimentu (C), ibbrigu (S), accuittatura f., svilgatura f., asciulvimentu (G)

discapito sm. [disadvantage, désavantage, pérdida, Verlust] discàpitu, iscàpitu, dannu (lat. DAMNUM), pèrdua f. (L), discàpitu, iscàpitu, dannu (N), dannu, scramentu (sp. escarmento), sciaccu (C), dannu, dischàpiddu, dischàpitu, pérdhua f. (S), scàpitu, discàpitu, gai (G) // a gai tóiu (G) “a tuo d.”

discarica sf. [dust-bin, déchange, descargo, Abladeplatz] iscarrigadorzu m., isgarrigadorzu m., muntonarzu m. (it. ant. montone) (L), dirgàrriga, discàrriga, irgarrigadorja, irgarrigadorju m., muntonarju m. (N), discàrriga, muntonàrgiu m., muntronaxu m. (C), dischàrrigga, ischàrrigga, furriaddòggiu m. (S), muntinagghju m. (G)

discarico sm. [discharge, décharge, descargo, Rechtfertigung] discàrrigu, amparu (sp. amparo) defensa f. (it. ant. o sp. defensa), difesa f. (L), difesa f., amparu (N), defensa f. (C), difesa f., amparu (S), difesa f., ampari (G)

discendente p. pres. agg. smf. [descending, descendant, descendiente, absteigend] in falada, de s’ereu, de sa rèntzia, de sa rébula (L), pendéntile, su chi falat; rede f.,  fedu m. (lat. FETUS) (N), in caladroxa, chi calat, de s’ereu (C), discindenti; in faradda, di la répura (S), discendenti, in falata, di la pugliènia (G)

discendenza sf. [descent, descendance, descendencia, Nackkommenschaft] eredu m., erèntzia, ereu m. (cat. hereu), berèntzia (sp. herencia), rèntzia, rébula, ,iscannittu m. nassione (L), eredu m., ereu m., erèntzia, erèssia, arrampile m., arrampu m. (it. rampo), istrippa, iscratza, répula, furzènia (N), eredeu m., erederu m. (sp. heredero), arrépula, répula, erèntzia (C), discindènzia, répura, istheppa, sanghinaddu m. (S), discendènzia, nascènzia, pugliènia, vinia (G)

discendere vi. [to descend, descendre, descender, hinuntergehen] falare (lat. CHALARE), calare (lat. CALARE), originare (L), falare, ghettare (lat. *JECTARE), pèndere (lat. PENDERE), orizinare (N), calai (C), farà, carà (S), falà, spinnintà, irrazzà (G)

discente smf. [pupil, disciple, discípulo, Schüler] dischente (lat. DISCENS, -ENTE) (L), dischente, ischente (N), scienti, imparaderi, imparadrixi f. (C), dischenti (SG) // Mezus sisina a mastru chi non soddu a dischente (prov.-L) “Meglio dare un soldo al maestro che un centesimo al d.”

discepolo sm. [disciple, disciple, discípulo, Schüler] discìpulu, dissìpulu, dissìbulu, ischìbulu, dischente (lat. DISCENS, -ENTE) (L), discìpulu, dissìpulu (lat. DISCIPULUS), dischente (N), scienti (C), discépuru, dischenti (S), discìpulu, dischenti (G)

discernere vt. [to discern, discerner, discernir, unterscheiden] connòschere (lat. COGNOSCERE), distìnghere (it. distinguere x sp. distinguir), seberare (lat. SEPERARE), chirriare, sebestare (L), seperare, connòschere, ischirriare, distìnghere, semodare (N), distinghi, scerai, appubai, cadelai (C), disthinghì, cuniscì (S), distinghì, sciuarà (G)

discernimento sm. [discernment, discernement, discernimiento, Unterscheidung] connoschimentu, distintzione f., séberu, selembru, sentidu (sp. sentido), tinu (sp. tino), assentu  (cat. assento; sp. asiento) (L), distintzione f., connoschimentu, séperu, capia f. (probm. it. capire + suff. -ia), tinu, ischirriadura f., arbìtiu, isperpeddonzu (N), sceru, distinghimentu, fundóriu (lat. FUNDUS), assentu, selembru, sentidu (C), disthinzioni, indillettu, seru, sinnu (S), distingu m., distinzioni, sciùaru, arriamentu, sgrizioni, sinnu, tinnu, sintitu (G)

discesa sf. [descent, descente, descenso, Abstieg] falada, faladorza, faladorzu m., isfalada,  basciada, calada, caladorza, pendentile m., acchirrada, -adura, acchirradorzu m., abbassiada, lancu m. palinza (lat. PALA) (L), acchirriadorju m., caladorzu m., falada, faladorju m., ghettada, pendente m. pendéntile m., pennente m., pénnita (N), calada, caladòrgia, caladroxa, concajossa, abbasciada, incaladroxu m., pontimbàsciu m., puntambàsciu m. (C), faradda, caradda, faraddòggia (S), falata, falatogghja, pinnenti m., punt’a ignò, bacu m., calera (Lm), incalata (Lm) (G) // ribuccata (G) “d. subito dopo una pianura o una salita”

disceso pp. agg. [descented, descendu, descendido, hinuntergegangen] faladu, caladu (L), falau, ghettau, péndiu (N), calau (C), faraddu, caraddu (S), falatu, spinnintatu (G)

dischiudere vt. [to disclose, ouvrir, abrir, öffnen] abbèrrere (lat. APERIRE), ispannare (it. spannare) (L), apèrrere (N), oberri, abberri, scriai (C), abbrì (SG)

dischiuso pp. agg. [disclosed, ouvert, abierto, geöffnet] abbertu, ispannadu ,disclusu (L), apertu (N), abbertu, obertu, scriau (C), abberthu (S), abbaltu (G)

discingere vt. [to untie, ôter la ceinture, desceñir, entgürten] irraghilare, istrintzare, isbragugliare, isòlvere (lat. SOLVERE) (L), irbojare, irfarschilare, irfaschilare, irfraschilare, ischìnghere, s’ischintorjare (N), scintai, isciogli, si scappiai, si scabulli (C), isthrinzà, isciuglì (S), sciuddì (G)

discinto pp. agg. [untied, sans ceinture, desceñido, entgürten] irbolloradu, irraghiladu, isbragugliadu, iscórdidu, iscorduladu, istrintzadu, istrintzilleradu, isoltu, malechintu (L), irbojau, irfarschilau, irfaschilau, irfraschilau, ischintorjau, ischintu (lat. DISCINTUS) (N), scintau, sciólliu, sciortu, scappiau, scabùlliu, sliongiau (C), isthrinzaddu, isciolthu, isgimpannaddu (S), scioltu, scumpostu, strinzatu (G) // a s’isbragugliada (L) “discintamente

disciogliere vt. [to dissolve, dissoudre, soltar, lösen] isvoligare, isboligare (lat. *INVOLICARE + pref. is-), isòlvere (lat. SOLVERE) (L), isòrbere, iscallare, irbolicare (N), sciolli, scallai (C), isciuglì (S), sciuddì (G)

disciolto pp. agg. [dissolved, dissous, soltado, gelöst] isvoligadu, isboligadu, isoltu (L), isortu, iscallau, irbolicau (N), sciólliu, scallau (C), isciolthu (S), scioltu, discioltu (G)

disciplina sf. [discipline, discipline, disciplina, Disziplin] disciplina (L), disciprina, dissiprina (N), disciplina (C), disciprina (S), disciplina (G) // disciprinanti m. (S) “religioso che si batteva con la d.  per penitenza”; Pro transire su pretzipitu onzi die fatto sa disciplina (L) “Per vincere le tentazioni ogni giorno castigo il mio corpo”

disciplinare vt. [to discipline, discipliner, disciplinar, Zucht halten] disciplinare, regulare (L), dissiprinare, regulare (N), disciplinai (C), disciprinà (S), regulà, disciplinà (G)

disciplinato pp. agg. [disciplined, discipliné, disciplinado, diszipliniert] disciplinadu, reguladu (L), dissiprinau, regulau (N), disciplinau (C), disciprinaddu (S), disciplinatu, regulatu, dòzzili (G)

disco sm. [disk, disque, disco, Scheibe] discu, aiscu f. (lat. DISCUS), pìzulu, pizolu (L), discu (N), discu, talatza f. (d. di pietra) (C), dischu, aischu f. (S), discu, disca f. (G) // tzippa sf. (C) “grosso d. di legno che si mette sul formaggio per pressarlo”

discolo sm. [undisciplined, indiscipliné, díscolo, liederlich] dìsculu, indìsculu, lebriscu, librìsculu, limbriscu, dissìbulu, discìpulu, ischìbulu, bricchi, impertinente (L), dìsculu, limbriscu, brisca, bonupuddichinu, dissìpulu, pigliette, pillette (N), arguzinu, dimonieddu, dinghellu, caglioffeddu, dìsculu, dillóriu, indìsculu, maucheddu, scundiu, pruaxu, tribulettu (C), dìschuru, indìschuru, cabbumaru, pazzettu (S), dìsculu, limbriscu, libbriscu, (pilandra f. (Cs) G)

discolpa sf. [excuse, disculpation, disculpa, Rechtfertigung] disculpa,  ilghitta, inculpa, isgàrrigu m., isghitta (L), discurpa, irgàrrigu m. (N), discurpa, scurpamentu m. (C), difesa, dibenza, dibènzia, dischùipa (S), disgàrrigu m., disculpa (G)

discolpare vt. [to exculpate, disculper, disculpar, rechtfertigen] disculpare, isgarrigare, carrarzare (L); discurpare, irgurpare, iscurpare, si difèndere, s’irgarrigare (N), discurpai, scurpai (C), dischuipàssi, ischuipassi, difindì, ischusà (S), disculpà, disgarrigà, dà l’annettu, scasgiunà (G)

disconoscenza sf. [ungratefulness, méconnaissance, ingratitud, Undakbarkeit] disconnoschèntzia (L), irreconnoschèntzia, innoràntzia (N), disconnoscèntzia (C), dischunniscènzia, ischunniscimentu m. (S), scunniscènzia, discunnischènzia (G)

disconoscere vt. [to ignore, méconnaître, desconocer, verkennen] disconnòschere, isconnòschere (L), disconnòschere, irreconnòschere, isconnòschere (N), disconnosci (C), dischunniscì, ischunniscì (S),  discunniscì, scunniscì (G)

disconoscimento sm. [refuse, désaveu, desconocimiento, Verkennung] disconnoschimentu (L), irreconnoschimentu (N), disconnoscimentu (C), dischunniscimentu, ischunniscimentu (S), scunniscimentu, discunniscimentu (G)

disconosciuto pp. agg. [ignored, méconnu, desconocido, unerkannt] disconnottu (L), irreconnottu (N), disconnottu, disconnósciu (C), dischunnisciddu, ischunnisciddu (S), discunnisciutu, scunnisciutu (G)

discontinuità sf. [discontinuity, discontinuité, descontinuación, Diskontinuität] truncadura, non sighidura (L), truncadura, non sichidura (N), truncadura, non sighidura (C), discuntinuiddai, truncaddura (S), discuntinuitai, truncatura (G)

discontinuo agg. [discontinuous, discontinu, descontinuo, diskontinuierlich] truncadu, segadu, interrùmpidu, non sighidu (L), truncau, secau, non sichiu (N), non continuu, non vittàniu, interrùmpiu, truncau (C), discontìnuu, intirrumpiddu (S), discuntìnuu, intirrumpitu (G)

discordante p. pres. agg. mf. [discordant, discordant, discordante, diskordant] iscuncordante, de pàrrere contràriu (LN), discordanti (C), ischuncurdhanti (S), disculdanti, in cumbatta (G)

discordanza sf. [discordance, discordance, discordancia, Ungleichkeit] iscuncordàntzia, pàrrere contràriu m., cumbatta (L), iscuncordadura, pàrrere contràriu m. (N), discórdiu m., discordàntzia, distonu m. (C), ischuncordhu m., ischòntriu m. (S), disculdànzia, cumbatta, cuntraddizioni (G)

discordare vi. [to disagree, discorder, discordar, nicht übereinstimmen] discordiare, iscuncordare, èssere de pàrrere contràriu (L), discurdare, iscordare, iscuncordare, iscuncordiare, èssere de pàrrere contràriu (N), biscodiai, discordai, distonai, iscuncordai (C), ischuncurdhà, no cuncurdhà (S), disculdà, esse in cumbatta (G)

discorde agg. mf. [discordant, discordant, discorde, uneinig] discordu, discuncordu, contràriu, avvessu, iscurcondante, iscussonante (L), contràriu, iscuncordante, iscuncordiau, iscuncordu, disattinande (N), discordanti, discordu, iscuncordu, scuncordu, scuncordiau, contràriu (C), iscuncordhu, ischuncurdhanti, cuntràriu, ischunsunanti  (S), discoldi, scunculdiatu (G)

discordia sf. [discord, discorde, discordia, Uneinigkeit] disaccordu m., cuntierra (sp. contienda + srd. gherra), briga, frimma, primma, affusu m., disamistade (sp. amistad + pref. dis-), azìrima, iscontzérriu m., iscurrùntzulu m., zizàina, zizània (L), disaccordu m., cuntierra, briga, discuncòrdia, iscuncòrdia, azìrima (N), scuncórdiu m., scórriu m., disamistadi, disdeni m., discòrdia, discuncòrdia, scuncòrdia, tzitzània (C), dischòrdia, annuzu m., brea (S), discòldia, scuncòldia, discuncòldia, scunzierra (G) // a triscas (L) “in d.”; èssere a palas a pare ( azìrima, a culu a pare, a primma) (L) “essere in d.”; iscorruntzulare (L), impunzà, punì apparu (G) “seminare d.”; mintappare (L), missimpari, ponimpari (C) “fomentatore di d.”;  Punì focu ill’alba ‘eldi (prov.-G) “Appiccare il fuoco nell’erba verde (seminare invano d.)”

