|
Per cercare una parola:
*Clicca su Modifica *Clicca su Trova *Scrivi la parola desiderata
|
ITALIANO
-SARDO
d D DULS - D/1- (da-dip) |
D U L S
DIZIONARIO UNIVERSALE |
|
Dentale
occlusiva sonora. 4^ lettera dell’alfabeto sardo. D
manna “D maiscola”; d minore o pitica “d minuscola”.
Nel sardo logudorese, nuorese, campidanese e gallurese quando raddoppia
assume, la maggior parte delle volte,
il suono cacuminale e/o retroflesso, come in bidda, cabaddu,
ghjaddu, puddu, sedda, trudda. da
prep.
sempl. [from,
de, de (por, en,a), von (aus, zu, bei)]
dae, dai, da’, abe (lat. AB),
daue (ant.), desde (ant.;
sp. desde) ,au (ant.),
aue (ant.) (L),
dae, da’ (N), de, desde (ant.),
dai (C), da, inné (S),
da, di (G) // daue domo de su thiu (ant.;
L) “da casa dello zio”;
desde insaras (C) “fin da
allora” dabbasso
avv.
[down
below, en bas, debajo, hinunter]
dae bàsciu (bassu), dae sutta (L), dae bassu, dae sutta (N), dai bassu,
dai sutta, in bàsciu (C), da sottu, di sottu, ingiossu (S), da bassu,
di bassu, ignò, suttinu (G) dabbenaggine
sf.
[credulity,
naïveté, simpleza, Einfalt]
macchine m., simplesa
(sp. simpleza) isimprùmene m.,
loccura (sp. locura) (L),
macchiore m., macchìghine m.,
isimprorju m., lollùghine m.,
lollùine m., simpresa
(N), bovèntzia, bovedadi,
boveria, macchiori m., managhèntzia,
stentériu m.,
simpresa, tonteria (C), isgimprumu m.,
sempriziddai (S), scimprùgghjni, tuntitai, scantarata, sbarriata,
schissitai (G) dabbene
agg.
mf. [upright,
comme il faut, bueno, bieder]
bonu (lat. BONUS), onestu (LNC),
bonu, onesthu (S), bonu, dabbè (G) daccanto avv. [nearby, à côté de, al lado de, daneben] affacca, accurtzu, serente, approbe (L), accante, accurtzu, affacca (N), accanta, approbi (C), vizinu, affaccu, accosthu (S), d’accultu, approbu, vicinu (G) daccapo
avv.
[over
again, à nouveau, de nuevo, noch einmal]
dae comintzu, torra, de nou (L), dae comintzu, dae nobu, torra (N), de
comentzu, de bellu e nou, torra (C), da prinzìpiu, da ischumenzu, daccapu,
torra
(S), da incumenzu, torra, ancora, un’alta ‘olta (G) dacché
cong.
[since,
depuis que, desde que, seitdem]
dae chi, dae cando, daghi, sigomente (L), dae chi, dae cando, sicomente
(N), de chi, de cando, sigumenti (C), da candu, sigumenti (S), dacchì,
dapoi chi, siccomu (G) daddolo
sm.
(moina, smanceria) [mincing
gesture, cajolerie, melindres pl.,
Liebkosung]
denghe (sp. dengue), lollóiu,
carignu (sp. cariño),
bischidùmine, anfania f. (it.
ant. anfania), melindru m.
(sp. melindre) (L), denghe, affróddiu, arroddu, allóddiu, bischidùmene
(N), milindru, imbrìmbinu, denghi, tranca f.,
brimbillu, creccu (C), carignu, imbèrriu, vischiddumu (S), liccatura f.,
mìnguli pl., chjacculummu
(G) daddolone
agg.
sm. [affected
mincing person, faiseur de mines, zalamero, geziert]
bìschidu (lat. VISCIDUS),
imberriadu, dengosu (sp. dengoso),
anfaneri, isamanchiosu, melindrosu (sp.
melindroso) (L), dengosu, affroddieri, arroddiu, arroddinu, bischidu
(N), milindrosu, imbrimbinosu, minghengu, spiscincau, scanceriosu (C),
imberriaddu, vìschiddu (S), chjàcculu (G) dadeggiare
vi.
[to
dice, jouer aux dés, jugar a los dados, würfeln]
giocare a dados (L), zocare a dados (N), giogai a dadus (C), giuggà a
dadi (S), ghjucà a dadi (G) dado
sm.
[die,
dé, dado, Würfel]
dadu (LN), dadu, barraliccu (C), dadu (SG) // pone (L) “a
Norbello specie di d. con quattro facce, su cui è scritto in latino:
accipe - totum - nihil - pone (DES II, 295)” daffare
sm.
[task,
beaucoup à faire, quehacer, Arbeit]
faina f. (cat. faina),
fatzenda f., itefàghere (L),
faina f., imperju (lat.
IMPERIUM), su de fàchere (N), faina f.,
faccenda f., impérgiu, cosa
de fai f. (C), faina f.,
fazzenda f., chi fà m.
(S), faugnu, faina f.,
faccenda f., ulminu (G) dafne
sf.
bot. (Daphne gnidium) [daphne,
Daphné, dafne, Seidelbast]
trobiscu m. (sp. torvisco),
truvùsciu m., truvuzu m.,
atteddina,
iscolapadeddas m. (L),
truiscu m., trobiscu m.,
durche m. (N), trobiscu m.,
trubiscu m., truiscu m.,
trùsciu m., scolapadeddas
m., sculapadeddas m.(C),
tuvùsciu m. (S), abbatedda,
pateddu m. (G) daga
sf.
[dagger,
dague, daga, Degen]
daga (it. o sp.) (LNCS),
daga, daja, dàia (G) // addagare (L) “colpire
con la d.”; daganu m. (L) “grossa d.
turca” dagli,
dai prep.
art. [from
the, des, de los, aus die]
dae sos (LN), de is (C), da li (SG) dagone
sm.
[large
dagger, coutelas, cuchillo malo, schlechtes Messer]
dagone (sp. dagón), addagone
(L), dagone (N), daganu, dajoni, dagoni
(C), dagoni (S), daioni, daiàccia f.
(G) // Dugna daiàccia agatta la so’ battàccia (prov.-G) “Ogni
d. trova il suo giusto fodero” daino
sm.
zool. (Dama dama) [fallow-deer,
daim, gamo, Damhirsch]
crabolu (lat. CAPREOLUS),
crabiolu, anta f. (sp. anta),
bìttera f., damma f.
(lat. DAMMA), dante,
sulone (d. di circa un anno; lat.
SUBULO, -ONE) (L), crapolu, crapa ‘e monte f., dama f.,
sulone (N), cabriolu, crabiolu, cabriou, crabiou, damma f.,
betta f., bettu (cat.
bit, bita), biolu
(C), crabboru (S), caprolu, crabolu (Cs), bittu (G) // Contrariamente
all’affermazione che dice che il d. in Sardegna non esiste e che c’è
invece il capriolo (Capreolus capreolus), è vero l’opposto.
Sulone (L) “anche: punta
ancora tenera dell’asta del d.”; Non ponzas sa padedda a caddu
sentza tènnere su crabolu (prov.-L) “Non
mettere la pentola sul treppiede prima di aver catturato il d.” dal
prep.
art. vds. dallo dalia
sf.
bot. (Dahlia variabilis) [dahlia,
dahlia, dalia, Dahlie]
dàlia (LN), dàllia (C), dàlia (SG) dalla
prep.
art. [from
the, de la, de la, durc vom]
dae sa (LN), de sa (C), da la (SG) dalle
prep.
art. [from
the, des, de las, aus die]
dae sas (LN), de is (C), da li (SG) dallo
prep.
art. [from
the, du (de l’), del, von]
dae su (LN), de su (C), da lu (SG) dalmatica
sf.
eccl. [dalmatic,
dalmatique, dalmática, Dalmatike]
dalmàtica, dialmàtica (L), dalmàtica (N), dialmàtiga, diamàtiga
(C), daimàtiga (S), dalmàtica (G) daltronde
avv.
[on
the other hand, d’ailleurs, por otra parte, übrigens]
aterunde (ant.), de
s’àteru (L), de s’àteru, uschinde (N),
de s’atru (C), da l’althru (S), pa altu ‘essu, d’alta manera (G) dama/1
sf.
(giuoco) [draughts
pl.,
dames pl.,
juego de damas, Damespiel]
dama (LN), dama, damas pl. (C),
dama (SG) // mutza (N), seredda (N) “d.
(l’otto) nel giuoco delle carte”; matta de seredda (N) “panciuto
come la d. delle carte” dama/2 sf. (signora) [lady, dame, dama, Dame] dama (LN), dama, dona (cat. dona) (C), dama (SG) damascare
vt.
[to
damask, damasser, damascar, damastartig weben]
damascare, domascare, indamascare, tèssere
a damascu, impaonare (d. il
ferro) (L), damascare (N), damascai, tomascai, impavonai, impabonai,
impobonai (sp. empavonar) (C),
damaschà, tamaschà,
tumaschà (S), intumascà, intomascà, tumascà, tamascà (G) damascato
pp.
agg. [damask,
damassé, damascado, damasten]
damascadu, domascadu, indamascadu, impaonadu
(L), damascau (N), damascau, intomascau, tomascau,
impavonau, impabonau, impobonau (C), damaschaddu, tamaschaddu,
tumaschaddu (S), intumascatu, intomascatu, tumascatu, tamascatu (G) damascatura
sf.
[damasking,
damassure, damascado, Damastweberei]
damascadura, domascadura, impaonadura
(L), damascadura (N), damascadura, tomascadura, impavonadura,
impabonadura, impobonadura (C), damaschaddura, tamaschaddura,
tumaschaddura (S), intumascatura, intomascatura, tumascatura,
tamascatura (G) damasco
sm.
[damask,
damas, damasco, Damast]
damascu, domascu, tamascu,
tammascu, tomascu, tommascu
(L), damascu (N), damascu, dammascu, tomascu, tommascu, cataluffa f.
(d. di cotone; sp. catalufa o it. ant. cataluffa) (C), damaschu,
dumaschu, tamaschu,
tumaschu (S), tumascu, tamascu (G) dameggiare
vi.
vt. [to
court, courtiser, galantear, hofieren]
appitzinnare, innamorare (L), cortezare, fardettare, fracare (lat.
FRAGRARE) (N), sciorai (it.
ant. sciorare), fastiggiai (cat.
festejar), fai su damerinu (C), accusthaggià, agganà, inghirià
(S), cultiggià, innamurà, fà la colti (G) damerino
sm.
[dandy,
gandin, petimetre, Stutzer]
damerinu, innamoradittu, fardetteri (L), damerinu, fardetteri, fracadore
(N), galantzettu (sp. galancete),
caghettu, fastiggiadori, damerinu (C), damerinu, garanzettu (S),
dondiecu (sp. dondiego) (G) damigella/1
sf.
bot. (Nigella damascena)
passionedda, fiore de passione m.
(L), biudeddas pl. (N), frori
de passioni m. (C), fiori di
passioni m. (SG) damigella/2
sf.
[brides-maid,
demoiselle, damisela, Mädchen]
damigella, signorica (L), damizella, sinnorica, allaccaja (N), damixedda,
damigella, sennorica (C), damigella, madamigella
(S), zunzedda (G) damigiana
sf.
[demijohn,
tourie, damajuana, Korbflasche]
damijana, damizana, damejana, tamejana, tamijana,
temejana, temezana, timinzana,
tramajana, tramesana
(L), daminzana, demezana, dimigiana, diminzana, domejana, dramezana,
tamenzana, timinzana, tramesana,
tremezana (N), damigiana,
demigiana, demizana, dimigiana, mizana, tamingiana, temingiana (C),
damisgiana (S), damisgiana, dammisgiana
(Cs) (G) // bùccia
(L) “rivestimento della d.” damma
sf.
zool. [doe,
daine, dama, Damkitze]
damma (lat. DAMMA), crabola,
arcatza, bìttera, anta (sp.
anta) (L), dama, crabola, crapola (N),
damma, crabiolu fémina m.,
betta (cat. bita) (C),
crabbora (S), caprola (G) // Bénnida fit s’arcatza a tale tiru/ chi
la podia tenner a manuda (L-P. Mossa) “Era
venuta la d. a tiro tale/ che l’avrei potuta catturare con le mani” dammeno
agg.
[worse,
inférieur à, de menos, weniger]
de mancu, a mancu, no intames (L), de mancu, a mancu (NC), di mancu (S),
no intamu, di mancu (G) danaro
sm.
[money,
argent, dinero, Geld]
dinari (gr. denari(on)), din (infant.),
dindi, dindì, dinghi, pila f.,
pisi-pisi, perù, Maria Filonzana f.
(L), dinare, dinnei, drìnghili,
pilla f., gringhillu, mugneca
f. (N), din, dinai, dindini,
dindinus (infant.), pilla f.,
pillàntzia f., pibillu,
muneda f., babbaiolas f.
pl., caudali (sp. ant. caudal)
(C), dinà, mammu, fànfiu, farru, pira f.,
bisi-bisi (S), dinà (G) // pìtzolu, pìtzulu (L) “mezzo
d. sardo; tosc. pìcciolo”; oros pl.
(LN) “d. delle carte da
giuoco”; pérdidu apo su perù (L) “ho
perso molti d.”; Li dinà n’ani bugaddu l’occi a santa Giustha
(prov.-S) “I d. han cavato gli
occhi a santa Giusta” danaroso
agg.
[moneyed,
galetteux, adinerado, vermögend]
dinarosu, indinaridu, addineradu (cat.
adinerat; sp. adinerado), buscipienu (L),
dinarosu, addinarau (N), picciulaju, pillantzosu, dinarosu (C), dinariddu,
dinarosu (S), danarosu,
dinarosu, addinaratu (G) danda
sf.
(cinghia per sorreggere i bambini) [leading-strings
pl.,
lisière, andadores pl.,
Gängel-bänder]
dandas pl., bragalittos m.
pl., andajolu m. (L),
bracalittos m. pl., braculittu
m. (N), cingras pl.,
tiras (po nennixeddus) pl.
(C), zigni pl., tiranti m.
pl. (S),
cigni pl. (G) Daniele
sm.
[Daniel.
Daiel, Daniel, Daniel]
Daniele (L), Daniele, Tanielle (N), Danieli (C), Daniele (S), Daniellu
(G) dannare,
-arsi vt.
rifl. [to
damn, damner, condenar, verdammen]
dannare (lat. DAMNARE),
arrennegare (sp. ant. renegar) (LN),
dannai, arrennegai (C), dannà, arrinnigà (S), dannà, arrinicà (G) dannato
pp.
agg. [damned,
damné, condenado, verdammt]
dannadu, arrennegadu (L), dannau, arrennegau (NC), dannaddu,
arrinnigaddu (S), dannatu, arrinicatu (G) dannazione
sf.
[damnation,
damnation, condenación, Verdammung]
cundennassione, cundennu m., dannascione (L), dannassione,
arrennegu m. (LN), dannadura,
arrennegu m. (C), dannazioni,
arrinnigadda (S), dannazioni, arrinecu m.
(G) danneggiamento
sm.
[damage,
endommagement, daño, Beschädigung]
arruinada f., dannìficu, dannizu, dannu
(lat. DAMNUM), istridu (it.
strido), sagrastu, sagrestu, segrestu (L), dannosidade f., dannu,
irvastonzu, orroghinada f. (N),
dannu, addannamentu, addagnu, scalabru, sciusciu (C), dannu,
danniggiamentu (S), dannu, dannigghjamentu (G) danneggiare
vt.
[to
damage, endommager, dañar, beschädigen]
dannificare, dannizare,
dannare (lat. DAMNARE),
fàghere dannu, sagrastare, secrestare (ant.), segrestare
(cat. segrestar), aggigottare,
arruinare, distrùere, istragare, bisestrare, bisastrare, brassamare,
iscalabrare (sp. descalabrar) (L),
fàchere dannu, irvastare, mittujire, orroghinare, rughinare,
temare (N), addagnai, addannai, addanniai, dagnai
(sp. dañar), dannai, dannificai,
affrogongiai, ammoniri, domaxai, indomaxai
(sp. ant. domage), scalabrai,
sciusciai, (C), danniggià, arruinà (S), dannigghjà, arruinà,
discapità, scantarà (G) // Su pìbiri non pistis chi addagnat a su
nasu (C) “Non pestare il pepe
ché danneggia il naso” danneggiato
pp.
agg. [damaged,
endommagé, dañado, beschädigt]
dannizadu, derruttu, distruttu, sagrastadu, segrestadu, aggigottadu,
arruinadu, istragadu, istrobbadu, bisestradu, brassamadu, chinnidu (L),
distruttu, irvastau, mittujitu, orroghinau, rughinau
(N), addagnau, addannau, dagnau, affragongiau, indomaxau,
scalabrau, sciusciau (C), danniggiaddu, arruinaddu (S), dannigghjatu,
arruinatu, discapitatu, scantaratu (G) // sa xilixia at addagnau su
trigu (C) “la brina ha d. il
grano” danneggiatore
sm.
[injurer,
destrecteur, dañador, Beschädiger]
dannarzu, dannificadore, dannificante, arruinadore,
bisestradore, bisastradore, sagrastadore (L), dannarju, dannàgliu,
dannaresu, rughinadore (N), addagnadori, addannadori, dannificanti,
sciusciadori, scalabradori
(C), dannàggiu (S), dannagghju, dannaresu (G) // Battu dannarza, battu
sorigarza (prov.-L) “Gatto d.,
gatto che prende i topi” danno
sm.
[damage,
dommage, daño, Schaden]
dannu (lat. DAMNUM), istrobbu,
istragu, (sp. estrago),
bisastru, bisestru, chimentu (lat.
