Per cercare una parola: 

 

*Clicca su  Modifica

*Clicca su Trova

*Scrivi la parola desiderata

                                               

                                                                                  

                                            

       ITALIANO -SARDO

 

          d     D

        DULS - D/1- (da-dip)

 

          D  U  L  S

    DIZIONARIO UNIVERSALE  
 DELLA LINGUA DI SARDEGNA

 

Dentale occlusiva sonora. 4^ lettera dell’alfabeto sardo. D manna “D maiscola”; d minore o pitica “d minuscola”. Nel sardo logudorese, nuorese, campidanese e gallurese quando raddoppia assume, la maggior parte delle volte,  il suono cacuminale e/o retroflesso, come in bidda, cabaddu, ghjaddu, puddu, sedda, trudda.

 

da prep. sempl. [from, de, de (por, en,a), von (aus, zu, bei)] dae, dai, da’, abe (lat. AB), daue (ant.), desde (ant.; sp. desde) ,au (ant.), aue (ant.) (L), dae, da’ (N), de, desde (ant.), dai (C), da, inné (S), da, di (G) // daue domo de su thiu (ant.; L) “da casa dello zio”; desde insaras (C) “fin da allora”

dabbasso avv. [down below, en bas, debajo, hinunter] dae bàsciu (bassu), dae sutta (L), dae bassu, dae sutta (N), dai bassu, dai sutta, in bàsciu (C), da sottu, di sottu, ingiossu (S), da bassu, di bassu, ignò, suttinu (G)

dabbenaggine sf. [credulity, naïveté, simpleza, Einfalt] macchine m., simplesa (sp. simpleza) isimprùmene m., loccura (sp. locura) (L), macchiore m., macchìghine m., isimprorju m., lollùghine m., lollùine m., simpresa (N), bovèntzia, bovedadi, boveria, macchiori m., managhèntzia, stentériu m., simpresa, tonteria (C), isgimprumu m., sempriziddai (S), scimprùgghjni, tuntitai, scantarata, sbarriata, schissitai (G)

dabbene agg. mf. [upright, comme il faut, bueno, bieder] bonu (lat. BONUS), onestu (LNC), bonu, onesthu (S), bonu, dabbè (G)

daccanto avv. [nearby, à côté de, al lado de, daneben] affacca, accurtzu, serente, approbe (L), accante, accurtzu, affacca (N), accanta, approbi (C), vizinu, affaccu, accosthu (S), d’accultu, approbu, vicinu (G)

daccapo avv. [over again, à nouveau, de nuevo, noch einmal] dae comintzu, torra, de nou (L), dae comintzu, dae nobu, torra (N), de comentzu, de bellu e nou, torra (C), da prinzìpiu, da ischumenzu, daccapu, torra (S), da incumenzu, torra, ancora, un’alta ‘olta (G)

dacché cong. [since, depuis que, desde que, seitdem] dae chi, dae cando, daghi, sigomente (L), dae chi, dae cando, sicomente (N), de chi, de cando, sigumenti (C), da candu, sigumenti (S), dacchì, dapoi chi, siccomu (G)

daddolo sm. (moina, smanceria) [mincing gesture, cajolerie, melindres pl., Liebkosung] denghe (sp. dengue), lollóiu, carignu (sp. cariño), bischidùmine, anfania f. (it. ant. anfania), melindru m. (sp. melindre) (L), denghe, affróddiu, arroddu, allóddiu, bischidùmene (N), milindru, imbrìmbinu, denghi, tranca f., brimbillu, creccu (C), carignu, imbèrriu, vischiddumu (S), liccatura f., mìnguli pl., chjacculummu (G)

daddolone agg. sm. [affected mincing person, faiseur de mines, zalamero, geziert] bìschidu (lat. VISCIDUS), imberriadu, dengosu (sp. dengoso), anfaneri, isamanchiosu, melindrosu (sp. melindroso) (L), dengosu, affroddieri, arroddiu, arroddinu, bischidu (N), milindrosu, imbrimbinosu, minghengu, spiscincau, scanceriosu (C), imberriaddu, vìschiddu (S), chjàcculu (G)

dadeggiare vi. [to dice, jouer aux dés, jugar a los dados, würfeln] giocare a dados (L), zocare a dados (N), giogai a dadus (C), giuggà a dadi (S), ghjucà a dadi (G)

dado sm. [die, dé, dado, Würfel] dadu (LN), dadu, barraliccu (C), dadu (SG) // pone (L) “a Norbello specie di d. con quattro facce, su cui è scritto in latino: accipe - totum - nihil - pone (DES II, 295)

daffare sm. [task, beaucoup à faire, quehacer, Arbeit] faina f. (cat. faina), fatzenda f., itefàghere (L), faina f., imperju (lat. IMPERIUM), su de fàchere (N), faina f., faccenda f., impérgiu, cosa de fai f. (C), faina f., fazzenda f., chi fà m. (S), faugnu, faina f., faccenda f., ulminu (G)

dafne sf. bot. (Daphne gnidium) [daphne, Daphné, dafne, Seidelbast] trobiscu m. (sp. torvisco), truvùsciu m., truvuzu m., atteddina, iscolapadeddas m. (L), truiscu m., trobiscu m., durche m. (N), trobiscu m., trubiscu m., truiscu m., trùsciu m., scolapadeddas m., sculapadeddas m.(C), tuvùsciu m. (S), abbatedda, pateddu m. (G)

daga sf. [dagger, dague, daga, Degen] daga (it. o sp.) (LNCS), daga, daja, dàia (G) // addagare (L) “colpire con la d.”; daganu m. (L) “grossa d.  turca”

dagli, dai prep. art. [from the, des, de los, aus die] dae sos (LN), de is (C), da li (SG)

dagone sm. [large dagger, coutelas, cuchillo malo, schlechtes Messer] dagone (sp. dagón),  addagone (L), dagone (N), daganu, dajoni, dagoni (C), dagoni (S), daioni, daiàccia f. (G) // Dugna daiàccia agatta la so’ battàccia (prov.-G) “Ogni d. trova il suo giusto fodero”

daino sm. zool. (Dama dama) [fallow-deer, daim, gamo, Damhirsch] crabolu (lat. CAPREOLUS), crabiolu, anta f. (sp. anta), bìttera f., damma f. (lat. DAMMA), dante, sulone (d. di circa un anno; lat. SUBULO, -ONE) (L), crapolu, crapa ‘e monte f., dama f., sulone (N), cabriolu, crabiolu, cabriou, crabiou, damma f., betta f., bettu (cat. bit, bita), biolu (C), crabboru (S), caprolu, crabolu (Cs), bittu (G) //  Contrariamente all’affermazione che dice che il d. in Sardegna non esiste e che c’è invece il capriolo (Capreolus capreolus), è vero l’opposto. Sulone (L) “anche: punta ancora tenera dell’asta del d.”; Non ponzas sa padedda a caddu sentza tènnere su crabolu (prov.-L) “Non mettere la pentola sul treppiede prima di aver catturato il d.”

dal  prep. art. vds. dallo

dalia sf. bot. (Dahlia variabilis) [dahlia, dahlia, dalia, Dahlie] dàlia (LN), dàllia (C), dàlia (SG)

dalla prep. art. [from the, de la, de la, durc vom] dae sa (LN), de sa (C), da la (SG)

dalle prep. art. [from the, des, de las, aus die] dae sas (LN), de is (C), da li (SG)

dallo prep. art. [from the, du (de l’), del, von] dae su (LN), de su (C), da lu (SG)

dalmatica sf. eccl. [dalmatic, dalmatique, dalmática, Dalmatike] dalmàtica, dialmàtica (L), dalmàtica (N), dialmàtiga, diamàtiga (C), daimàtiga (S), dalmàtica (G)

daltronde avv. [on the other hand, d’ailleurs, por otra parte, übrigens] aterunde (ant.), de s’àteru (L), de s’àteru, uschinde (N), de s’atru (C), da l’althru (S), pa altu ‘essu, d’alta manera (G)

dama/1 sf. (giuoco) [draughts pl., dames pl., juego de damas, Damespiel] dama (LN), dama, damas pl. (C), dama (SG) // mutza (N), seredda (N) “d. (l’otto) nel giuoco delle carte”; matta de seredda (N) “panciuto come la d. delle carte”

dama/2 sf. (signora) [lady, dame, dama, Dame] dama (LN), dama, dona (cat. dona) (C), dama (SG)

damascare vt. [to damask, damasser, damascar, damastartig weben] damascare, domascare, indamascare, tèssere a damascu, impaonare (d. il ferro) (L), damascare (N), damascai, tomascai, impavonai, impabonai, impobonai (sp. empavonar) (C), damaschà, tamaschà, tumaschà (S), intumascà, intomascà, tumascà, tamascà (G)

damascato pp. agg. [damask, damassé, damascado, damasten] damascadu, domascadu, indamascadu, impaonadu (L), damascau (N), damascau, intomascau, tomascau, impavonau, impabonau, impobonau (C), damaschaddu, tamaschaddu, tumaschaddu (S), intumascatu, intomascatu, tumascatu, tamascatu (G)

damascatura sf. [damasking, damassure, damascado, Damastweberei] damascadura, domascadura, impaonadura (L), damascadura (N), damascadura, tomascadura, impavonadura, impabonadura, impobonadura (C), damaschaddura, tamaschaddura, tumaschaddura (S), intumascatura, intomascatura, tumascatura, tamascatura (G)

damasco sm. [damask, damas, damasco, Damast] damascu, domascu, tamascu, tammascu, tomascu, tommascu (L), damascu (N), damascu, dammascu, tomascu, tommascu, cataluffa f. (d. di cotone; sp. catalufa o it. ant. cataluffa) (C), damaschu, dumaschu, tamaschu, tumaschu (S), tumascu, tamascu (G)

dameggiare vi. vt. [to court, courtiser, galantear, hofieren] appitzinnare, innamorare (L), cortezare, fardettare, fracare (lat. FRAGRARE) (N), sciorai (it. ant. sciorare), fastiggiai (cat. festejar), fai su damerinu (C), accusthaggià, agganà, inghirià (S), cultiggià, innamurà, fà la colti (G)

damerino sm. [dandy, gandin, petimetre, Stutzer] damerinu, innamoradittu, fardetteri (L), damerinu, fardetteri, fracadore (N), galantzettu (sp. galancete), caghettu, fastiggiadori, damerinu (C), damerinu, garanzettu (S), dondiecu (sp. dondiego) (G)

damigella/1 sf. bot. (Nigella damascena) passionedda, fiore de passione m. (L), biudeddas pl. (N), frori de passioni m. (C), fiori di passioni m. (SG)

damigella/2 sf. [brides-maid, demoiselle, damisela, Mädchen] damigella, signorica (L), damizella, sinnorica, allaccaja (N), damixedda, damigella, sennorica (C), damigella, madamigella (S), zunzedda (G)

damigiana sf. [demijohn, tourie, damajuana, Korbflasche] damijana, damizana, damejana, tamejana, tamijana, temejana, temezana, timinzana, tramajana, tramesana (L), daminzana, demezana, dimigiana, diminzana, domejana, dramezana, tamenzana, timinzana, tramesana, tremezana (N), damigiana, demigiana, demizana, dimigiana, mizana, tamingiana, temingiana (C), damisgiana (S), damisgiana, dammisgiana (Cs) (G) // bùccia (L) “rivestimento della d.”