discorrere vi. [to talk, discourir, hablar, reden] discùrrere, arrejonare, faeddare (lat. FABELLARE), allegare (it. allegare o sp. alegar), chistionare (tosc. quistionare), cuntrestare (L), discùrrere, faveddare, arresonare, negossiare, allegare, parlatare (N), discurri, arrexonai, chistionai (C), dischurrì, arrasgiunà, rasgiunà, fabiddà (S), discurrì, discuttì, rasgiunà, cuntrastà, faiddà, algumintà (G)

discorsa sf. [chatter, discours a perte de vue, charla, Gerede] ciarra pista, ciàcciara, ciàvana, ciarameddu m. (L), tzarra pista (N), ciàcciara, ciacciarada, ciacciarra, ciacciarrada, aralla (C), ciarra, ciàcciara, ciarameddu m. (S), ciarra, zàzzara, ciàvana, cètara, buddeu m., pampa, inciàffula (G)

discorso sm. [talk, discours, discurso, Rede] discursu, discurtu (pp.), faeddu, arréjonu, rejone f. (it. ragione), arrejinu, chistionu (tosc. quistione), allega f., cuntrestu, narinzu, parlata f. (L), discursu, faveddu, allegonzu, negóssiu, arrejonata f., arrejonu, resone f. nareju, narinzu, parlata f. (N), discursu, discurri m., arrexonu, parlata f. prallata f., fueddu, fueddada f. (C), dischussu, rasgioni f., fabiddadda f. (S), discussu, cuntrastu, faiddata f. (G) // cagacuntrestos (L) “detto di chi cambia continuamente d.”; ghirata f. (N)“inizio del d.”; battalocca f. (C)“d.  alquanto animato”

discortese agg. [unkind, impoli, descortés, unhöflich] isgarbadu, discortesu (L), irgrabau, de malu garbu (N), strugnu, scortesu, discortesu (C), isghaibbaddu, aròibu (S), discultesu, scultesu, impulìticu, di malu trattu (G)

discostare, -arsi vt. rifl. [to remove, éloigner, alejar, entfernen] iscostare, istejare (lat. *TE(N)SIARE), istresciare, istresire ,istrizire (L), iscostiare, istresiare (N), discostai, stesiai, attesiai, trancuinai (C), isthirà, alluntanà (S), scustià, zinicà (G)

discosto agg. avv. [far/at some distance, distant/loin, distante/lejos, entfernt/abseits] allargu, attesu, iscostadu, istejadu, istresidu, istrizidu (L), iscostiau, istresiau, allargu, innedda (N), stesiau, attesiau, attesu, aillargu (C), luntanu, siparaddu (S), allonga, attesu (G)

discoteca sf. [record library, discothèque, discoteca, Diskothek] discoteca (LNCG),  dischoteca (S)

discreditare vt. [to discredit, discréditer, desacreditar, diskreditieren] iscreditare, discrere, iscrèere (lat. CREDERE + pref. is-) (L), iscreditare, iscrèdere (N), discreditai, disdorai, sfamai (C), ischredità, dischredità (S), discredità, disfamà (G)

discreditato pp. agg. [discredited, discrédité, desacreditado, verrufen] iscreditadu, iscréttidu (L), iscreditau, iscréttiu (N), discreditau, disdorau, sfamau (C), ischreditaddu, dischreditaddu (S), discreditatu, disfamatu (G)

discredito sm. [discredit, discrédit, descrédito, Diskredit] iscréditu, disfama f. (LN), discréditu, disfama f., disdoru, sprannoru (C), ischréditu, dischréditu (S), discréditu, disfama f. ditta mala f. (G)

discrepanza sf. [discrepancy, discordance, discrepancia, Unstimmigkeit] iscuncordàntzia (L), iscuncordàntzia, iscuncordadura, irbarju m. (N), discórdiu m., distonu m. disparri m. (C), rifrega, ischuncurdhànzia (S), cuntraddizioni, diessitai (G)

discrepare vi. [to be discrepant, discorder, discrepar, nicht übereinstimmen] iscuncordare (L), iscuncordare, irbariare (N), scuncordai, distonai, disparri (C), ischuncurdhà (S), disculdà (G)

discretamente avv. [discreetly, discrètement, discretamente, ziemlichgut] discretamente, bonittamente, goi e gai, a sa bella mezus (L), discretamente, a fizubonu, goe e gae, gae-gae (N), discretamenti (C), dischretamenti, cussì-cussini (S), discretamenti, bastanti (G)

discretezza sf. [discretion, discrétion, discreción, Takt] discretesa (L), discressione, discretesa, moderassione (N), discretzioni, moderatzioni (C), dischretèzia (S), discrizioni, mudarazioni (G)

discreto agg. [discreet, discret, discreto, mässig] discretu (sp. discreto o it.) LNC), dischretu (S), discretu (G)

discrezione sf. [discretion, discrétion, discreción, Mässigkeit] discressione, discrescione (L), discressione (N), discretzioni (C), dischrezioni, dischrizioni (S), discrizioni, disinfadu m. (G)

discriminante p. pres. agg. mf. [discriminant, discriminant, discriminatorio, diskriminierend] ischirriadore (L), distinghidore, isseperadore (N), distinghidori, sceradori (C), disthinghidori (S), distinghidori (G)

discriminare vt. [to discriminate, discriminer, discriminar, diskriminieren] ischirriare, distìnghere (it. distinguere + sp. distinguir) (L), distìnghere, isseperare (lat. SEPERARE), ischirriare (N), distinghi, scerai, appubai (C), disthinghì, isciubarà, ischirrià (S), distinghì, sciuarà, schirrià (G)

discriminato pp. agg. [discriminated, discriminé, discriminado, diskriminiert] ischirriadu, distintu (L), distintu, isseperau, ischirriau (N), distintu, scerau, appubau (C), disthintu, isciubaraddu, ischirriaddu (S), distintu, sciuaratu, schirriatu (G)

discriminatura sf. [parting, raie, crencha, Scheitel] gringera, crintzera, crinzera (cat. crenza; sp. crencha), riga (L), bia de sos pilos, riga (N), crincera, cringera, gringia, gringera, scringera (C), riga di li peri (S), via, vedda (G)

discriminazione sf. [discrimination, discrimination, discriminación, diskrimination] ischirriadura, séberu m. distintzione (L), distintzione, ischirriadura, isséperu m. (N), distintzioni, sceru m. (C), disthinzioni, isciùbaru, ischirriaddura (S), distinzioni, sciòaru m. (G)

discrimine sm. vds. discriminazione

discussione sf. [discussion, discussion, discusión, Erörterung] discussione, discussura, chistionu m. (tosc. quistione), cuntrestu m., disputa (L), discussione, allegada, arrollu m., chistione, chistiononzu m. (N), discurta, discussioni, chistioni, cristioni (C), dischussioni, cuntierra, ragàglia (d. vivace) (S), cuntrastu m., batalocca (d. lunghissima), scumbattu m. irrasgiunata (G) // archifocu m. (N)“d. alquanto animata”; fola di tuttu l’annu (G) “d. interminabile”

discusso pp. agg. [discussed, discuté, discutido, erörtert] discussu, cuntrestadu (L), discussu, discùtiu (N), discùtiu (C), dischutiddu (S), discussu (G)

discutere vt. [to discuss, discuter, discutir, erörtern] discùtere, discutire, allegare (it. allegare o sp. alegar), arrejonare, arresionare, chistionare (tosc. quistionare), ciacculittare, cuntrestare, (L), discùtere, allegare, arresonare, arrollare, chistionare, cuntrestare, taroccare (d. animatamente) (N), discuti, chistionai, cristionai, fueddai (C), dischutì, diputà, arrasgiunà, chisthiunà, ragaglià, ragatià, cuntiarrà (S), discuttì, algumintà, arrasgiunà (Lm), cuntrastà, scumbattà, baccaglià (d. animatamente) (G) // èssere a dami chi ti do pro una cosa (L) “d. animatamente per qualcosa”; arragaglià (Cs) (G) “d. animatamente”

discutibile agg. [disputable, discutable, discutible, diskutabel] discutìbile (L), de discùtere (N), de discuti (C), dischutìbiri (S), discuttìbbili (G)

disdegnare vt. [to disdain, dédaigner, desdeñar, verachten] disdignare, innoriare, isputziare, abburrire (L), ghelestiare, tzascare, ascare, irfadare, isputziare (N), disdignai, spreai (C), dipprizià (S), disprizià (G)

disdegno sm. [disdain, dédain, desdén, Verachtung] disdignu, isputziadura f., abburrimentu, innóriu, chibberesa f. (L), ghelèstia f., tzascu, ascu, irfadu, isputziadura f. (N), disdignu, disdeni, desdeni, spreu (C), dippréziu (S), sdignazioni f. (G)

disdegnoso agg. [disdainful, dédaigneux, desdeñoso, verächtlich] isputziadore, abburridore, chìbberu (L), ghelestiosu, tzascosu, isputziadore (N), disdignosu, spreosu (C), dippreziadori, abburrissiddu (S), sdignatu, addispittatu, putriosu (G)

disdetta sf. (sfortuna; rescissione) [bad luck/rescission, malchance/résiliation, desdicha/rescisión, Missgeschick/ Kündigung] desdìccia, disdìccia (sp. desdicha), istrossa (cat. destrossa), làstima (sp. lástima), iscaddu m., ischeddamentu m.; iscontzadura, isolvidura (L), derdìccia, dirditza, disdìccia, disditza, disditzu m., disdetta, sagura; irbortu m., rebuzu m., isorbidura (N), disdìccia, làstima; sconciadura, iscioglidura (C), disdhìccia, diffurthuna, maravadda; annullamentu m., isciuglimentu m. (S), disaura, disdìccia; sciuddimentu m., dinecu m. (G)

disdettare vt. [to retract, rescinder, rescindir, kündigen] isvoltare, ritirare sa paràula, iscontzare (L), irbortare, iscontzare, rebuzare (sp. rebozar), ritirare sa paràgula (N), arretirai su fueddu, sconciai, sminciri (C), rifiutà, ricusà, annullà (S), dinicà, nicà, ritirà la paràula, rescindì (G)

disdetto agg. [cancelled, rescindé, desdicho, verweigert] negadu, dennegadu, annulladu, iscontzadu (L), rebuzau, annullau (N), sminciu, sconciau, annuddau (C), ricusaddu, annulladdu (S), disdiciutu, nicatu, annullatu (G)

disdire vt. [to cancel, dédire, desdecirse, verweigern] annullare, isbortare, isvoltare (lat. *VOLTARE + pref. is-), ispromìttere, ritirare sa paràula (L), annullare, irbortare, ritirare sa paràgula (N), sminciri, annuddai (C), annullà, rinunzià (S), disdicì, nicà, annullà (G)

disdoro sm. [shame, honte, desdoro, Schmach] disdoro, disonore, birgonza f. (it. vergogna), cavanile, deleu (L), isoramentu, disonore, brigonza f., tzascu (sp. chasco), cavanile (N), disdoru, desdoru, affrenta f. (sp. afrenta), bregùngia f. (C), diegnu, disonori, vaghogna f. (S), disdoru, disonori, cavanili, valgogna f., menga f. (G)

diseducarevt. [to bring up badly, mal élever, deseducar, verziehen] educare male, pesare male (L), educare male, pesare a sa poleddina, incafonire (N), pesai mali (C), diseducà, accusthumà mari (S), educà mali (G)

diseducato pp. agg. [impolite, mal élevé, deseducado, verzieht] maleducadu, male pesadu, malammannidu, malallutrinadu (L), maleducau, pesau a sa poleddina, malechischiau (N), pesau mali, scurréggiu, maiolu (C), diseducaddu, maraducaddu (S), maladuccatu , malammannatu(G)

diseducazione sf. [unpoliteness, mal’éducation, deseducación, Verziehen] maleducassione (L), maleducassione, maluchìsciu m. (N), scurreggimentu m., scurreggidura (C), maraducazioni (S), maladuccazioni (G)

disegnare vt. [to draw, dessiner, dibujar, zeichnen] disignare, dissignare, trassare (ant.; sp. trazar) (L), disinnare, dissinzare (N), disignai, trassai, tabusciai (C), disignà (S), dissignà (G)

disegnato pp. agg. [drawn, dessiné, dibujado, zeichnt] disignadu (L), disinnau (N), disignau (C), disignaddu (S), dissignatu (G)

disegnatore sm. [draftsman, dessinateur, dibujante, Zeichner] disignadore, disigneri (L), disinnadore (N), disignadori, trassadori, tabusciadori (C), disegnadori (S), dissignadori (G)

disegno sm. [drawing, dessin, dibujo, Zeichnung] disignu, dissignu, addaresu (L), disinnu, dissinnu, dissinzu (N), disignu, trassa f. (sp. traza) (C), disegnu, dissegnu (S), dissignu (G) // tabùsciu (C) “d. a spolvero; sp. ant. debuxar, dibuxar”

diserbamento sm. [weeding, désherbament, deshierba, Vertilgung] isalghera f., isargamentu, isarghera f., isenada f., -adura f. (L), iserbamentu, iserbonzu (N), diserbamentu, scabiscadura f., scadradura f., scardadura f., scardamentu (C), disalghamentu, disanamentu (S), disalbamentu, rantamentu (G)

diserbante p. pres. sm. [weeder, désherbant, desherbador, Unkrautbekämpfungsmittel] isargadore, isargante (L), iserbadore, iserbante (N) diserbanti (C), disalghanti (S), disalbanti, rantadori (G)

diserbare vt. [to weed, désherber, desherbar, das Unkraut vertilgen auf] disargare, diservare, isalgare (lat. ALGA), isargare, iserbare, iservare, isiligare, isvuzare, marrare (lat. MARRA), disenare, isenare, limpiare, innettiare dae ervas malas (L), iserbare, iservare, isiligare, isciligare  (N), diserbai, marrai, scabiscai (C), disaghà, disalghà, disanà (S), disalbà, rantà, ranzà (G)

diserbato pp. agg. [weeded, désherbé, desherbado, das Unkraut vertilgt auf] disargadu, diservadu isalgadu, isargadu, marradu, disenadu, isenadu, limpiadu (L), iserbau (N), diserbau. marrau, scabiscau (C), disalghaddu, disanaddu (S), disalbatu, rantatu, ranzatu (G)