CAEMENTUM), disaccattu (sp.
desacato), iscalabru (sp.
descalabro), noghimentu, sagrastu, segrestada
f., segaria
f. (d. del bestiame) (L),
dannu, disàbiu,
mittùjiu (N),
dannu, domaxi, affragóngiu,
fatta
f., scalabru, scarcàsciu,
sciusciu,
scollu, stragu, travessura f. (C), dannu, guasthu, digógliu,
chimentu (S), dannu, stridu (it.
ant. strido), disciarra f.,
discàpitu, scòntriu (G) // a gai mei (C) “a
mio d.”; smendai (C) “riparare
i d.”; Menzus dannu chi non birgonza (prov.-L) “Meglio
il d. che la vergogna”; Su perdi s’amori est su scalabru prus
mannu (prov.-C) “Il perdere
l’amore è il d. più grande” dannoso
agg.
[harmful,
nuisible, dañoso, schädlich]
dannosu, dannaresu,
dannarzu,
dannificante, dannigale,
infestu (L), dannosu, dannarju, dannaresu (N), dannosu, infestu,
scalabrosu (C), dannosu (S), dannosu, dannaresu, catalzu (G)
// dannosiddai (S) “dannosità” dante
sm.
zool. vds. dàino danza
sf.
[dance,
danse, danza, Tanz]
dansa, ballu m., dillu m.
(L), dansa, dantza,
dassa, ballu m.,
dénnaru m. (d. saltata) (N),
dantza, ballu m., arróliu m.
(d. macabra) (C), danza, baddu m.
(S), dansa, baddu m. (G) // faràndola
(L) “antica d. con
rituale macabro”; perigoldina
(L), pericordina, pelicordina (N) “d.
dal ritmo alquanto vivace”; duruseddu-durusia (N) “inciso
ritmo del duru-duru (vds. ballo)”; picchirina
(N) “d. popolare
tipica di Orotelli”; régula,
réula (C) “d. macabra in cui i
morti danzano il “ballo tondo” cantando il dìlliri stuppa,
mentre le donne morte in parto fanno il bucato battendo i panni con un
osso di morto come spatola (L. Aresu)” danzare
vi.
[to
dance, danser, danzar, tanzen]
dansare (sp. danzar),
dantzare (= it.), ballare
(L), dansare,
dantzare, ballare (N), dansai, dantzai,
ballai, baddai (C), danzà, baddà (S), baddà (G) danzatore
sm.
[dancer,
danseur, danzador, Tänzer]
dansadore, dantzadore, balladore,
ballerinu, ballarinu (LN), dantzadori, ballarinu, baddarinu, baddadori,
balladori (C), danzadori, badderinu, baddarianu, baddadori (S),
baddadori, baddarinu (G) dappertutto
avv.
[everywhere,
partout, por todas partes, überall]
in tottue (lat. TOTUS + UBE),
uesisiat, in donzi logu, inuesisiat, tottune (ant.)
(L), tottube, tottuve,
da
ube si siat, ubesisiat,
dae
cada locu (N), appetottu
(a per tottu), aundisisiat,
aundisiollat, in dònnia logu, periperlogu,
tudui (ant.) (C),
undisisia, unisisia, in dugna loggu (S), paltuttu, in dugna locu, dignalocu
(Lm), in
dugn’ala, undisisia, in dugna chirrioni, a pilutu (G) // Su maccu
s’’idet in tottue (prov.-L) “Lo
scemo si riconosce d.” dappiù
avv.
[greater,
de plus, más, mehr]
de pius (L), de prus (NC), di più (SG) dappocaggine
sf.
[ineptitude,
incapacité, poquedad, Nichtsnutzigkeit]
tontesa, incapatzidade (L), tontesa, tontìghine (N), bovèntzia,
bovedadi, bovesa (sp. bobo), malug(r)abu
m. (
(C), tontèzia, incapazziddai (S), tuntitai, schissitai (G) dappoco
agg.
[worthless,
de rien, de poco, nichtsnutzig]
bonu a nudda, fattu e lassadu, néssiu (sp.
necio) (L), de pacu imprastu, de pacu gabbale, imbargu, cacanile
(N), bovu (sp. bobo), bonu a
nudda, cagantinas, cuntàcciu
(piem. cuntacc), fattu e
lassau (C), di poggu contu, bonu a nudda, mengu (S), di pocu contu,
bon’a nienti, chjarabàttula (G) dappresso
avv.
[near-by,
de près, de cerca, daneben]
dae s’oru, accurtzu, affacca (L), dae curtzu, dae s’oru, dae accante
(N), de accanta (C), vizinu, affaccu, accosthu (S), d’accultu (G) dapprima
avv.
[at
first, d’abord, primeramente, zuerst]
dae prima, prima, a primu (LN), a primu, a cumentzu (C), a prima (S),
innanzi, primma (G) dapprincipio
avv.
[in
the beginning, au commencement, primeramente, anfangs]
dae comintzu (LN), a primu, a cumentzu (C), a prinzìpiu (S), primma, da
lu cumènciu (G) dardeggiare
vt.
vi. [to
dart, darder, flechar, schleudern]
saettare; lùghere (lat. LUCERE)
(L), saettare; lùchere
(N), dardai, ferciai; luxi (C), saettà; luzì (S), saittà; lucì (G) dardo
sm.
[dart,
dard, dardo, Pfeil]
saetta f., fritza f.,
astile (it. ant. astile) (L),
saetta f. fritza f.
(N), dardu, fèrcia f. (C),
frezza f., saetta f.
(S), frìccia f., trunìgliu,
bandirìglia f. (G) //
liccuccos pl., cuccos pl.
(N),
cuccus pl. (C)
“d. malefici del sole” dare
vt.
[to
give, donner, dar, geben]
dare (lat. DARE), giare,
intregare (sp.
entregar) (LN), zare (N), donai,
intregai, giai, gionai, xonai (C), dà (SG) // a damellea, fàghere
a su dae e lea (L) “d.
e prendere contemporaneamente”; affrascare
(L) “d. ad intendere”;
anci (ancu) ti dian a sos canes! (LN) “possano
darti in pasto ai cani!”; dare a manu isparta (L) “d.
a piene mani, con generosità”; dare logu (L) “togliersi
di mezzo, lasciare il posto, dare l’opportunità”; dare a
serregu, dare a cantu in manu (L)”d.
lo stretto necessario, d. col contagocce”; dàzebos sa manu! (N) “datevi
la mano!”; E drìnghili! escl.
(LN), drìnghili-dràngala (N), dìnghiri! (L), drìnchiddi!,
drìnghiddi!, tùppuddu! (C) “e dalli!”; t’intrego
su coro meu (LN) “ti do il mio
cuore”; donai campu francu (C) “d.
carta bianca”; poggisia (C) “può darsi che…”; dà
l’àinu a mamma (fig.) (S) “d.
l’asino alla mamma (d. un bel niente!)”; Dare e leare ‘achet
amare (prov.-N) “Il d. e il
prendere crea amicizia”; Dona e piga a manlea (prov.-C) “Dai
e prendi in fretta”; Ndi dongu e m’indi dant (C) “Ne
do e me ne danno”; Lu dà e lu piddà faci la ‘jenti amà (prov.-G)
“Il d. e il prendere fa voler
bene la gente” darsena
sf.
mar. [wet
dock, darse, dársena, Dock]
dàrsana, dàrsena (L), dàrsena
(N), dàrsana (C), dàrsena (SG) dasite
sf.
med. vds. pelùria data
sf.
[dare,
date, data, Datum]
data (LNCS), datta (G) databile
agg.
[datable,
qu’on peut dater, datable, datierbar]
de datare (LN), de datai (C), datàbiri (S), dattàbbili (G) datare
vt.
vi. [to
date, dater, datar, datieren]
datare, calendare, signare
sa data (L), datare, sinzare sa data (N), datai, calendai, sinnai
sa data (C), datà (S), dattà (G) datario
sm.
[datary,
timbre dateur, datario, Datumsstempel]
datàriu (L), datarju (N), datàriu (CS), dattàriu (G) datato
pp.
agg. [dated,
daté, datado, datiert]
datadu (L), datau (NC), dataddu (S), dattatu (G) datazione
sf.
[date,
dataton, datación, Datumsangabe]
datassione (LN), datatzioni (C), datazioni (S), dattazioni (G) dativo
sm.
gramm. [dative,
datif, dativo, Dativ]
dativu (LNC), datibu (S), dattivu (G) dato/1
sm.
[datum,
donnée, dato, Gegebenheit]
datu (LNC), daddu, datu
(S),
datu (G) dato/2
pp.
agg. [given,
donné, dado, ergeben]
dadu, intregadu (L), dau, intregau (N), donau, intregau (C), daddu (S),
datu (G) // postu chi (LNC) “
dato che”; postu e no ammittiu (C) “d.
e non concesso”; s’è daddu a la vidda airadda (S) “si
è d. ad una vita disordinata”; Deu vi l’à datu e Deu vi l’à
presu (G) “Dio glielo ha d. e
Dio glielo ha preso” datore
sm.
[giver,
donneur, dador, Geber]
dadore, donadore, intregadore (L), dadore,
daidore, intregadore (N), donadori, intregadori (C), datori, prinzipari
(S), datori, prinzipali (G) dattero
sm.
[date-palm,
dattier, dátil, Dattelpalme]
lindàtteru, lindàttiru, lindàtteri, dàttile, indàttula
f., indàttile, indàttiru,
indàttulu (sp. dátil) (L),
dàttaru, dàtteru, dàttilu, indàtturu (N),
dàttili, indàttili, indàttilu, indàttiru (C), indàtturu, dàttiri
(S), dàttili, indàttara
f. (Cs), indàttilu,
indàttaru, dàttaru (G) dattero
di mare sm.
itt. (Lithophaga lithophaga) [razor-clam,
moule, dátil marino, Miesmuschel]
lindàtteru de mare, indàttula de mare f.
(L), dàttaru de mare, dàtteru de mare (N), dàttili de mari, indàttili
de mari, gragallus pl.,
gragallonis pl. (C), indàtturu
di mari (S), indàttilu di mari, dàtteru
marinu (Lm) (G)
// indattileddu, pilloncheddu de cócciula (C) “d.
di mare piccolo e di color miele” dattilografare
vt.
[to
typewrite, dactylografier, escribir a máquina, maschine schreiben]
iscrìere a màcchina, dattilografare (L), iscrìvere a màcchina,
dattilografare (N), scriri a màcchina, dattilografai (C), ischribì a màcchina,
dattirografà (S), scriì a màcchina, dattilografà (G) dattilografia
sf.
[typewriting,
dactylographie, dactilografía, Maschinenschrift]
iscrittura a màcchina,
dattilografia (LN), scriidura a màcchina, dattilografia (C), dattirografia
(S), dattilografia (SG) dattilografo
sm.
[typist,
dactylografe, dactilógrafo, Maschinenschreiber]
iscrianu a màcchina, dattilógrafu (L), iscrivanu a màcchina, dattilógrafu
(N), scrianu a màcchina, dattilógrafu (C), dattirògrafu (S), dattilògrafu
(G) dattorno
avv.
[around,
autour, abrebedor, ringsum]
dae inghìriu, in tundu, a rodeu (sp.
rodeo), dae mesu sos pes (L), dae inghìriu, dae mesu de pedes, a
rodeu, a rodinu, in su fùrriu (N), a ingìriu, in boddeu, a indùrriu
(C), ingiru, affaccu (S), igniru, in ghjru, illi chintorri, ignirioni,
inghjrioni(G) datura
sf.
bot. (Datura arborea) [datura,
datura, datura Stechapfel]
erva pùdida, pudidina, ischitzababbau m.,
ischidababbau m., nughe
areste (L), erba de dente, erba pùtida, nuche agreste (N), erba pudèscia,
cagamèngia (cat. cagamenja)
(C), nozi arestha (S), alba zucca, appiccicappìccia (G) davanti
avv.
[before,
devant, antes, vor]
addaenanti, addainanti (lat.
ANTEA), addenanti, ainnanti, daenante, daenanti,
dainanti, dananti, de nante, -i,
denante, dennate, indainanti,
fàccia a, in pinna, in bia, a ojos, perinnantis (L),
addainnantis, dainantis, daennantis, ainnantis, antis, fatza
a, a ocros, a presentinu (N),
ananti, ainantis, appartaloi, attappu, dinanti,
diananti, a facci, a ogus, in puppa (C), dananzi, addananzi, a occi (S),
dananzi, addananzi, innanzi, a occhj (G) // pónnersi in pinna (L) “mettersi
d. a”; àere in bia (L) “avere
d., tra i piedi”; ananti mia, ananti tua (C) “d.
a me, d. a te”; In sa vida depeus castiai ainantis (prov.-C) “Nella
vita dobbiano guardare d.”; No si poni lu càrrulu addananzi a li
boi (prov.-G) “Non si mette il
carro d. ai buoi” davanzale
sm.
[window-sill,
appui, antepecho de la ventana, Fensterbrett]
parapettus, mesìglia f. (sp.
mesilla), pedrissa de balcone f.,
antarile (lat. ANTA) (L),
zannile, parapettus (N), parapettus (C), parabettu, predda bàina di lu
balchoni f. (S), davanzali
(G) Davide
sm.
[David,
David, David, David]
Dàvide (LN), Dàvidi (C), Dàviddi (SG) davvantaggio
avv.
[more,
davantage, mayormente, mehr]
de pius, a pius, nointames (L), de prus, prus a prus (N), de prus, in
prus (C), di più (S), in più, appiù, e ancora (G) davvero
avv.
[indeed,
vraiment, de veras, wirklich]
de abberu, abberu, deabberu, de veras, deveras, in
veridade, abberueru, abbeccu, alì-alì (L),
abberas, abberu, in
su sériu (N), abberu, belleberus, de
a berus, de aderus, dearerus, de veras, diaderus, didieru,
dieru, di dieru (C),
avveru (S), avveru, dieru, parevveru, didieru (G) davvicino
avv.
[near,
de près, de cerca, nebenan]
dae affacca, dae accurtzu, in s‘oru (L), accurtzu, affacca, affache,
accante, issoru (N), de accanta, approbi (C), affaccu, accosthu, vizinu
(S), d’accultu, vicinu, a probu (G) daziare
vt. [to
lay a duty, taxer, aforar, verzollen]
datziare, tatziare (L), dassiare, datziare
(N), datziai (C), dazzià (S), dazià (G) daziàrio
agg.
[toll,
de l’octroi, aduanero, Zoll]
datziàriu (L), datziarju (N), datziàriu
(N), dazziàriu (S),
daziàriu (G) daziere
sm.
[exciseman,
gabelou, consumero, Zöllner]
datzieri, tacciaju, tatziarju,
tatzieri, diritteri,
dirittadore, anacoreta (fig.) (L),
datzieri, dassiante, dassieri, datziante,
tacceri (N),
datzieri, guàrdia de dàtziu f.,
pe(d)aggeri (C),
dazzieri, guàrdhia di portha f.
(S), dazieri, dazianti, pruppostu, casitteri (G) dazio
sm.
[duty,
droit d’entrée, derecho de consumos, Zoll]
dàtziu, tàtziu, déguma f.
(lat. DECUMA), toloneu (ant.;
lat. TOLONEUM – DES II, 494), data f.
(ant.; it. ant. data), derettu (d.
sul vino che si pagava ai feudatari; lat. *DERECTUS), ispillàggiu
(L), dàssiu, dàtziu
(N), dàtziu, derettu, ispillàggiu, tàccia f.
(cat. tatxa) (C), dàzziu
(S), dàziu, casetta f. (G)
// arrantzelu (C)“d. doganale”;
Si ghettai ainantis po non
pagai su dàtziu (prov.-C) “Farsi
avanti per non pagare il d.” de
prep.
pref. vds. di dea
sf.
[goddess,
déesse, diosa, Göttin]
dea, diosa (sp. diosa) // Su
Truvu m. (L) “Il
Sardus Pater”; Sa Truva, sa Mamùtera (L) “La
dea Madre dei Sardi” deambulare
vi.
[to
walk about, déambuler, pasear, spazieren]
passizare, caminare (LN), passillai, caminai (C), passiggià, ippassiggià,
camminà (S), passizà, spassizà, caminà (G) deambulazione
sf.
[deambulation,
déambulation, paseo, Gehen]
passizu m., caminada (LN),
passillu m., caminada,
caminai m. (C), passìggiu m.,
camminadda (S), caminata, passizata, spassizata (G) debacle
sf.
franc. [defeat,
débâcle, derrota, Debakel]
derrutta, iscunfitta, ruina (L), iscunfitta, rughina (N), derrutta,
derrotta (sp. derrota) (C),
ischunfitta, ruina (S), scunfitta, ruina, paldimentu m.,
bistràsciu m. (G) debbiare
vt.
[to
burn the stubble, écouber, quemar los rastrojos, abbrennen]
narvonare, narbonare, refogare sas terras (ant.)
(L), innarbonare,
larbonare, nabronare, narbonare,
immoddittare, irmodittare, irmodditzare,
affocare (N), annarbonai,
narbonai,
isnarbonai, snarbonai,
abbruxai (C), naibunà (S), debbià,
dibbià,
dippià, fuchizà, nalbunà (G) // doare, addoare (L), dogare (N) “scavare
un fosso attorno ai terreni da d. perché non passi il fuoco” debbiato
pp.
agg. [burned,
écoubé, quemado, abbrennt]
narvonadu, narbonadu, refogadu (L), nabronau, narbonau
(N), narbonau, snarbonau (C), naibunaddu (S), dibbiatu, dippiatu,
nalbunatu (G) debbio
sm.