damma sf. zool. [doe, daine, dama, Damkitze] damma (lat. DAMMA), crabola, arcatza, bìttera, anta (sp. anta) (L), dama, crabola, crapola (N), damma, crabiolu fémina m., betta (cat. bita) (C), crabbora (S), caprola (G) // Bénnida fit s’arcatza a tale tiru/ chi la podia tenner a manuda (L-P. Mossa) “Era venuta la d. a tiro tale/ che l’avrei potuta catturare con le mani”

dammeno agg. [worse, inférieur à, de menos, weniger] de mancu, a mancu, no intames (L), de mancu, a mancu (NC), di mancu (S), no intamu, di mancu (G)

danaro sm. [money, argent, dinero, Geld] dinari (gr. denari(on)), din (infant.), dindi, dindì, dinghi, pila f., pisi-pisi, perù, Maria Filonzana f. (L), dinare, dinnei, drìnghili, pilla f., gringhillu, mugneca f. (N), din, dinai, dindini, dindinus (infant.), pilla f., pillàntzia f., pibillu, muneda f., babbaiolas f. pl., caudali (sp. ant. caudal) (C), dinà, mammu, fànfiu, farru, pira f., bisi-bisi (S), dinà (G) // pìtzolu, pìtzulu (L) “mezzo d. sardo; tosc. pìcciolo”; oros pl. (LN) “d. delle carte da giuoco”; pérdidu apo su perù (L) “ho perso molti d.”; Li dinà n’ani bugaddu l’occi a santa Giustha (prov.-S) “I d. han cavato gli occhi a santa Giusta”

danaroso agg. [moneyed, galetteux, adinerado, vermögend] dinarosu, indinaridu, addineradu (cat. adinerat; sp. adinerado), buscipienu (L), dinarosu, addinarau (N), picciulaju, pillantzosu, dinarosu (C), dinariddu, dinarosu (S), danarosu, dinarosu, addinaratu (G)

danda sf. (cinghia per sorreggere i bambini) [leading-strings pl., lisière, andadores pl., Gängel-bänder] dandas pl., bragalittos m. pl., andajolu m. (L), bracalittos m. pl., braculittu m. (N), cingras pl., tiras (po  nennixeddus) pl. (C), zigni pl., tiranti m. pl. (S), cigni pl. (G)

Daniele sm. [Daniel. Daiel, Daniel, Daniel] Daniele (L), Daniele, Tanielle (N), Danieli (C), Daniele (S), Daniellu (G)

dannare, -arsi vt. rifl. [to damn, damner, condenar, verdammen] dannare (lat. DAMNARE), arrennegare (sp. ant. renegar) (LN), dannai, arrennegai (C), dannà, arrinnigà (S), dannà, arrinicà (G)

dannato pp. agg. [damned, damné, condenado, verdammt] dannadu, arrennegadu (L), dannau, arrennegau (NC), dannaddu, arrinnigaddu (S), dannatu, arrinicatu (G)

dannazione sf. [damnation, damnation, condenación, Verdammung] cundennassione, cundennu m., dannascione (L), dannassione, arrennegu m. (LN), dannadura, arrennegu m. (C), dannazioni, arrinnigadda (S), dannazioni, arrinecu m. (G)

danneggiamento sm. [damage, endommagement, daño, Beschädigung] arruinada f., dannìficu, dannizu, dannu (lat. DAMNUM), istridu (it. strido), sagrastu, sagrestu, segrestu (L), dannosidade f., dannu, irvastonzu, orroghinada f. (N), dannu, addannamentu, addagnu, scalabru, sciusciu (C), dannu, danniggiamentu (S), dannu, dannigghjamentu (G)

danneggiare vt. [to damage, endommager, dañar, beschädigen] dannificare, dannizare, dannare (lat. DAMNARE), fàghere dannu, sagrastare, secrestare (ant.), segrestare (cat. segrestar), aggigottare, arruinare, distrùere, istragare, bisestrare, bisastrare, brassamare, iscalabrare (sp. descalabrar) (L), fàchere dannu, irvastare, mittujire, orroghinare, rughinare, temare (N), addagnai, addannai, addanniai, dagnai (sp. dañar), dannai, dannificai, affrogongiai, ammoniri, domaxai, indomaxai (sp. ant. domage), scalabrai, sciusciai, (C), danniggià, arruinà (S), dannigghjà, arruinà, discapità, scantarà (G) // Su pìbiri non pistis chi addagnat a su nasu (C) “Non pestare il pepe ché danneggia il naso”

danneggiato pp. agg. [damaged, endommagé, dañado, beschädigt] dannizadu, derruttu, distruttu, sagrastadu, segrestadu, aggigottadu, arruinadu, istragadu, istrobbadu, bisestradu, brassamadu, chinnidu (L), distruttu, irvastau, mittujitu, orroghinau, rughinau (N), addagnau, addannau, dagnau, affragongiau, indomaxau, scalabrau, sciusciau (C), danniggiaddu, arruinaddu (S), dannigghjatu, arruinatu, discapitatu, scantaratu (G) // sa xilixia at addagnau su trigu (C) “la brina ha d. il grano”

danneggiatore sm. [injurer, destrecteur, dañador, Beschädiger] dannarzu, dannificadore, dannificante, arruinadore, bisestradore, bisastradore, sagrastadore (L), dannarju, dannàgliu, dannaresu, rughinadore (N), addagnadori, addannadori, dannificanti, sciusciadori, scalabradori (C), dannàggiu (S), dannagghju, dannaresu (G) // Battu dannarza, battu sorigarza (prov.-L) “Gatto d., gatto che prende i topi”

danno sm. [damage, dommage, daño, Schaden] dannu (lat. DAMNUM), istrobbu, istragu, (sp. estrago), bisastru, bisestru, chimentu (lat. CAEMENTUM), disaccattu (sp. desacato), iscalabru (sp. descalabro), noghimentu, sagrastu, segrestada f., segaria f. (d. del bestiame) (L), dannu, disàbiu, mittùjiu (N), dannu, domaxi, affragóngiu, fatta f., scalabru, scarcàsciu, sciusciu, scollu, stragu, travessura f. (C), dannu, guasthu, digógliu, chimentu (S), dannu, stridu (it. ant. strido), disciarra f., discàpitu, scòntriu (G) // a gai mei (C) “a mio d.”; smendai (C) “riparare i d.”; Menzus dannu chi non birgonza (prov.-L) “Meglio il d. che la vergogna”; Su perdi s’amori est su scalabru prus mannu (prov.-C) “Il perdere l’amore è il d. più grande”

dannoso agg. [harmful, nuisible, dañoso, schädlich] dannosu, dannaresu, dannarzu, dannificante, dannigale, infestu (L), dannosu, dannarju, dannaresu (N), dannosu, infestu, scalabrosu (C), dannosu (S), dannosu, dannaresu, catalzu (G) // dannosiddai (S) “dannosità”

dante sm. zool. vds. dàino

danza sf. [dance, danse, danza, Tanz] dansa, ballu m., dillu m. (L), dansa, dantza, dassa, ballu m., dénnaru m. (d. saltata) (N), dantza, ballu m., arróliu m. (d. macabra) (C), danza, baddu m. (S), dansa, baddu m. (G) // faràndola (L) “antica d.  con rituale macabro”; perigoldina (L), pericordina, pelicordina (N) “d. dal ritmo alquanto vivace”; duruseddu-durusia (N) “inciso ritmo del duru-duru (vds. ballo)”; picchirina (N) “d.  popolare tipica di Orotelli”; régula, réula (C) “d. macabra in cui i morti danzano il “ballo tondo” cantando il dìlliri stuppa, mentre le donne morte in parto fanno il bucato battendo i panni con un osso di morto come spatola (L. Aresu)”

danzare vi. [to dance, danser, danzar, tanzen] dansare (sp. danzar), dantzare (= it.), ballare (L), dansare, dantzare, ballare (N), dansai, dantzai, ballai, baddai (C), danzà, baddà (S), baddà (G)

danzatore sm. [dancer, danseur, danzador, Tänzer] dansadore, dantzadore, balladore, ballerinu, ballarinu (LN), dantzadori, ballarinu, baddarinu, baddadori, balladori (C), danzadori, badderinu, baddarianu, baddadori (S), baddadori, baddarinu (G)

dappertutto avv. [everywhere, partout, por todas partes, überall] in tottue (lat. TOTUS + UBE), uesisiat, in donzi logu, inuesisiat, tottune (ant.) (L), tottube, tottuve, da ube si siat, ubesisiat, dae cada locu (N), appetottu (a per tottu), aundisisiat, aundisiollat, in dònnia logu, periperlogu, tudui (ant.) (C), undisisia, unisisia, in dugna loggu (S), paltuttu, in dugna locu, dignalocu (Lm), in dugn’ala, undisisia, in dugna chirrioni, a pilutu (G) // Su maccu s’’idet in tottue (prov.-L) “Lo scemo si riconosce d.”