diseredare vt. [to disinherit, déshériter, desheredar, enterben] diseredare, iseredare, esiniare, irrediare, irredare (L), diseredare, iseredare, iseretare (N), diseredai, desortai, sdaredai (C), diseredà (SG) // diseredamentu (LNC),  iseredamentu (LN), iseretu (N)“diseredamento, diseredazione” ; S’iseredu si faghet una ‘olta solu (prov.-L) “La diseredazione si fa una volta soltanto”

diseredato pp. agg. [disinherited, déshérité, desheredado, enterbt] diseredadu, iseredadu, esiniadu, irrediadu, irredadu (L), diseredau, iseredau, iseretau (N), diseredau, desortau, sdaredau (C), diseredaddu (S), diseredatu (G)

disertare vt. [to desert, déserter, desertar, desertieren] disertare (LN), disertai (C), diserthà (S), disaltà, disiltà (G)

disertore sm. [deserter, déserteur, desertor, Deserteur] disertore (LN), disertori (C), diserthori (S), disaltori, disiltori (G)

diserzione sf. [desertion, désertion, deserción, Disertion] disertzione (LN), disertzioni (C), diserzioni (S), disalzioni (G)

disfacimento sm. [undoing, décomposition, desbaratamiento, Zersetzung] isfaghimentu, isfatta f., iscontzu, disaccattu (sp. desacato) (L), irfachidura f., isbuddionzu, isbùddiu, issachinzu, prodicadura f., rughina f., sorbidura f., disaccattu (N), sciusciu, sciusciada f. sciasciamentu, sciasciadura f., sconciallu, sculada f., sculara f. (C), ischunzaddura f. (S), disfacimentu, sfacimentu, isconciamentu, iscònciu (G)

disfare vt. [to undo, défaire, deshacer, zerstören] disfàghere, isfàghere, aisfàghere, iscontzare, iscorduleddare, isgirare (ant.), isconciaveddare, ammadrigare, sguppare, brugnare, traulare (lat. *TRAGULARE) (L), dirfàchere, disfàchere, irfàchere, iscontzare, assolovrinare, issolovrinare, solovrinare, irbuddiare, isciadare, isculimmerdare, issàchere, issachinare, (N), isciusciai, sciusciai, sciascionai, sciuscionai, sconciai, screbuddiri, isfai, sfai, scairi, sciai, isturrunai, sturrunai, scuai, sculai, destrui, sdorroccai (C), ischunzà, iffà, diffà (S), sfà, isfà, disfà, sfacì, scuncià, iscuncià, sfainà (G) // a s’iscontza e faghe (L) “facendo e disfacendo”; Ómine faghet e fémina disfaghet (prov.-L) “L’uomo fa e la donna disfa”; Chini fait e sciùsciara non di mancat traballu (prov.-C) “A chi lavora e disfa non scarseggia il lavoro”; Lu moltu si sfaci e lu ‘iu si dà paci (prov.-G) “Il morto si disfa ed il vivo si dà pace”

disfatta sf. [defeat, défaite, derrota, Niederlage] derrutta. iscunfitta (L), disfatta, iscunfitta (N), derrutta, derrotta (sp. derrota) (C), diffatta, ischunfitta (S), scunfitta, paldimentu m., spaldimentu m. (G)

disfatto pp. agg. [defeated, défait, deshecho, zerstört] disfattu, isfattu, aisfattu, derruttu, iscontzadu, ammadrigadu (L), dirfattu, irfattu, iscontzau, assolovrinau, irbuddiau, isculimmerdau, issachinau, issattu, issolovrinau (N), sciusciau, sdorroccau, sderruttu, sciattu, scónciu, sconciau, sculau, sturrunau, spampaniau (it. spampanato) (C), diffaddu, diffattu, iffattu, ischunzaddu, ischonzu (S), sfattu, isfattu, disfattu, scònciu, scunciatu, iscunciatu, isfainatu (G)

disfida sf. [challenge, défi, desafío, Herausforderung] isfida, disaffiu m. (cat. desafíu; sp. desafío), marrania (sp. marrano), chertu m. (lat. CERTARE) (L), irfida, tzitas pl. (N), disfida, disaffiu m., certu m. (C), iffida, marrania (S), disaffiu m. (G)

disfunzione sf. [disorder, dysfonctionnement, disfunción, Dysfunktion] malu funtzionamentu  m. (LNC), disfunzioni, maru funzionamentu m. (S), distulbu m., malu funzionamentu m. (G)

disgelare vt. [to thaw, dégeler, deshelar, auftauen] iscungelare, iscazare (L), iscallare, irghelare, isastragare, istragare (N), iscungelai, disgelai, scallai (C), iggirà, isciuglì (S), sghjlà, sulivrassi da lu ghjàcciu, sciuddì (G)

disgelo sm. [thaw, dégel, deshielo, Tauen] iscungelamentu, iscazadura f. (L), irgheladura f., isastragada f., isastragadura f., iscalladura f., iscallu, istragadura f., istragamentu (N), disgeladura f., iscungelamentu, scallamentu (C), iggiramentu, isciuglimentu (S), sghjlamentu, suluvru di lu ghjàcciu, sciuddimentu (G)

disgiungere vt. [to disjoin, disjoindre, desunir, trennen] isgiùnghere, innànghere, isgiànghere, irbojare, irzànghere, iscassizire, iscropare, istesserare, illorare (L), irjùnghere, irzùnghere, irbojare, iscropare, illorare, iscodojare, irgiànghere, irzànghere, irzubalare (N), descongiuntai (cat. desconjuntar), scongiuntai, sgiungi, iscrobai, iscrobari, scrobai, slorai (C), siparà, disthaccà (S), sghjunghj’, isghiunghj’, disghjunghj’, distaccà, spiccià, scumpagnà (G) // Cando unu naschit arbeschende a sa die de Nadale sos ossos non si li irgiunghen (prov.-N) “Quando un individuo nasce all’alba di Natale le ossa non si disgiungeranno”

disgiungimento sm. [disjoining, disjonction, desunión, Trennung] isgiunghimentu, istesserada f. (L), irjunghimentu, irbojamentu, iscropamentu (N), spiccigamentu, spiccigu, spoddiamentu (C), siparazioni f., disthaccu (S), spiccicamentu, sghjunghjmentu (G)

disgiunto p. agg. [disjoined, disjoint, desunido, getrennt] innànghidu, irzantu, isgiantu, isgiùnghidu, isgiuntu, irbojadu, iscropadu, istesseradu, iscolladu, illoradu (L), irjuntu, irgiantu, irzantu, irzuntu, illorau, irbojau, iscropau (N), sgiuntu, iscrobau, scrobau, scongiuntau, scollau, spiccigau (C), siparaddu, disthaccaddu (S), disghjuntu, distaccatu, spicciatu, disunitu, scumpagnatu (G)

disgiunzione sf. [disjunction, disjonction, disyunción, Trennung] isgiunghidura, iscolladura, ispitzigadura, iscancu m., istesserada (L), irjunghidura, irbojadura, iscropadura (N), scongiuntadura, spiccigadura, spiccigamentu m. (C), siparazioni, disthaccamentu m. (S), disghjunghjtura, scumpagnamentu m., schirriamentu m. (G)

disgrazia sf. [misfortune, disgrâce, desgracia, Unglück] disgràscia, disgràtzia, disgràssia, disaura, disairu m., disaire m., desaire m. (sp. desaire), desdìccia, disdìccia, (sp. disdicha), istròscia, istrossa (cat. destrossa), affrenta (sp. afrenta), traschia (lat. TARASCHIA), frea (lat. FEBRIS), istrauladura, malafada, malavventura, malaura, malesaura, istrasura, istraura, imberta, iscóntriu m., segaria (d. nel bestiame), terditza (L), dirgràssia, derdìccia, dirditza, disaura, disagura, disgrassiore m., cottópiu m., casticore m., iscólliu m., iscóntriu m., istraccura , malasagura (N), disgràtzia, sdrigàtzia, disdìccia,   sciaccu m. (sp. achaque), strossa, destrossa, destrossu m. (sp. destrozo), malascigura, malepprusu m., satzeddàina, scollu m., strasura, àstili m. (cat. astre) (C), digràzia, ischùssura, marapascha, marannu m., ruina (S), disgràzia, disciarra, sciaura, aura, malasolti, disvintura, malafata, malaura, disdìccia, scurzola (Lm), scurzolu m. (Lm) (G) // bènnere cottopines (L) “sopraggiungere delle d.”; iscontriare (N) “avere una d.”; Su mundu est un’istròscia: chie non l’at in palas l’at in còscia (prov.-L) “Il mondo è tutto una d. : chi (il male) non ce l’ha sulle spalle ce l’ha nella coscia”

disgraziatamente avv. [unluckily, malheureusement, desgraciadamente, unglücklicherweise] disgrasciadamente, disgrassiadamente, disdicciadamente (L), disgrassiadamente (N), disdicciadamenti (C), digraziaddamenti (S), disdicciatamenti. disdicciosamenti (G)

disgraziato agg. [unlucky, malheureuex, desgraciado, unglücklich] digrasciadu, disgrassiadu, disauradu, disdicciadu (sp. desdichado), terdicciadu, malassortadu, malauradu, malefadadu, cinu (probm. genov. cin), iscarenadu, iscumbesciadu, iscambesciadu (L), dirgrassiau, malassortau, malesagurau, disagurau (N), disdicciau, disgratziau, malabèstia, malafadau, sciadau, sciadrau, scedau, sciodau, sdrigatziau (C), digraziaddu, disdhicciaddu, marifaddaddu (S), disdicciatu, disvinturatu, disgraziatu, malassultatu, malavvinturatu, malaffatatu, malifatatu, cùrciu (Lm) (G) // disdicciadu de tui! “te d.”; Su dirgrassiau andat a si grattare su nasu e si che tirat s’ocru (prov.-N) “Il d. va a grattarsi il naso e si caccia l’occhio”

disgregare vt. [to disgregate, désagréger, disgregar, zersetzen] chirriare, isfarfaruzare, separare (L), irgrecare, disunire, seperare, irgranzare, irgranzolare, irfarfaruzare (N), scrobai, scerai, scongiuntai (C), ischumpunì (S), disgrigà, scumpunì (G)

disgregato pp. agg. [disgregated, désagrégé, disgregado, zersetzt] chirriadu, isfarfaruzadu, separadu (L), irgrecau, disuniu, seperau, irgranzau, irgranzolau, irfarfaruzau (N), scrobau, scerau, scongiuntau (C), ischumposthu (S), disgrigatu, scumpostu (G)

disgregatore sm. [disgregator, désagrégeur, disgregador, Zersetzer] chirriadore, separadore, irfarfaruzadore (L), irgrecadore, irgranzadore, irgranzoladore, irfarfaruzadore (N), scrobadori, sceradori, scongiuntadori (C), ischumponidori (S), disgrigadori, scumpunidori (G)

disgregazione sf. [disgregation, désagrégation, disgregación, Zersetzung] chirriadura, separassione (L), irgrecadura, dirgregassione (N), scrobadura, sceradura, scongiuntamentu m. (C), ischumpunimentu m. (S), scumpunitura (G)

disguido sm. [miscarriage, erreur, extravío, Fehlleitung] contrattempus, istrobbu (L), dirguidu, contrattempus, archibias f. pl. (N), faddina f., faddidura f. (C), cuntrattempu, disthùibu (S), disviu, intalvàriu, straviu, schilviu, ischilviu, distempu (G) // A bolta un’istrobbu ‘attit fortuna (prov.-L) “A volte un d. porta fortuna”

disgustare vt. [to disgust, dégoûter, disgustar, anwidern] disgustare, primmàresi, inconare (sp. enconarse), buliare (L), dirgustare, ingustare, grijare (N), disgustai, spreai (C), disghusthà, ivvirì, burià (S), disgustà, disaggradà, finicià, riaddà, ispittittà (G)

disgustato pp. agg. [disgusted, dégoûté, disgustado, angewidert] disgustadu, inconadu, buliadu, malumorosu, primmadu (L), dirgustau, ingustau (N), disgustau, spreau (C), disghusthaddu, ivviriddu, buriaddu (S), disgustatu, disaggradatu, finiciatu, riaddatu, ispittittatu (G)

disgusto sm. [disgust, dégoût, disgusto, Widerwillen] disgustu, grima f., colloviada  f., crebacoro, crebu, crébidu (lat. CREPARE), àscamu, buliada f., buliamentu (L), dirgustu, ingustu, crepu (N), disgustu, aggrùngiu, cherpu, spreu (cat. menyspreu) (C), disghusthu, ivvirimentu, buriaddura f. (S), disgustu, disaggradu, riaddu, ascu (sp. asco), àscamu, suddu, finìciu, buliamentu, bulitogghju (G) // Annada de mustu annada de disgustu (prov.-L) “Annata di mosto annata di d.”

disgustoso agg. [disgusting, dégoûtant, disgustoso, widerlich] disgustosu, ascamosu, isambrulidu, isputzecche (L), dirgustosu, ingustosu (N), disgustosu, ispreosu, spreosu, ascherosu (sp. asqueroso) (C), disghusthosu (S), disgustosu, disaggradissitu, finiciosu, riaddosu, ascosu, ascamosu (G) // fizilia f., vizilia sf. (L) “cose d.”