[burning
of stubble, écoubage, quemazón de los rastrojos, Abbrennen]
narbonada f., narbonadura f., narbone,
narvone (lat. *ARVONE) (L),
narbonada f., narbonadura f., nabrone, narbone,
narvonada f., buddiu
(N), narbonada f., narbonadura f., narboni,
nebroni, sarragattu
(C), naiboni (S), débbiu, dibbiera f.,
déppiu, nalboni (G) // lavrone,
tevele, tele (N), teli (C) “terreno
che é stato sottoposto a d.; prerom.”; nabronarzu,
narbornarzu (N) “contadino addetto al d.”;
dibbiera f. (G) “stagione del d.” debellare
vt.
[to
conquer, défaire, debelar, bezwingen]
bìnchere (lat. VINCERE)
(LN), binci (C), vinzì (S), vincì (G) debellato
pp.
agg. [conquered,
défait, debelado, bezwingt]
bintu (lat. VINCTUS ), bìnchidu,
binsu, bissu (L), bintu, vinsu, bissu (N), bintu (C), vintu (S), vintu,
vinciutu (G) debellatore
sm.
[conqueror,
vainqueur, debelador, Bezwinger]
binchidore (LN), bincidori (C), vinzidori (S), vincidori (SG) debilità
sf.
vds. debolezza debilitante
p.
pres. agg. mf. [debilitating,
débilitant, debilitante, schwächend]
indebilitadore (L), irdebilitante (N), affracchiadori (C), dibiritanti,
indibirenti (S), sgaliadori (G) debilitare
vi.
[to
debilitate, débiliter, debilitar, schwächen]
indebilitare (L), irdebilitare (N), affracchiai, infracchiri, debilitai,
indebilai, indebilitai, irdebilitai (C),
debirità, dibirità, indibirità,
indiburì (S), sgalià, paldì lu briu (G) debilitato
pp.
agg. [debilitated,
débilité, debilitado, schwächt]
indebiladu, indebilitadu
(L), irdebilitau, irbauttidu (N), affracchiau, infracchiu, debilitau,
indebilitau, irdebilitau (C),
dibiritaddu, indibiritaddu
(S), sgaliatu, svàlitu (G) debilitazione
sf.
[debilitation,
débilitation, debilitación, Schwächung]
indebilitadura, renùsciu m.
(d. delle bestie) (L), irdebilitassione, irdebilitadura (N),
affracchiamentu m.,
affracchiadura, debilitamentu m.,
indebilitamentu m., irdebilitadura, inflacchimentu m. (C),
dibiritamentu m., dibiritazioni,
indibiritazioni (S), dipirimentu m.,
sgaliatura (G) debitamente
avv.
[duly,
dûment, debidamente, gehörig]
depidamente, devidamente, comente
si toccat, comente si devet (L), comente si toccat, comente si depet
(N), depidamenti, comenti si depit, comenti si spettat (C), cumenti si
tocca (S), comu si devi, comu diutu (G) debito
sm.
[debt,
dette, deuda, Schuld]
dépida f., dépidu
(lat. DEBITUM), buffu (rom.
buffi), appendutzu, raffaganu (L),
dépidu, dépitu, dévitu, gépidu, déuda f.
(sp. deuda) (N), dépidu, xépidu (C), débiddu, buffu (S), débitu,
diutu, buffu (G) // comporare a buffu (LN) “comprare
a d.”; staccheddai (C) “saldare
i d.”; dibì (S) “essere in d.”; Sa
morte est unu dépidu chi devimos pagare (prov.-L) “La
morte è un d. che dobbiamo pagare”; Ténidi prus dépidus chi non
pilus in conca (prov.-C) “Ha più
d. che capelli in testa” debitore
sm.
[debtor,
débiteur, deudor, Schuldner]
depidore (lat. DEBITOR) (L)
depidore, gepidore (N), depidori (C), dibidori (C), dibidori, brusgiabaglioni,
buffaioru, bufferi (S),
debitori (G) // cumenti perdonamus a is nostrus depidoris (C) “come
perdoniamo ai nostri d.”; dubé (S) “essere
d.” debole
agg.
[weak,
faible, débil, schwach]
débile, dìbile, fraccu (lat. FLACCUS),
illaunidu, indelvesu, isfianchidu, leccu, lenu (lat.
*LENUS), mettanzu, peimodde,
réndidu (cat. rendit; sp.
rendido) (L), débile, fraccu, estremu, piurtiu (N), débili, fraccu,
càdamu, leccu (C), débiri, déburi, muddioncu, runcinu, ibbàsgiu (S),
dèbbili, débbuli, svàlidu,
svàlitu
(G) // debilonzu
(L), diliconzu (N)“deboluccio” debolezza
sf.
[weakness,
faiblesse, debilidad, Schwäche]
debilesa, dibilesa,
fiacchesa
(cat. flaquesa; sp. flaqueza),
abbenzu m., aenzu m.
(lat. INGENIUM),
imbelu m., istasida, lecchesa,
leccura, arréndida, renùsciu m.
(d. delle bestie) (L), debilesa, fracchesa, allaccamentu m.,
cadicore m., cadicu m., irghenzu
m. (N), debilesa, fracchesa,
flacchesa (C), dibirèzia (S), debbilesa (G) debolmente
avv.
[weakly,
faiblement, débilmente, schwach]
debilemente, debilmente, a leccuancas (L) debilmente
(N), debilmenti (C), debirmenti (S), debbulmenti (G) debordare
vi.
[overflow,
déborder, desbordar, überlaufen]
bessire foras, bessare (lat.
VERSARE), rebuccare (it. ant.
riboccare) (L), bocare, ghisciare, ghissare, ghirare (N),
abbrubuddai, abbuccai (cat.
abucar), ghissai, sbruffulai
(C), bassà (S), vassà, iscì (G) deboscia
sf.
[debauch,
débauche, vida libre y viciosa, Ausschweifung]
abbruttimentu m. (LN),
sbauccidura, debusciadura, debusciamentu m.
(C), abburrissimentu m. (S),
buarra, ciaccotta, svultatura (G) debosciato
agg.
[debauched,
débauché, vicioso, ausschweifend]
abbruttidu, debosciadu (L), abbruttiu, debusciau (N), debusciau,
sbaucciau (C), abburrissiddu (S), svultatu (G) debuttante
p.
pres agg. mf. [novice,
débutant, principiante, Debütant]
printzipiante, novìssiu (cat.
novici) (L), printzipiante, nobìssiu, chi fachet loa (N),
sprimitziadori, inghitzadori, intzimiadori (C), ischuminzadori, nubìziu
(S), nuizzu, prinzipianti (G) debuttare
vi.
[to
make one’s debut, débuter, debutar, debütieren]
printzipiare, imbuccare, incomintzare (L), facher loa, imbuccare (N),
sprimitziai, primitziai, inghitzai, intzimiai (C), ischuminzà (S),
cumincià, scumincià, prinzipià (G) debutto
sm.
[debut,
début, estreno, Debüt]
printzìpiu, imbuccada f.,
incomintzu (L), loa f.,
printzìpiu, imbuccada f.
(N), primìtziu, cumentzu, inghitzu (C), ischumenzu (S), cuménciu,
incuménciu (G) decade
sf.
[decade,
décade, década, Dekade]
deghina, deghe pl. (lat. DECEM) (L),
dechina, deche pl. (N),
dexena, dexina, dexi pl. (C),
dècadi, dezina (S), dicina (G) decadente
p.
pres. agg. mf. [decaying,
décadent, decadente, dekadent]
decadente, chi
s’est derruende, cadruddu (sardz.
it. caduco) (L), decadente, crauddu (N), decadenti, scarrabécciu
(C), dicadenti, cadroddu (S), dicadenti, cauccu, zioddu (G) decadenza
sf.
[decay,
décadence, decadencia, Dekadenz]
decadèntzia, derruimentu m.
(L), decadèntzia, decadida, arrimadura
(N), decadéssida, decaimentu m.
(C), dicadènzia (SG) decadere
vi.
[to
decay, déchoir, decaer, verfallen]
derrùere, derùere (lat. DERUERE),
dirrùere, decàere (sp. decaer),
decaire, caire (L), decàdere, decadire, dicadire, irderrùere, rùghere
(lat. RUERE) (N), decàiri,
derrui, sdarrui, sderrui, descadéssiri, decadéssiri (sp.
decaecer) (C), decadì, dicadì, dischadì (S),
decadé, dicadì (G) decadimento
sm.
[decay,
décadence, decaimiento, Verfall]
derruimentu (L), ruttorja f.,
rughidura f., decadèntzia f.
(N), decadessimentu, decaimentu (C), dicadimentu (SG) decaduto
pp.
agg. [impoverished,
déchu, decaido, verfallen]
caidu, derruttu,
decaidu, decàidu (L), decadiu, ruttu (N), decaiu, decadéssiu (C),
dicaduddu (S), dicadutu, decadutu (G) decagrammo
sm.
[decagram,
décagramme, decagramo, Dekagramm]
decagrammu decalcare
vt.
[to
transfer, décalquer, calcar, durchpausen]
incalcare, ricalcare (L), incarcare, ricarcare (N), recraccai,
arrecraccai (C), ricalchà (S), ricalcà (G) decalitro
sm.
[decalitre,
décalitre, decalitro, Dekaliter]
decàlitru (LNCG), decàritru (S) decalogo
sm.
[decalogue,
décalogue, decálogo, Dekalog]
decàlogu (LNCG), decàrogu (S) decametro
sm.
[decametre,
décamètre, decámetro, Dekameter]
decàmetru decano
sm.
[doyen,
doyen, decano, Vorsitzende]
daganu, deganu
(lat. DECANUM), decanu, su
pius antzianu (L), decanu, su prus antzianu (N), deganu, decanu, su prus
antzianu (C), dicanu, lu più anzianu (S), daganu,
duganu,
lu più anzianu (G) decantare/1
vt.
(lodare, celebrare) [to
extol, célébrer, decantar, preisen]
bantare, alabare (sp. alabar),
retzitare (LN), bantai,
avantai, alabai (C), vantà, ludà, dicantà (S), alabà, dicantà (G) decantare/2
vt.
(lasciare riposare, depositare) [to
decant, décanter, decantar, klaren]
pasare (lat. PAUSARE),
deinare (lat. JEJUNARE),
depositare (L), pasare, depositare (N), pasai, sprugai (C), decantà,
depurà, diposità, fà ripusà, fà pusà (S), assirinà, ripusà,
deposità (G) decantato/1
pp.
agg. [extolled,
célébré, decantado, gepriesen]
bantadu, alabadu, retzitadu (L), bantau, retzitau (N), bantau, avantau,
alabau (C), vantaddu, ludaddu, dicantaddu (S), alabatu, dicantatu (G) decantato/2
pp.
agg. [decanted,
décanté, decantado, klärt]
pasadu, deinadu, depositadu (L), pasau, depositau (N), pasau, sprugau
(C), decantaddu, depuraddu,
dipositaddu, ripusaddu, pusaddu (S), assirinatu, ripusatu, depositatu
(G) decantazione/1
sf.
[extolment,
célébration, decantación, Feiern]
bantu m., alabàntzia (sp.
alabanza) (L), bantu m.
(N), bàntidu m., alabantza
(C), vantu m., vàntiddu m.
(S), vantu m., alabanza (G) decantazione/2
sf.
[decantation,
décantation, decantación,Klarüng]
deinada (L), deinadura,
depósitu m., pasadura (LN),
pasadura, sprugadura (C), depurazioni (S), assirinatura, risettu m.
(G) decapitare
vt.
[to
decapitate, décapiter, decapitar, enthaupten]
degogliare (cat. sp. degollar),
degollare, iscabittare, isconcare, iscaravattare,
istestare, istrugare (L),
degollare, degullare, irtzucrare, isconcare,
istestare, segare sa conca (N), degollai, degogliai, digogliai,
isdegollai, sdegollai, scabitzai,
isconcai, sconcai, sconcheddai,
truncai sa conca, sdegollai,
sdegogliai (C), decapità, ischabbizzà
(S), stistà, scuddà (G) decapitato
pp.
agg. [decapitated,
décapité, decapitado, enthauptet]
conchimutzu, degogliadu,
iscabittadu, isconcadu, istestadu
(L), degollau, isconcau,
irtzucrau
(N), degollau, degogliau, scabitzau, isconcau, sconcau,
sconcheddau, sdegogliau,
sdegollau, sdegolliau (C),
decapitaddu, ischabbizzaddu
(S), stistatu, scuddatu, capimuzzu (G) // Dae su mortu a su degogliadu
paga est sa differèntzia (prov.-L) “Tra
morto e decapitato è ben poca la differenza” decapitazione
sf.
[decapitation,
décapitation, decapitación, Enthauptung]
degogliassione, degógliu
m., inconcadura isconcadura,
iscabitzadura (L), degollu m., isconcadura
(N), degollu m., degogliadura,
degogliaurura, sdegogliadura,
sdegógliu m., sconcadura,
scabitzu m. (C),
ischabbizzamentu m. (S),
stistatura, scuddatura, taddu di lu capu m.
(G) decedere
vi.
[to
decease, décéder, morir, verscheiden]
mòrrere (lat. *MORERE) (LN),
morri (C), murì (SG) deceduto
pp.
agg. [deceased,
décédé, muerto, verstorben]
mortu (lat. MORTUUS)
(LNC),
morthu (S), moltu (G) decennale
sm.
[decennary,
décennal, decenario, zehnter Jahrestag]
deghennale, sos degh’annos pl.
(L), dechennale, deghennale,
detzennale, sos
dech’annos pl. (N),
decennali, is dex’annus pl.
(C), dez’anni pl. (S), deci
anni pl. (G) decenne
agg.
smf. [ten
years old, âgé de dix ans, de diez años, zehnjährig]
de degh’annos (L), de dech’annos (N), de dex’annus (C), di dez’anni
(S), di deci anni (G) decennio
sm.
[decennium,
décenie, decenio, Jahrzehnt]
degh’annos pl. (L),
dech’annos pl. (N), decénniu,
dex’annus pl. (C),
dez’anni pl. (S), deci anni
pl. (G) decente
agg.
[decent,
décent, decente, anständig]
addéchidu, addeghìbile,
addéghidu, detzente, dechìvile (ant.), deghile,
deghìbile, deghìvile (lat.
*DECIBILIS),
(L), addéchiu, decente, dechente, detzente
(N), dexu, decenti (C), dizzenti (S), addighenti, dèchitu, dìchitu,
dighenti, dizenti (G) decentemente
avv.
[decently,
décemment, decentemente, anständig]
detzentemente, a deghile (L), detzentemente (N), decentementi, comenti
dexit (C), dizzentementi (S), cun dighènzia, cun dicoru, dizentementi
(G) decentramento
sm.
[decentralization,
décentralisation, descentralización, Dezentralisation]
detzentramentu (LN), sturrunamentu (C), dicintramentu (S), decentramentu
(G) deciso
pp.
agg. [decided,
décidé, decidido, entschieden]
detzisu, resinnadu, risinnadu, trabadu (L),
decìdiu, detzisu
(N), decìdiu, detzìdiu, érridu (C), dizzisu, risinnaddu (S), dizzisu,
dizzidutu, divisatu, risgioltu (G) declamare
vt.
[to
declaim, déclamer, declamar, deklamieren]
declamare, retzitare, resare (sp.
rezar) (L), decramare, retzitare, rasare (N), declamai, nai (una
poesia), arresai (C), decramà, recità (S), declamà, ricità, risà
(G) declamatore
sm.
[declaimer,
déclamateur, declamador, Deklamator]
declamadore, retzidadore, resadore (L), decramadore, retzidadore,
rasadore (N), declamadori, arresadori, naradori (C), decramadori (S),
declamadori, resadori (G) declamatorio
agg.
[declamatory,
déclamatoire, declamatorio, deklamatorisch]
declamatóriu (L), decramatorju (N), declamatóriu (C), decramatóriu
(S), declamatòriu (G) declamazione
sf.
[declamation,
déclamation, declamación, Deklamation]
declamadura, declamassione, rétzita, resu m.
(sp. rezo) (L), accramada, -ura, decramadura, decramassione,
rétzita (N), declamadura, declamatzioni,
arresu m., resu m.
(C), decramazioni (S), declamazioni (G) declassamento
sm.
[degradation,
déclassement, abajamiento, Deklassierung]
declassamentu (L), decrassamentu (N), degradamentu (C), dicrassamentu
(S), disgradamentu (G) declassare
vt.
[to
declass, déclasser, bajar, deklassieren]
declassare (L), decrassare (N), degradai, abbasciai de classi (C),
dicrassà (S), disgradà (G) declassato
pp.
agg. [declassed,
déclassé, bajado, deklassiert]
declassadu (L), decrassau (N), degradau, abbasciau de classi (C),
dicrassaddu (S), disgradatu (G) declinante
p.
pres. agg. mf. [declining,
déclinant, declinante, ausgehend]
declinante, decrinante, chi est calende (L), decrinante, calante, chi
s’est abbassiande (N), calanti, declinanti, chi s’incrubat (C),
caranti (S), diclinanti, cadenti (G) declinare
vt.
vi. [to
decline, décliner, declinar, untergehen]
declinare, decrinare, calare, isfriorzare (lat.
EX-FRIGORIARE) (L), decrinare, calare, abbassiare, imbassiare (N),
declinai, abbasciai, s’incrubai, s’incruai, calai (C), decrinà, carà,
abbascià, miminà (S), decadé, diclinà (G) // daghi isfriorzat sa die
(L) “al d. del sole” declinazione
sf.
[declination,
déclinaison, declinación, Deklination]
declinassione, decrinassione, caladura (L), decrinassione, imbassiamentu
m. (N), declinatzioni,
abbasciamentu m. (C),
decrinazioni, caradda (S), diclinazioni, decadimentu m.