dappiù avv. [greater, de plus, más, mehr] de pius (L), de prus (NC), di più (SG)

dappocaggine sf. [ineptitude, incapacité, poquedad, Nichtsnutzigkeit] tontesa, incapatzidade (L), tontesa, tontìghine (N), bovèntzia, bovedadi, bovesa (sp. bobo), malug(r)abu m. ( (C), tontèzia, incapazziddai (S), tuntitai, schissitai (G)

dappoco agg. [worthless, de rien, de poco, nichtsnutzig] bonu a nudda, fattu e lassadu, néssiu (sp. necio) (L), de pacu imprastu, de pacu gabbale, imbargu, cacanile (N), bovu (sp. bobo), bonu a nudda, cagantinas, cuntàcciu (piem. cuntacc), fattu e lassau (C), di poggu contu, bonu a nudda, mengu (S), di pocu contu, bon’a nienti, chjarabàttula (G)

dappresso avv. [near-by, de près, de cerca, daneben] dae s’oru, accurtzu, affacca (L), dae curtzu, dae s’oru, dae accante (N), de accanta (C), vizinu, affaccu, accosthu (S), d’accultu (G)

dapprima avv. [at first, d’abord, primeramente, zuerst] dae prima, prima, a primu (LN), a primu, a cumentzu (C), a prima (S), innanzi, primma (G)

dapprincipio avv. [in the beginning, au commencement, primeramente, anfangs] dae comintzu (LN), a primu, a cumentzu (C), a prinzìpiu (S), primma, da lu cumènciu (G)

dardeggiare vt. vi. [to dart, darder, flechar, schleudern] saettare; lùghere (lat. LUCERE) (L), saettare; lùchere (N), dardai, ferciai; luxi (C), saettà; luzì (S), saittà; lucì (G)

dardo sm. [dart, dard, dardo, Pfeil] saetta f., fritza f., astile (it. ant. astile) (L), saetta f. fritza f. (N), dardu, fèrcia f. (C), frezza f., saetta f. (S), frìccia f., trunìgliu, bandirìglia f. (G) // liccuccos pl., cuccos pl. (N), cuccus pl. (C) “d. malefici del sole”

dare vt. [to give, donner, dar, geben] dare (lat. DARE), giare, intregare (sp. entregar) (LN), zare (N), donai, intregai, giai, gionai, xonai (C), dà (SG) // a damellea, fàghere a su dae e lea  (L) “d.  e prendere contemporaneamente”; affrascare (L) “d. ad intendere”; anci (ancu) ti dian a sos canes! (LN) “possano darti in pasto ai cani!”; dare a manu isparta (L) “d. a piene mani, con generosità”; dare logu (L) “togliersi di mezzo, lasciare il posto, dare l’opportunità”; dare a serregu, dare a cantu in manu (L)”d. lo stretto necessario, d. col contagocce”; dàzebos sa manu! (N) “datevi la mano!”; E drìnghili! escl. (LN), drìnghili-dràngala (N), dìnghiri! (L), drìnchiddi!, drìnghiddi!, tùppuddu! (C) “e dalli!”; t’intrego su coro meu (LN) “ti do il mio cuore”; donai campu francu (C) “d. carta bianca”; poggisia (C) “può darsi che…”; dà l’àinu a mamma (fig.) (S) “d. l’asino alla mamma (d. un bel niente!)”; Dare e leare ‘achet amare (prov.-N) “Il d. e il prendere crea amicizia”; Dona e piga a manlea (prov.-C) “Dai e prendi in fretta”; Ndi dongu e m’indi dant (C) “Ne do e me ne danno”; Lu dà e lu piddà faci la ‘jenti amà (prov.-G) “Il d. e il prendere fa voler bene la gente”

darsena sf. mar. [wet dock, darse, dársena, Dock] dàrsana, dàrsena (L), dàrsena (N), dàrsana (C), dàrsena (SG)

dasite sf. med. vds. pelùria

data sf. [dare, date, data, Datum] data (LNCS), datta (G)

databile agg. [datable, qu’on peut dater, datable, datierbar] de datare (LN), de datai (C), datàbiri (S), dattàbbili (G)

datare vt. vi. [to date, dater, datar, datieren] datare, calendare, signare sa data (L), datare, sinzare sa data (N), datai, calendai, sinnai sa data (C), datà (S), dattà (G)

datario sm. [datary, timbre dateur, datario, Datumsstempel] datàriu (L), datarju (N), datàriu (CS), dattàriu (G)

datato pp. agg. [dated, daté, datado, datiert] datadu (L), datau (NC), dataddu (S), dattatu (G)

datazione sf. [date, dataton, datación, Datumsangabe] datassione (LN), datatzioni (C), datazioni (S), dattazioni (G)

dativo sm. gramm. [dative, datif, dativo, Dativ] dativu (LNC), datibu (S), dattivu (G)

dato/1 sm. [datum, donnée, dato, Gegebenheit] datu (LNC), daddu, datu (S), datu (G)

dato/2 pp. agg. [given, donné, dado, ergeben] dadu, intregadu (L), dau, intregau (N), donau, intregau (C), daddu (S), datu (G) // postu chi (LNC) “ dato che”; postu e no ammittiu (C) “d. e non concesso”; s’è daddu a la vidda airadda (S) “si è d. ad una vita disordinata”; Deu vi l’à datu e Deu vi l’à presu (G) “Dio glielo ha d. e Dio glielo ha preso”

datore sm. [giver, donneur, dador, Geber] dadore, donadore, intregadore (L), dadore, daidore, intregadore (N), donadori, intregadori (C), datori, prinzipari (S), datori, prinzipali (G)

dattero sm. [date-palm, dattier, dátil, Dattelpalme] lindàtteru, lindàttiru, lindàtteri, dàttile, indàttula f., indàttile, indàttiru, indàttulu (sp. dátil) (L), dàttaru, dàtteru, dàttilu, indàtturu (N), dàttili, indàttili, indàttilu, indàttiru (C), indàtturu, dàttiri (S), dàttili, indàttara f. (Cs), indàttilu, indàttaru, dàttaru (G)

dattero di mare sm. itt. (Lithophaga lithophaga) [razor-clam, moule, dátil marino, Miesmuschel] lindàtteru de mare, indàttula de mare f. (L), dàttaru de mare, dàtteru de mare (N), dàttili de mari, indàttili de mari, gragallus pl., gragallonis pl. (C), indàtturu di mari (S), indàttilu di mari, dàtteru marinu (Lm) (G) // indattileddu, pilloncheddu de cócciula (C) “d. di mare piccolo e di color miele”

dattilografare vt. [to typewrite, dactylografier, escribir a máquina, maschine schreiben] iscrìere a màcchina, dattilografare (L), iscrìvere a màcchina, dattilografare (N), scriri a màcchina, dattilografai (C), ischribì a màcchina, dattirografà (S), scriì a màcchina, dattilografà (G)

dattilografia sf. [typewriting, dactylographie, dactilografía, Maschinenschrift] iscrittura  a màcchina, dattilografia (LN), scriidura a màcchina, dattilografia (C), dattirografia (S), dattilografia (SG)

dattilografo sm. [typist, dactylografe, dactilógrafo, Maschinenschreiber] iscrianu a màcchina, dattilógrafu (L), iscrivanu a màcchina, dattilógrafu (N), scrianu a màcchina, dattilógrafu (C), dattirògrafu (S), dattilògrafu (G)

dattorno avv. [around, autour, abrebedor, ringsum] dae inghìriu, in tundu, a rodeu (sp. rodeo), dae mesu sos pes (L), dae inghìriu, dae mesu de pedes, a rodeu, a rodinu, in su fùrriu (N), a ingìriu, in boddeu, a indùrriu (C), ingiru, affaccu (S), igniru, in ghjru, illi chintorri, ignirioni, inghjrioni(G)

datura sf. bot. (Datura arborea) [datura, datura, datura Stechapfel] erva pùdida, pudidina, ischitzababbau m., ischidababbau m., nughe areste (L), erba de dente, erba pùtida, nuche agreste (N), erba pudèscia, cagamèngia (cat. cagamenja) (C), nozi arestha (S), alba zucca, appiccicappìccia (G)

davanti avv. [before, devant, antes, vor] addaenanti, addainanti (lat. ANTEA), addenanti, ainnanti, daenante, daenanti, dainanti, dananti, de nante, -i,  denante, dennate, indainanti, fàccia a, in pinna, in bia, a ojos, perinnantis (L), addainnantis, dainantis, daennantis, ainnantis, antis, fatza a, a ocros, a presentinu (N), ananti, ainantis, appartaloi, attappu, dinanti, diananti, a facci, a ogus, in puppa (C), dananzi, addananzi, a occi (S), dananzi, addananzi, innanzi, a occhj (G) // pónnersi in pinna (L) “mettersi d. a”; àere in bia (L) “avere d., tra i piedi”; ananti mia, ananti tua (C) “d. a me, d. a te”; In sa vida depeus castiai ainantis (prov.-C) “Nella vita dobbiano guardare d.”; No si poni lu càrrulu addananzi a li boi (prov.-G) “Non si mette il carro d. ai buoi”

davanzale sm. [window-sill, appui, antepecho de la ventana, Fensterbrett] parapettus, mesìglia f. (sp. mesilla), pedrissa de balcone f., antarile (lat. ANTA) (L), zannile, parapettus (N), parapettus (C), parabettu, predda bàina di lu balchoni f. (S), davanzali (G)

Davide sm. [David, David, David, David] Dàvide (LN), Dàvidi (C), Dàviddi (SG)

davvantaggio avv. [more, davantage, mayormente, mehr] de pius, a pius, nointames (L), de prus, prus a prus (N), de prus, in prus (C), di più (S), in più, appiù, e ancora (G)

davvero avv. [indeed, vraiment, de veras, wirklich] de abberu, abberu, deabberu, de veras, deveras, in veridade, abberueru, abbeccu, alì-alì (L), abberas, abberu, in su sériu (N), abberu, belleberus, de a berus, de aderus, dearerus, de veras, diaderus, didieru,  dieru, di dieru (C), avveru (S), avveru, dieru, parevveru, didieru (G)

davvicino avv. [near, de près, de cerca, nebenan] dae affacca, dae accurtzu, in s‘oru (L), accurtzu, affacca, affache, accante, issoru (N), de accanta, approbi (C), affaccu, accosthu, vizinu (S), d’accultu, vicinu, a probu (G)

daziare vt. [to lay a duty, taxer, aforar, verzollen] datziare, tatziare (L), dassiare, datziare (N), datziai (C), dazzià (S), dazià (G)

daziàrio agg. [toll, de l’octroi, aduanero, Zoll] datziàriu (L), datziarju (N),  datziàriu (N), dazziàriu (S), daziàriu (G)

daziere sm. [exciseman, gabelou, consumero, Zöllner] datzieri, tacciaju, tatziarju, tatzieri, diritteri, dirittadore, anacoreta (fig.) (L), datzieri, dassiante, dassieri, datziante, tacceri (N), datzieri, guàrdia de dàtziu f., pe(d)aggeri (C), dazzieri, guàrdhia di portha f. (S), dazieri, dazianti, pruppostu, casitteri (G)

dazio sm. [duty, droit d’entrée, derecho de consumos, Zoll] dàtziu, tàtziu, déguma f. (lat. DECUMA), toloneu (ant.; lat. TOLONEUM – DES II, 494), data f. (ant.; it. ant. data), derettu (d. sul vino che si pagava ai feudatari; lat. *DERECTUS), ispillàggiu (L), dàssiu, dàtziu (N), dàtziu, derettu, ispillàggiu, tàccia f. (cat. tatxa) (C), dàzziu (S), dàziu, casetta f. (G) // arrantzelu (C)“d.  doganale”; Si ghettai ainantis po non pagai su dàtziu (prov.-C) “Farsi avanti per non pagare il d.”