disidratare vt. [to dehydrate, déshydrater, deshidratar, dehydratisieren] disidratare, suerare foras de misura, isfàghersi in suore, siccare (lat. SICCARE), arridare (lat. *ARRIDUS) (L), disidratare, sudorare fora de misura, siccare (N), disidratai, siccai, asciuttai (C), disidratà, siccà (SG)

disidratato pp. agg. [dehydrated, déshydraté, deshidratado, dehydratisiert] disidratadu, siccadu, arridadu (L), disidratau, siccau (N), disidratau, siccau, asciuttau (C), disidrataddu, siccaddu (S), disisdratatu, siccatu (G)

disidratazione sf. [dehydration, déshydratation, deshidratación, Dehydratation] disidratassione, pérdida de suore, asciuttore m. (L), disidratassione, pérdida de suore, assuttore m. (N), disidratatzioni, sicchèntzia, asciuttori m. (C), disidratazioni, asciuttori m. (S), disidratazioni, siccaria, siccura (G)

disillùdere vt. [to disillusion, désillusioner, desilusionar, enttäuschen] disillùdere, iscrèere (L), disillùdere, ingabbare, si ricrèdere (N), discrei (C), disilludì (S), deludì, diludì (G)

disillusione sf. [disillusion, désillusion, desilusión, Ermüchterung] disillusione, iscréttida, iscrettidura (L), disillusione, ingabbu m. (N), disillusioni, disingannesa (C), disillusioni (S), delusioni, dilusioni (G)

disilluso pp. agg. [disillusioned, désillusioné, desilusionado, ermüchtert] disillusu, discréttidu, iscréttidu (L), disillusu, ingabbau, ricréttiu (N), discréttiu, delusu (C), disillusu (S), delusu, dilusu (G)

disimparare vt. [to unlearn, désapprendre, desaprender, verlernen] disimparare, disapprèndere, ismentigare (it. dimenticare) (L), disimparare, irmenticare (N), disimparai, iscaresci (C), disimparà, immintiggà (S), disimparà, sminticà (G)

disimpegnare, -arsi vt. rifl. [to disengage, dégager, desempeñar, entbinden] disimpignare, disgaggiare (sp. desgagiar) (L), disimpinnare, irbarratzare (N), disgaggiai, sprendai, si sboddiai (C), disimpignà (S), disimpignà, libbarà, strubbì (G)

disimpegnato pp. agg. [disengaged, dégagé, desempeñado, entbunden] disimpignadu, disgaggiadu (L), disimpinnau, irbarratzau (N), disgaggiau, sprendau, sboddiau (C), disimpignaddu (S), disimpignatu, strubbitu, libbaratu, spinnicatu (G)

disimpegno sm. [disengagement, désengagement, desempeño, Entbindung] disimpignu, disgàggiu (sp. desgaje) (L), disimpinnu, irbarratzamentu (N), disgàggiu, passei (C), disimpegnu (S), disimpignu, àndiu (G)

disimpigliare vt. [to dissolve, désembarrasser, desenredar, nicht verwickeln] disimbojare, isprèndere (lat. PRENDERE + pref. is-) (L), disimbojare, irtrepojare, isòrbere (N), sciolli, scallai, strogai (lat. *TORCULARE) (C), disimpiglià, libarà, isciuglì (S), disimpilchjà, libbarà, isciuddì (G)

disincagliare vt. [to disentangle, déséchouer, desencallar, flottmachen] disincagliare (L), disincalliare (N), disincasciai (C), disincaglià, ischaramà (S), disincaglià (G)

disincantamento sm. [disenchantment, désenchantement, desencantamiento, Ernüchterung] disicantamentu, iscrettidura f. (L), disincantamentu (N), discredèntzia f. (C), disincantamentu (SG)

disincantare vt. [to disenchant, désenchanter, desencantar, ernüchtern] disincantare, iscrèere (lat. CREDERE + pref. is-) (L), disincantare (N), discréiri (C), disincantà (SG)

disincantato pp. agg. [disenchanted, désenchanté, desencantado, ernüchtert] disincantadu, iscréttidu (L), disincantau (N), discréttiu, disgaggiau (C), disincantaddu, disillusu (S), disincantatu, disillusu (G)

disincanto sm. [disenchantment, désenchantement, desencanto, Ernüchterung] disincantu, iscrettidura f. (L), disincantu (NCSG)

disinfestare vt. [to disinfest, débarasser, desinsectar, entwesen] disinfestare (LN), disinfestai (C), disinfisthà (S), disinfistà (G)

disinfettante p. pres. sm. [disinfectant, désinfectant, desinfectante, Desinfektionsmittel] disinfettante (LN), disinfettanti (CS) disinfittanti, sfumentu (G)

disinfettare vt. [to disinfect, désinfecter, desinfectar, desinfizieren] disinfettare (LN), disinfettai (C), disinfittà (SG)

disinfettato pp. agg. [disinfected, désinfecté, desinfectado, desinfiziert] disinfettadu (L), disinfettau (NC), disinfittaddu (S), disinfittatu (G)

disinfettazione sf. [disinfection, désinfection, desinfección, Desinfektion] disinfettassione (LN), disinfettatzioni (C), disinfettazioni (SG)

disinfezione sf. [disinfection, désinfection, desinfección, Desinfektion] disinfessione (LN), disinfetzioni (C), disinfizioni (SG)

disingannare vt. [to disenchant, détromper, desengañar, ernüchtern] disingannare, iscrèere (lat. CREDERE + pref. is-), disapprensionare (it. ant. disapprensione) (L), disingannare, iscrèdere, segherare, sincherare, accrarare (N), disingannai, disapprensionai, discrei, screi (C), disingannà (SG)

disingannato pp. agg. [disenchanted, détrompé, desengañado, ernüchtert] disingannadu, discréttidu, iscréttidu, disapprensionadu (L), disingannau, iscréttiu, segherau, sincherau, accrarau (N), disingannau, scréttiu, discréttiu, disapprensionau (C), disingannaddu (S), disingannatu (G)

disinganno sm. [disenchantment, désabusement, desengaño, Enttäuschung] disingannu, disapprensione f. (it. disapprensione), iscrettidura f. (L), disingannu, ségheru, sincheramentu, accraramentu (N), disingannu, disapprensioni f. (C), disingannu (S), disingannu, disingannia f. (G)

disinnamoramento sm. [estrangement, désaffection, desenamoramiento, Ernüchterung] disamoramentu (LNC), disinnamuramentu (S), disamuramentu (G)

disinnamorare vt. [to estrange, détacher, desenamorar, die Liebe verlieren] disamorare (LN), disamorai, disinnamorai, disappegai (C), disinnamurà (S), disamurà (G)

disinnamorato pp. agg. [estranged, détaché, desenamorado, nicht mehr verliebt] disamoradu (L), disamorau (N), disamorau, disinnamorau, disappegau (C), disinnamuraddu (S), disamuratu (G)

disintegrare vt. [to disintegrate, désintégrer, desintegrar, zerkleinern] disintegrare, isfàghere, iscunsertare (sp. desconcertar), fàghere a farfaruzas, solovrinare (L), disintegrare, disintregare, irfàchere (N), sfai, sciusciai (C), disintigrà (S), sfainà, scunsaltà, sbrinnulà, fassi in chisgina (G)

disintegrato pp. agg. [disintegrated, désintégré, desintegrado, zerkleinert] disintegradu, isfattu, iscunsertadu (L), disintegrau, disintregau, irfattu (N), sfattu, sciusciau (C), disintigraddu (S), sfainatu, scunsaltatu, sbrinnulatu (G)

disintegrazione sf. [disintegration, désintégration, desintegración, Zerkleinerung] disintegrassione, isfaghimentu m., isfatta, iscunsertu m. (sp. desconcierto) (L), disintegrassione, disintregassione, irfachimentu m. (N), sciusciu m., sciasciadura (C), disintegrazioni (S), sfainamentu m., scunseltu m., sbrinnulatura, scumpunitura (G)

disinteressamento sm. [disinterestedness, désintéressement, desinterés, Interesselosigkeit] disinteressamentu (LN), disinteressu, disappegu (C), disinterassamentu, disinteressu (S), spinnicamentu (G)

disinteressare, -arsi vt. rifl. [to disinterest, désintéresser, desapegar, das Interesse nehmen] disinteressare, affuttìresi (lat. FUTUERE), frigàresi (L), disinteressare (N), disinteressai, disappegai (cat. sp. apegar) (C), disintarassà, disintarissà, disinteressà, (S), spinnicassi (G)

disinteressato pp. agg. [disinterested, désintérssé, desapegado, uneigennützig] disinteressadu, affuttidu, frigadu (L), disinteressau, impunnau (N), disinteressau, disappegau (C), disinteressaddu, disantarassaddu (S), spinnicatu (G)

disinteresse sm. [disinterestedness, désintéressemment, desinterés, Uneigennützigkeit] disinteressu, affuttimentu, frigamentu (L), disinteressu (N), disinteressu, disappegu (cat. sp. apego), affuttimentu (C), disinteressu, disantaressu (S), cuicioni, indiffarènzia f., spinnicamentu (G)

disintossicare vt. [to detoxicate, désintoxiquer, desentosigar, entgiften] disattoscare (it. ant. tosco) (LN), disattossigai, disattoscai (C), purifiggà (S), disattuscà (G)

disintossicato pp. agg. [detoxicated, désintoxiqué, desentosigado, entgiftet] disattoscadu (L), disattoscau (N), disattossigau, disattoscau (C), purifiggaddu (S), disattuscatu (G)

disintossicazione sf. [detoxication, désintoxication, desentosigación, Entgiftung] disattoscadura, disattoscamentu m. (LN), disattossigamentu m., disattoscadura (C), purifiggazioni (S), disattuscatura (G)

disinvoltamente avv. [unconstrainedly, avec désinvolture, desenvueltamente, unbefangen] chena bi pensare pius de tantu, francamente (L), chin ispipillesa (N), disgaggiadamenti (C), disinvolthamenti, francamenti (S), speltamenti, francamenti (G)

disinvolto agg. [unconstrained, désinvolte, desenvuelto, unbefangen] disinvoltu, ingiólitu, francu (it. franco), lestru (it. lesto), aniscu (L), disinvortu, ispipillu, bivottu (N), disgaggiau, abbillu, fruscineddu, triggiottu (C), disinvolthu, ivvelthu, ingiòritu, ingiùritu, francu, allicchiriddu (S), speltu, francu, alluttu (G)

disinvoltura sf. [unconstraint, désinvolture, desenvoltura, Unbefangenheit] disgàggiu m. (sp. desgaje), franchesa (sp. franqueza) (L), ispipillesa, bivottesa (N), disgàggiu m., discoccu m., facci de sola (de croxu) (C), disinvulthura, franchèzia (S), spìciu m. (G)

disistima sf. [disesteen, mésestime, desestima, Missachtung] disistima, minisprèssiu m., minisprétziu m. (sp. menosprecio) (L), debodu m., disistima (N), disistima (C), disisthima, dippréziu m. (S), disistima, spreu m., spréziu m., minispréziu m. (G)

disistimare vt. [to disesteem, mésestimer, desestimar, missachten] disistimare, discuntzettuare, minispretziare, minispressiare (sp. menospreciar), isputziare (L), disistimare, debodare, isputziare (N), disistimai, spreai, disdignai (C), disisthimà, dipprizià (S), disistimà, minisprezià, sprizià, isprizià, disprizià (G)

dislivello sm. [unevennes, dénivellation, desnivel, Höhenunterschied] dislivellu, iscalone (L), dislivellu, pendéntile (N), pendèntzia f. (C), dislibellu (S), dislivellu (G)

dislocare vt. [to displace, disposer, desplazar, dislozieren] collocare, tramudare (lat. TRA(N)SMUTARE) (LN), tramudai, assettiai (cat. ant. assetiar) (C), cullucà (SG)

dislocato pp. agg. [displaced, disposé, desplazado, disloziert] collocadu, tramudadu (L), collocau, tramudau (N), tramudau, assettiau (C), cullucaddu (S), cullucatu (G)

dislocazione sf. [dislocation, déplacement, dislocación, Dislokation] collocamentu m., tràmuda (LN), tramudantza, tramudamentu m., asséttiu (C), cullucazioni (S), cullucazioni, posta, assentu m. (G)

dislombare vi. [to break one’s back, s’éreinter, deslomar, lendenlahm werden] illumbare (L), illumbare, irdirricare (N), si slumbai (C), irrugnunassi, dirrugnunassi (S), scarruccassi (G)

dismembrare vt. [to dismember, démembrer, desmembrar, zerteilen] imbrembare, ismembrare, ismelmare, isperrare (L), irmermare (N), smembrai, smermai, spedatzai, sperrai (C), imbrimbà (S), paltì (G)

dismesso pp. agg. [cast-off, cessé, desusado, abgelegt] dismissu, sessadu, lassadu, dassadu (L), sessau, dassau, lassau, disusau, rebuzau (N), disavvesau, attuffau, scarrabécciu (C), zissaddu, sinsaddu, cansaddu, lassaddu (S), zissatu, cissatu, spunitu, lassatu, lacatu (G)

dismettere vt. [to cast off, cesser, dajar de usar, ablegen] sessare, lassare, dassare, tzessare (it. cessare) (L), sessare, dassare, lassare, disusare, rebuzare (N), disavvesai (sp. desavesar), attuffai (sp. atufar) (C), zissà, sinsà, cansà, disusà, lassà, dassà (S), zissà, cissà, lassà, lacà, spunì, arrunzà (Cs) (G)

dismissione sf. [cast, cessation, dejado de usar, Ablegung] sessadura, lassadura, dassadura (L), sessadura, lassadura, rebuzu m. (N), disavvesu m., sentzada (C), zissaddura, sinsaddura, lassaddura, dassaddura (S), zissamentu m., agabbata, spunitura, lacatura (G)

dismisura sf. [excess, démesure, desmesura, Masslosigkeit] dismisura (LNC), dimmisura (S), ezzessu m. (G) // supratamenti (G) “a d.”