(G) declino
sm.
[decline,
déclin, decadencia, Untergang]
declinu, decrinu, rutta f.
calada f. (L), decrinu,
imbassiamentu, abbassiada f.
(N), caladroxa f., abbasciada
f., arruttroxa f.,
smèngua f. (C), caradda f.,
faradda f. (S), calata f.,
falata f., cadènzia f.
(G) declivio
sm.
[slope,
pente, pendiente, Neigung]
faladorza f., faladorzu,
trempa f. (lat. *TEMPULA),
pala f. (lat. PALA), pendeu,
abbaetta f., isgheladorzu
(L), pendéntile, pennente, falada
f., ghettada f.,
puntazosso f., trempa f.
(N), abbasciada f., caladroxa
f. faladóriu, perreunga m.,
trempa f. (C), faradda f.,
faraddòggia f. (S), falata f.,
falatogghja f., pinnenti,
pisantinu (G) decollaggio
sm.
vds. decollo decollare/1
vt.
(decapitare) [to
decapitate, décapiter, degollar, enthaupten]
degogliare (cat. sp. degollar),
isconcare, iscabittare (L), degullare, digollare, isconcare
(N), degogliai, degollai, digogliai, scabitzai,
sdegogliai, isdegollai, sdegollai
(C), ischabbizzà (S), stistà, scuddà (G) decollare/2
vi.
(staccarsi dal suolo)
[to
take-off, décoller, despegar, starten]
artzàresi in bolu, pesàresi in bolu (L), si pesare in bolu (N),
decollai, s’artziai a bólidbu (C), decullà, azzassi in boru (S),
pisassi in bolu (G) decollato/1
pp.
agg. [decapitated,
décapité, degollado, enthauptet]
degogliadu, isconcadu, iscabittadu (L), isconcau (N), degollau,
degogliau, scabitzau (C), ischabbizzaddu (S), stistatu, scuddatu (G) decollato/2
pp.
agg. [taken-off,
décollé, despegado, start]
artzadu in bolu, pesadu (L), pesau in bolu (N), artziau a bólidu (C),
azzaddu in boru (S), pisatu in bolu (G) decollazione
sf.
[decapitation,
décapitation, degollación, Enthauptung]
degógliu m., isconcadura,
iscabittadura (L), isconcadura (N), degollu m.,
degogliadura, degogliaurura, scabitzu
m. (C), ischabbizzaddura (S),
stistatura, scuddatura (G) decollo
sm.
[take-off,
décollage, despego, Start]
pesada in bolu f. (LN),
artziada a bólidu f. (C),
azzadda in boru f. (S),
pisata in bolu f. (G) decolorare
vt.
[to
decolorate, décolorer, descolorar, entfärben]
iscolorare, iscolorire (L), iscolorare (N), scolorai, scoloriri (C),
ischururà (S), sculurì (G) decomporre/1
vt.
rifl. (scomporre) [to
decompose, décomposer, descomponer, zersetzen]
iscumpònnere (LN), scumponni (C), iffassi (S), decumpunì, scumpunì
(G) decomporre/2
vi.
(putrefarsi) [to
putrefy, putréfier, pudrir, verwesen]
pùdere (lat. PUTERE), pudire,
pudrigare (lat. PUTRICARE),
pudrèschere (lat. PUTESCERE)
(L), pudire, pudèssere, pudèschere, putricare (N), pudesci, pudriai,
purdiai (C), puzzinassi (SG) decomposizione/1
sf.
(scomposizione) [decomposition,,
décomposition, descomposición, Zersetzung]
iscumponimentu m. (LN),
scumponidura (C), ischumponiddura (S), scumpunitura (G) decomposizione/2
sf.
(putrefazione) [putrefaction,
putréfaction, pudrimiento, Verwesung]
pudidura, pudrigadura, pudridura (L), pudidura, pudessiore m.,
pudiore m. (N), pudescidura,
pudesciori m., purdiadura
(C), puzzinaddura,, puzzinùmini m.
(S), puzzinumu m., puzzina
(G) decomposto/1
pp.
agg. (scomposto) [decomposed,
décomposé, descompuesto, zersetzt]
iscumpostu (LN), scumpostu, scumpónniu (C), ischumposthu (S), scumpostu
(G) decomposto/2
pp.
agg. (putrefatto) [putrefied,
putréfié, podrido, verwest]
pùdidu, pudrigadu (L), pudéssiu, pùdiu (N), pudésciu, pudriau,
purdiau (C), puzzinaddu, puzzinosu (S), puzzinatu, puzzinosu (G) decongelare
vt.
vds. scongelare decongestionare
vt.
vi. [ to
decongestion, décongestionner, descongestionar, abschwellen]
liberare dae imbarratzos (L), liberare dae imbargos (ambuzos) (N),
spillai (C), passà l’inchibuddiddura (S), libbarà da l’impindei
(G) decorare
vt.
[to
decorate, décorer, decorar, schmücken]
decorare (LN), decorai (C), dicurà (S), decurà (G) decorato
pp.
agg. [decorated,
décoré, decorado, geschmückt]
decoradu (L), decorau (NC), dicuraddu (S), decuratu (G) decoratore
sm.
[decorator,
décorateur, decorador, Dekorateur]
decoradore, pintadore (LN),
decoradori (C), dicuradori (S), decoradori (G) decorazione
sf.
[decoration,
décoration, decoración, Dekoration]
decoradura, decoramentu
m., decorassione,
pintadura (L), decoradura,
decorassione, pintadura (N), decoradura, decoratzioni, annudeu m.,
nudeu m., patena (sp.
patena) (C), dicurazioni (S), decurazioni, alàsgiu m.
(G) // mossiapuntu m. (C) “d.
fatta sul pane con una rotella”; riburdhu m. (S) “d.
attorno alla facciata di un edificio”; vioroni m. (S)
“d. sulla prua di una
imbarcazione” decoro
sm.
[decorum,
dignité, decoro, Anstand]
decoru (LNC), dichìere (N), dicoru
(S), decoru, dìchitu, dicoru,
alàsgiu (sp. alhaja), ondra f.
(sp. honra), adornu (G) decorosamente
avv.
[decorously,
dignement, decorosamente, anständing]
decorosamente (LN), decorosamenti (C), dicurosamenti (S), decorosamenti
(G) decoroso
agg.
[decorous,
digne, decoroso, anständing]
decorosu (LNC), dicurosu (S), dicorosu, dighenti (G) decorrenza
sf.
[expiration,
date, transcurso de tiempo, Laufzeit]
comintzu m. (LN), cumentzu m.,
inghitzu m., scurrimentu m.
(C), decurrènzia, ischumenzu
m. (S), cuménciu m.
(G) decorrere
vi.
(cominciare ad avere effetto; trascorrere) [to
run, a partir de, transcurrir, vergehen]
comintzare; colare (lat. COLARE),
passare (LN), cumentzai, scurri, inghitzai; passai (C), decurrì,
ischuminzà; passà (S),
scumincià; passà (G) decorso
sm.
[passing,
cours, decurso, Verlauf]
andamentu, iscurrimentu (LN), andamentu, scurrimentu (C), andamentu,
ischurrimentu (S), andanza f.,
sighimentu (G) decorticare
vt.
[to
bark, écorcher, desollar, entriden]
iscorzare, iscorzolare, ispeddare, ispedonare, ispizolare
(L), irberdonare, iscorjare,
iscrotzare, ispeddare (N), scroxai, speddiai, spilloncai (C),
ischurthiggà, ischuggià, ippizurà (S), scugghjà, isculticà, spiddà,
spiciulà (G) decorticato
pp.
agg. [barked,
écorché, desollado, entridt]
iscorzadu, iscorzoladu, ispeddadu, ispizoladu (L), iscorjau, iscrotzau,
ispeddau (N), scroxau, speddiau, spilloncau (C), ischurthiggaddu,
ischuggiaddu, ippizuraddu (S), scugghjatu, isculticatu, spiddatu,
spiciulatu (G) decotto
sm.
[decoction,
décoction, decocción, Absud]
decottu, àmbulu (L), decottu (NC), dicottu (S), dicottu, cintàula f.
(d. di erba) (G) // ambu (L) “d. per condire le olive” decremento
sm.
[decrement,
décroissement, decrecimiento, Abnahme]
diminuimentu, mèngua f.,
calu (L), mèngua f.,
menguadura f. (N),
smenguamentu, sminguamentu, calada f.
(C), diminuzioni f., caru
(S), mìmina f., calu (G) decrepitezza
sf.
[decrepitude,
décrépitude, decrepitud, Altersschwäche]
betzesa, betzùmine m.,
cadruddùmene m. (L),
arrimadura, remattu m.,
arrimu m. (N), scarrabecciùmini
m. (C), cadroddiddai, cadruddiddai,
vecciumu m.
(S), cauccumu m., vicchjumu m.
(G) decrepito
agg.
[decrepit,
décrépit, decrépito, altersschwach]
betzu, cadanzu, cadroddu, cadruddu (sardz.
it. caduco), cradoddu, iscadrauddadu (L),
arrimau, betzu, brecu (lat.
VETULUS), cacaroddu, cauddu, crauddu, tzioddu (N),
iscarrapocciau, scarrabecciau,
scarrabécciu, scarrugau, scadrabuddau, scarrabuddau, scorantau,
beccioni, bécciu (C), cadroddu (S), cadutu, cauccu, vecchju
cauccu (G) // betzu
cadruddu, betzu pedrale (L), borroddu, corroddu, crauddu
(N), bécciu perdali (C), vècchju cadutu (G) “vecchio
d.” decrescente
p.
pres. agg. mf. [decreasing,
décroissant, decreciente, abnehmend]
menguante, miminante, minimante (L),
menguante, minimante (N), smenguanti, furriau (C), miminanti ,minimanti
(S), miminanti (G) // luna
furriada (C) “luna d.” decrescenza
sf.
[decrease,
décroissance, decrecimiento, Abnahme]
mèngua (LN), smèngua, smenguadura (C), miminazioni, miminaddura,
abbacaddura (S), mìmina, ciulcinatura (G) decrescere
vi.
[to
decrease, décroître, decrecer, abnehmen]
menguare (sp. menguar),
calare, miminare (L), menguare (N), smenguai, menguai, calai (C), miminà,
diminuì, carà (S), miminà, ciulcinà, strimà (G) decrescimento
sm.
[decrease,
décroissement, decrecimiento, Abnahme]
iscioppu (L), mèngua
f., menguadura f.,
calu (LN), smenguamentu, smèngua f.
mèngua f. (C), miminazioni f.,
miminaddura f., caru (S), mìmina
f., ciulcinatura f.
(G) decretare
vt.
[to
decree, décreter, decretar, bestimmen]
decretare (LN), decretai (C), dicrità (SG) decreto
sm.
[decree,
décret, decreto, Verordnung]
decretu, delegàntzia f. (ant.)
(L), decretu (NC), dicretu (S), dicretu, drichetu,
dricchettu
(G) decubito
sm.
med. [decubitus,
décubitus, decúbito, Liegen]
iscaldidura f., corcada f.,
piae in maltza f. (piaga da d.)
(L), corcadura f., corcadorju
m., liaga de crocadura f.
(N), corcamentu, decùbitu (C), curchadda f.
ischaldhiddura f. (S),
iscalditura f. (G) decuplo
agg.
sm. [decuple,
décuple, décuplo, zehnfach]
décuplu, a deghe ‘oltas, deghe ‘oltas pius mannu (L), décrupu, a
deche bortas (N), décuplu, a dexi bortas (C), dezi volthi tantu (S),
deci volti tantu (G) decurtare
vt.
[to
reduce, diminuer, acortar, kürzen]
menguare (sp. menguar),
reduire, bogare (lat. VOCARE x
VACARE), miminare (L), menguare, bocare, riduire (N), sersenai,
smenguai, redusi (sp. reducir)
(C), riduzì, diminuì, miminà (S), accultà, miminà, riducì (G) decurtato
pp.
agg. [reduced,
diminué, acortado, kürzt]
menguadu, reduidu, bogadu, miminadu (L), menguau, bocau (N), sersenau,
smenguau, redùsiu (C), riduziddu, diminuiddu, miminaddu (S), accultatu,
miminatu, riducitu (G) decurtazione
sf.
[reduction,
diminution, disminución, Kürzung]
mèngua, menguadura (LN), mèngua, smèngua, sersenadura (C),
diminuzioni, miminaddura (S), accultamentu m.,
mìmina (G) dedalo
sm.
[labyrinth,
dédale, laberinto, Labyrinth]
dédalu, labirintu (LN), laberintu (C), labirintu (S), laberintu,
abbirintu (G) dedica
sf.
[dedication,
dédicace, dedicatoria, Widmung]
dédica, intregru m. (LNC), dedicassione
(L), dédica (SG) dedicare
vt.
[to
dedicate, dédier, dedicar, widmen]
dedicare, dicare, intregare (sp.
entregar) (L), dedicare (N), dedicai, intregai (C), dedicà (S),
dedicà, intrigassi, attracciassi (G) dedicato
pp.
agg. [dedicated,
dédié, dedicado, gewidmet]
dedicadu (L), dedicau (NC), dedicaddu (S), dedicatu, intrigatu,
attracciatu (G) dedito
agg.
[given
up, adonné, inclinado, ergeben]
dadu, intregadu, inclinadu (L), dau (N), impunnau, intregau, intriccuiu,
sùggitu (C), dedicaddu,
incrinaddu (S), intrigatu, attracciatu (G) dedizione
sf.
[devotement,
dévouement, dedición, Hingabe]
daidura, intregu m.,
arrendimentu m. (L), daidura
(N), donatzioni, intregu m.
(C), dedizioni (S), intrigu m.
(G) dedotto
pp.
agg. [deduced,
déduit, deducido, abgeleitet]
deduidu, dedussidu,
bogadu, menguadu (L), dedùchiu, deduiu,
bocau, menguau (N), dedùsiu, smenguau (C), deduziddu (S), deducitu,
diduttu (G) deducibile
agg.
[deducible,
qu’on peut déduire, deducible, folgerbar]
de deduire, de menguare (LN), de dedusi, de smenguai (C), deduzìbiri
(S), chi si po’ deducì (G) dedurre
vt.
[to
deduce, déduire, deducir, folgern]
deduire, bogare (lat. VOCARE x
VACARE), menguare (sp.
menguar) (L), dedùchere, deduire,
bocare, menguare (N), dedusi, smenguai (C), deduzì (S), deducì (G) deduttivo
agg.
[deductive,
déductif, deductivo, deduktiv]
deduttivu (LN), dedusidori (C), deduttibu (S), deduttivu (G) deduzione
sf.
[deduction,
déduction, deducción, Deduktion]
dedussione, bogadura (L), dedussione, bocadura (N), dedusidura,
dedutzioni (C), deduzioni (SG) defalcare
vt.
[to
deduct, défalquer, desfalcar, abziehen]
detraire, bogare, menguare (sp.
menguar), miminare (L), bocare, irbaliare, menguare
(N), smenguai, bogai, sersenai (C), ditraì, buggà, incurthà (S),
sfalcà, bucà, diducì, scalculà (G) defalcato
pp.
agg. [deducted,
défalqué, desfalcado, abzieht]
detraidu, bogadu, menguadu, miminadu
(L), bocau,
menguau (N), bogau, smenguau, sersenau (C), ditraiddu, buggaddu,
incurthaddu (S), sfalcatu, bucatu, deducitu, scalculatu (G) defalcazione
sf.
[deduction,
défalcation, desfalco, Abzug]
bogadura, mèngua, menguadura (L), bocadura, mèngua, menguadura (N),
sersenadura, smèngua, abbonu m.,
scontu m. (C), ditraiddura,
buggaddura, incurthaddura (S), diduzioni, sfalcatura, bucatura (G) defalco
sm.
[deduction,
défalcation, desfalco, Abzug]
bogadura f., mèngua f.
(L), bocadura f. mèngua f.
(N), smèngua f., sersenadura
f. (C), buggaddura f.
(S), bucatura f., sfalcatura f.
(G) defaticamento
sm.
[tiredness,
fatigue, fatigación, Schleppe]
istracchesa f., istracchidùdine
f. (L), istracchesa f.
(N), discansu, discansamentu, cansàntziu (sp.
cansancio), stasidura f.,
straccamentu, fadiori (C), isthracchèzia f.
(S), stracchitù f.,
istracchitù f. (G) defaticante
p. pres. agg. mf. [tiring,
fatigant, fatigoso, schleppend]
istraccadore, fadigadore, istasidore (L), istraccadore (N), cansadori,
stasidori, stragadori (C), isthraccadori (S), straccadori (G) defaticare,
-igare vt.
vi. [to
tire, fatiguer, fatigar, schleppen]
irbalèndere, irbalesiare, cansare
(cat. sp. cansar), fadigare
(lat. FATICARE), isballare, istasire (tosc.
ant. stasire), istraccare (L), istraccare, istrossare, addrollire
(N), cansai, fadiai, fatigai, stasiri, stragai (C), isthasgìssi,
isthraccassi (S), sballà, straccà, svilissi (G) defecare
vt.
[to
defecate, déféquer, defecar, kacken]
cagare (lat. CACARE),
fàghere de bisonzu, andare de corpus, crebàresi, iscussinare (L),
cacare, cascinare, iscuponare, iscussare, iscurrentare, iscussinare,
andare de corpus, fàchere de bisonzos (N), cagai, andai de corpus,
tartiri (C), caggà, andà di cóipu, fà di bisognu (S), cacà, andà
di colpu, fà di bisognu, sbacinà, stimpanà (G) // scurrentzai
(C) “d. in continuazione”; Cadaunu
est mere de cacare merda de brunzu (prov.-N) “Ognuno
è padrone di d. merda di bronzo”; No magna pa no caggà (prov.-S)
“Evita di mangiare per non
dover d.” defecazione
sf.