de prep. pref. vds. di

dea sf. [goddess, déesse, diosa, Göttin] dea, diosa (sp. diosa) // Su Truvu m. (L) “Il Sardus Pater”; Sa Truva, sa Mamùtera (L) “La dea Madre dei Sardi”

deambulare vi. [to walk about, déambuler, pasear, spazieren] passizare, caminare (LN), passillai, caminai (C), passiggià, ippassiggià, camminà (S), passizà, spassizà, caminà (G)

deambulazione sf. [deambulation, déambulation, paseo, Gehen] passizu m., caminada (LN), passillu m., caminada, caminai m. (C), passìggiu m., camminadda (S), caminata, passizata, spassizata (G)

debacle sf. franc. [defeat, débâcle, derrota, Debakel] derrutta, iscunfitta, ruina (L), iscunfitta, rughina (N), derrutta, derrotta (sp. derrota) (C), ischunfitta, ruina (S), scunfitta, ruina, paldimentu m., bistràsciu m. (G)

debbiare vt. [to burn the stubble, écouber, quemar los rastrojos, abbrennen] narvonare, narbonare, refogare sas terras (ant.) (L), innarbonare, larbonare, nabronare, narbonare, immoddittare, irmodittare, irmodditzare,  affocare (N), annarbonai, narbonai, isnarbonai, snarbonai, abbruxai (C), naibunà (S), debbià, dibbià, dippià, fuchizà, nalbunà (G) // doare, addoare (L), dogare (N) “scavare un fosso attorno ai terreni da d. perché non passi il fuoco”

debbiato pp. agg. [burned, écoubé, quemado, abbrennt] narvonadu, narbonadu, refogadu (L), nabronau, narbonau (N), narbonau, snarbonau (C), naibunaddu (S), dibbiatu, dippiatu, nalbunatu (G)

debbio sm. [burning of stubble, écoubage, quemazón de los rastrojos, Abbrennen] narbonada f., narbonadura f., narbone, narvone (lat. *ARVONE)  (L), narbonada f., narbonadura f., nabrone, narbone, narvonada f., buddiu (N), narbonada f., narbonadura f., narboni, nebroni, sarragattu (C), naiboni (S), débbiu, dibbiera f., déppiu, nalboni (G) // lavrone, tevele, tele (N), teli (C) “terreno che é stato sottoposto a d.; prerom.”; nabronarzu, narbornarzu (N) “contadino addetto al d.”;   dibbiera f. (G) “stagione del d.”

debellare vt. [to conquer, défaire, debelar, bezwingen] bìnchere (lat. VINCERE) (LN), binci (C), vinzì (S), vincì (G)

debellato pp. agg. [conquered, défait, debelado, bezwingt] bintu (lat. VINCTUS ), bìnchidu, binsu, bissu (L), bintu, vinsu, bissu (N), bintu (C), vintu (S), vintu, vinciutu (G)

debellatore sm. [conqueror, vainqueur, debelador, Bezwinger] binchidore (LN), bincidori (C), vinzidori (S), vincidori (SG)

debilità sf. vds. debolezza

debilitante p. pres. agg. mf. [debilitating, débilitant, debilitante, schwächend] indebilitadore (L), irdebilitante (N), affracchiadori (C), dibiritanti, indibirenti (S), sgaliadori (G)

debilitare vi. [to debilitate, débiliter, debilitar, schwächen] indebilitare (L), irdebilitare (N), affracchiai, infracchiri, debilitai, indebilai, indebilitai, irdebilitai (C), debirità, dibirità, indibirità, indiburì (S), sgalià, paldì lu briu (G)

debilitato pp. agg. [debilitated, débilité, debilitado, schwächt] indebiladu, indebilitadu (L), irdebilitau, irbauttidu (N), affracchiau, infracchiu, debilitau, indebilitau, irdebilitau (C), dibiritaddu, indibiritaddu (S), sgaliatu, svàlitu (G)

debilitazione sf. [debilitation, débilitation, debilitación, Schwächung] indebilitadura, renùsciu  m. (d. delle bestie) (L), irdebilitassione, irdebilitadura (N), affracchiamentu m., affracchiadura, debilitamentu m., indebilitamentu m., irdebilitadura, inflacchimentu m. (C), dibiritamentu m., dibiritazioni, indibiritazioni (S), dipirimentu m., sgaliatura (G)

debitamente avv. [duly, dûment, debidamente, gehörig] depidamente, devidamente, comente si toccat, comente si devet (L), comente si toccat, comente si depet (N), depidamenti, comenti si depit, comenti si spettat (C), cumenti si tocca (S), comu si devi, comu diutu (G)

debito sm. [debt, dette, deuda, Schuld] dépida f., dépidu (lat. DEBITUM), buffu (rom. buffi), appendutzu, raffaganu (L), dépidu, dépitu, dévitu, gépidu, déuda f. (sp. deuda) (N), dépidu, xépidu (C), débiddu, buffu (S), débitu, diutu, buffu (G) // comporare a buffu (LN) “comprare a d.”; staccheddai (C) “saldare i d.”; dibì (S) “essere in d.”; Sa morte est unu dépidu chi devimos pagare (prov.-L) “La morte è un d. che dobbiamo pagare”; Ténidi prus dépidus chi non pilus in conca (prov.-C) “Ha più d. che capelli in testa”

debitore sm. [debtor, débiteur, deudor, Schuldner] depidore (lat. DEBITOR) (L) depidore, gepidore (N), depidori (C), dibidori (C), dibidori, brusgiabaglioni, buffaioru, bufferi (S), debitori (G) // cumenti perdonamus a is nostrus depidoris (C) “come perdoniamo ai nostri d.”; dubé (S) “essere d.”

debole agg. [weak, faible, débil, schwach] débile, dìbile, fraccu (lat. FLACCUS), illaunidu, indelvesu, isfianchidu, leccu, lenu (lat. *LENUS), mettanzu, peimodde, réndidu (cat. rendit; sp. rendido) (L), débile, fraccu, estremu, piurtiu (N), débili, fraccu, càdamu, leccu (C), débiri, déburi, muddioncu, runcinu, ibbàsgiu (S), dèbbili, débbuli, svàlidu, svàlitu (G) // debilonzu (L), diliconzu (N)“deboluccio”

debolezza sf. [weakness, faiblesse, debilidad, Schwäche] debilesa, dibilesa, fiacchesa (cat. flaquesa; sp. flaqueza), abbenzu m., aenzu m. (lat. INGENIUM), imbelu m., istasida, lecchesa, leccura, arréndida, renùsciu m. (d. delle bestie) (L), debilesa, fracchesa, allaccamentu m., cadicore m., cadicu m., irghenzu m. (N), debilesa, fracchesa, flacchesa (C), dibirèzia (S), debbilesa (G)

debolmente avv. [weakly, faiblement, débilmente, schwach] debilemente, debilmente, a leccuancas (L) debilmente (N), debilmenti (C), debirmenti (S), debbulmenti (G)

debordare vi. [overflow, déborder, desbordar, überlaufen] bessire foras, bessare (lat. VERSARE), rebuccare (it. ant. riboccare) (L), bocare, ghisciare, ghissare, ghirare (N), abbrubuddai, abbuccai (cat. abucar), ghissai, sbruffulai (C), bassà (S), vassà, iscì (G)

deboscia sf. [debauch, débauche, vida libre y viciosa, Ausschweifung] abbruttimentu m. (LN), sbauccidura, debusciadura, debusciamentu m. (C), abburrissimentu m. (S), buarra, ciaccotta, svultatura (G)

debosciato agg. [debauched, débauché, vicioso, ausschweifend] abbruttidu, debosciadu (L), abbruttiu, debusciau (N), debusciau, sbaucciau (C), abburrissiddu (S), svultatu (G)

debuttante p. pres agg. mf. [novice, débutant, principiante, Debütant] printzipiante, novìssiu (cat. novici) (L), printzipiante, nobìssiu, chi fachet loa (N), sprimitziadori, inghitzadori, intzimiadori (C), ischuminzadori, nubìziu (S), nuizzu, prinzipianti (G)

debuttare vi. [to make one’s debut, débuter, debutar, debütieren] printzipiare, imbuccare, incomintzare (L), facher loa, imbuccare (N), sprimitziai, primitziai, inghitzai, intzimiai (C), ischuminzà (S), cumincià, scumincià, prinzipià (G)

debutto sm. [debut, début, estreno, Debüt] printzìpiu, imbuccada f., incomintzu (L), loa f., printzìpiu, imbuccada f. (N), primìtziu, cumentzu, inghitzu (C), ischumenzu (S), cuménciu, incuménciu (G)

decade sf. [decade, décade, década, Dekade] deghina, deghe pl. (lat. DECEM) (L), dechina, deche pl. (N), dexena, dexina, dexi pl. (C), dècadi, dezina (S), dicina (G)

decadente p. pres. agg. mf. [decaying, décadent, decadente, dekadent] decadente, chi s’est derruende, cadruddu (sardz. it. caduco) (L), decadente, crauddu (N), decadenti, scarrabécciu (C), dicadenti, cadroddu (S), dicadenti, cauccu, zioddu (G)

decadenza sf. [decay, décadence, decadencia, Dekadenz] decadèntzia, derruimentu m. (L), decadèntzia, decadida, arrimadura (N), decadéssida, decaimentu m. (C), dicadènzia (SG)

decadere vi. [to decay, déchoir, decaer, verfallen] derrùere, derùere (lat. DERUERE), dirrùere, decàere (sp. decaer), decaire, caire (L), decàdere, decadire, dicadire, irderrùere, rùghere (lat. RUERE) (N), decàiri, derrui, sdarrui, sderrui, descadéssiri, decadéssiri (sp. decaecer) (C), decadì, dicadì, dischadì (S), decadé, dicadì (G)

decadimento sm. [decay, décadence, decaimiento, Verfall] derruimentu (L), ruttorja f., rughidura f., decadèntzia f. (N), decadessimentu, decaimentu (C), dicadimentu (SG)

decaduto pp. agg. [impoverished, déchu, decaido, verfallen] caidu, derruttu, decaidu, decàidu (L), decadiu, ruttu (N), decaiu, decadéssiu (C), dicaduddu (S), dicadutu, decadutu (G)

decagrammo sm. [decagram, décagramme, decagramo, Dekagramm] decagrammu

decalcare vt. [to transfer, décalquer, calcar, durchpausen] incalcare, ricalcare (L), incarcare, ricarcare (N), recraccai, arrecraccai (C), ricalchà (S), ricalcà (G)

decalitro sm. [decalitre, décalitre, decalitro, Dekaliter] decàlitru (LNCG), decàritru (S)

decalogo sm. [decalogue, décalogue, decálogo, Dekalog] decàlogu (LNCG), decàrogu (S)

decametro sm. [decametre, décamètre, decámetro, Dekameter] decàmetru

decano sm. [doyen, doyen, decano, Vorsitzende] daganu, deganu (lat. DECANUM), decanu, su pius antzianu (L), decanu, su prus antzianu (N), deganu, decanu, su prus antzianu (C), dicanu, lu più anzianu (S), daganu, duganu, lu più anzianu (G)