disobbediente p. pres. agg. mf. [disobedient, désobéissant, desobediente, ungehorsam] disubbidiente, malaccumandu (L), disubbidiente (N), disubbidienti (CSG)

disobbedienza sf. [disobedience, désobéissance, desobediencia, Ungehorsam] disubbidièntzia (LN), disubbidièntzia, disobbedessimentu m. (C), disubbidiènzia (S) disubbidiènzia, disubbédiu m. (G)

disobbedire vi. [to disobey, désobéir, desobedecer, nicht gehorchen] disubbidire (LN), desobbedessi (sp. desobedecer), disubbidiri (C), disubbidì (SG)

disobbligare, -arsi vt. rifl. [to disengage, désengager, desobligar, entbinden] disobbligare (L), disobbricare (N), disobbligai, disgaggiai (sp. desgajar) (C), disubbrigà (S), disubbligà, sfrancà (G)

disobbligato pp. agg. [disengaged, désengagé, desobligado, unverbindlich] disobbligadu (L), disobbricau (N), disobbligau, disgaggiau (C), disubbrigaddu (S), disubbligatu, sfrancatu, chittu (G)

disoccupato agg. [unemployed, sans travail, desocupado, arbeitslos] disoccupadu, arressu, isballadu, isbangu, iscabanneddadu, isviadu, isvàlidu, isvioladu, oreri (lat. HORA) (L), disoccupau, irvacu (N), disoccupau, disimperau, dispacciau, chen’’e traballu, oreri (C), disoccupaddu, ivviaddu, ibballaddu, ibbàiddu (S), arressu, arresu, sballatu, sballaddu (Cs), sviaddu (Cs), disoccupatu (G)

disoccupazione sf. [unemployment, chômage, desocupación, Arbeitlosigkeit] disoccupassione (LN), disoccupatzioni, disimpreu m., dispacciadura, farta de traballu (C), disoccupazioni (SG)

disonestà sf. [fraud, malhonnêteté, deshonestidad, Unehrlichkeit] disonestade (LN), disonestadi, disonestidadi (C), disonesthai (S), disonestai, disunestai (G)

disonestamente avv. [dishonestly, malhonnêtement, deshonestamente, unehrlich] disonestamente (LN), disonestamenti (C), disonesthamenti (S), disunestamenti (G)

disonesto agg. [dishonest, malhonnête, deshonesto, unehrlich] disonestu, fragosu,  iscuscensciadu, iscuscentziadu (L), disonestu bratzicacau, iscussentziau, mattaccone, mattafione (N), disonestu, truggiottu (C), disonesthu (S), disunestu, scuscinziatu (G) // truggiotta sf. (C) “donna d.; cat. truja”

disonorante p. pres. agg. mf. [dishonourable, déshonorant, deshonroso, entehrend] disonorante, disdorosu (L), disonorante (N), disonoranti, disdorosu (C), disonoranti (SG)

disonorare vt. [to dishonour, déshonorer, deshonrar, entehren] disonorare, disondrare, infamare (= it.), neare (lat. NEUS x NAEVUS) (L), disonorare, disondrare, innoriare (N), disonorai, disdorai, desdorai (it. ant. disdorare o sp. desdorar), desonrai, disonrai (sp. deshonrar) (C), disonorà, immirdhà, ischagazzà (dispreg.) (S), disonorà (G)

disonorato pp. agg. [dishonoured, déshonoré, deshonrado, entehrt] disonoradu, infamadu, neadu (L), disonorau, innoriau (N), disonorau, disdorau, desdorau, desonrau (C), disonoraddu (S), disonoratu (G) // fèmina ingannada (LN) “donna d. perché messa incinta e non sposata”

disonore sm. [dishonour, déshonneur, deshonra, Unehre] disonore, disunore, abbunzu, disdoru (it. ant. disdoro o sp. desdoro), iscussiminzu, sondra f., disondru (sp. deshonra), mància f. (sp. mancha), neu (lat. NEUS, NAEVUS) (L), disonore, innóriu (N), disonori, desonra f., disonra f., disdoru, desdoru, mància f. (C), disonori, disanori (S), disonori, disdoru, valgogna f. menga f. (tosc. menga) (G)

disonorevole agg. [dishonourable, déshonorant, deshonroso, entehrend] affrontosu, disdorosu, infamadore (L), disonorante (N), disonoranti, disdorosu (C), disonoranti (S), disonoranti, disdorosu (G)

disopra avv. [above, dessus, sobre, darauf] subra (lat. SUPRA), de subra, de susu (lat. SU(R)SUM) (L), supra, de supra, a pittu, in pittu (N), in susu, de susu, suba, assuba, assua, a pìcius, de a pitzus, in pitzus (C), sobbra, innantu (S), subbra, supra, in subbra (G)

disordinare vt. [to disorder, désordonner, desordenar, verwirreen] disordinare, buluzare (probm. tosc. bulegghjo), chilizare, iscuncordare, iscussertare, iscuntzertare (sp. desconcertar), isordulare, pilisare, treulare (lat. TRIBULARE), trobojare (sp. atropellar) (L), disordinare, bullissiare, cubisionare, baragliare, fraganeddare, grivisare, irgrivisare, iscantrabuddare, isteriare, istroffoddiare, istroffoddire, mistriffoddiare, pilisare, suluvertare (N), disordinai, scambillai, treulai, poni tréulu, streulai, iscuntzertai, scuntzertai, scuncordai, sculummerdai, ammazinai, spartzinai (C), disurdhinà, vulthurà, ribusthurà,  ischunzà (S), disuldinà, scunciminnà, svultulà, straultà, invisgindà (Lm), struddà (Lm) (G) // affroccheddare (L) “lavorare in maniera disordinata”; fà la casa a purthigari (S) “mettere la casa nel più grande disordine”

disordinatamente avv. [untidily, désordénnement, desordenadamente, unordentlich] disordinadamente, a tréulu, a troboju, a brigamìscia (L), disordinadamente, chin trégulu (barallu, bolluzu, pilisu), a buddusu, a s’affainu (N), disordinadamenti, a frascillonis, a spartzinadura (C), disurdhinaddamenti, a purthigari, mitraranda (S), a spapògliu, a buliigghju (G)

disordinato pp. agg. [untidy, désordonné, desordenado, verwirrt] disordinadu, affroccheddadore, affrocchedderi, buluzadu, disbarittadu (d. nel mangiare), iscontipizadu, iscuntzertadu, iscussertadu, isorduladu pilisadu, treuladu, trobojadu (L), disordinau, affroccheddadore, baragliau, bullissiau, cubisionau, grivisau, irgrivisau, irjannilau, irribbùlliu, iscantrabuddau, isteriau, istroffoddiau, istroffoddiu, mistriffoddiau, pilisau (N), disordinau, attruppelliau, scambillau, scuntzertau, scancioffau, treulau, streulau, scuncordau, sculummerdau, ammazinau, carraxeri, spartzinau (C), disordhinaddu, isciumpesthu, sciumpesthu, vulthuraddu, ribusthuraddu, ischunzaddu (S), disuldinatu, crabbagghju (Cs), sfraluppaddu (Cs), scunciminnatu, svultulatu, invisgindatu (Lm),  pacciugonu (Lm), straminonu (Lm), struddatu (Lm) (G)

disordine sm. [untidiness, désordre, desorden, Unordnung] disórdine, misciamureddu, tréulu, bollógiu, buluzu, buliu, pilisu, disbarattu (sp. desbarate), troboju, ghilizare, ghilizu, attreghentu, busùliu, tremuttu, ingùlumu, isculiertu, iscurremusu, disaccattu (sp. desacato), iscontzu, burrumbàglia f. (cat. burrumballa), burrumbaza f., iscórtigu, iscossiminzu, iscrobu, isórdulu, óffulu (L), disórdine, cubisione f., baràgliu, trégulu, pilisada f., pilisonzu, pilisu, irribbùlliu, irmóniu, seranile, berrumballa f., burrumballa f., murumballa f., murrummalla f., moloju, bullìssiu, bolluzadura f., bolluzore, bolluzu, óffulu, attroppégliu, busoddu, grivisu, istroffóddiu, mistriffóddiu, suluvertu (N), disórdini, attruppélliu (sp. tropel), attruppégliu, mugoni, trumbuloni, murigu, tréulu, sculumerdu, carraxu, streulada f., spartzinamentu, rantantira f., ammazinamentu, attrauddu, cuntronu, scumania f. (C), disordhini, confusioni f., ciaffarezzu (cat. safareig), remetomba, burumbàglia f. (S), disòldini, abburottu, buliegghju, fraustu, gruci e griffi, imbùliu, matamezzu (Cs), invisgendu (Lm), pacciugu (Lm), scuncertu (Lm), pindia f., rimìsciu, trasmùgghjulu, zaccamurru, ziminu (G) // pillottu (C) “cumulo di cose in d.; cat. pilot”; Futtarallà (S) “personificazione del d.”; pari la casa di Futtarallà (S) “sembra la casa del signor Futtarallà (del signor Menefrego!)”

disorganizzare vt. [to disorganize, désorganiser, desorganizar, desorganisieren] disorganizare, iscunsertare (L), disorganizare (N), disorganizai (C), disorganizà (S), disolganizà (G)

disorganizzato pp. agg. [disorganized, désorganisé, desorganizado, desorganisiert] disorganizadu, iscunsertadu (L), disorganizau (NC), disorganizaddu (S), disolganizatu (G)

disorganizzazione sf. [disorganization, désorganisation, desorganización, Desorganisation] disorganizassione, iscunsertu m. (L), disorganizassione (N), disorganizatzioni (C), disorganizazioni (S), disolganizazioni (G)

disorientamento sm. [bewilderment, désorientation, desorientación, Desorientiertheit] disorientadura f., disorientamentu, atturdimentu (LN), stronamentu, atturdimentu (C), disorientamentu (S), scunviu (G)

disorientare, -arsi vt. rifl. [to bewilder, désorienter, desorientar, desorientieren] disorientare, atturdire (cat. aturdir) (LN), isorientare (L), stronai (cat. trona), atturdiri (C), disorientà (S), scunvià, stivassi, ismarinissi (G)

disorientato pp. agg. [bewildered, désorienté, desorientado, desorientiert] disorientadu, atturdidu, isereladu (L), disorientau, atturdiu, ispampanau (N), stronau, atturdiu (C), disorientaddu (S), scunviatu, stivatu, ismarinatu, spupuritu (G)

disossare vt. [to bone, désoser, deshuesar, entbeinen] disossare, esossare, isossare, isossigare, isossigheddare, isossighinare (lat. OSSUM) (L), disossare, isossare, isossicheddare (N), disossai, sdossai, sdossinai (C), disussà (SG) // isossicheddonzu (N) “disossamento

disotto avv. [below, dessous, debajo, darunter] de sutta, a sutta (LNC), di sottu (S), suttu, ignò (G)

dispaccio sm. [dispatch, dépêche, despacho, Depesche] dispàcciu (cat. despatx; sp. despacho) (L), dispatzu (N), dispàcciu, paliettu (cat. palletes) (C), dipàcciu (S), dispàcciu, zittu, curreu (cat. correu; sp. correo) (G) // donai su paliettu (C) “ricevere risposta negativa dalla ragazza che si ama”

dispaiamento sm. [unpair, désaccouplement, separación del par, Trennung] iscumpagnamentu, iscumpanzamentu, ispajamentu (L), iscropamentu, ispajamentu, iscumpanzamentu (N), sparigamentu, scumpangiadura f., scumpangiamentu (C), ischumpagnamentu (S), scumpagnamentu, spagghjamentu, scappiamentu (G)

dispaiare vt. [to unpair, désaccoupler, desaparear, trennen] iscumpanzare, iscumpagnare, isgualare, ispajare (L), ispajare, iscropare, iscumpanzare (N), sparigai, scumpangiai (C), ischumpagnà (S), scumpagnà, spagghjà, scappià, disapparà (G)

disparato pp. agg. [disparate, disparate, diverso, verschieden] iscumpanzadu, iscumpagnadu, ispajadu, iscadàppiu, iscadàmbiu (L), ispajau, iscropau, iscumpanzau (N), sparigau, scumpangiau (C), ischumpagnaddu (S), scumpagnatu, spagghjatu, scappiatu, scatambiatu, disapparatu (G)

dispari agg. mf. [odd, impair, impar, ungerade] dìspari, dìsparu (LN), dìspari, dìsparis, faisina, faisinu, schécciu (C), dìparu, dìpari (S), dìsparu (G) // aniscu (G) “d. riferito a cose o animali”

disparire vt. [to disappear, disparaître, desaparecer, verschwinden] iscumpàrrere, iscumparire, disparire (L), irghelare, irfrogorare, iscumpàrrere, iserghire (N), sparessi (sp. ant. desparecer), scumparri, desluxiri (sp. deslucir) (C), ipparì, ischumparì (S), scumparì, sparì (G)

disparità sf. [disparity, disparité, desigualdad, Verschiedenheit] disparidade (LN), disparidadi (C), dipariddai (S), disparitai (G)

disparte avv. [apart, de côté, a parte, beiseite] in disparte, a un’ala, dibbanda, addibbanda, abbanda, a banda, a un’oru (LN), in disparti, a disbanda (C), a un’ara (S), a dispalti, a un latu (G) // s’affartare (N) “tenersi in d.”

dispendio sm. [expense, dépense, gasto, Ausgabe] dissipu, ispendeu, isperdìsciu (sp. desperdicio), isprecu, frazu, isalàcciu (L), dissipu, isperdìssiu, isperdissiadura f., isprecu (N), sperdìtziu, gastu (cat. sp. gasto), stravullu (C), ippardhiziamentu, iffàiu, ipprecu (S), spaldìziu, sciala f., frazu, sfròciu (G)

dispendioso agg. [expensive, dispendieux, dispendioso, kostpielig] dissipadore, gastosu, isbaidore (cat. esbair, esvair), isperdisciadore, ispesìvile, ispesosu (L), dissipadore, isperdissiadore (N), sperditziadori, gastosu (C), ippardhiziadori, custhosu (S), spaldiziadori, spisosu (G)

dispensa sf. [pantry, dispensation, dispensa, Vereteilung] dispensa, ispensa, canava (it. canova), arrobatia, robatia (L), dispensa (N), dispensa, disgaju m. (sp. desgaje), rebustu m., arrebustu m. (cat. rebost) (C), dipensa (S), ripostu m. (mobile), sfrancamentu m. sfrancatura, esentu (G) // ispessa (N) “d.  arcivescovile”

dispensare vt. [to dispense, dispenser, dispensar, verteilen] dispensare, ispensare (L), dispensare (N), dispensai, disgaggiai (sp. desgajar) (C), dipinsà (S), dispinsà, sfrancà (C)

dispensario sm. [dispensary, dispensaire, dispensario, Armenapotheke] dispensàriu (L), dispensarju (N), dispensàriu (C), dipensàriu, ippidari, sanatóriu (S), dispinsàriu (G)

dispensato pp. agg. [dispensed, dispensé, dispensado, verteilt] dispensadu (L), dispensau (N), dispensau, disgaggiau (C), dipinsaddu (S), dispinsatu, sfrancatu (G)

dispensatore sm. [dispenser, dispensateur, dispensador, Verteiler] dispensadore (LN), dispensadori, disgaggiadori (C), dipinsadori (S), dispinsadori, spaltidori (G)

dispensiere sm. [dispenser, dispensateur, despensero, Speisemeister] dispenseri, canaveri (L), magasineri, donadore (N), arrebusteri, dispenseri (C), dipinseri (S), dispinseri (G)

disperare vi. [to despair, désespérer, desconfiar, verzweifeln] addisisperare, disisperansciare, disperare, isarcare (L), disisperare (sp. desesperar), disimperare, isporare, iscorazire, iscorare, disanimare (LN), disisperai, disperai, disalentai (sp. desalentar), disanimai, si scorai (C), dipirà, disispirà, disanimassi (S), disispirà, addisispirà, disaminà, disanimà, irrasfassi (G)

disperata sf. [desperate song, chanson de complainte, canción de desaliento, Verweifeltkanzone] disisperada (LNC), disipiradda (S), disispirata, addisispirata(G)

disperatamente avv. [desperately, désespérément, desesperadamente, verzweifelt] disisperadamente, cun disisperu, a perdighinu (L), disisperadamente, a sa disisperada, a corrolu, a dególliu, a mundu pérdiu (pérditu) (N), disisperadamenti (C), disipiraddamenti (S), a l’addisispirata (G)

disperato pp. agg. [hopeless, désespéré, desesperado, verzweifelt] addisisperadu, disisperadu, disisperante, isporadu, ispramadu (L), disisperau (NC), disipiraddu (S), disispiratu, addisispiratu, addispiratu (G) // A tottu assistit Deus, foras su disisperau (prov.-N) “Dio assiste tutti, tranne il d.”