[defecation,
défécation, defecación, Dreck]
cagada, crebada, fatta de bisonzu, andada de corpus (L), cacada,
cacadura, fachidura de bisonzu, andadura de corpus (N), andada de
corpus, cagada, cagarada (C), caggadda, ischagazzadda (S), cacata,
sbacinata, stimpanata (G) defenestrare
vt.
[to
throw out the window, défénestrer, tirar desde la ventana, zum Fenster
hinausstürzen]
bettare dae sa ventana (dae su balcone) (L), ghettare dae sa bentana
(N), fuliai de sa fentana, scavulai, scavuai (C), gittà da la vintana,
cazzà maramenti (S), ghjttà da lu balconi, bucacci (G) defenestrazione
sf.
[defenestration,
défénestration, defenestración, Fenstersturz]
bettadura dae sa ventana (dae su balcone) (L), ghettadura dae sa bentana
(N), fuliada de sa fentana, scavulada (C), gittadda da la vintana (S),
ghjttata da lu balconi (G) deferente
agg.
mf. [deferential,
déferent, deferente, ehrerbietig]
rispettosu, riguardosu (LN), arrespettosu, serretzosu, accasaggiosu (C),
deferenti, rippittosu
(S), rispittosu (G) deferenza
sf.
[deference,
déférence, deferencia, Eherbietung]
rispettu m., riguardu m.
(LN), serretzadura, arrespettu m.,
arreccadu m., accasàggiu m.
(C), rippettu m. (S),
rispettu m. (G) deferire
vt.
(denunciare ad una autorità) [to
defer. déférer, deferir, übertragen]
denuntziare (LN), denuntziai (C), dinunzià, deferì (S), dinunzià (G) defesso
agg.
[tired,
fatigué, cansado, müde]
istraccu, fadigadu, cansadu (sp.
cansado) (L), istraccu, fadicau (N), cansau, fadiau (C), isthraccu
(S), straccu, straccatu (G) defezione
sf.
[defection,
defection, defección, Abfall]
abbandonu m., traittoria (probm.
cat. traidoría) (LN), abbandonu m.,
scabudu m., traitzioni,
traittoria (C), immandriaddura, abbandonu m.,
tradimentu m. (S), disalzioni,
tradituria, abbandonu m. (G) deficiente
agg.
mf. [deficient,
déficient, deficiente, mangelhaft]
castigadu, fertu a conca, lantadu
a conca, iscassu, isimpre (cat.
ximple), mancante (L), iscassu, isentighinau, mancante,
mendecosu, mendecu, menguosu, tambau, tecau, toccau
a conca (N), tontu, scimpru, carestosu, mancanti, smenguanti (C),
isgimpri, bisgioncu, ischessu (S), schessu, mancanti, bisgioncu, déffici
di menti (G) // isentighinare (N) “diventare d.” deficienza
sf. [deficiency,
déficience, deficiencia, Mangel]
mancàntzia, farta (cat. sp.
falta), isimprùmene m.
(L), farta, isentìghine m. mancàntzia,
tambadura (N), tontesa, scimpresa, farta (C), isgimprumu m.,
macchini m., ischassia, mancànzia
(S), schissitai, falta, difficènzia (G) deficit
sm.
[deficit,
déficit, déficit, Defizit]
ammancu, disavantzu, passividade f.,
pérdida f., pérdua f.
(L), ammancu, disavantzu, passividade f.,
deficit (N), passividadi f.,
disavantzu, pérdida f. (C),
ischassia f., passibiddai f.,
pérdhua f. (S), mancugnu, déffici
(G) deficitario
agg.
[showing
a deficit, déficitaire, alcanzado, defizitär]
mancante, iscassu, passivu, in pèrdua (LN), scassu, passivu, in pérdida
(C), ischessu (S), schessu (G) defilare
vt.
[to
defilade, défiler, ponerse fuera del tiro, in Sichtdeckung bringen]
cuàresi (lat. CUBARE), pónnersi
foras de tiru (L), si cubare, si pònnere foras de tiru (N), si cuai, si
ponni foras de tiru (C), cuassi (SG) definire
vt.
[to
define, définir, definir, bestimmen]
definire, allicchidire, pretzisare
(L), definire, dessinire, dissinire, dirfinire, irgruire, pretzisare
(N), definiri, disciniri (C),
definì, difinì (S), deffinì, diffinì (G) definitivamente
avv.
[definitely,
définitivement, definitivamente, endgültig]
a concluos, definitivamente (L), definitivamente, a concruos (N),
definitivamenti, una borta po sempri (C), difinitibamenti, pa sempri
(S), pa sempri, in cuncrusioni (G) definitivo
agg.
[definitive,
définitif, definitivo, endgültig]
definitivu, concluidore (L), definitivu, concruidore (N), definidori,
definitivu, accabbadori (C), difinitibu (S), diffinitivu (G) definito
pp.
agg. [definite,
défini, definido, bestimmt]
definidu (L), definiu, dessiniu (N),
definiu (C), difiniddu (S), diffinitu (G) definizione
sf.
[definition,
définition, definición, Erklärung]
allicchidimentu m., definissione,
definitiva (L), definissione, dessinida
(N), definidura, definimentu m., definitzioni, discinida (C),
difinizioni (S), diffinizioni (G) deflagrare
vi.
[to
deflagrate, déflagrer, deflagrar, verpuffen]
iscoppiare, tzoccare (LN), tzaccai (C), ischuppià (S), sciuppà (G) deflagrazione
sf.
[deflagration,
déflagration, deflagración, Verpuffung]
iscóppiu m. tzoccadura,
tzoccaria, tzoccu m.,
tzócchidu m. (L), iscóppiu m.
tzoccadura, tzoccu m.
(N), tzàcchidu m., scócchidu
m. (C), ischóppiu m.
(S), scioppu m., sciuppata,
alchiminata (G) deflessione
sf.
[deflection,
déflexion, renuncia, Ablenkung]
istraviadura, irbortu m. (L),
iscassiadura, trabiadura, tràbiu m.,
iscàssiu m., irbortu m.,
irbortadura (N), storradura, straviada (C), zidimentu m.,
deviazioni, ivvolthu m. (S),
scunviu m., schilviu m.,
zidimentu m. (G) deflettere
vi.
[to
deflect, défléchir, doblar, abweichen]
istraviare, irbortare (L), pinnicare, irbortare, cassiare, torrare
insecus, iscassiare, trabiare (N), straviai, desviai (cat.
sp. desviar) (C), ciambà direzioni, zidì, devià, ivvulthà (S),
svià, disvià, fa schilviu, vultà capu, vultà (G) deflettore
sm.
[baffle,
déflecteur, deflector, Deflektor]
deflettore, istraviadore (L), defrettore, pinnicadore, iscassiadore,
trabiadore (N), desviadori, straviadori (de ària) (C), deflettori,
ivviadori (S), sviadori, disviadori, schilviadori (G) deflorare
vt.
[to
deflower, déflorer, desflorar, entjungfern]
isverginare, isverzinare, isvirghinzare, ispuncellare (ant.),
istruddare (L),
irverzinare, irvinghizare (N), sflorai, sfrorai,
svirginai, pigai sa virginidadi (C), ivverginà, ivviglinà, diviglinà
(S), sviglinà, fulzà (G) // fàchere su brìnchiu (N) “farsi
d.” deflorazione
sf.
[defloration,
défloration, desfloración, Entjungferung]
isverginamentu m.
isverginadura, isverzinamentu m.,
isverzinadura, isverghinzada (L), irverzinadura, irvinghinzadura (N), sfroradura,
sfroramentu m.,
svirginamentu m.,
svirginadura (C), ivverginamentu m.,
ivviglinamentu m.,
diviglinaddura (S), sviglinatura, fulzatura (G) defluire
vi.
[to
flow down, s’écouler, fluir, abauflen]
iscolare, iscùrrere (LN), scolai, scurri (C), ischurrì (S), fruì (ignò),
scurrì (G) deflusso
sm.
[downflow,
écoulement, flujo, Ausfluss]
iscolu, iscurrimentu (LN), scurrimentu, scurridura f.,
scoladura f., colamentu (C),
ischurrimentu (S), scurrimentu, fruimentu (G) deformare
vt.
[to
deform, déformer, deformar, verformen]
disformare, isformare,
isvrembare, iscarenare, iscariolare (d.
il viso), isvettare, isvistare (L),
irformare, illabriuddare, issermorare
(N), sleggiai, sbisuriai, deformai (C), iffuimmà, isthruppià, ischarinà
(d. il volto) (S), sbalatrà,
alià, disfulmà (G) deformato
pp.
agg. [deformed,
déformé, deformado, verformt]
disformadu, iscarenadu,
iscarioladu, isformadu, isvistadu, isvrembadu
(L), irformau, illabriuddau issermorau
(N), sleggiau, sbisuriau, deformau (C), difuimmaddu, iffuimmaddu,
ischarinaddu, isthruppiaddu (S), sbalatratu, aliatu, àliu, disfulmatu, scivertatu
(Lm), scivertu (Lm) (G) deformazione
sf.
[deformation,
déformation, deformación, Verformung]
iscarenadura, iscarioladura, isformadura, isvembrada, -adura, isvembru
m., isvistada, isvistu
m. (L), illabriuddada,
illabriuddonzu m., irformadura,
issermoramentu m.
(N), sleggiadura, sbisuriadura, leggiori m.
(C), maiffoimmazioni, ischarinaddura (S), sbalatramentu m.,
difulmazioni, disfulmazioni (G) deforme
agg.
[deformed,
difforme, deforme, verunstaltet]
isformadu, fattiorru, fattorru,
rumbosu, feu (sp. feo), isvaddaradu
(L), irformau, lezu (cat.
lleig), iscrónniu (N), léggiu, camafeu, feu (C), isthruppiaddu,
ischarinaddu, casthigaddu (S), defolmi, disfolmi (G) // Non fatzas sa
santicca, chi ses caddotza e lèggia (C) “Non
fare la santarella, perché sei lurida e d.” deformità
sf.
[deformity,
difformité, deformidad, Missbildung]
isformadura, feura (sp. ant.
feura) (L), irformadura, ispómpiu m., lezesa
(N), deformidadi, leggiori m.
(C), isthruppiaddura, ischarinaddura, iffuimmaddura (S), defolmitai,
disfolmitai (G) defraudare
vt.
[to
defraud, frauder, defraudar, betrügen]
furare (lat. FURARE), frigare
(lat. FRICARE), arrobare (it.
derubare x sp. robar) (L), fricare, furare, frascare (N), sdorrobai
(C), defraudà, frià,
trampà (S), fraudà, frudà (G) defraudato
pp.
agg. [defrauded,
fraudé, defraudado, betrogen]
furadu, frigadu, arrobadu (L), fricau, furau, frascau (N), sdorrobau
(C), trampaddu, friaddu (S), fraudatu, frudatu (G) defraudazione
sf.
[defrauding,
fraude, defraudación, Betrug]
friga, fura, arrobatóriu m.
(L), frica, fricadura, fura, mustrencheria (N), sdorrobatóriu m.
(C), trampa (cat. sp. trampa),
friaddura (S), fràuda, froda, trampa (G) defunto
agg.
[defunct,
défunt, difunto, verstorben]
mortu (lat.
MORTUUS), biadu, coltzu, bonànima, pagubene, paguene (L), mortu,
biadu, bonànima, pacubene (N), mortu, biada f., finau,
conda f. (probm. lat. QUONDAM),
defuntu (C), defuntu difuntu, morthu
(S), difuntu, la poca ‘ita di, moltu
(G) // cando s’agattaiat su pagubene de maridu meu (L) “quando
era vivo mio marito d.”; die sos Mortos f. (L) “giorno
dei defunti”; li
morthi-morthi (S) “la
commemorazione dei d.” degenerare
vi.
[to
degenerate, dégénérer, degenerar, entarten]
acchilzeniare, chilzeniare,
disgeniare, diszeniare, iseniare,
isgreziare, imbastardire,
mudare in peus (L), irgheniare, irgrezare, iscastare,
isperzeniare, mudare
in pejus, trabiare (N), degenerai, imburdugai, corrumpi (C), degenerà,
piggiurà, ciambà in péggiu (S), altarà, pilviltì (G) degenerato
pp.
agg. [degenerate,
dégénéré, degenerado, entartet]
chilzeniadu, disgeniadu, diszeniadu, imbastardidu,
iseniadu, isgreziadu, iszeniadu, mudadu
in peus, (L), irgheniau, irgrezau, iscastau,
mudau in pejus, trabiau (N), sbaucciau, debusciau, degenerau, corrùmpiu,
imburdugau (C), degeneraddu, piggiuraddu, ciambaddu in péggiu, viziosu
(S), altaratu, pilviltutu
(G) degenerazione
sf.
[degeneration,
dégénération, degeneración, Entartung]
acchilzéniu, chilzeniada, -adura, chilzéniu m., disgeniadura,
diszéniu m., imbastardimentu
m., iszeniada, muda
in peus (L), irgheniada, irghenionzu m., irghéniu m.,
irgrezada, iscastadura,
mudadura in pejus, trabiadura (N), desviamentu m.,
straviadura, corrumpimentu m.
(C), degenerazioni (S), altarazioni, pilviltimentu m.,
palviltimentu m. (G) degenere
agg.
mf. [degenerate,
dégénéré, degenerado, entartet]
traviadu, corrùmpidu, chilzeniadu (L), iscastau, trabiau, corrùmpiu
(N), corrùmpiu, straviau (C), degeneraddu, viziosu (S), pilviltutu,
palviltutu, currumpitu (G) degente
smf.
[patient,
malade, encamado, Bettlägerige]
malàidu, ricoveradu (L), malàdiu, ricoverau (NC), maraddu, ricobaraddu
(S), infilmu, malatu (G) degenza
sf.
[period
in bed, maladie, pasado en hospital, Krankenhausaufenthalt]
maladia, ricóveru m., tempus
passadu in ispidale m. (L),
maladia, ricóveru m., tempus
passau in ospidale m. (N),
tempus de maladia m., tempus
de ricóveru m. (C), ricòbaru
m. (S), infilmesa (G) degli
prep.
art. [of
the, des, de los, der]
de sos (LN), de is (C), di li (SG) deglutire
vt.
[to
swallow, déglutir, deglutir, verschlucken]
ingullire (sp. engullir),
tragare (sp. tragar), attèrghere
(L), ingurtire (lat. INGLUTIRE),
ingullire, ingomare, attèrghere, tragare, ghettare a corpus (N),
ingurti (C), inguddì (SG) deglutito
pp.
agg. [swallowed,
dégluti, deglutido, verschluckt]
ingullidu, tragadu (L), ingurtiu, ingomau, tragau (N), ingùrtiu (C),
inguddiddu (S), ingudditu (G) deglutizione
sf.
[swallowing,
déglutition, deglutición, Verschluchen]
ingullidura, tragadura (L), ingurtidura (NC), inguddimentu m.
(S), ingudditura (G) degnamente
avv.
[worthily,
dignement, dignamente, würdig]
dignamente (LN), dignamenti (CSG) degnare, -arsi vt. vi. rifl. [to dum worthy, daigner, dignar, würdigen] dignare, addignare, cunsiderare (L), addinnare, dinnare, cussiderare (N), dignai, cunsiderai (C), dignà, cunsidarà (SG) |
||
|
degnazione
sf.
[condescension,
condéscendance, dignación, Herablassung]
cunsideru m., dignassione
(L), cussideru m.
(N), cunsideru m. (CS),
cunsideru m., dignazioni
(S), cunsidarazioni,
dignazioni (G) degno
agg.
[worthy,
digne, digno, würdig]
dignu (it. ant. digno) (L),
dinnu (N), dignu (CSG) degradare,
-arsi vt.
rifl. [to
degrade, dégrader, degradar, degradieren]
degradare, iscordonare, isgallonare, abbasciare
de gradu (L), degradare, irgallonare, abbassiare
de gradu (N), degradai (C), degradà (SG) degradato
pp.
agg. [degraded,
dégradé, degradado, degradiert]
degradadu, iscordonadu, isgallonadu (L),
degradau (NC), degradaddu (S), degradatu (G) degradazione
sf.
[degradation,
dégradation, degradación, Degradierung]
degradassione, iscordonada, -adura, isgallonada (L),
degradassione (N),
degradatzioni (C), digradazioni, digradamentu m.
(S), degradazioni (G) degrado
sm.
[degradation,
dégradation, degradación, Degradierung]
degradu (LNC), digradamentu (S), degradu (G) degustare
vt.
[to
taste, déguster, degustar, kosten]
assazare, assaliare, gustare
(lat. GUSTARE), tastare (cat.
tastar) (LN), tastai, gustai (C), assaggià, attasthà, assaburà
(S), assagghjà, tastà (G) degustato
pp.
agg. [tasted,
dégusté, degustado, kpstet]
assazadu, assaliadu, gustadu,
tastadu (L), assazau, tastau, gustau (N), tastau, gustau (C),
assaggiaddu, attasthaddu, assaburaddu (S), tastatu, assagghjatu (G degustatore
sm.
[taster,
dégustateur, degustador, Prüfer]
assazadore, gustadore, tastadore (LN),
tastadori, gustadori (C), assaggiadori, attasthadori (S), assagghjadori,
tastadori (G) // tastadori (C) “anche:
sifone, cannello usato per travasare liquori; cat. tastador” degustazione
sf.
[tasting,
dégustation, degustación, Kosten]
assaborada, assaboramentu m., assaliada, assazu
m., attastu m., tastadura,
tastamentu m., tastu m.