decantare/1 vt. (lodare, celebrare) [to extol, célébrer, decantar, preisen] bantare, alabare (sp. alabar), retzitare (LN), bantai, avantai, alabai (C), vantà, ludà, dicantà (S), alabà, dicantà (G)

decantare/2 vt. (lasciare riposare, depositare) [to decant, décanter, decantar, klaren] pasare (lat. PAUSARE), deinare (lat. JEJUNARE), depositare (L), pasare, depositare (N), pasai, sprugai (C), decantà, depurà, diposità, fà ripusà, fà pusà (S), assirinà, ripusà, deposità (G)

decantato/1 pp. agg. [extolled, célébré, decantado, gepriesen] bantadu, alabadu, retzitadu (L), bantau, retzitau (N), bantau, avantau, alabau (C), vantaddu, ludaddu, dicantaddu (S), alabatu, dicantatu (G)

decantato/2 pp. agg. [decanted, décanté, decantado, klärt] pasadu, deinadu, depositadu (L), pasau, depositau (N), pasau, sprugau (C), decantaddu, depuraddu, dipositaddu, ripusaddu, pusaddu (S), assirinatu, ripusatu, depositatu (G)

decantazione/1 sf. [extolment, célébration, decantación, Feiern] bantu m., alabàntzia (sp. alabanza) (L), bantu m. (N), bàntidu m., alabantza (C), vantu m., vàntiddu m. (S), vantu m., alabanza (G)

decantazione/2 sf. [decantation, décantation, decantación,Klarüng] deinada (L), deinadura, depósitu m., pasadura (LN), pasadura, sprugadura (C), depurazioni (S), assirinatura, risettu m. (G)

decapitare vt. [to decapitate, décapiter, decapitar, enthaupten] degogliare (cat. sp. degollar), degollare, iscabittare, isconcare, iscaravattare,  istestare, istrugare (L), degollare, degullare, irtzucrare, isconcare, istestare, segare sa conca (N), degollai, degogliai, digogliai, isdegollai, sdegollai, scabitzai, isconcai, sconcai, sconcheddai, truncai sa conca, sdegollai, sdegogliai (C), decapità, ischabbizzà (S), stistà, scuddà (G)

decapitato pp. agg. [decapitated, décapité, decapitado, enthauptet] conchimutzu, degogliadu, iscabittadu, isconcadu, istestadu (L), degollau, isconcau,  irtzucrau (N), degollau, degogliau, scabitzau, isconcau, sconcau, sconcheddau, sdegogliau, sdegollau, sdegolliau (C), decapitaddu, ischabbizzaddu (S), stistatu, scuddatu, capimuzzu (G) // Dae su mortu a su degogliadu paga est sa differèntzia (prov.-L) “Tra morto e decapitato è ben poca la differenza”

decapitazione sf. [decapitation, décapitation, decapitación, Enthauptung] degogliassione, degógliu m., inconcadura isconcadura, iscabitzadura (L), degollu m., isconcadura (N), degollu m., degogliadura, degogliaurura, sdegogliadura, sdegógliu m., sconcadura, scabitzu m. (C), ischabbizzamentu m. (S), stistatura, scuddatura, taddu di lu capu m. (G)

decedere vi. [to decease, décéder, morir, verscheiden] mòrrere (lat. *MORERE) (LN), morri (C), murì (SG)

deceduto pp. agg. [deceased, décédé, muerto, verstorben] mortu (lat. MORTUUS) (LNC), morthu (S), moltu (G)

decennale sm. [decennary, décennal, decenario, zehnter Jahrestag] deghennale, sos degh’annos pl. (L), dechennale, deghennale,  detzennale, sos dech’annos pl. (N), decennali, is dex’annus pl. (C), dez’anni pl. (S), deci anni pl. (G)

decenne agg. smf. [ten years old, âgé de dix ans, de diez años, zehnjährig] de degh’annos (L), de dech’annos (N), de dex’annus (C), di dez’anni (S), di deci anni (G)

decennio sm. [decennium, décenie, decenio, Jahrzehnt] degh’annos pl. (L), dech’annos pl. (N), decénniu, dex’annus pl. (C), dez’anni pl. (S), deci anni pl. (G)

decente agg. [decent, décent, decente, anständig] addéchidu, addeghìbile,  addéghidu, detzente, dechìvile (ant.), deghile, deghìbile, deghìvile (lat. *DECIBILIS), (L), addéchiu, decente, dechente, detzente (N), dexu, decenti (C), dizzenti (S), addighenti, dèchitu, dìchitu, dighenti, dizenti (G)

decentemente avv. [decently, décemment, decentemente, anständig] detzentemente, a deghile (L), detzentemente (N), decentementi, comenti dexit (C), dizzentementi (S), cun dighènzia, cun dicoru, dizentementi (G)

decentramento sm. [decentralization, décentralisation, descentralización, Dezentralisation] detzentramentu (LN), sturrunamentu (C), dicintramentu (S), decentramentu (G)

deciso pp. agg. [decided, décidé, decidido, entschieden] detzisu, resinnadu, risinnadu, trabadu (L), decìdiu, detzisu (N), decìdiu, detzìdiu, érridu (C), dizzisu, risinnaddu (S), dizzisu, dizzidutu, divisatu, risgioltu (G)

declamare vt. [to declaim, déclamer, declamar, deklamieren] declamare, retzitare, resare (sp. rezar) (L), decramare, retzitare, rasare (N), declamai, nai (una poesia), arresai (C), decramà, recità (S), declamà, ricità, risà (G)

declamatore sm. [declaimer, déclamateur, declamador, Deklamator] declamadore, retzidadore, resadore (L), decramadore, retzidadore, rasadore (N), declamadori, arresadori, naradori (C), decramadori (S), declamadori, resadori (G)

declamatorio agg. [declamatory, déclamatoire, declamatorio, deklamatorisch] declamatóriu (L), decramatorju (N), declamatóriu (C), decramatóriu (S), declamatòriu (G)

declamazione sf. [declamation, déclamation, declamación, Deklamation] declamadura, declamassione, rétzita, resu m. (sp. rezo) (L), accramada, -ura, decramadura, decramassione, rétzita (N), declamadura, declamatzioni, arresu m., resu m. (C), decramazioni (S), declamazioni (G)

declassamento sm. [degradation, déclassement, abajamiento, Deklassierung] declassamentu (L), decrassamentu (N), degradamentu (C), dicrassamentu (S), disgradamentu (G)

declassare vt. [to declass, déclasser, bajar, deklassieren] declassare (L), decrassare (N), degradai, abbasciai de classi (C), dicrassà (S), disgradà (G)

declassato pp. agg. [declassed, déclassé, bajado, deklassiert] declassadu (L), decrassau (N), degradau, abbasciau de classi (C), dicrassaddu (S), disgradatu (G)

declinante p. pres. agg. mf. [declining, déclinant, declinante, ausgehend] declinante, decrinante, chi est calende (L), decrinante, calante, chi s’est abbassiande (N), calanti, declinanti, chi s’incrubat (C), caranti (S), diclinanti, cadenti (G)

declinare vt. vi. [to decline, décliner, declinar, untergehen] declinare, decrinare, calare, isfriorzare (lat. EX-FRIGORIARE) (L), decrinare, calare, abbassiare, imbassiare (N), declinai, abbasciai, s’incrubai, s’incruai, calai (C), decrinà, carà, abbascià, miminà (S), decadé, diclinà (G) // daghi isfriorzat sa die (L) “al d. del sole”

declinazione sf. [declination, déclinaison, declinación, Deklination] declinassione, decrinassione, caladura (L), decrinassione, imbassiamentu m. (N), declinatzioni, abbasciamentu m. (C), decrinazioni, caradda (S), diclinazioni, decadimentu m. (G)

declino sm. [decline, déclin, decadencia, Untergang] declinu, decrinu, rutta f. calada f. (L), decrinu, imbassiamentu, abbassiada f. (N), caladroxa f., abbasciada f., arruttroxa f., smèngua f. (C), caradda f., faradda f. (S), calata f., falata f., cadènzia f. (G)

declivio sm. [slope, pente, pendiente, Neigung] faladorza f., faladorzu, trempa f. (lat. *TEMPULA), pala f. (lat. PALA), pendeu, abbaetta f., isgheladorzu (L), pendéntile, pennente,  falada f., ghettada f., puntazosso f., trempa f. (N), abbasciada f., caladroxa f. faladóriu, perreunga m., trempa f. (C), faradda f., faraddòggia f. (S), falata f., falatogghja f., pinnenti, pisantinu (G)

decollaggio sm. vds. decollo

decollare/1 vt. (decapitare) [to decapitate, décapiter, degollar, enthaupten] degogliare (cat. sp. degollar), isconcare, iscabittare (L), degullare, digollare, isconcare (N), degogliai, degollai, digogliai, scabitzai, sdegogliai, isdegollai, sdegollai (C), ischabbizzà (S), stistà, scuddà (G)

decollare/2 vi. (staccarsi dal suolo) [to take-off, décoller, despegar, starten] artzàresi in bolu, pesàresi in bolu (L), si pesare in bolu (N), decollai, s’artziai a bólidbu (C), decullà, azzassi in boru (S), pisassi in bolu (G)

decollato/1 pp. agg. [decapitated, décapité, degollado, enthauptet] degogliadu, isconcadu, iscabittadu (L), isconcau (N), degollau, degogliau, scabitzau (C), ischabbizzaddu (S), stistatu, scuddatu (G)

decollato/2 pp. agg. [taken-off, décollé, despegado, start] artzadu in bolu, pesadu (L), pesau in bolu (N), artziau a bólidu (C), azzaddu in boru (S), pisatu in bolu (G)

decollazione sf. [decapitation, décapitation, degollación, Enthauptung] degógliu m., isconcadura, iscabittadura (L), isconcadura (N), degollu m., degogliadura, degogliaurura, scabitzu m. (C), ischabbizzaddura (S), stistatura, scuddatura (G)

decollo sm. [take-off, décollage, despego, Start] pesada in bolu f. (LN), artziada a bólidu f. (C), azzadda in boru f. (S), pisata in bolu f. (G)

decolorare vt. [to decolorate, décolorer, descolorar, entfärben] iscolorare, iscolorire (L), iscolorare (N), scolorai, scoloriri (C), ischururà (S), sculurì (G)

decomporre/1 vt. rifl. (scomporre) [to decompose, décomposer, descomponer, zersetzen] iscumpònnere (LN), scumponni (C), iffassi (S), decumpunì, scumpunì (G)