disperazione sf. [despair, désespoir, desesperación, Verzweiflung] disisperàntzia, disisperascione, disisperu  m. (cat. desesper), addisisperu m., disimperu m., disperatzione, disperassione, isporu m., avriu m., arguai m. (it. guai), ispràmidu m., ispramu m., cumbatta (sp. combate) (L), disperassone, disisperu m., isporósile m., isporu m. (probm. cat. por) (N), disisperu m., disisperatzioni (C), disiperu m., disiparazioni (S), disisperu m., disparazioni (G)

disperdere, -ersi vt. rifl. [to scatter, disperser, dispersar, zerstreuen] dispèrdere, ispèrdere, isperdissiare, isperdisciare (sp. desperdiciar), isuliare (lat. EXILIARE), ispaniare (lat. *EX-PAGINARE), iscanire, ispaddicciare (tosc. spagliare), isprunire, bargaminare (probm. lat. *ARGANA), irmundiare, issaescare, isalamanciare, iscasanare, istrallattare, istramanciare, istramanciulare, trabantare, tramantare (L), ispèrdere, iscanire (N), dispérdiri, disperditziai, irmundulai, sperdi, sprabaxai, sperditziai, spartzinai, spratzinai, spainai, spimpillonai (C), ippardhizià, iffrabbinà, giagarà (S), spaldì, spaldizià, spaltigghinà (Cs), parà in ventu (G) // spratzinadori (C) “dispersivo”; andà che lu fiori di lu gardhu (S) “d. come il fiore del cardo”

dispersione sf. [dispersion, dispersion, dispersión, Zerstreuung] isperdidura, isperdìssiu m., ispartinzu , bargaminada, istrallattada, istrallattu m., istramanciada, isuliadura, trabantada, trabantu m. (L), isperdidura (N), sprabaxu m., sperdìtziu m., disperdìtziu (sp. desperdicio), disperdimentu, spartzinamentu m., spratzinamentu m. (C), iffrabbinamentu m., ippardhiziamentu m. (S), spaldìziu m., spapòglia, disbarattu m. (G)

disperso pp. agg. [missing, dispersé, dispersado, zerstreut] ispérdidu, isperdissiadu, isperdisciadu, ispaniadu, isuliadu, iscanidu, ispaddicciadu, afferidittu, bargaminadu, istrallattadu, istramanciadu, trabantadu (L), ispérdiu, iscaniu (N), dispérdiu, spérdiu, sprabaxau, sperditziau, spartzinau, spainau (C), ippardhiziaddu, iffrabbinaddu, ippagliddu, ipparthu, pessu (S), spaldutu, dispaldutu, spaldiziatu, munduladdu (Cs), spaltigghinaddu (Cs), spaperzu (Lm), paratu in ventu (G)

dispetto sm. [spite, dépit, despecho, Trotz] dispettu, dispettia f., inzulzu, crebu, bèttia f., istridu (it. ant. strido), ischiza f., realia f. (it. rivale + suff. -ia) (L), dirbettu, dispettu, bèttia f., crepu, dispitzia f., piantesa f. (it. piantare - DES II, 257) (N), dispettu, dibettu, crepa f., crepu, istrémpiu, strempiadura f., strémpiu, trémpiu, trempu (lat. TEMPLUM), trépiu, picchettu (sp. piquete) (C), dipettu, impitta f. (S), dispettu, strau, stridu, istridu (G) // ciascare, ciascottare (L), esse a tìrria di paru (G) “farsi dei d.”; fàghere a crebu (a tùrturu, a ciàscula, a perfia) (L), fàchere a truppe (N), fai a dibettu (C) “fare per d.”; a dispettinu (N)“a d.”; mi at fattu una piantesa (N) “mi ha fatto un d.”; Fammi stridi cantu poi,/ dammi peni e fammi aggrai./ Eu no agghju a lassà mai/ d’accisammi in l’occhj toi (G-G. Pes) “Fammi d. quanti vuoi,/procurami pene e fammi sgarbi./ Io non cesserò mai/ di estasiarmi nei tuoi occhi”

dispettosamente avv. [spitefully, avec dépit, despechadamente, boshaft] dispettosamente, bettiosamente, a bèttia, a tùrturu, a ciàscula, a crebu (L), dispettosamente, a tzascu, a bèttia, a truppe, a crepu (N), dispettosamenti, a trempu, a picchettu, a crepu, crepa-crepa (C), dipittosamenti, a impitta (S), dispittosamenti, a tìrria di paru (G)

dispettoso agg. [spiteful, taquin, despechado, boshaft] dispettosu, ciascosu, abbettiosu, increbuddidu, prummonosu puntosu (cat. puntós; sp. puntoso), terriosu, tirriosu (L), dirbettosu, dispettosu, abbettiosu, puntillosu, tzascosu, incurvu, tirriosu, trémpinu (N), dispettosu, begosu, crepuru, strempiadori, picchettosu, strempiosu, surràdigu, tostadori, tremposu (C), dipittosu, dippuntósiggu, ippuntósiggu, puntósiggu (S), dispittosu (G) // Puntósiggu che lu cani di l’urthuranu chi no magna e no lassa magnà (prov.-S) “D. come il cane dell’ortolano che non mangia e non lascia mangiare”

dispiacente p. pres. agg. mf. [sorry, déplaisant, desplaciente, unangenehm] dispiaghente (L), dispiachente (N), disaggradéssiu, dispràxiu (C), dipiazuddu (S), disaggradanti (G)

dispiacere/1 sm. [sorrow, déplaisir, disgusto, Bedauern] dispiaghere, dispiacchimentu, disaggradu, dolu (lat. DOLUS), crebu, dolentia f., dolintia f., istrangugliada f., istranguglione, murrunzu, disaccattu (sp. desacato), tragu (sp. trago), trìulu, aziu, cogonu, coghinu, anneu, pesàriu (sp. pesar), traga f., tràghida f. (L), dispiachere, disaggradu, dolu, croccone (cat. corcí), malicore (N), displaxeri, disprexeri, axiu, crocconi, disaccattu, pesari, pesàriu, anneu, fatta f. (C), dipiazeri, crebbu (S), dispiaceri, disaggradu, disgustu, siccacori, làstima f. (sp. lastima), sgottu m. (G) // èssere a nde mòrrere (L) “morire dal d.”; fattu a murrunzu (L) “eseguito con d.”; Su dispiaghere imbetzat s’ómine (prov.-L) “I d. invecchiano l’uomo”; Mezus dolu in bùssia chi dolu in su coro (prov.-N) “Meglio d. di borsa che d. di cuore”; Cal’à autu li gusti, pidda li disgusti (prov.-G) “Chi ha avuto i piaceri prenda pure i d.”

dispiacere/2 vi. [to displease, déplaire, disgustar, missfallen] dispiàghere (lat. DISPLACERE), disaggradare (it. ant. disaggradare o sp. desagradar), disgrassiare, sentire (cat. sp. sentir), auddàresi, abbruvuddare, murrunzare (L), dispiàchere, abbruddare, apposcorare, disgradèssere, dispràsere (N), displàxiri, dispraxi, disaggradessi (sp. desagradecer), disaggradai, disgratziai, sentiri (C), dipiazì, sentì (S), dispiacì, disaggradà, sgradessì, sgradissì, incriscì, disgustà, appinà (G)

dispiaciuto pp. agg. [displeased, deplu, disgustado, traurig] dispiàcchidu, dispiàghidu, abbruvuddadu, auddadu, sentidu, abbruddadu (L), dispiàchiu, abbruddatu, apposcorau (N), dispràxiu, ciambellosu, sentiu (C), dipiazuddu, sentiddu (S), dispiaciutu, incrisciutu, sintutu, attidiatu, sgradissitu, disaggradatu (G)

dispianare vt. [to level, aplanir, explanar, ebnen] ispianare (it. ant. spianare o sp. explanar), apparizare, apparinare (lat. PAR), illadiare (lat. LATUS) (L), ispianare, apparisare (N), appranai, spranai, spianai, apparixai (C), ippianà, appianà, apparizà (S), appianà, spianà (G)

dispiccare vt. [to pluck, détacher, destacar, losmachen] distaccare, ispilire (lat. PILUS), ispitzigare (it. spiccicare) (L), istaccare, ispilire, bottire, ispizicare (N), spiccigai (C), ippiccà, disthaccà (S), distaccà, spiccià, spiccà, spriccà (G)

dispiegamento sm. [spreading, déploiement, desplegadura, Entfaltung] isparghimentu, istiramentu, allongamentu (L), isparghimentu, istendimentu, ispinnicadura f., allongamentu, allonghiadura f. (N), ispinnicada f., ispinniconzu, sterrimentu, spraximentu, spainamentu (C), ippaglimentu, isthiramentu, illongamentu (S), spaglimentu, istirrimenta f., stirrimentu (G)

dispiegare vt. [to spread out, déployer, desplegar, entfalten] ispàrghere (lat. SPARGERE), allongare (lat. LONGARE), ispabarare, ispinnigare istirare, ispijare (lat. PLICA) (L), ispàrghere, istèndere, ispinnicare, istirare, allongare, allonghiare (N), stendiai, spriccai, sterri (lat. STERNERE), spraxi, spainai (lat. *EX-PAGINARE), ispinnicai, spinnicai (C), ippaglì, isthirà, illongà (S), spaglì, stirrì, allungà, spigghjà, ispigghjà (G)

dispiegato pp. agg. [spread, déployé, desplegado, entgefaltet] ispartu, allongadu, ispijadu, istendiadu, istiradu (L), ispartu, isténdiu, ispinnicau, istirau, allongau, allonghiau (N), stendiau, spriccau, stérriu, spraxiu (C), ippalthu, isthiraddu, illongaddu (S), spaltu, stirrutu, allungatu, spigghjatu, ispigghjatu (G)

displuvio sm. [watershed, égout, vertiente del tejado, Wasserscheide] bettada f., abbaetta f., pendentile (L), ghettada f., ghettadorju, pendéntile, canacosta f. (N), pendèntzia f. (C), gittadda f., pindènzia f. (S), pinnenti, ribba f. (d. di monte) (G)

disponibile agg. [available, disponible, disponible, verfügbar] disponìbile, lenzu (L), disponìbile, irgaitzu (N), disponìbili,  fasiu (C), dipunìbiri (S), dispunìbbili (G) // intregheri (N) “d. a fare tutto”; 

disponibilità sf. [availability, disponibilité, disponibilidad, Verfügbarkeit] disponibilidade (LN), disponibilidadi (C), dipunibiriddai (S), dispunibbilitai (G)

disporre vt. vi. [to arrange, disposer, disponer, aufstellen] dispònnere, allinzàresi (probm. sp. aliñar), campionare, frussare, imperare (ant.; lat. IMPERARE) (L), dispònnere, frussare (N), dispóniri, disponni, affrisciai, armai (lat. ARMARE) (C), dipunì, urdhinà (S), dispunì, ammittissi, aè a batacca (G) // subrassentare (L) “d.  sopra”; Canno Deus la disponet ube semus nos la mandat! (prov.-N) “Quando Dio dispone la morte, ce la manda dove siamo!”; Dugnunu magna di lu chi disponi (prov.-G) “Ognuno mangia ciò di cui dispone”; Ammèttiti a beni chi in casa ti ‘eni (prov.-G) “Disponiti al bene e l’avrai in casa”

dispositivo sm. [device, dispositif, dispositivo, Vorrichtung] dispositivu (LNC), dipusitibu, inzegnisthu (S), paratu (G)

disposizione sf. [disposition, disposition, disposición, Anordnung] disposissione, allinzu m., disposta (it. ant. disposta), attoliada, attoliadura, attolladura (L), disposissione disposta, ghippa (N), disposta, dispositzioni, contestura (sp. contextura), affrìsciu m. (C), dipusizioni, muta (S), disposizioni, improntu m., paratu m., òldini m., assentu m., ingrina, balia, rèffica (G) // a s’istinna (N) “a d.”; malintranna (N) “cattiva d.  d’animo”; a batacca mea (G) “a mia d.”