(sp. tasto), gustadura (LN), assaporamentu
m. (N), assaboramentu m., gustamentu m., tastadura,
tastamentu m., tastu
m., (C), assàggiu m.,
attasthu m. (S), tastu m.,
tastata, tastatura, assagghju m.
(G) dei
prep.
art. [oh
the, des, de los, der]
de sos (LN), de is (C), di li (SG) deiezione
sf.
[dejection,
déjection, deyección, Entleerung]
cagada, andada de corpus, fatta de bisonzu (L), cacada, cascasina,
istercu m. (N), cagada,
andada de corpus, stercu m.,
streccu m. (C), caggadda (S),
cacata (G) deificare
vt.
[to
deify, déifier, deificar, vergotten]
indeosare, indiosare (sp.
endiosar) (L), indiosare (N), deificai,
indiosai
(C), indiusà (S), santivigà, santifià (G) deiforme
agg.
mf. [god-like,
déiforme, deiforme, göttlich]
a forma de Deus (LNC), a fòimma di Deu (S), a folma di Deu (G) deiscente
agg.
mf. [dehiscent,
déhiscent, dehiscente, aufspringend]
abberidore (de tegas) (L), aperidore (de tecas) (N), oberridori (C),
abbridori, fattu (S), abbridori (G) deiscenza
sf.
[dehiscence,
déhiscence, dehiscencia, Aufspringen]
abbertura de tegas (L), aperidura de tecas (N), obertura de tegas (C),
abbirthura di tribbi (S), abbaltura di currònchjuli (G) deità
sf.
[deity,
déité, deidad, Göttlichkeit]
deidade, divinidade (LN), deidadi (C), dibiniddai (S), diinitai (G) del
prep.
art. [of
the, du (de l’), del, des]
de su (LNC), di lu (SG) delatore
sm.
[delator,
délateur, delator, Denunziant]
iscobiadore, ispia f., ispiadore,
murmuradore, ruffianu (L),
ispia f., iscopiatore (N), ispiadori,
spia f.,
scoviadori, bugoni (probm. sp.
ant. buhar - DES I, 238), coni, tragalleri
(cat. atracallar) (C), ippia f.,
ruffianu (S), spia f.,
spiottu, scupioni, iscupioni (G) // Su murmuradore o a balla o a presone
(prov.-L) “Il d. o con la
pallottola o in prigione”; A l’omu chi faci la spia la so’
paca no li manca (prov.-G) “Al
d. non manca la giusta ricompensa” delazione
sf.
[delation,
délation, delación, Anzeige]
iscóbiu m., iscobiadura,
ispia, ruffiania (L), iscópiu m.,
iscopiadura (N), scoviadura, scóviu m.,
scoviu m. (C), ippiadda,
ruffianadda (S), spiata, scupiata, scópiu m.,
iscópiu m. (G) delebile
agg.
[erasable,
délébile, deleble, vertilgbar]
cancellàbile, cantzellàbile, isburràbile (L), cantzellàbile (N), chi
si podit burrai (C), ischanzillàbiri (S), burràbbili, chi si po’
burrà (G) delega
sf.
[delegation,
délégation, delegación, Delegierung]
dèlega (LNC), dèrega, incàrrigga (S), incumandìzia (G) delegare
vt.
[to
delegate, déléguer, delegar, beauftragen]
delegare (LN), delegai (C), deregà, incarriggà (S), diligà, deputà,
incumandà (G) delegato
pp.
agg. sm. [delegate,
délégué, delegado, Beauftragte]
delegadu (L), delegau (NC), deregaddu (S), diligatu (G) delegazione
sf.
[delegation,
délégation, delegación, Bevollmächtigung]
delegassione (LN), delegatzioni (C), deregazioni (S), diligazioni (G) deleterio
agg.
[deleterious,
délétère, deletéreo, verderblich]
dannosu (L), dannosu, dannaresu (N), dannosu, scalabrosu, noxili, noxu
(C), dannosu (SG) delfinio
sm.
bot. (Delphinium ajacis) [dolphin,
dauphin, delfìn, Delphin]
isprone de cavalieri (L), asprone de cavalleri (N), delfinus pl.,
sproni de cavalieri, sproni de cavaglieri,
pruellas f. pl. (C),
ipproni di cabaglieri (S), sproni di caaglieri (G) delfino
sm.
itt. (Delphinus delphis) [dauphin,
dauphin, delfìn, Delphin]
delfinu, druffinu (lat. DELPHINUS),
trunfinu (L),
derfinu, delfinu (N), derfinu, droffinu, delfinu, gorfinu, grufinu,
gurfinu (cat.
golfí; sp. golfín) (C), delfinu, granfinu (S),
dilfinu, dirfinu (Lm),
fironu, granfinu
(Cs), trunfinu
(G) // muscellu (C) “d. salato
e asciugato; tosc. muscello” delibare
vt.
[to
taste, goûter, gustar, kosten]
assazare, gustare (lat. GUSTARE),
tastare (cat. tastar), leare
sabore (L), assazare, gustare, tastare, picare sapore (N), tastai,
gustai, assaborai (C), assaburà, attasthà, assaggià (S), tastà,
attastà, assagghjà, gustà, assaurà (G) delìbera
sf.
[deliberation,
délibération, deliberación, Beschluss]
delìbera (L), delìbera, dillìbera (N)deliberatzioni
(C), dirìbara (S), dilìbbara (G) deliberare
vt.
[to
decide, délibérer, deliberar, beschliessen]
deliberare (LN), deliberai (C), diribarà (S), dilibbarà (G) deliberatamente
avv.
[deliberately,
délibérément, deliberadamente, absichtlich]
appensadamente, a biduidu, pensadamente (L), de
propósitu, apposta (LN), deliberadamenti, a posta (C), di prupósiddu,
appostha (S), di pruppòsitu, apposta (G) deliberato
pp.
agg. [decided,
délibéré, deliberado, beschlossen]
deliberadu (L), deliberau (NC), deribaraddu (S), dilibbaratu (G) deliberazione
sf.
[deliberation,
délibération, deliberación, Beschluss]
deliberassione (LN), deliberatzioni (C), diribarazioni (S),
dilibbarazioni (G) delicatamente
avv. [delicately,
délicatement, delicadamente, zart]
delicadamente, dilicadamente, diligamente, a tzintzilipintu (L),
delicatamente, dilicadamente,
a nènnere (N),
dilicadamenti, piti-piti (C), diricaddamenti (S), dilicatamenti (G) delicatezza
sf.
[delicacy,
délicatesse, delicadesa, Zartheit]
delicadura, delichia, dilicadesa,
dilighesa, dilighia, diligia, diligura (L),
delicadesa, dilichesa, dilichia,
leidade (N), dilicadesa,
dilicadura, amànsciu m. (C),
diricaddèzia, dirigghèzia, maimenda,
maimenta (S), dilicatesa, dilicatèzia (G) // a dìriggu (S) “con
d.” delicato
pp.
agg. [delicate,
délicat, delicado, zart]
delicu, dilicadu, dìligu,
fìstigu, indilighidu,
minninnu (L), delicau, dilicau, dìlicu, lecco-lecco, nènnere (N),
dibicau, dilicau,
glianu (sp. llano), iscréttili
(cat. esclet) (C), diricaddu,
dìriggu, indirigghiddu, aggaibbaddu (S), dilicatu, dìlicu, nicciosu
(G) // èssere dìligu che bua mala (L) “essere
d. come una brutta piaga”; dilicàinu (N) “per niente d.;
appunto come l’asino”; dìlicu che sa turudda mòssia (N) “d.
come un mestolo lesionato”; delicau che pitzinneddu de cariasanta
(N) “d. come un puttino di
argilla”; diricaddu che merdha di preddi (S) “d.
come merda di prete” delimitare
vt.
[to
delimitate, délimiter, deslindar, begrenzen]
allaccanare, attermenare, liminare,
marcare, signare (lat. SIGNARE)
(L), sinzare, sinzolare, allaccanare, pistiddare (N), poni is làccanas,
marcai (C), marchà, punì làccani, laccanà, signà (S), allaccanà
(G) delimitato
pp.
agg. [delimitated,
délimité, deslindado, begrenzt]
allaccanadu, attermenadu, laccanadu,
liminadu, marcadu, signadu (L), allaccanau, laccanau, pistiddau,
sinzau, sinzolau, (N), marcau (C), marchaddu, signaddu, laccanaddu (S),
allaccanatu (G) delimitazione
sf.
[delimitation,
délimitation, delimitación, Begrenzung]
affrontadura, affrontatzione
(sp. afrontación), attremenada,
làccana (probm.
prerom.), marcadura, signadura (L), affrontadura, làccana,
laccanadura, pistiddu m.,
sinna (lat. SIGNA ), sinzadura,
sinzoladura (N), làccana, marcadura, definidura, affrontatzioni (C), làccana,
marchaddura, signaddura (S), làccana, chintorra (G) delineamento
sm. [delineation,
délinéation, delineamento, Umreissen]
delineamentu, oridura f.
(LN), delineamentu, intzimia f.
(C), disignu (S), tràccia f.
(G) delineare
vt.
[to
delineate, délinéer, delinear, umreissen]
delineare, orire (lat. HORIRE x
HAURIRE) (LN), deliniai, intzimiai (C), disignà (S), traccià (G) delineato
pp.
agg. [delineated,
délinéé, delineado, umrissen]
delineadu, oridu (L), delineau, oriu (N), deliniau, intzimiau (C),
disignaddu (S), tracciatu (G) delinquente
agg.
mf. [delinquent,
délinquant, delincuente, Verbrecher]
delincuente, malaffatzente, indilichidu (L), delincuente (N),
delincuenti (C), dirinquenti, maiffazzenti (S), dilincuenti,
indillinchitu (divenuto d.),
banduleri (G) delinquenza
sf.
[delinquency,
délinquance, delincuencia, Verbrechertum]
delincuèntzia, malefàghere m., malefitzèntzia (L) delincuèntzia
(NC), dirinquènzia (S), dilincuènzia (G) delìnquere
vi.
[to
commit an offence, commettre un crime, delinquir, verbrechen]
cummìttere delittos, delincuire (sp.
delinquir x it.) (L), delìncuere, fàchere dillittos (N),
delincuiri, committi delittus (C), cummittì deritti (S), delincuì,
cummittì dilitti (G) // bàliat sa fune mancari minore (L) “anche
se minorenne ha la tendenza a d.” deliquio
sm.
[swoon,
défaillance, deliquio, Ohnmacht]
dismaju (sp. desmayo) (L),
dirmaju (N), dismaju (C), dimmàiu (S), dismàiu, dillìchiu (G) //
accidentare (L) “cadere in
d.” delirante
p.
pres. agg. mf. [delirious,
délirant, delirante, irreredend]
delliriadu, dilliriante,
issentidu, variadu
(L), chi est dilliriande, dilliriosu, dilliriau, issentiu (N),
dilliriau, dilliriendi (C), dilliranti, indillaraddu, indilliriaddu,
indigliaraddu, ischunsunaddu (S), invàriu, dilliriatu, dilliriosu,
disvariatu (G) delirare
vi.
[to
be delirious, délirer, delirar, irrereden]
delliriare, dilliriare (lat.
DELIRARE), isvariare (sp.
desvariar), isvarionare, variare, istantariare, istenteriare (it.
stentare) (L), barionare, delliriare, dilliriare, drilliriare,
irbariare, irbarionare, issentire,
issoloriare, issolorriare, isvarionare
(N), dilliriai, faddottai, ferionai, incrabiai, schissiai
(sp. desquiciar), scilloriai,
sciolloriai, stenteriai (C), dillirià, indillirià, ischunsunà (S),
dillirà, dillirià, dillarià, iscì invàriu, disvarià (G) delirio
sm.
[delirium,
délire, delirio, Delirium]
deliru, dellériu,
dellìriu (lat. DELIRIUM), allilliramentu,
allutzinadura f., disvàriu
(sp. desvarío), intiriolu,
iscioróddiu, iscioroddu,
issoroddu, istentériu, isvàriu,
suffàriu, varione,
vàriu (L), dellìriu, dillìriu, barione, irbarionada f. , irbarju,
irvàriu, issentidura f. (N),
dillìriu, spéddiu, arràngulu (it.
rangolo), stentériu, iscioróddiu, scioróddiu, sciollóriu, issolóriu,
issolórriu, venioni, verioni (C),
dillìriu, ivvarioni, ivvariumu, ischunsunànzia f.
(S), dillìriu, dillìchiu, sciru, vàriu, saltìdiu, saltìriu,
svarioni
(Cs) (G) // dilliriadamente
(L) “in d.”; Non
nèrasta dillìrius! (C) “Non
dire cose deliranti!”; Inn’amurosu dillìriu/ hagghju la menti e
lu cori,/ però mi selvi l’amori/ di tulmentu e di maltìriu (G-G. Pes)
“In un d. d’amore/ ho la
mente e il cuore,/ e tuttavia l’amore stesso/ mi è di tormento e di
martirio” delitto
sm.
[crime,
crime, crimen, Verbrechen]
delittu, dellittu, dillittu
(LN), delittu (C), derittu (S), dilittu, dillittu (G) delittuoso
agg.
[criminal,
délictueux, delictuoso, verbrecherisch]
delittuosu (LNC), derittuosu (S), dilittuosu (G) delizia
sf.
[delight,
délice, delicia, Wonne]
delìscia, delìssia, dulcura, gulìssia, gosu m.
(sp. gozo), ispaborzu m.
(L), dellìssia, gosu m. (N),
delìtzia (C), dirìzia (S), dilìzia, gudìzia (G) deliziare,
-arsi vt.
vi. rifl. [to
delight, délecter, deleitar, ergötzen]
delisciare, delissiare,
gosare (sp. gozar) (L),
dellissiare, gosare (N), delitziai (C), dirizià (S), dilizià (G) delizioso
agg. [delightful,
délicieux, delicioso, entzückend]
delisciante, delisciosu, delissiosu,
deleittosu (sp. deleitoso)
(L), dellissiosu, delettosu (N), delitziosu (C), diriziosu (S),
diliziosu (G) della
prep.
art. [of
the, de la, de la, der]
de sa (LNC), di la (SG) delle
prep.
art. [of
the, des, de las, der]
de sas (LN), de is (C), di li (SG) dello
prep.
art. [of
the, du (de l’), del, des]
de su (LNC), di lu (SG) delucidare
vt.
[to
explain, élucider, deslustrar, erklären]
accrarare, giarire, illughidare,
ispiegare
(L), ispiegare, accrarare, illuchidare, accrarire (N), dilucidai,
crariri, accrarai, spriccai, allustriai, bogai s’allùstriu (C), dirucidà,
ippricà,
ippiegà (S), spricà, splicà, avvilguà (G) // dirucidaddu
(S) « delucidato » delucidazione
sf.
[explanation,
élucidation, deslustramiento, Erklärung]
ispiegassione, giarimentu m.,
accraramentu m. (L),
ispiegadura, accraradura, accraramentu m.
(N), spriccadura, scrarimentu m.,
accraramentu m. (C), dirucidazioni,
ippiegazioni, ippricazioni
(S), splicazioni, spricazioni (G) deludere vt. [to disappoint, décevoir, deludir, enttäuschen] delùdere, iscrere (L), delùdere, ingabbare, iscrèdere (N), deludi (C), derudì, diludì, dirudì, ciaschà (S), deludì, diludì (G) delusione
sf.
[disappointment,
déception, desilusión, Enttäuschung]
delusione, ingannia (L), delusione, ingabbu m.
(N), delusioni (C), derusioni, dirusioni, ciaschu
m. (sp.
chasco) (S), dilusioni, delusioni (G) deluso
pp.
agg. [disappointed,
déçu, desilusionado, enttäuscht]
delusu, iscréttidu, ingannadu (L), delùdiu, delusu,
ingabbau, iscréttiu (N), delùdiu, delusu
(C), derusu, dirudiddu,
ciaschaddu, ippaddimazaddu (S),
delusu, dilusu (G) demagogia
sf.
[demagogy,
démagogie, demagogía, Demagogie]
demagogia (L), demagozia (N), demagogia (CSG) demagogico
agg.
[demagogic,
démagogique, demagógico, demagogisch]
demagógicu (L), demagózicu (N), demagógicu (C), demagògicu (SG) demagogo
sm.
[demagogue,
démagogue, demagogo, Demagoge]
demagogu demandare
vt.
(affidare ad altri, rimettere) [to
assign, commettre, deferir, übertragen]
intregare (sp. entregar),
dare a àteros (LN), intregai a àturus (C), affidà, incarriggà (S),
incumandà, deputà (G) demaniale
agg.
mf. [owned
by the State, domanial, de la pública hacienda, Domänen..]
demaniale, realincu (cat. realenc)
(L), demaniale (N), demaniali, maniali (C), dimaniari (S), demaniali (G) demanio
sm.
[(State)
domain, domaine (de l’État), hacienda pública, Domäne]
demàniu demarcare
vt.
[to
demarcate, délimiter, demarcar, bestimmen]
signare (lat. SIGNARE), pònnere
làccanas (L), sinzare, tratteare (N), sinnai, trassai (C), signà,
limità, laccanà (S), signà, traccià (G) demarcazione
sf.
[demarcation,
démarcation, demarcación, Absteckung]
signadura, làccana (probm.
prerom.) , signu m.,
signale m. (L), sinzadura,
tratteadura, làccana, sinzale m.
(N), sinnadura, làccana (C), làccana, signaddura, segnu m.
(S), làccana, chintorra, cunfinu m.
(G) demente
agg.