decomporre/2 vi. (putrefarsi) [to putrefy, putréfier, pudrir, verwesen] pùdere (lat. PUTERE), pudire, pudrigare (lat. PUTRICARE), pudrèschere (lat. PUTESCERE) (L), pudire, pudèssere, pudèschere, putricare (N), pudesci, pudriai, purdiai (C), puzzinassi (SG)

decomposizione/1 sf. (scomposizione) [decomposition,, décomposition, descomposición, Zersetzung] iscumponimentu m. (LN), scumponidura (C), ischumponiddura (S), scumpunitura (G)

decomposizione/2 sf. (putrefazione) [putrefaction, putréfaction, pudrimiento, Verwesung] pudidura, pudrigadura, pudridura (L), pudidura, pudessiore m., pudiore m. (N), pudescidura, pudesciori m., purdiadura (C), puzzinaddura,, puzzinùmini m. (S), puzzinumu m., puzzina (G)

decomposto/1 pp. agg. (scomposto) [decomposed, décomposé, descompuesto, zersetzt] iscumpostu (LN), scumpostu, scumpónniu (C), ischumposthu (S), scumpostu (G)

decomposto/2 pp. agg. (putrefatto) [putrefied, putréfié, podrido, verwest] pùdidu, pudrigadu (L), pudéssiu, pùdiu (N), pudésciu, pudriau, purdiau (C), puzzinaddu, puzzinosu (S), puzzinatu, puzzinosu (G)

decongelare vt. vds. scongelare

decongestionare vt. vi. [ to decongestion, décongestionner, descongestionar, abschwellen] liberare dae imbarratzos (L), liberare dae imbargos (ambuzos) (N), spillai (C), passà l’inchibuddiddura (S), libbarà da l’impindei (G)

decorare vt. [to decorate, décorer, decorar, schmücken] decorare (LN), decorai (C), dicurà (S), decurà (G)

decorato pp. agg. [decorated, décoré, decorado, geschmückt] decoradu (L), decorau (NC), dicuraddu (S), decuratu (G)

decoratore sm. [decorator, décorateur, decorador, Dekorateur] decoradore, pintadore (LN), decoradori (C), dicuradori (S), decoradori (G)

decorazione sf. [decoration, décoration, decoración, Dekoration] decoradura, decoramentu m., decorassione, pintadura (L), decoradura, decorassione, pintadura (N), decoradura, decoratzioni, annudeu m., nudeu m., patena (sp. patena) (C), dicurazioni (S), decurazioni, alàsgiu m. (G) // mossiapuntu m. (C) “d.  fatta sul pane con una rotella”; riburdhu m. (S) “d.  attorno alla facciata di un edificio”; vioroni m. (S) “d.  sulla prua di una imbarcazione”

decoro sm. [decorum, dignité, decoro, Anstand] decoru (LNC), dichìere (N), dicoru (S), decoru, dìchitu, dicoru, alàsgiu (sp. alhaja), ondra f. (sp. honra), adornu (G)

decorosamente avv. [decorously, dignement, decorosamente, anständing] decorosamente (LN), decorosamenti (C), dicurosamenti (S), decorosamenti (G)

decoroso agg. [decorous, digne, decoroso, anständing] decorosu (LNC), dicurosu (S), dicorosu, dighenti (G)

decorrenza sf. [expiration, date, transcurso de tiempo, Laufzeit] comintzu m. (LN), cumentzu m., inghitzu m., scurrimentu m. (C), decurrènzia, ischumenzu m. (S), cuménciu m. (G)

decorrere vi. (cominciare ad avere effetto; trascorrere) [to run, a partir de, transcurrir, vergehen] comintzare; colare (lat. COLARE), passare (LN), cumentzai, scurri, inghitzai; passai (C), decurrì, ischuminzà; passà (S), scumincià; passà (G)

decorso sm. [passing, cours, decurso, Verlauf] andamentu, iscurrimentu (LN), andamentu, scurrimentu (C), andamentu, ischurrimentu (S), andanza f., sighimentu (G)

decorticare vt. [to bark, écorcher, desollar, entriden] iscorzare, iscorzolare, ispeddare, ispedonare, ispizolare (L), irberdonare, iscorjare, iscrotzare, ispeddare (N), scroxai, speddiai, spilloncai (C), ischurthiggà, ischuggià, ippizurà (S), scugghjà, isculticà, spiddà, spiciulà (G)

decorticato pp. agg. [barked, écorché, desollado, entridt] iscorzadu, iscorzoladu, ispeddadu, ispizoladu (L), iscorjau, iscrotzau, ispeddau (N), scroxau, speddiau, spilloncau (C), ischurthiggaddu, ischuggiaddu, ippizuraddu (S), scugghjatu, isculticatu, spiddatu, spiciulatu (G)

decotto sm. [decoction, décoction, decocción, Absud] decottu, àmbulu (L), decottu (NC), dicottu (S), dicottu, cintàula f. (d. di erba) (G) // ambu (L) “d. per condire le olive”

decremento sm. [decrement, décroissement, decrecimiento, Abnahme] diminuimentu, mèngua f., calu (L), mèngua f., menguadura f. (N), smenguamentu, sminguamentu, calada f. (C), diminuzioni f., caru (S), mìmina f., calu (G)

decrepitezza sf. [decrepitude, décrépitude, decrepitud, Altersschwäche] betzesa, betzùmine m., cadruddùmene m. (L), arrimadura, remattu m., arrimu m. (N), scarrabecciùmini m. (C), cadroddiddai, cadruddiddai, vecciumu m. (S), cauccumu m., vicchjumu m. (G)

decrepito agg. [decrepit, décrépit, decrépito, altersschwach] betzu, cadanzu, cadroddu, cadruddu (sardz. it. caduco), cradoddu, iscadrauddadu (L), arrimau, betzu, brecu (lat. VETULUS), cacaroddu, cauddu, crauddu, tzioddu (N), iscarrapocciau, scarrabecciau, scarrabécciu, scarrugau, scadrabuddau, scarrabuddau, scorantau, beccioni, bécciu (C), cadroddu (S), cadutu, cauccu, vecchju cauccu (G) // betzu cadruddu, betzu pedrale (L), borroddu, corroddu, crauddu (N), bécciu perdali (C), vècchju cadutu (G) “vecchio d.”

decrescente p. pres. agg. mf. [decreasing, décroissant, decreciente, abnehmend] menguante, miminante, minimante (L), menguante, minimante (N), smenguanti, furriau (C), miminanti ,minimanti (S), miminanti (G) // luna furriada (C) “luna d.”

decrescenza sf. [decrease, décroissance, decrecimiento, Abnahme] mèngua (LN), smèngua, smenguadura (C), miminazioni, miminaddura, abbacaddura (S), mìmina, ciulcinatura (G)

decrescere vi. [to decrease, décroître, decrecer, abnehmen] menguare (sp. menguar), calare, miminare (L), menguare (N), smenguai, menguai, calai (C), miminà, diminuì, carà (S), miminà, ciulcinà, strimà (G)

decrescimento sm. [decrease, décroissement, decrecimiento, Abnahme] iscioppu (L), mèngua f., menguadura f., calu (LN), smenguamentu, smèngua f. mèngua f. (C), miminazioni f., miminaddura f., caru (S), mìmina f., ciulcinatura f. (G)

decretare vt. [to decree, décreter, decretar, bestimmen] decretare (LN), decretai (C), dicrità (SG)

decreto sm. [decree, décret, decreto, Verordnung] decretu, delegàntzia f. (ant.) (L), decretu (NC), dicretu (S), dicretu, drichetu, dricchettu (G)

decubito sm. med. [decubitus, décubitus, decúbito, Liegen] iscaldidura f., corcada f., piae in maltza f. (piaga da d.) (L), corcadura f., corcadorju m., liaga de crocadura f. (N), corcamentu, decùbitu (C), curchadda f. ischaldhiddura f. (S), iscalditura f. (G)

decuplo agg. sm. [decuple, décuple, décuplo, zehnfach] décuplu, a deghe ‘oltas, deghe ‘oltas pius mannu (L), décrupu, a deche bortas (N), décuplu, a dexi bortas (C), dezi volthi tantu (S), deci volti tantu (G)

decurtare vt. [to reduce, diminuer, acortar, kürzen] menguare (sp. menguar), reduire, bogare (lat. VOCARE x VACARE), miminare (L), menguare, bocare, riduire (N), sersenai, smenguai, redusi (sp. reducir) (C), riduzì, diminuì, miminà (S), accultà, miminà, riducì (G)

decurtato pp. agg. [reduced, diminué, acortado, kürzt] menguadu, reduidu, bogadu, miminadu (L), menguau, bocau (N), sersenau, smenguau, redùsiu (C), riduziddu, diminuiddu, miminaddu (S), accultatu, miminatu, riducitu (G)

decurtazione sf. [reduction, diminution, disminución, Kürzung] mèngua, menguadura (LN), mèngua, smèngua, sersenadura (C), diminuzioni, miminaddura (S), accultamentu m., mìmina (G)

dedalo sm. [labyrinth, dédale, laberinto, Labyrinth] dédalu, labirintu (LN), laberintu (C), labirintu (S), laberintu, abbirintu (G)

dedica sf. [dedication, dédicace, dedicatoria, Widmung] dédica, intregru m. (LNC), dedicassione (L), dédica (SG)

dedicare vt. [to dedicate, dédier, dedicar, widmen] dedicare, dicare, intregare (sp. entregar) (L), dedicare (N), dedicai, intregai (C), dedicà (S), dedicà, intrigassi, attracciassi (G)

dedicato pp. agg. [dedicated, dédié, dedicado, gewidmet] dedicadu (L), dedicau (NC), dedicaddu (S), dedicatu, intrigatu, attracciatu (G)

dedito agg. [given up, adonné, inclinado, ergeben] dadu, intregadu, inclinadu (L), dau (N), impunnau, intregau, intriccuiu, sùggitu (C), dedicaddu, incrinaddu (S), intrigatu, attracciatu (G)

dedizione sf. [devotement, dévouement, dedición, Hingabe] daidura, intregu m., arrendimentu m. (L), daidura (N), donatzioni, intregu m. (C), dedizioni (S), intrigu m. (G)

dedotto pp. agg. [deduced, déduit, deducido, abgeleitet] deduidu, dedussidu, bogadu, menguadu (L), dedùchiu, deduiu, bocau, menguau (N), dedùsiu, smenguau (C), deduziddu (S), deducitu, diduttu (G)

deducibile agg. [deducible, qu’on peut déduire, deducible, folgerbar] de deduire, de menguare (LN), de dedusi, de smenguai (C), deduzìbiri (S), chi si po’ deducì (G)

dedurre vt. [to deduce, déduire, deducir, folgern] deduire, bogare (lat. VOCARE x VACARE), menguare (sp. menguar) (L), dedùchere, deduire, bocare, menguare (N), dedusi, smenguai (C), deduzì (S), deducì (G)