dispostezza sf. [orderly disposition, bonne disposition, compostura. Ordnung] disponidura, compostesa, compustura, armiddada (L), disponidura, cumpostura (N), cumpostura, cumpostesa (C), cumpusthura, cumpusthèzia (S), cumpustesa, assentu m. (G)

disposto pp. agg. [disposed, disposé, dispueso, angeordnet] dispostu, attoliadu, attolladu, campionadu (L), dispostu (N), dispostu, armau (C), diposthu (S), dispostu, ammaniratu, assintatu, paratu, impruntatu (G) // in muta ‘ona, in muta mala (L) “ben d., mal d.”; malincorinadu (L) “mal d., con cattive intenzioni”; aè balia, esse di bona rèffica (G) “essere d.”; La morte la tenimos disposta dae sa die chi naschimos (prov.-L) “La nostra  morte è d. dal giorno della nascita”

dispotico agg. [despotic, despotique, despótico, despotisch] dispótigu, ispótigu, iscroccione, tirannu (L), dispóticu, tirannu (N), dispóticu (C), dippótiggu, ippótiggu (S), spòtticu, ispòtticu, dispòtticu (G)

dispotismo sm. [despotism, despotisme, despotismo, Despotie] dispotismu, ispotigumu (L), dispostismu (NC), ippotiggumu (S), tirannia f., tirania f. (G)

dispregevole agg. [despicable, méprisable, despreciable, verächtlich] dispressiàbile, de isputzire, enzosu, contàcciu (piem. contacc), merdule (L), isputziadore, tzascosu (N), spreosu, spretziau, bendoni, pendoni (sp. pendón) (C), dippriziàbiri (S), spriziatu, strumpu (G) // chjarabàttula sf. (G) “persona d.”

dispregiativo agg. [depreciative, dépreciatif, despreciativo, verachtenswert] dispressiadore, isputziadore (L), isputziadore, tzascadore, tzascosu (N), spreadori, arrebugiu (cat. rebuig) (C), dippriziadori, dippriziatibu (S), spriziadori, dispriziadori, dispriziativu, spriziativu (G)

disprezzare vt. [to despise, mépriser, despreciar, veracten] disprejare, dispressiare, isprejare, isprutziare, ignoriare, indulzare, menispressiare, minisprejare, minispressiare, minuspretziare (sp. menospreciar), ischivinzare, ismujare, ispuccire, isputzire, inzenzare, irzenzare, iszenzare, inzunzare, inzuzare, iszunzare, isvenzare (cat. venja), innorare (it. ignorare), innoriare, disdignare (it. disdegnare), abburrire, arramassare, iscretziare, iseriare, iserare, istrantzigare, isvenzare, puccire (L), dispresciare, dispressiare, dispretziare, isputzecchiare, isputziare, innoriare, guttiperare, astiare, attettulare, impresciare, ingrengiare, ispressiare ingraviare, malispressiare, minispressiare (N), dispretziai, menospretziai, menuspretziai, mindispretziai, minuspressiai (sp. menospreciar), spreai, spriuxiri, disdignai, ingengiai (C), dipprizià, ischibì, appuccià (S), disprizià, isprizià, sprizià, minisprezià (G) // Chini disprètziat còmporat (prov.-C), Ca dispriziigghja cumparigghja (prov.-G) “Chi disprezza compra”

disprezzato pp. agg. [despised, méprisé, despreciado, verachtet] dispressiadu, minispressiadu, ignoriadu, ismujadu ispuccidu, isputzidu, abburridu, innoriadu, disdignadu, iseriadu (L), dispresciau, dispressiau, dispretziau, attettulau, guttiperau, innoriau, isabuidu, malispressiau, sputziau (N), dispretziau, menospretziau, spreau, disdignau, ingengiau (C), dippriziaddu, ischibiddu, appucciaddu (S), dispriziatu, ispriziatu, spriziatu, minispreziatu (G)

disprezzo sm. [contempt, mépris, desprecio, Verachtung] dispreju, dispréssiu, disprétziu, ispreju, isprétziu, malisprésciu, menispréssiu, minispreju, minispréssiu, minisprétziu, minuspréssiu (sp. menosprecio), ispùccia f., isputzida f., -idura f., isputzimentu, ispùtziu, isputziadura f. ignóriu, innóriu, inzenza f. (tosc. ingiulia), inzenzada f., inzenzu, isvenzada f., isvenzu, inzunza f. inzunzu, irghenzu, irzensu, iszenzu, iszunzu, disdignu, disaccattu (sp. desacato), disbantu, isbàntidu, indultzu, iscrétziu (it. screzio), ismujada f., istrantzigada f. (L), disprésciu, dispréssiu, guttipériu, innorju, isprasu, isputziadura f., ispùtziu, malispréssiu, minispréssiu (N), disprétziu, menosprétziu, spreu, disdignu (C), dippréziu, ippréziu (S), dispréziu, spréziu, ispréziu, spreu, minispréziu, strau (sp. estrago), disistima f. (G) // muttos de innóriu (L) “canti di d.”; a cunungra  (N) “con d., con odio”;in  bocci (Lm) (G)“esclamazione di d.  verso qualcuno”Sa tanta amicìtzia est càusa de minispréssiu (prov.-L) “L’amicizia eccessiva è causa di d.”

disputa sf. [dispute, dispute, disputa, Streit] disputa (sp. disputa), cuntierra (sp. contienda + srd. gherra), briga (= it.), chertu m., prettu m. (cat. plet; sp. pleito), dibatta, dibattu m. (sp. debate), porfia (sp. porfia) (L), disputa, baralla, bèttia, briga, chertu m., pirma, tzita (sp. cita) (N), contienda (sp. contienda), dibattu m.  dibatta, dipitia, disaffiu m. (cat. desafíu; sp. desafío), abbéttiu m., abbèttia (C), dìputa (=it.), brea, cuntierra, dibatta, dibattu m., prettu m. (S), disputta (d. poetica), chistioni, gherrapica, cuntierra, tirabattadda, tirabattosta, cheltu m., ringu m. (G) // cantare a disputas, a tzirfas, a cirfas (LN) “cantare a botta e risposta”

disputare vt. [to dispute, disputer, disputar, streiten] disputare (it. o sp. disputar), chertare (lat. CERTARE), cuntierrare, arguire (it. arguire o sp. arguir), abbettiare, gìghere a chirighiriolu (L), disputare, chertare, pirmare, attetterrare (N), disputai, battallai, prettai, certai, pitzicorrai, arguiri (C), diputà, chistiunà, cuntiarrà, prittà (S), disputtà, chistiunà, andà a dispettu di paru, esse a cuntierra, baccaglià (G)

disquisire vi. [to dissertate, disserter, argumentar, erörten] discùtere, arrejonare, chistionare (tosc. quistionare), allegare (it. allegare o sp. alegar) (L), discùtere, resonare, chistionare, negossiare (N), discuti, arrexonai, chistionai, fueddai  (lat. FABELLARE) (C), dischutì, diputà, arrasgiunà, chisthiunà, ragaglià, ragatià, cuntiarrà (S), rasgiunà, algumintà (G)

disquisizione sf. [disquisition, dissertation, disquisición, Untersuchung] discussione, arréjonu m., arrejonamentu m., chistione (tosc. quistione) (L), discussione, resonamentu m., chistionu m., negóssiu m. (lat. NEGOTIUM), disànima (N), discussioni, arrexonamentu m., chistioni (C), dischussioni, arrasgiunamentu m., cuntierra (S), algumentu m., rasgionamentu m., discussu m. (G)

dissacrare vt. [to desecrate, désacraliser, profanar, entweihen] iscunsacrare (L), iscussacrare (N), dissagrai, scunsagrai (C), ischunsacrà (S), scunsagrà, prufanà (G)

dissacrato pp. agg. [desecrated, désacralisé, profanado, entweiht] iscunsacradu (L), iscussacrau (N), dissagrau, scunsagrau (C), ischunsacraddu (S), scunsagratu (G)

dissacratore sm. [desecrator, désacraliseur, profanador, Entweiher] iscunsacradore (L), iscussacradore (N), dissagradori, scunsagradori (C), ischunsacradori (S), scunsagradori (G)

dissacrazione sf. [desecration, désacralisation, profanación, Entweihung] iscunsacrassione (L), iscussacrassione (N), dissagramentu m., dissagradura, scunsagradura (C), ischunsacraddura, ischunsacrazioni (S), scunsagrazioni (G)

dissalare vt. [to desalt, dessaler, desalar, entsalzen] isbambiare, isvambiare, dissalire, fàghere bambu, bogare su sale (L), dissalire, issapidire, bocare su sale (N), dissaliri, sbambiai (C), ibbambià (S), sbambià, isbambià (G)

dissalatore sm. [desalter, dessaleur, desalador, Entsalzer] isbambiadore, dissaladore (L), dissaladore, issapidore (N), dissalidori, sbambiadori (C), dissaladori, ibbambiadori (S), dissalatori, sbambiadori (G)

dissalazione sf. [desalt, dessalation, desalación, Entsalzung] isbambiadura, bogadura de sale (L), bocadura de sale (N), dissalidura, sbambiadura (C), ibbambiaddura, buggaddura di sari (S), sbambiatura, bucatura di sali (G)

dissanguamento sm. [bleeding, perte de sang, desangramiento, Verblutung] dissangrenamentu, issambenamentu, isvenamentu (L), assangrada f., -adura f., isangrada f., sangradura f., sangrada f., issambenada f., issambenamentu, issambenonzu, irbenadura f. (N), dissangunadura f., dissangrenamentu (C), dissangamentu, ivvinamentu (S), dissangamentu, svinamentu (G)

dissanguare vt. [to bleed, saigner à blanc, desangrar, verbluten] dissambenare, disangrenare, dissangrenare (it. x sp. desangrar), dissangrare (ant.), issambenare, isvenare, (L), assangrare, sangrare (sp. sangrar), issambenare, irbenare (N), dissangunai, dissangrenai, dissanguai (C), dissangà, issangà, ivvinà (S), dissangà, svinà (G)

dissanguato pp. agg. [bled, exsangue, desangrado, verblutet] dissambenadu, dissangrenadu, dissangradu (ant.), assambenadu, issambenadu, isvenadu (L), assangrau, sangrau, issambenau, irbenau, irruttau (N), dissangunau, dissangrenau (C), dissangaddu, ivvinaddu (S), dissangatu, svinatu (G)

dissapore sm. [disagreement, brouillerie, disgusto, Zwist] discòrdia f., disaccordu, malumore, disania f. (L), dissapore, disaccordu, gromore, iscrétziu, malumore (N), scuncórdiu, scórriu, discórdiu (C), disaccordhu, ischòntriu, cuntrarieddai f., brea f., dissensu (S), raugnu (G)

disseccare, -arsi vt. rifl. [to dry, déssecher, desecar, ausdörren] siccare (lat. SICCARE), asciuttare, abbortijare, agheddare, arridare (lat. *ARRIDUS), musinzare (L), siccare, assuttare, sichirronare (N), siccai, asciuttai (C), insicchì, siccà, insigurì, insicchinì (S), siccà, asciuttà (G)

disseccato pp. agg. [dried, désseché, desecado, ausgetrocknet] siccadu, asciuttadu, abbortijadu, agheddadu, arridadu, musinzadu (L), siccau, assuttau (N), siccau, asciuttau (C), insicchiddu, siccaddu, insiguriddu, insicchiniddu (S), siccatu, asciuttatu, disucchjatu (G)

disselciare vt. [to unpave, dépaver, desempedrar, das Pflaster aufreissen] ispedrare, ispedrigare, bogàrende s’impedradu (L), ispredare, bocare s’impredau (N), disimperdai (sp. desempredar) (C), ippidrà (S), stigghjà, istigghjà (G) // stigghjatura sf. (G) “disselciamento”

dissellare vt. vi. [to unsaddle, desseller, desensillar, absatteln] isseddare, bettare dae sedda, bogare sa sedda (L), catzare dae sedda, ghettare dae cabaddu, irbertulare (N), bogai sa sedda, arrui de caddu (C), buggà la sedda, lampà da cabaddu (S), bucà la sedda, lampà da caaddu (G)

disselvare vt. [to deforest, déboiser, aclarar las florestas, abholzen] isbuscare, narvonare, ismattare (L), irbuscare, narbonare, irmattare (N), smattai (C), disbuschà, naibunà (S), allaschià (G)

disseminare vt. [to disseminate, disséminer, diseminar, ausstreuen] semenare (lat. SEMINARE), ispàrghere (lat. SPARGERE), ispartinare (LN), ispaichinare (N), spainai, spaniai (C), ippaglì, iffrabbinà (S), spaglì (G) // ispartinzu m. (N) “disseminazione”

disseminato pp. agg. [disseminated, disséminé, diseminado, verstreut] semenadu, ispartu, ispartinadu (L), semenau, ispartu, ispartinau (N), spainau, spaniau (C), ippalthu, iffrabbinaddu (S), spaltu (G)

dissennatezza sf. [madness, folie, insensatez, Unsinn] macchine m., ammàcchiu m., disattinu m. (sp. desatino), iscàsciu m., iscasciolamentu m., vogliadura, iscabadoria (L), ammàcchiu m., dischìssiu m. (sp. desquicio), boliadura (N), disattinu m., schìssiu m. (C), macchini m. (S), macchinu m., scàsciu m., scasciùgghjni m., disattinu m. (G)

dissennato agg. [mad, fou, dementado, unsinnig] maccu (lat. MACCUS), ammacchiadu, chena cabu, dessessidu, disattinadu, disessidu, disseradu,, irzudissiadu, isbunduadu, iscabadu, iscabiladu, iscascialettadu, iscascioladu, iscancaradu, ismentadu, istinadu vogliadu, (L), istinau, ammacchiau, dischissiau, boliau fariatu,  ginghilleri, iscapilau (N), ammacchiau, disattinau, schissiau, schissiolau, sconcheddau (C), dissinnaddu, maccu, insinsaddu, lantaddu, barengu, tiribiccaddu (S), scuntriatu, scataratu, variatu, invàriu, dissinnatu, disvariatu, svintiaddu (Cs) (G) // a s’isconcada (L) “dissennatamente”; dischissiare, iscabadare, ischissiare, ismentare (L), schissiai (C) “diventare d., ammattire; sp. desquiciar”; iscabare (L) “fare il d., perdere il senno”

dissenso sm. [dissent, dissentiment, disenso, Zwistigkeit] contrariedade f., discòrdia f., disattinu (sp. desatino) (LN), dissensione f. (L), contrariedadi f., disaccattu (sp. desacato) (C), dissensu, disaccordhu, cuntrarieddai f., ischòntriu (S), riproa f., dissensu (G) // iscónchiu (C)“movimento del capo per esprimere d.”