[insane,
dément, demente, wahnsinnig]
mancante, maccu (lat. MACCUS),
toccadu a conca, vogliadu, giradu, cherveddioltadu (L), dischissiau,
boliau, toccau a conca, maccu, iscresurau, tambau (N), abbiliau, demau,
maccu, mediau, médiu, mériu, scimpru
(cat. ximple), scimu, (C),
mancanti, maccu, pigliaddu a cabbu (S), maccu, lisiatu, tuccatu di
cialbeddu (G) // Su maccu ‘achet a rìdere a tottus ma no a sos suos (prov.-N)
“Il d. fa ridere tutti, ma non
i propri parenti” demenza
sf. [insanity,
démence, demencia, Wahnsinn] macchine m.,
macchiore m., mancantésimu m.,
addu m. disania, iscàssiu m.,
ischìssiu m. (sp. desquicio)
(L), dischìssiu m.,
boliadura, toccadura a conca, macchìghine m.,
allériu m. abbaraddu m.,
gaddighinzu m. (N), macchìmini
m., macchiori m.,
mediori m., schìssiu m.
(C), macchini m., macchinésimu
m. (S), disattinu m.
(sp. desatino), macchinu m.,
maccùgghjni m., scàsciu m.,
scasciùgghjni m., mattù
(Lm), vaddàriu m.
(G) // Su macchìghine est a castas che su pirastru (prov.-N) “La
d. va per generi come il pero selvatico”; Lu macchini no è succu
chi si magna a cucciari (prov.-S) “La
d. non è minestrina che si mangia col cucchiaio”
demeritare
vt.
vi. [to
forfeit, démériter, desmerecer, nicht verdienen]
demerèssere (cat. desmereixer;
sp. desmerecer) (L), demeritare, debodare (N), demeresci, desmeresci,
dimeresci, dismeresci, smeresci
(C), dimiriscì, demerità (S), demiriscì, dimiriscì, immiriscì
(G) demerito
sm.
[demerit,
démérite, demérito, Schuld]
deméritu (L), deméritu, debodu, burte, farta f.
(cat. sp. falta) (N), deméritu, demeréscida f.
(C), deméritu, dimirésciu (S),
demiriscimentu (G) democraticamente
avv.
[democratically,
démocra-tiquement, democráticamente, demokratisch]
democraticamente (LN), democraticamenti (C), democratiggamenti (S),
democrattigamenti (G) democratico
agg.
[democratic,
démocratique, democrático, demokratisch]
democràticu (LN), democràticu, democràtigu C), democràtiggu (S),
democràtticu (G) democrazia
sf.
[democracy,
démocratie, democracia, Demokratie]
democratzia (LN), democratzia, demogratzia (C), democrazia (SG) demolire
vt.
[to
demolish, démolir, demoler, niederreissen]
derrùere, dirruire, atterrare,
bettare a terra, lampare, isfasciare, isfraigare
(L), ghettare a terra, irbicoccare, irfraicare (N), sciusciai, isdorroccai,
sdorroccai (C), attirrà,
lampà a terra, iffascià (S), sfraicà, sfrabbicà, isfrabbicà,
attarrà, dampà (G) demolito
pp.
agg. [demolished,
démoli, demolido, niedergerissen]
bettadu a terra, lampadu, isfasciadu, atterradu, derruttu (L), ghettau a
terra (N), sciusciau, sdorroccau (C), lampaddu a terra, iffasciaddu,
attirraddu (S), sfraicatu, sfrabbicatu, attarratu, dampatu (G) demolitore
sm.
[demolisher,
démolisseur, demoledor, Niederreisser]
destruidore, isfasciadore, bettadore, lampadore (L), ghettadore (N),
sciusciadori, sdorroccadori (C), iffasciadori (S), sfraicadori,
sfrabbicadori, attarradori (G) demolizione
sf.
[demolition,
démolition, demolición, Niederreissung]
bettadura a terra, isfasciadura, atterramentu m.
(L), ghettadura, iscontzura (N), sciusciamentu m.,
sciusciu m., sciusciadura,
sdarroccu, sdorroccu m.,
sdorroccamentu m.,
sdorroccadura (C), iffasciaddura (S), sfràbbicu m.,
sfraicamentu m., attarramentu
m. (G) demone
sm.
[demon,
démon, demonio, Dämon]
dimóniu, diàulu, tentassione f.
(L), dimmóniu, diàulu, tentassione f.,
tiliocca f. (N), dimóniu,
tentatzioni f. (C), dimòniu,
diàuru, puzza, ippuzza, tintazioni f.
(S), dimòniu, tintazioni f.
(G) demoniaco
agg.
[demoniac,
démoniaque, demoníaco, dämonisch]
de dimònios, lutziferinu (L),
de dimmònios (N), de su dimóniu, spiridau, ammattanau (C), di lu dimòniu
(SG) demonietto
sm.
dimin. [imp,
diablotin, diablito, Teufelchien]
dimonieddu, diauleddu (L), dimontzinu, dimmonieddu
(N), dimonieddu, dinghelleddu, dinghellu,
duendu (sp. duende) (C),
dimonieddu, diaureddu (S), dimonieddu (G) // sechentenne (N)“d.
che si aggira tra le botti della cantina” demonio
sm.
[demon,
démon, diablo, Teufel]
dimóniu, demóniu (lat.
DAEMONIUM), àinu orriadore, animalatzu, antzipirri, diàulu,
dilléntziu, dillóriu,
dimendu, dincendu, duengu, forasdómine, mastringannu, mintzidissu,
Lebbeddu, Lusbèl (sp.
Luzbel), Lutziferru, pilusu,
putzidda, putzinosu, rétulu (L), dimmóniu, babbachintzi,
babbachiutzi, berre, Berzebubu,
brusore, bundone, bundu, butzinosu, codieddu,
coeddu, correddu, cosidore, diàulu,
èstia f., éstiu, gheleu,
impunceri, issettottu, Lebbeddu, lubrea, maliche,
mamudinu, mangassu, Maria menacra f.,
marrangoi, mascatore, mentzitissu,
metzanu, mintzitissu,
murguriò, parisnòs, peditortu, peditunnu, puddinu, putzidda,
(N), dimóniu, dimóntziu, aremigu, arremìngiu, béstiu, bugginu,
dinghellu, éstiu, forasdenosu, tiàulu, mincidissu (C), dimòniu, diàuru,
marignu, ippuzza, puzza (S), dimòniu, diàulu, fora di noi, frina mala f.,
lusbè, lusbellu, sbellu, usbellu, varasdòmini (G)
// incoglire (L) “essere
invasato dal d.”; Trainàggiu (L)“d.
vestito da straccione con catene e sonagli che annuncia morte e
sventure”; mascru de
ingannu (N) “d. ingannatore”;
bobbiscu , bobbodinu (C)“d.
notturno che rapisce i ragazzi monelli”; Punì
lu pedi a lu dimòniu (G) “Non
tenere rancore, perdonare le offese ricevute, evitare litigi” demoralizzare,
-arsi vt.
vi. rifl. [to
demoralize, démoraliser, desmoralizar, entmutigen]
iscoraggiare, iscorare, isporare, disaminare, avvilire (L), iscorazare,
iscorazire, isporare, isanimare, avvilire (N), scorai, disalentai,
avvilessi, s’abbatti (C), ischuraggià, abbattì, avvirissi (S),
disaminà, scuragghjassi (G) demoralizzato
pp.
agg. [demoralized,
démoralisé, desmoralizado, entmutigt]
iscoraggiadu, iscoradu, isporadu, disaminadu, avvilidu (L), iscorazau,
isporau, isanimau, avviliu (N), scorau, disalentau, avviléssiu, abbàttiu
(C), ischuraggiaddu, abbattuddu, avviriddu (S), disaminatu, abbattutu,
scuragghjatu (G) demoralizzazione
sf. [demoralization,
démoralisation, desmoralización, Mutlosigkeit]
iscoraggiamentu m.,
iscoramentu m., isporu m.,
disisperu m., disàminu m.
(sp. desanimo) (L), isporu m.,
isporósile m., iscorazamentu
m., disisperu m.
(N), scoramentu m.,
disalentamentu m.,
avvilessimentu m., disisperu m.
(C), ischuraggiamentu m.,
ischoramentu m., disiperu m.
(S), disàminu m., disisperu m.,
avvilimentu m. (G) demordere
vi.
[to
give up, démordre, desistir, ablassen]
tzèdere, arrèndersi (L), s’arrèndere, rinuntziare (N), s’arrendi,
arrenuntziai (C), zidì, arrindissi (SG) denari
sm.
pl. (seme delle carte da giuoco) [diamonds,
argent, oros, Schelle]
oros (sp. oros) (LN), orus
(C), dinà (SG) // assu de oros (N) “deretano”;
madredda f. (N) “l’otto
o il re di d. nel giuoco delle carte” denaro
sm.
[money,
argent, dinero, Geld]
dinari (gr. denari(on)),
dindi, dindì, dinghi, din, Maria Filonzana f.
(fig.), muffèntzia f., mugneca
f. (sp. muñeca), nannai,
pappajolos pl., pila f.,
pisi-pisi, téula f. (L),
dinare, dinnei, drìnghili,
gringhillu, mugneca, pilla f.,
tzintzioddu (fig.) (N), din,
dinai, dindinus pl. (infant.),
caudali (ant.; sp. caudal), gavia
f., pilla f.,
pillantza f., pillàntzia
f., pibilla f.,
muneda f., (C), dinà, abbronzu,
bisi-bisi, fànfiu, farru,
mammu, pira f. (S), dinà,
bisgi-bisgi, bisi-bisi, pila f.
(G) // carrainari (L) “nome di
un’antica moneta”; frussare (LN)“avere d.”; próvvida
f. (N) “abbondanza di d.”; a
dinai a manu (C) “d.
contanti”; sedinà (G) “sei
d. sardi; cinque centesimi italiani”; Chini tenit dinai tenit
amigus (prov.-C) “Chi ha d. ha
amici”; Li dinà n’hani buggaddu l’occi a santa Giustha (prov.-S)
“I d. han cavato gli occhi a
santa Giusta”; Li dinà so fatti pa ispindilli (prov.-G) “I
d. sono fatti per essere spesi” denaroso
agg.
[moneyed,
galetteux, adinerado, vermögend]
dinarosu, addinaradu (cat.
adinerat; sp. adinerado), buscipienu, indinaridu
(L), dinarosu, addinarau (N), dinarosu, bussanti, pillantzosu
(C), dinariddu, dinarosu
(S), danarosu, addinaratu, dinarosu, indinaratu, appilatu (G) denaturare
vt.
[to
denature, dénaturer, desnaturalizar, denaturieren]
denaturare (LN), denaturai, bisurai, trassinnai (C), altharià (S),
altarà (G) // àrculu denaturau (N) “alcool
denaturato” denigrare
vt.
[to
denigrate, dénigrer, denigrar, anschwärzen]
isfamare, disfamare (L), infamiare, irfamiare, issuperiare,
agguttiperare (N), disfamai, sfamai, infamai, tragallai, traghillai
(cat.
atracallar) (C),
denigrà, diffamà,
fugurà, infamà (S), sfamà, disfamà (G) denigrato
pp. agg. [denigrated,
dénigré, denigrado, anschwärzt]
isfamadu, disfamadu (L), infamiau, irfamiau, issuperiau, agguttiperau
(N), disfamau, sfamau, infamau, tragallau (C), denigraddu, diffamaddu,
fuguraddu, infamaddu (S), sfamatu, disfamatu (G) denigratore
sm.
[denigrator,
dénigreur, denigrador, Anschwärzer]
isfamadore, disfamadore, limbimalu (L), infamiadore, irfamiadore,
issuperiadore, agguttiperadore (N), sfamadori, infamadori, disfamadori,
tragalleri (C), denigradori diffamadori,
linghimannu, linghimaru (S), sfamadori, disfamadori, straadori (G) denigratorio
agg.
[denigrator,
dénigrant, denigratorio, anschwärzend]
isfamadore, disfamadore, dittériu (sp.
dicterio) (L), infamiadore, irfamiadore, issuperiadore (N), infamosu,
tragallosu (C), infamadori, diffamadori (S), disfamanti, sfamadori (G) denigrazione
sf.
[denigration,
dénigrement, denigración, Anschwärzung]
disfama, isfamadura (L), infamiadura, irfamiadura, guttiperu m.,
issuperju m. (N), tragallu m.,
sfamadura, sfamamentu m.,
disfama (C), denigrazioni, diffamazioni,
infamaddura (S), disfama, sfamatura (G) denominare
vt.
vi. [to
denominate, dénommer, denominar, benennen]
lumenare, pònnere su lùmene (LN), denominai, nomenai (C), ciamà,
nominà (S), chjamà, numinà (G) denominato
pp.
agg. [denominated,
dénommé, denominado, benennt]
lumenadu, nomenadu (L), lumenau (N), denominau, nomenau (C), nominaddu,
ciamaddu (S), chjamatu, numinatu (G) denominatore
sm.
[denominator,
dénominateur, denominador, Nenner]
denominadore, lumenadore (LN), denominadori (C), dinominatori (S),
denominatori (G) denominazione
sf.
[denomination,
dénomination, denominación, Benennung]
lùmene m., nùmene m.,
nòmene m. (lat. NOMEN),
nomea (L), lùmene m.,
luminzu m. (N),
denominatzioni, nómini m., lómini
m., allumìngiu m.
(C), nommu m., innommu m.
(SG) denotare
vt.
[to
denote, dénoter, denotar, ausdrücken]
indittare (lat. INDICTARE),
ammustrare, dimustrare (LN), addennotare (N), denotai,
indittai, indidai, ingittai, ammostai (C), indicà, ammusthrà (S),
ignittà (G) denotazione
sf.
[denotation,
désignation, denotación, Andeutung]
indittadura, ammustradura (LN), denotatzioni, ìndixi m.,
indittadura, ingittadura, ammostadura (C), indicazioni (S), ignittu
m., inghjttu m.,
insignu m. (G) densimetro
sm.
[densimeter,
densimètre, densímetro, Aräometer]
densìmetru densità
sf.
[density,
densité, densidad, Dickflüssigkeit]
carchesa, caschesa, cascura, cracchesa
(L), densidade, carchesa, intippidura, marfaddu m.,
morfoddu m., morgoddu m.
(N), densidadi, tippidura, cracchesa (C), densiddai (S), calcura (G) denso
agg.
[dense,
épais, denso, dick]
carcu, cascu, cunzettu (L),
densu, ammartau, carcu,
intippiu, tappiu (N), densu, tippiu, intippiu, craccu, spissu (C), densu,
carchu (S), calcu, pagnu, infittu, inzividditu
(Lm), spissu
(G) // caza-caza (L)”densamente” dentale/1
agg.
[dental,
dental, dental, dental]
dentale (LN), dentali (C), dentari (S), dentali (G) // perale sm.
(L) “malattia d. dei
cavalli”; incàsciu
di li denti (S) “alveolo d.” dentale/2
sm.
(legno al quale si attacca il vomere dell’aratro) [ploughshare,
sep, dental del arado, Pflugschar]
antale f., dentale f.,
bentale f., entale f.
(lat. DENTALE), (L), dentale f.
(N), dentali f. entali f.,
antabi f., antali
f., gentali f.
(C), dentari f. (S), dintala f.,
dintali, baeddu (G) dentame
sm.
vds. dentatura dentare
vi.
(mettere i denti) [to
tooth, denter, endentecer, zähnen]
pònnere sas dentes (L), indentire, pònnere sas dentes (N), poni is
dentis (C), punì li denti (SG) dentata
sf.
[bite,
coup de dent, dentellada, Biss]
addentigada, mossu m. (lat.
MORSUS), ammossamentu m. (L),
addenticada, addentamentu m.,
dentada, morsura
(N), addentada, addentamentu m.,
scaffittada, mùssiu m. (C),
addentiggadda, addintamentu m.,
mossu m. (S), addintata,
addinticata, mossu m. (G) dentato
pp.
agg. [toothed,
denté, dentudo, gezähnt]
dentadu, dentudu, sérrinu (L), dentau, dentudu (NC), dintaddu (S),
dintutu (G) dentatura
sf.
[toothing,
denture, dentadura, Gebiss]
dentadura, dentidura, dentìmene
m., corona de dentes, mossa
(L), dentadura (N), dentalla, dentidura, dentìmini m.
(C), dintaddura (S), dintizza, dentìmini m.,
marradda (Cs) (G) dente
sm.
[tooth,
dent, diente, Zahn]
dente f. (lat. DENS)
(LN), denti f.
(CSG) // cadrijare sas dentes (L) “arrotare
i d.”; casciales pl.,
murales pl. (L) “molari”;
dente càtuli-càtuli (L) “d.
che si muove e sta per cadere”; dente de latte f.
(L), denti de latti f. (C),
denti di latti f. (G) “primi
dentini”; dente de s’oju f.,
casciale puddinu (L),
dente de s’ocru f., murale
puddinu (N), denti de s’ogu
f. (C) “d.
del giudizio”; dente taccada f.,
dente necciada f. (L) “d.
cariato”; dentes a
duos palos, a tres palones f. pl.
(L)
“d. a radice bicuspide,
tricuspide”; dentes de nanti f.
pl., marras f. pl.,
marrutzas f. pl., dentes de
perracanna f. pl. (L), dentis
de ananti f. pl., marrùccias
f. pl., dentis de perracanna f.
pl. (C),
marra, marracca f.
(G) “d. incisivi”;
dentigone, dentone, marrudu (L) “dentuto”;
déntigu, déntighe (L) “che si
può schiacciare con i d.”; dolore de dentes (LN) “mal
di d.”; incàsciu de dentes, càncaros de dente pl.