deduttivo agg. [deductive, déductif, deductivo, deduktiv] deduttivu (LN), dedusidori (C), deduttibu (S), deduttivu (G)

deduzione sf. [deduction, déduction, deducción, Deduktion] dedussione, bogadura (L), dedussione, bocadura (N), dedusidura, dedutzioni (C), deduzioni (SG)

defalcare vt. [to deduct, défalquer, desfalcar, abziehen] detraire, bogare, menguare (sp. menguar), miminare (L), bocare, irbaliare, menguare (N), smenguai, bogai, sersenai (C), ditraì, buggà, incurthà (S), sfalcà, bucà, diducì, scalculà (G)

defalcato pp. agg. [deducted, défalqué, desfalcado, abzieht] detraidu, bogadu, menguadu, miminadu (L), bocau, menguau (N), bogau, smenguau, sersenau (C), ditraiddu, buggaddu, incurthaddu (S), sfalcatu, bucatu, deducitu, scalculatu (G)

defalcazione sf. [deduction, défalcation, desfalco, Abzug] bogadura, mèngua, menguadura (L), bocadura, mèngua, menguadura (N), sersenadura, smèngua, abbonu m., scontu m. (C), ditraiddura, buggaddura, incurthaddura (S), diduzioni, sfalcatura, bucatura (G)

defalco sm. [deduction, défalcation, desfalco, Abzug] bogadura f., mèngua f. (L), bocadura f. mèngua f. (N), smèngua f., sersenadura f. (C), buggaddura f. (S), bucatura f., sfalcatura f. (G)

defaticamento sm. [tiredness, fatigue, fatigación, Schleppe] istracchesa f., istracchidùdine f. (L), istracchesa f. (N), discansu, discansamentu, cansàntziu (sp. cansancio), stasidura f., straccamentu, fadiori (C), isthracchèzia f. (S), stracchitù f., istracchitù f. (G)

defaticante p. pres. agg. mf. [tiring, fatigant, fatigoso, schleppend] istraccadore, fadigadore, istasidore (L), istraccadore (N), cansadori, stasidori, stragadori (C), isthraccadori (S), straccadori (G)

defaticare, -igare vt. vi. [to tire, fatiguer, fatigar, schleppen] irbalèndere, irbalesiare, cansare (cat. sp. cansar), fadigare (lat. FATICARE), isballare, istasire (tosc. ant. stasire), istraccare (L), istraccare, istrossare, addrollire (N), cansai, fadiai, fatigai, stasiri, stragai (C), isthasgìssi, isthraccassi (S), sballà, straccà, svilissi (G)

defecare vt. [to defecate, déféquer, defecar, kacken] cagare (lat. CACARE), fàghere de bisonzu, andare de corpus, crebàresi, iscussinare (L), cacare, cascinare, iscuponare, iscussare, iscurrentare, iscussinare, andare de corpus, fàchere de bisonzos (N), cagai, andai de corpus, tartiri (C), caggà, andà di cóipu, fà di bisognu (S), cacà, andà di colpu, fà di bisognu, sbacinà, stimpanà (G) // scurrentzai (C) “d. in continuazione”; Cadaunu est mere de cacare merda de brunzu (prov.-N) “Ognuno è padrone di d. merda di bronzo”; No magna pa no caggà (prov.-S) “Evita di mangiare per non dover d.”

defecazione sf. [defecation, défécation, defecación, Dreck] cagada, crebada, fatta de bisonzu, andada de corpus (L), cacada, cacadura, fachidura de bisonzu, andadura de corpus (N), andada de corpus, cagada, cagarada (C), caggadda, ischagazzadda (S), cacata, sbacinata, stimpanata (G)

defenestrare vt. [to throw out the window, défénestrer, tirar desde la ventana, zum Fenster  hinausstürzen] bettare dae sa ventana (dae su balcone) (L), ghettare dae sa bentana (N), fuliai de sa fentana, scavulai, scavuai (C), gittà da la vintana, cazzà maramenti (S), ghjttà da lu balconi, bucacci (G)

defenestrazione sf. [defenestration, défénestration, defenestración, Fenstersturz] bettadura dae sa ventana (dae su balcone) (L), ghettadura dae sa bentana (N), fuliada de sa fentana, scavulada (C), gittadda da la vintana (S), ghjttata da lu balconi (G)

deferente agg. mf. [deferential, déferent, deferente, ehrerbietig] rispettosu, riguardosu (LN), arrespettosu, serretzosu, accasaggiosu (C), deferenti, rippittosu (S), rispittosu (G)

deferenza sf. [deference, déférence, deferencia, Eherbietung] rispettu m., riguardu m. (LN), serretzadura, arrespettu m., arreccadu m., accasàggiu m. (C), rippettu m. (S), rispettu m. (G)

deferire vt. (denunciare ad una autorità) [to defer. déférer, deferir, übertragen] denuntziare (LN), denuntziai (C), dinunzià, deferì (S), dinunzià (G)

defesso agg. [tired, fatigué, cansado, müde] istraccu, fadigadu, cansadu (sp. cansado) (L), istraccu, fadicau (N), cansau, fadiau (C), isthraccu (S), straccu, straccatu (G)

defezione sf. [defection, defection, defección, Abfall] abbandonu m., traittoria (probm. cat. traidoría) (LN), abbandonu m., scabudu m., traitzioni, traittoria (C), immandriaddura, abbandonu m., tradimentu m. (S), disalzioni, tradituria, abbandonu m. (G)

deficiente agg. mf. [deficient, déficient, deficiente, mangelhaft] castigadu, fertu a conca, lantadu a conca, iscassu, isimpre (cat. ximple), mancante (L), iscassu, isentighinau, mancante, mendecosu, mendecu, menguosu, tambau, tecau, toccau a conca (N), tontu, scimpru, carestosu, mancanti, smenguanti (C), isgimpri, bisgioncu, ischessu (S), schessu, mancanti, bisgioncu, déffici di menti (G) // isentighinare (N) “diventare d.”

deficienza sf. [deficiency, déficience, deficiencia, Mangel] mancàntzia, farta (cat. sp. falta), isimprùmene m. (L), farta, isentìghine m. mancàntzia, tambadura (N), tontesa, scimpresa, farta (C), isgimprumu m., macchini m., ischassia, mancànzia (S), schissitai, falta, difficènzia (G)

deficit sm. [deficit, déficit, déficit, Defizit] ammancu, disavantzu, passividade f., pérdida f., pérdua f. (L), ammancu, disavantzu, passividade f., deficit (N), passividadi f., disavantzu, pérdida f. (C), ischassia f., passibiddai f., pérdhua f. (S), mancugnu, déffici (G)

deficitario agg. [showing a deficit, déficitaire, alcanzado, defizitär] mancante, iscassu, passivu, in pèrdua (LN), scassu, passivu, in pérdida (C), ischessu (S), schessu (G)

defilare vt. [to defilade, défiler, ponerse fuera del tiro, in Sichtdeckung bringen] cuàresi (lat. CUBARE), pónnersi foras de tiru (L), si cubare, si pònnere foras de tiru (N), si cuai, si ponni foras de tiru (C), cuassi (SG)

definire vt. [to define, définir, definir, bestimmen] definire, allicchidire, pretzisare (L), definire, dessinire, dissinire, dirfinire, irgruire, pretzisare (N), definiri, disciniri (C), definì, difinì (S), deffinì, diffinì (G)

definitivamente avv. [definitely, définitivement, definitivamente, endgültig] a concluos, definitivamente (L), definitivamente, a concruos (N), definitivamenti, una borta po sempri (C), difinitibamenti, pa sempri (S), pa sempri, in cuncrusioni (G)

definitivo agg. [definitive, définitif, definitivo, endgültig] definitivu, concluidore (L), definitivu, concruidore (N), definidori, definitivu, accabbadori (C), difinitibu (S), diffinitivu (G)

definito pp. agg. [definite, défini, definido, bestimmt] definidu (L), definiu, dessiniu (N), definiu (C), difiniddu (S), diffinitu (G)

definizione sf. [definition, définition, definición, Erklärung] allicchidimentu m., definissione, definitiva (L), definissione, dessinida (N), definidura, definimentu m., definitzioni, discinida (C), difinizioni (S), diffinizioni (G)

deflagrare vi. [to deflagrate, déflagrer, deflagrar, verpuffen] iscoppiare, tzoccare (LN), tzaccai (C), ischuppià (S), sciuppà (G)

deflagrazione sf. [deflagration, déflagration, deflagración, Verpuffung] iscóppiu m. tzoccadura, tzoccaria, tzoccu m., tzócchidu m. (L), iscóppiu m. tzoccadura, tzoccu m. (N), tzàcchidu m., scócchidu m. (C), ischóppiu m. (S), scioppu m., sciuppata, alchiminata (G)

deflessione sf. [deflection, déflexion, renuncia, Ablenkung] istraviadura, irbortu m. (L), iscassiadura, trabiadura, tràbiu m., iscàssiu m., irbortu m., irbortadura (N), storradura, straviada (C), zidimentu m., deviazioni, ivvolthu m. (S), scunviu m., schilviu m., zidimentu m. (G)

deflettere vi. [to deflect, défléchir, doblar, abweichen] istraviare, irbortare (L), pinnicare, irbortare, cassiare, torrare insecus, iscassiare, trabiare (N), straviai, desviai (cat. sp. desviar) (C), ciambà direzioni, zidì, devià, ivvulthà (S), svià, disvià, fa schilviu, vultà capu, vultà (G)

deflettore sm. [baffle, déflecteur, deflector, Deflektor] deflettore, istraviadore (L), defrettore, pinnicadore, iscassiadore, trabiadore (N), desviadori, straviadori (de ària) (C), deflettori, ivviadori (S), sviadori, disviadori, schilviadori (G)

deflorare vt. [to deflower, déflorer, desflorar, entjungfern] isverginare, isverzinare, isvirghinzare, ispuncellare (ant.), istruddare (L), irverzinare, irvinghizare (N), sflorai, sfrorai, svirginai, pigai sa virginidadi (C), ivverginà, ivviglinà, diviglinà (S), sviglinà, fulzà (G) // fàchere su brìnchiu (N) “farsi d.”