dissenteria sf. med. [dysentery, dysenterie, disentería, Dysenterie] cagaredda, prémidas pl., prémmidas pl. (lat. PREMERE), prentos m. pl., càmbaras pl., iscossina, iscussura, lavina, puntas pl., cussos m. pl. (lat. CURSUS) (L), labina, iscussina, iscussimizu m., tirchinzu m., cacarina, prémidas pl., prentos m. pl., giagu m., male de càmeras m. (sp. ant. cámaras), tìlimu m., attìlimu m. (N), laìngiu m., prémidas pl. scurrèntzia, cagaredda, loina, puccus m. pl. (lat.FLUXUS), càmbaras de sànguni f. pl. (C), scioltha, iscioltha, prèmiddu m., caggaredda, ischussina (S), scurrina, andànzia, currènzia, scussina, cussu m., prèmiti pl. (G)

dissentire vi. [to dissent, être en désaccord, disentir, nicht übereinstimmen] discuncordare, iscuncordare, èssere de pàrrere contràriu, contrariare (L), disattinare, iscuncordare, èssere de pàrrere contràriu (N), opponni, cuntrariai, scuntretzai, essi contràriu (C), dissintì, no assé d’accordhu (S), dissintì, ripruà (G)

dissenziente agg. [dissenting, dissident, disiente, andersdenkend] contràriu, avvessu, iscuncordante, discuncordu (L), contràriu, iscuncordu, disattinande (N), scuncordu, contràriu (C), ischuncurdhanti, cuntràriu (S), discoldi, scuncoldi, cuntràriu (G)

disseppellimento sm. [disinterment, déterrement, desenterramiento, Ausgrabung] iscarrarzamentu, isterramentu, disinterru (L), isterramentu, iscarrarjadura f., istutamentu (N), scarraxamentu, disinterramentu (C), disintarramentu, ischarraggiamentu (S), disintarru (G)

disseppellire vt. [to disinter, déterrer, desenterrar, ausgraben] disinterrare, iscarrarzare, isterrare (L), iscarrarjare, istutare, isterrare (N), desenterrai, disinterrai, dissepultai, isciunterrai, scarraxai (C), disintarrà, ischarraggià (S), disintarrà, dissuttarrà, bucà da fondu (G)

dissequestrare vt. [unsquester, lever la saisie, desecuestrar, freigeben] dissecuestrare (L), liberare dae su secruestu (N), dissecuestrai (C), dissequesthrà (S), dissicuistrà (G)

dissequestro sm. [unsequestration, saisie, desecuestro, Freigabe] dissecuestru (L), liberassione dae su secruestu f. (N), dissecuestru (C), dissiquesthru (S), dissicuestru (G)

disserrare vt. [to unfasten, desserrer, desencerrar, entfesseln] abbèrrere (lat. APERIRE), iscunzare, isfrisciare (L), apèrrere (N), oberri, aberri (C), abbrì (SG)

dissertare vi. [to dissertate, disserter, disertar, abhandeln] discùtere, arrejonare (L), discùtere, resonare (N), discuti, arrexonai (C), dischutì, arrasgiunà (S), discuttì, rasgiunà (G)

dissertazione sf. [dissertation, dissertation, disertación, Abhandlung] discussione, arréjonu m., arrejonamentu m., disputa (sp. disputa) (L), discussione, resonamentu m., disputa (N), discussioni, arrexonamentu m., arrexonu m. (C), dischussioni, arrasgiunamentu m. (S), algumentu m., rasgionamentu m., discussu m. (G)

disservizio sm. [disorganization, désorganisation, deservicio, schlechter Dienst] servìssiu malu (L), serbìssiu malu (N), serbìtziu malu (C), saivvìziu maru (S), dissilvìziu (G)

dissestare vt. [to ruin, déranger, desequilibrar, zerrütten] iscussertare, disarcare, fallire (ant.) (L), iscussertare, iscumentare, iscuncordare, fallire (N), derrui (lat. DERUERE), sderrui, sdorroccai (cat. sp. derrocar), destrossai (cat. destrossar; sp. destrozar), sciusciai, faddiri (lat. *FALLIRE x FALLERE) (C), dissisthà, ischuncurdhà, ischunsarthà, fallì (S), sbalatrà, scunsaltà, scantarà, bucà fora di sestu, faddì (G)

dissestato pp. agg. [ruined, dérangé, desequilibrado, zerrüttet] iscussertadu, disarcadu, fallidu (L), iscussertau, iscumentau, iscuncordau, falliu (N), derruttu, sderruttu, sdorroccau, destrossau, sciusciau, faddiu (C), dissisthaddu, ischuncurdhaddu, ischunsarthaddu, falliddu (S), sbalatratu, scunsaltatu, scantaratu, fora di sestu, fallitu (G)

dissesto sm. [trouble, gêne d’argent, embarazo, Misswirtschaft] iscussertu, fallimentu (d. finanziario) (L), iscussertu, iscumentadura f., iscuncordadura f., fallimentu (N), sdorroccu, sderroccu, destrossu (sp. destrozo), sciusciu, fallimentu (C), dissesthu, ischunserthu, ischuncordhu (S), scunseltu, sbancata f., dissestu, fallimentu (G)

dissetare, -arsi vt. rifl. [to quench, désaltérer, apagar la sed, den Durst löschen] catzare su sidis, bìere (lat. BIBERE) (L), catzare su sìdiu, bìbere (N), bogai su sidi, biri (C), cabà la seddi, bì (S), bucà la siti, caccià la siti, dissità, bì (G)

dissetato pp. agg. [quenched, désaltéré, apagado en la sed, den Durst gelöscht] chi s’at catzadu su sidis (L), chi s’at catzau su sìdiu (N), chi s’at bogau si sidi (C), chi si n’à cabaddu la seddi (S), chi si n’à bucatu la siti, dissitatu (G)

dissidente agg. mf. [dissident, dissident, disidente, abtrünnig] contràriu, avvessu, in disaccordu (L), contràriu, in disattinu, in disaccordu (N), scuncordanti, in distonu, in discórdiu (C), dissidenti, cuntràriu (S), scuncoldi, discoldi, cuntràriu (G)

dissidenza sf. [dissidence, dissidence, disidencia, Abweichung] disaccordu m., contrariedade, cumbatta (sp. combate) (L), dissidèntzia, disaccordu m., disattinu m. (sp. desatino) (N), disaccordu m., distonu m. (C), dissidènzia, cuntrarieddai, disaccordhu m. (S), barrancu m. (sp. barranco), cumbatta, raugnu m. (G)

dissidio sm. [disagreement, dissension, disidencia, Zwist] disaccordu, contrariedade f., cumbatta f. (sp. combate), cuntierra f. (sp. contienda + srd. gherra), briga f. (= it.), iscorrùntzulu, midiju (L), disaccordu, disattinu (sp. desatino), cuntierra f. briga f. (N), disaccórdiu, scuncórdiu, scórriu, distonu, disamistadi f. (sp. amistad + pref. dis-), iscorrùnciu (C), dissìdiu, disaccordhu, cuntrasthu, ischòntriu, brea f. (S), raugnu, scuncòldia f., discòldia f. (G)

dissigillare vt. [to unseal, décacheter, desellar, entsiegeln] dissizigliare, dissizillare, issighiddare, issizigliare, bogare su sizìgliu (su zinzìgliu) (L), issizillare, bocare su sighiddu (su sizillu) (N), dissegliai (sp. desellar), dissigillai, discrosai, sclosai, scrosai (cat. clós), desclosai (C), buggà lu sinzìgliu (S), bucà lu sucillu (G)

dissimiglianza sf. [dissimilarity, dissemblance, desemejanza, Unähnlichkeit] dissimizàntzia, dissimizu m., diversidade, differèntzia (L), mancàntzia de assimizu, divressidade, differèntzia (N), dissimbillàntzia, differèntzia (C), dibessiddai, diffarènzia (S), dissumiddànzia, dissumiddènzia (G)

dissimilare agg. [dissimilar, dissimilaire, disímil, unähnlich] diversu, differente (L), divressu, differente (N), dissìmbili, differenti (C), dibessu, diffarenti (S), diessu, diffarenti, dissumiddenti (G)

dissimile agg. [unlike, dissemblable, disímil, verschieden] diversu, differente (L), divressu, differente (N), dissìmbili, differenti, disaguali (C), dibessu, diffarenti (S), dissumiddenti, diessu, diffarenti (G)

dissimulare vt. [to dissimulate, dissimuler, disimular, verhehlen] fìnghere (it. fingere), cuare sa veridade (L), fìnghere, dispintare (sp. despintar), cuzicare (N), dissimulai, dispintai, fingi, disfrassai (C), fingì, cuà (lat. CUBARE) (S), finghj’, fingì, cuà (G)

dissimulato pp. agg. [dissimulated, dissimulé, disimulado, verhelt] fintu, cuadu (L), dispintau, fintu, cuzicau (N), dissimulau, dispintau, fintu, disfrassau (C), fintu, cuaddu (S), fintu, finghjtu, cuatu (G)

dissimulatore sm. [dissimulator, dissimulateur, disimulador, Heuchler] finghidore (L), dispintadore, finghidore, cuzicadore (N), dispintadori, fingidori, fintzeri (C), fingidori, cuadori (S), finghjdori (G) // Lampa la petra e cua la manu (G) “Scaglia la pietra e nasconde la mano (è un d.)”

dissimulazione sf. [dissimulation, dissimulation, disimulación, Verhehlung] finghidura (L), dispintadura, finghidura, cuzicadura (N), dispintadura, fingidura, disfrassu m. (sp. disfrazo) (C), fingiddura (S), finghjmentu m. (G)

dissipamento sm. [dissipation, dissipation, disipación, Zerstreuung] dissipada f., -ascione f., dissipu, abbalàviu, irrodiada f., -adura f., irruttiada f., -adura f., isperdìsciu, isperdìssiu (L), dissipamentu, dissipu, isperdìssiu (N), dissipu, sperditziamentu, sperdìtziu (C), dissipu, dissipamentu, ippardhiziamentu (S), spaldìziu, sfròciu, scialamentu, gastu (G)

dissipare vt. [to disipate, dissiper, disipar, zerstreuen] dissipare, cuccumire, istrusciare (it. strusciare), isperdissiare, isperditziare, isperdisciare, disperdissiare (sp. desperdiciar), mandigare, manigare (lat. MANDICARE x MANDUCARE), abbalaviare, isvanessire, isvanèssere (sp. desvanecer) (L), dissipare, isperdissiare (N), dissipai, desvanessi, sparafiai, sperdi, sperditziai, sprabaxai, strusciai, svanessi (C), dissipà, ippardhizià (S), spaldizià, sfruscià, scialà, gastà, spaldì, scurnucchjà (Lm), scurnunchjà (Lm), scurronchjà (Lm) (G) // Iscuru chie dissipat tottu su sou! (prov.-L) “Misero chi dissipa tutti i suoi averi!”

dissipato pp. agg. [dissipated, dissipé, disipado, verschwenderisch] dissipadu, isperdissiadu, isperditzadu, isperdisciadu, istrusciadu, disperdissiadu, manigadu, mandigadu, abbalaviadu, isvanessidu, ispaléschidu (L), dissipau, isperdissiau (N), dissipau, desvanéssiu, spérdiu, sperditziau, sprabaxau, strusciau (C), dissipaddu, ippardhiziaddu (S), spaldiziatu, sfruciatu, scialatu, spaldutu, gastatu (G)

dissipatore sm. [waster, dissipateur, disipador, Verschwender] dissipadore, isbaidore, isfattore, isperdissiadore, isperdisciadore, isperdissieri, isperditziadore, istrusciante, istruibenes, istruidore (L), dissipadore, isperdissiadore (N), sperditziadori, strusciadori, struscianti (C), dissipadori, ippardhiziadori (S), spaldiziadori, sfruciadori, sfrucioni, gastadori, scialadori (G) // Aorradore de sa chijina e isbaidore de sa farina (prov.-L) “Economizzatore della cenere e d. della farina”

dissipazione sf. [dissipation, dissipation, disipación, Verschwendung] dissipu m., isperdìssiu m., isperdìsciu m., disperdìtziu m. (sp. desperdicio), isalàciu m. (L), dissipu m., isperdìssiu m. (N), dissipu m., sperdìtziu m., sprabaxu m., struscianteria (C), dissipazioni, ippardhiziaddura, ippardhiziamentu m. (S), spaldìziu m., sfròciu m., sciala, gastu m., disbarattu m. (G)

dissociare, -arsi vt. vi. rifl. [to dissociate, dissocier, desasociar, trennen] dissotziare, separare (lat. SEPERARE) (L), seperare, irbojare, iscumentare (N), dissotziai, stesiai (C), siparà, disthaccà (S), spiccà, spiccià (G)

dissociato pp. agg. [dissociated, dissocié, desasociado, getrennt] dissotziadu, separadu (L), seperau, irbojau, iscumentau (N), dissotziau, stesiau (C), siparaddu, disthaccaddu (S), spiccatu, spicciatu (G)

dissociazione sf. [dissociation, dissociation, disociación, Trennung] dissotziamentu m., separassione (L), séperu m., seperadura, irbojada, irbojadura, irboju m., iscumentu m., iscumentadura (N), dissótziu m., dissotziadura, stesiadura (C), siparazioni, disthaccu m. (S), spiccatura, spicciatura, schirriatura (G)

dissodamento sm. [tillage, défrichement, roturación, Urbarmachung] barvattu, barbattu (lat. VERVACTUM), narbonada f., narbonadura f., narbone (lat. *ARVONE), narvonada f., narvone, chisterru, isbedustada f., ralla f. (L), barbattu, barbacana f., barbuttada f., barvattu, varbattonzu, varvattonzu, narbonada f., narbonadura f.  (N), barbattu, manixu, narbonada f., narbonadura f., narboni, scorriadura f. (C), naiboni, baibattu (S), balbattu, nalboni (G)

dissodare