(L) “alveoli
dentali”; iscasciolare sas dentes (L) “lussare
i d.”; isdentare, isdentigare (L) “perdere
i denti”; ismarrutzare (L) “perdere
i dentini (detto dei bambini)”; marrudu, marrosu, marrusu
(L) “fornito di buoni d.”;
marrusca f. (L), dintittu (G)
“dentino”; palone (L) “radice
del d.”; murale de culatzu de canterju (N) “cranteri,
d. del giudizio”; piccotzu (N) “d.
dei solipedi”; pitziriddai-pitziriddoi
(N) “parole di scongiuro contro il mal di d.”; turunzare
(N) “digrignare i d.”;
dentis de sa crai f. pl., de
sa serra f. pl. (C) “d.
della chiave, della sega”; fueddai a dentis siddidas (C) “parlare
a d. stretti”; prasta f. (C) “d.
incisivo superiore”; prastudu (C) “dai d. grossi e
sporgenti”; marracconi,
marraccuneddu (G) “d. incisivo
sproporzionato”; Nàschere in bona dìccia est a nàschere cun sas
dentes (prov.-L) “Nascere in
buona fortuna è nascere con i d.”; Prima benint is dentis e a coa
is parentis (prov.-C) “Prima
sono i d. poi i parenti”; Lu pani anda a ca no ha denti (prov.-S) “Il
pane va a chi non ha d.”; Deu dà lu pani a ca non à denti (prov.-G)
“Dio dà il pane a chi non ha i
d.” dente
canino sm.
bot. (Agropyrum repens) [canine
tooth, dent canine, diente canino, gemeine Quecke]
dente de cane f., peilongu, sannitta f.
(L), dente canina f., dente
de cane f. (N), cannajoni, carcàngiu longu (C), denti di cani f.
(SG) dente
cavallino sm.
bot. (Sorghum
halepense) sainedda
f. (C) dente
di leone sm.
(Taraxacum officinale) [dande-lion,
dent-de-lion, diente de león, Löwenzahn]
pabantzolu, pabarantzolu, pabasolu, chériga f.
(L), bola-bola, cabaddina f.,
gurtezone, tzicòria
bianca f., tzicòria burda f.,
tzicòria cobaddina f. (N),
gicòria burda f., cicòria
burda f. (C), pabbanzoru,
denti di lioni (S), salpi, papanzolu, denti di lioni f. (G) dentellare
vt.
[to
indent, denteler, mellar, zacken]
fàghere sas dentes, indentire (L), fàchere sas dentes (N), indentai
(C), fà li denti (S), dintiddà, bicchiddà (G) dentellaria
sf.
bot. (Plumbago europaea) erva
de dentes, arizaru m.,
ispellu m. (L), ispéliu m.,
isteli m., ispellu m.,
erba de dentes (N), erba de dentis, erba de arrùngia, erba de cirras
(C), èiba di denti (S), alba di denti (G) dentellato
pp.
agg. [indented,
dentelé, dentellado, gezackt]
fattu a dentes (L), dentau (N), indentau (C), ibbicchittaddu, cu’ li
denti (S), dintiddatu, bicchiddatu, bicchirinatu (G) dentellatura
sf.
[indent,
dentelure, denticulado, Zacken]
dentadura (L), dentadura, denticheddadura (N),
indentadura (C), dintaddura, ibbicchittaddura (S), dintiddatura,
bicchiddatura (G) dentello
sm.
[dentil,
dent, mella, Zacke]
dente f., tacca f.
(LN), denticheddu (N), denti
f., dentixedda f.
(C), denti f. (S), dinteddu,
biccu (G) denticchiare
vt.
(rosicchiare) [to
nibble, mordiller, mordisquear, nagen]
rotzigare (L), rosigare (lat.
*ROSICARE), ispittuliare, irmossicheddare (N), arrosigai, arresigai,
spitzulai, spilloncai (C), ruzziggà, magnurà (S), runzicà, addinticà,
magnuzzà (G) dentice
sm.
itt. (Dentex dentex) [dentex,
dentex, dentón, Zahnbrassen]
déntighe (lat. DENTEX) (L),
déntitze, déntiche (N), déntixi, déntulu (C), déntizi (S), dènticiu,
déntici (Lm)
(G) // dentixottu
(C) “piccolo d.” dentiera
sf. [denture,
dentier, dentadura artificial, künstliches Gebiss]
dentiera, dentadura postiza (L), dentiera (N), dentera (C), dentiera (SG) dentifricio
sm.
[tooth-paste,
dentifrice, dentífrico, Zahnpaste]
dentifrìciu (L), dentifritzu (N), dentifrìciu (CSG) dentista
smf.
[dentist,
dentiste, dentista, Zahnarzt]
dentista, bogadentes (L), dentista. bocacasciales (N), dentista,
tiracascialis (C), dentistha (S), dintista (G) dentizione
sf.
[dentition,
dentition, dentición, Zahndurchbruch]
dentadura, dentìmene m. (L),
dentadura (N), dentidura (C), dintizioni (S), dintizza, dentìmini m.
(G) dentro
avv.
prep. [inside,
dedans, dentro, drinnen]
intro (lat. INTRO), aintro,
in, intru (ant.), intu (ant.)
(L), aintro, addaintro, drainto, dintro, indrainto, -os, in,
inintro, intes, interi, intras, intro,
intros, N), a intru,
aintr’’e, aìnturu, intra
(ant.), cherru (C), addrentu,
drentu, indrentu (S),
drentu, drintu (Lm),
indrentu, indintru
(Lm) G) denudamento
sm. [stripping,
dépouillement, denudación, Entblössung]
innudada f., innudadura f., innudamentu, ispozamentu,
ispozadura (L), innudada f., innudamentu,
ispozadura f. (N),
spollamentu, spolladura f.,
desnudesa f. (C),
ippugliamentu, denudamentu (S), spuddamentu (G) denudare
vt.
[to
strip, dépouiller, desnudar, entblössen]
innudare, nudare,
ispozare (lat. SPOLIARE) (LN),
desnudai (sp. desnudar), nudai,
spollai, spollittai,
spollincai, sprittai (d. il seno;
cat. ant. espitrat) (C), denudà, ippuglià, fà nuddu (S), spuddà,
ispuddà (G) denudato
pp.
agg. [stripped,
dépouillé, denudado, entblosst]
innudadu, nudadu,
ispozadu (L), innudau, ispozau (N), desnudau, spollau, spollincau (C),
denudaddu, ippugliaddu (S), spuddatu, ispuddatu (G) denuncia,
-unzia
sf.
[denunciation,
dénonciation, denuncia, Anzeige]
denùntzia, incausada, intima
(cat. entima; sp. intima),
tzitassione
(L), cramu
m., den(n)ùnsia, denùntzia
(N), denùntzia, dunnùntzia, pubblicata (cat.
sp. publicata), tintura
(C), dinùnzia (SG) // clamu m.
(L) “d. di furto subito
presentata per l’indennizo alla compagnia barracellare; pubblicata
de matrimóniu (C) “d. (avviso)
pubblica di matrimonio” denunciare,
-unziare vt.
[to
denounce, dénoncer, denunciar, anzeigen]
denunsciare, denuntziare,
incausare, intimare,
tzitare (L), dannuntziai, den(n)unsiare, denuntziare
(N), denunciai, denuntziai,
dunnuntziai, tinturai (C), dinunzià (SG) // incausadu (L) “denunciato” denutrito
pp.
agg. [underfed,
sous-alimenté, desnutrido, unterernährt]
iscarridu, lanzu (lat. *LANIUS),
lanzu fadigadu, romasu (lat.
REMA(N)SU), fraccu (lat.
FLACCUS) (L), iscarraittu, romasu, lanzu, lascu de purpas, ispurpiu,
terchinau, tirchinau (N), denutriu, leppucciu, marriu,
smarriu (C), ischuntu, dinutriddu (S), sgaliatu (G) denutrizione
sf.
[underfeeding,
dénutrition, desnutrición, Unterernährung]
iscarridura, lanzesa, fàdigu m.
(L), irromasadura, lanzesa (N), smarridura, fadigu m.
(C), dinutrizioni, lagniggura
(S), sgaliatura (G) deodorante
sm.
[deodorizer,
désodorisant, desodorante, Deodorant]
deodorante, cuafiagos (L), deodorante (N), deodoranti (CS), deodoranti,
sfumentu (G) deogratias
escl.
[thanks
to God, grâce à Dieu, gracias a Dios, Gott sei Dank]
deugràscias, gràscias
a Deu (L), gràssias a Deu (N), gràtzias a Deu (C), gràzia a Deu,
Deugràzia (S), gràzia a Deu (G) depauperamento
sm.
[depauperation,
appauvrissement, depauperación, Auspowerung]
impoverimentu, mèngua f.
(LN), impoburamentu, mèngua f.
(C), impobarimentu (S), impuaramentu (G) depauperare
vt.
[to
depauperate, appauvrir, depauperar, auspowern]
impoverire, issustassiare, menguare
(L), ammiserare, menguare, impoverire (N), impoburai (C), impobarì (S),
impuarà (G) // issustassiadu (L) “depauperato” depennare
vt.
[to
cross out, rayer, tachar, ausstreichen]
cancellare, cantzellare, isburrare (cat.
esborrar) (L), cantzellare, iscantzellare (N), cancellai,
scancellai, burrai (sp. borrar),
arrajai (C), ischanzillà, ibburrà (S), scancellà, burrà (G) deperimento
sm.
[decay,
dépérissement, deterioro, Verfall]
decaimentu, illanzigamentu, irromasidura f., istasimentu,
peoramentu (L), calatzone, fàdicu,
vàdicu, irromasadura f.,
istasidura f. (N), smarridura
f., marridura f.,
smarrimentu, affesimentu (C), dipirimentu (S), dipirimentu, sgaliamentu
(G) deperire
vi.
[to
decay, dépérir, deteriorarse, verfallen]
decaire, decàere (sp. decaer),
illanzigare, irromasare, irromasire,
istasire (tosc. ant. stasire),
isfindigare, isindingare (L), cadicare, illanziare,
irromasare, istasire (N), smarriri, marriri, s’affesiri, malograi,
ammagangiai (C), deperì, dipirì, illagniggà,
pirdhì forza (S), dipirì, sgalià, illagnicà (G) // ciaccatìcciu (G)
“deperibile” deperito
pp.
agg. [decayed,
dépéri, deteriorado, heruntergekommen]
ancionidu, decaidu, fraccu (lat.
FLACCUS), illanzigadu, irromasidu, isfindigadu,
isindigadu, istasidu, romasu (lat.
REMA(N)SU) (L), irromasau, calivu, illanziau,
istasiu (N), affésiu, ammagangiau, assùspidu, malograu,
marriu, scabixadu, scalixiu,
smarriu (C), deperiddu, dipiriddu, illagniggaddu,
ischuntu (S), dipirutu, illagnicatu, sgaliatu, (G) depicciolare
vt.
[to
remove the stem, lever le pétiole, sacar el pecíolo, entstielen]
istenagare, istenegare (L),
istanacare (N), stanaxai (C), isthinagliurà (S), bucanni lu picciolu
(G) depilamento
sm.
[depilation,
dépilation, depilación, Enthaarung]
ispilimentu (L), ispilimentu, ispilinzu (N),
spilimentu (C), ippirimentu (S), spilimentu (G) depilare
vt.
[to
depilate, dépiler, depilar, enthaaren]
ispilire, rasare (lat. *RASARE) (LN),
spiliri, arrasai (C), ippirì, rasà (S), spilì, rasà (G) depilato
pp.
agg. [depilated,
dépilé,
depilado,
enthaart]
ispilidu, rasadu (L), ispiliu, rasau (N), spiliu, arrasau (C), ippiriddu,
rasaddu (S), spilutu, rasatu (G) depilatorio
agg.
[depilatory,
dépilatoire, depilatorio, enthaarungs]
ispilidore (LN), spilidori (C), ippiridori (S), spilidori (G) depilazione
sf.
[depilation,
dépilation, depilación, Enthaarung]
ispilidura, rasamentu m. (L),
ispilidura (N), spilidura (C), ippiriddura (S), spilitura (G) deplorare
vt.
[to
deplore, déplorer, deplorar, beklagen]
attacciare (sp. tachar),
cantare sa chiriella, affeare (sp.
afear), isbirgonzare (L), agguttiperare, lèghere sa vida (N),
strunciai, disalabai, attacciai (C), biasimà (S), ripruà, straà (G) deplorato
pp.
agg. [deplored,
déploré, deplorado, beklagt]
attacciadu, isbirgonzadu, affeadu (L), agguttiperau (N), strunciau,
disalabau, attacciau (C), biasimaddu (S), ripruatu, straatu (G) deplorazione
sf.
[blame,
blâme, reprobación, Tadel]
affeu m., attacciada, attacciadura,
attacciamentu m., cunfinamentu m. (L),
guttiperu m. (N), strùnciu m.,
strunciadura, disalabantza, attacciadura (C), biàsimu m.
(S), riproa, strau m. (G) deporre
vt.
[to
depose, déposer, deponer, ablegen]
depònnere, relatare (sp. relatar)
(L), depositare, relatare, porrogare (N), depóniri, deponni,
arrimai (cat. sp. arrimar)
(C), dipunì, tisthimunià (S), ispunì, dipunì (G) deportare
vt.
[to
deport, déporter, deportar, deportieren]
disterrare (sp. desterrar),
cunfinare, ijiliare (L), disterrare, confinare, esiliare (N), disterrai,
esiliai (C), distharrà, esirià (S), starrà, istarrà, istirrà,
distarrà (G) deportato
pp.
agg. [deported,
déporté, deportado, deportiert]
disterradu, cunfinadu, ijiliadu (L), disterrau, confinau, esiliau (N),
disterrau, esiliau (C), distharraddu, esiriaddu (S), starratu, istarratu,
istirratu, distarratu (G) deportazione
sf.
[deportation,
déportation, deportación, Deportation]
disterru m. (cat. desterro; sp.
destierro), cunfinu m.,
ijìliu m. (L), disterru m.,
confinu m., esìliu m.
(N), disterru m., sterru,
m. esìliu m.
(C), distherru m., esìriu m.
(S), starru m., isterru m.,
distarru m. (G) depositare
vt.
[to
deposit. déposer, depositar, hinterlegen]
depositare (LN), depositai, allogai, lassai (C), diposità (S), deposità
(G) depositàrio
agg.
[depositary,
dépositaire, depositario, verwahrend]
depositàriu (L), depositarju (N), depositàriu (C), dipositàriu
(S), depositàriu, custodi (G) depositato
pp.
agg. [deposited,
déposé, depositado, eingetragen]
depositadu (L), depositau (N), depositau, allogau, lassau (C),
dipositaddu (S), depositatu (G) deposito
sm.
[depost,
dépôt, depósito, Hinterlegung]
depósitu (LNC), dipósitu (S), depòsitu, arra f.
(G) // rigia f. (S) “d.
dei monopoli dei tabacchi” deposizione
sf.
[deposition,
déposition, deposición, Aussage]
deponimentu m., deposissione,
iscravamentu m. (d. del Cristo
dalla Croce), relata, relatadura, (L), deposissione, iscravamentu m.,
porrogu m. (N), deponidura,
depositzioni, scravamentu m.
(C), dipusizioni, ischrabamentu m.
(S), schjudamentu m., sposta
(G) deposto
pp.
agg. [deposed,
déposé, depuesto, ablegt]
depostu, relatadu (L), depostu, falau, relatau (N), depostu, arrimau
(C), dipuniddu, tisthimuniaddu (S), postu, ispostu, spostu, depostu,
spunitu (G) depravare
vt.
[to
deprave, dépraver, depravar, verderben]
currùmpere, fàghersi visciosu, avvisciàresi avvissiàresi (L),
guastare, currùmpere, si fàchere bissiosu (N), sbaucciai, debusciai
(C), abburrissi, abburrissì (S),
stravià, scunvià, svultà, discaminà (G) depravato
pp.agg.
[depraved,
dépravé, depravado, verderbt]
avvisciadu, avvissiadu, cumbessu
(lat. CONVERSUS), currùmpidu,
(L), currùmpiu, bissiosu (N), sbaucciau, debusciau (C), abburrissiddu,
aschamiri (S), straviatu, scunviatu, svultatu, discaminatu, bìcchiri
(G) depravazione
sf.
[depravation,
dépravation, depravación, Verderben]
corruttela, currumpimentu m.,
avvisciadura, ingùlumu m., còdia,
mendu m. (lat. MENDUM) (L),
corrussione, còdia, bìssiu malu m.
(N), sbaucciadura, debusciadura, debusciamentu m.
(C), abburrissimentu m. (S),
straviu m., scunviu m.,
pilviltimentu m. (G) deprecare
vt.
[to
deprecate, désapprouver, deprecar, abwehren]
dispressiare, innoriare (sardz.
it. ignorare), inzenzare, disdignare (it.
disdegnare) (L), agguttiperare, innoriare, isputziare (N), strunciai,
disalabai (sp. alabar + pref.
dis-), ingengiai, spreai (cat.
menysprear) (C), biasimà, appuccià, dipprizià (S), ripruà, straà,
sprizià (G) deprecato
pp.
agg. [deprecated,
désapprouvé, deprecado, abwehrt]
dispressiadu, innoriadu, inzenzadu, disdignadu (L), agguttiperau,
innoriau, isputziau (N), strunciau, disalabau, ingengiau, spreau (C),
biasimaddu, appucciaddu, dippriziaddu (S), ripruatu, straatu, spriziatu
(G) deprecazione
sf.
[deprecation,
déprecation, deprecación, Abwehrung]
dispréssiu m., disbantu m.,
inzenzu m., cundenna (L),
guttiperu m., isputziadura
(N), strùnciu m.,
disalabanza (C), biàsimu m.,
ippréziu m. (S), riproa,
strau m. (sp. estrago),
disistima (G) depredamento sm. [punder, déprédation, depredación, Plünderung] | ||