deflorazione sf. [defloration, défloration, desfloración, Entjungferung] isverginamentu m. isverginadura, isverzinamentu m., isverzinadura, isverghinzada (L), irverzinadura, irvinghinzadura (N), sfroradura, sfroramentu m., svirginamentu m., svirginadura (C), ivverginamentu m., ivviglinamentu m., diviglinaddura (S), sviglinatura, fulzatura (G)

defluire vi. [to flow down, s’écouler, fluir, abauflen] iscolare, iscùrrere (LN), scolai, scurri (C), ischurrì (S), fruì (ignò), scurrì (G)

deflusso sm. [downflow, écoulement, flujo, Ausfluss] iscolu, iscurrimentu (LN), scurrimentu, scurridura f., scoladura f., colamentu (C), ischurrimentu (S), scurrimentu, fruimentu (G)

deformare vt. [to deform, déformer, deformar, verformen] disformare, isformare, isvrembare, iscarenare, iscariolare (d. il viso), isvettare, isvistare (L), irformare, illabriuddare, issermorare (N), sleggiai, sbisuriai, deformai (C), iffuimmà, isthruppià, ischarinà (d. il volto) (S), sbalatrà, alià, disfulmà (G)

deformato pp. agg. [deformed, déformé, deformado, verformt] disformadu, iscarenadu, iscarioladu, isformadu, isvistadu, isvrembadu (L), irformau, illabriuddau issermorau (N), sleggiau, sbisuriau, deformau (C), difuimmaddu, iffuimmaddu, ischarinaddu, isthruppiaddu (S), sbalatratu, aliatu, àliu, disfulmatu, scivertatu (Lm), scivertu (Lm) (G)

deformazione sf. [deformation, déformation, deformación, Verformung] iscarenadura, iscarioladura, isformadura, isvembrada, -adura, isvembru m., isvistada, isvistu m. (L), illabriuddada, illabriuddonzu m., irformadura, issermoramentu  m. (N), sleggiadura, sbisuriadura, leggiori m. (C), maiffoimmazioni, ischarinaddura (S), sbalatramentu m., difulmazioni, disfulmazioni (G) 

deforme agg. [deformed, difforme, deforme, verunstaltet] isformadu, fattiorru, fattorru, rumbosu, feu (sp. feo), isvaddaradu (L), irformau, lezu (cat. lleig), iscrónniu (N), léggiu, camafeu, feu (C), isthruppiaddu, ischarinaddu, casthigaddu (S), defolmi, disfolmi (G) // Non fatzas sa santicca, chi ses caddotza e lèggia (C) “Non fare la santarella, perché sei lurida e d.”

deformità sf. [deformity, difformité, deformidad, Missbildung] isformadura, feura (sp. ant. feura) (L), irformadura, ispómpiu m., lezesa (N), deformidadi, leggiori m. (C), isthruppiaddura, ischarinaddura, iffuimmaddura (S), defolmitai, disfolmitai (G)

defraudare vt. [to defraud, frauder, defraudar, betrügen] furare (lat. FURARE), frigare (lat. FRICARE), arrobare (it. derubare x sp. robar) (L), fricare, furare, frascare (N), sdorrobai (C), defraudà, frià, trampà (S), fraudà, frudà (G)

defraudato pp. agg. [defrauded, fraudé, defraudado, betrogen] furadu, frigadu, arrobadu (L), fricau, furau, frascau (N), sdorrobau (C), trampaddu, friaddu (S), fraudatu, frudatu (G)

defraudazione sf. [defrauding, fraude, defraudación, Betrug] friga, fura, arrobatóriu  m. (L), frica, fricadura, fura, mustrencheria (N), sdorrobatóriu m. (C), trampa (cat. sp. trampa), friaddura (S), fràuda, froda, trampa (G)

defunto agg. [defunct, défunt, difunto, verstorben] mortu  (lat. MORTUUS), biadu, coltzu, bonànima, pagubene, paguene (L), mortu, biadu, bonànima, pacubene (N), mortu, biada f., finau, conda f. (probm. lat. QUONDAM), defuntu (C), defuntu difuntu, morthu (S), difuntu, la poca ‘ita di, moltu (G) // cando s’agattaiat su pagubene de maridu meu (L) “quando era vivo mio marito d.”; die sos Mortos f. (L) “giorno dei defunti”; li morthi-morthi (S) “la commemorazione dei d.”

degenerare vi. [to degenerate, dégénérer, degenerar, entarten] acchilzeniare, chilzeniare, disgeniare, diszeniare, iseniare, isgreziare, imbastardire, mudare in peus (L), irgheniare, irgrezare, iscastare, isperzeniare, mudare in pejus, trabiare (N), degenerai, imburdugai, corrumpi (C), degenerà, piggiurà, ciambà in péggiu (S), altarà, pilviltì (G)

degenerato pp. agg. [degenerate, dégénéré, degenerado, entartet] chilzeniadu, disgeniadu, diszeniadu, imbastardidu, iseniadu, isgreziadu, iszeniadu, mudadu in peus, (L), irgheniau, irgrezau, iscastau, mudau in pejus, trabiau (N), sbaucciau, debusciau, degenerau, corrùmpiu, imburdugau (C), degeneraddu, piggiuraddu, ciambaddu in péggiu, viziosu (S),  altaratu, pilviltutu (G)

degenerazione sf. [degeneration, dégénération, degeneración, Entartung] acchilzéniu, chilzeniada, -adura, chilzéniu m., disgeniadura, diszéniu m., imbastardimentu m., iszeniada, muda in peus (L), irgheniada, irghenionzu m., irghéniu m., irgrezada, iscastadura, mudadura in pejus, trabiadura (N), desviamentu m., straviadura, corrumpimentu m. (C), degenerazioni (S), altarazioni, pilviltimentu m., palviltimentu m. (G)

degenere agg. mf. [degenerate, dégénéré, degenerado, entartet] traviadu, corrùmpidu, chilzeniadu (L), iscastau, trabiau, corrùmpiu (N), corrùmpiu, straviau (C), degeneraddu, viziosu (S), pilviltutu, palviltutu, currumpitu (G)

degente smf. [patient, malade, encamado, Bettlägerige] malàidu, ricoveradu (L), malàdiu, ricoverau (NC), maraddu, ricobaraddu (S), infilmu, malatu (G)

degenza sf. [period in bed, maladie, pasado en hospital, Krankenhausaufenthalt] maladia, ricóveru m., tempus passadu in ispidale m. (L), maladia, ricóveru m., tempus passau in ospidale m. (N), tempus de maladia m., tempus de ricóveru m. (C), ricòbaru m. (S), infilmesa (G)

degli prep. art. [of the, des, de los, der] de sos (LN), de is (C), di li (SG)

deglutire vt. [to swallow, déglutir, deglutir, verschlucken] ingullire (sp. engullir), tragare (sp. tragar), attèrghere (L), ingurtire (lat. INGLUTIRE), ingullire, ingomare, attèrghere, tragare, ghettare a corpus (N), ingurti (C), inguddì (SG)

deglutito pp. agg. [swallowed, dégluti, deglutido, verschluckt] ingullidu, tragadu (L), ingurtiu, ingomau, tragau (N), ingùrtiu (C), inguddiddu (S), ingudditu (G)

deglutizione sf. [swallowing, déglutition, deglutición, Verschluchen] ingullidura, tragadura (L), ingurtidura (NC), inguddimentu m. (S), ingudditura (G)

degnamente avv. [worthily, dignement, dignamente, würdig] dignamente (LN), dignamenti (CSG)

degnare, -arsi vt. vi. rifl. [to dum worthy, daigner, dignar, würdigen] dignare, addignare, cunsiderare (L), addinnare, dinnare, cussiderare (N), dignai, cunsiderai (C), dignà, cunsidarà (SG)

degnazione sf. [condescension, condéscendance, dignación, Herablassung] cunsideru m., dignassione (L), cussideru m. (N), cunsideru m. (CS), cunsideru m., dignazioni  (S), cunsidarazioni, dignazioni (G)

degno agg. [worthy, digne, digno, würdig] dignu (it. ant. digno) (L), dinnu (N), dignu (CSG)

degradare, -arsi vt. rifl. [to degrade, dégrader, degradar, degradieren] degradare, iscordonare, isgallonare, abbasciare de gradu (L), degradare, irgallonare, abbassiare de gradu (N), degradai (C), degradà (SG)

degradato pp. agg. [degraded, dégradé, degradado, degradiert] degradadu, iscordonadu, isgallonadu (L), degradau (NC), degradaddu (S), degradatu (G)

degradazione sf. [degradation, dégradation, degradación, Degradierung] degradassione, iscordonada, -adura, isgallonada (L), degradassione (N), degradatzioni (C), digradazioni, digradamentu m. (S), degradazioni (G)

degrado sm. [degradation, dégradation, degradación, Degradierung] degradu (LNC), digradamentu (S), degradu (G)

degustare vt. [to taste, déguster, degustar, kosten] assazare, assaliare, gustare (lat. GUSTARE), tastare (cat. tastar) (LN), tastai, gustai (C), assaggià, attasthà, assaburà (S), assagghjà, tastà (G)

degustato pp. agg. [tasted, dégusté, degustado, kpstet] assazadu, assaliadu, gustadu, tastadu (L), assazau, tastau, gustau (N), tastau, gustau (C), assaggiaddu, attasthaddu, assaburaddu (S), tastatu, assagghjatu (G

degustatore sm. [taster, dégustateur, degustador, Prüfer] assazadore, gustadore, tastadore  (LN), tastadori, gustadori (C), assaggiadori, attasthadori (S), assagghjadori, tastadori (G) // tastadori (C) “anche: sifone, cannello usato per travasare liquori; cat. tastador”

degustazione sf. [tasting, dégustation, degustación, Kosten] assaborada, assaboramentu m., assaliada, assazu m., attastu m., tastadura, tastamentu m., tastu m. (sp. tasto), gustadura (LN), assaporamentu m. (N), assaboramentu m., gustamentu m., tastadura, tastamentu m., tastu m., (C), assàggiu m., attasthu m. (S), tastu m., tastata, tastatura, assagghju m. (G)

dei prep. art. [oh the, des, de los, der] de sos (LN), de is (C), di li (SG)

deiezione sf. [dejection, déjection, deyección, Entleerung] cagada, andada de corpus, fatta de bisonzu (L), cacada, cascasina, istercu m. (N), cagada, andada de corpus, stercu m., streccu m. (C), caggadda (S), cacata (G)

deificare vt. [to deify, déifier, deificar, vergotten] indeosare, indiosare (sp. endiosar) (L), indiosare (N), deificai, indiosai (C), indiusà (S), santivigà, santifià (G)

deiforme agg. mf. [god-like, déiforme, deiforme, göttlich] a forma de Deus (LNC), a fòimma di Deu (S), a folma di Deu (G)

deiscente agg. mf. [dehiscent, déhiscent, dehiscente, aufspringend] abberidore (de tegas) (L), aperidore (de tecas) (N), oberridori (C), abbridori, fattu (S), abbridori (G)

deiscenza sf. [dehiscence, déhiscence, dehiscencia, Aufspringen] abbertura de tegas (L), aperidura de tecas (N), obertura de tegas (C), abbirthura di tribbi (S), abbaltura di currònchjuli (G)

deità sf. [deity, déité, deidad, Göttlichkeit] deidade, divinidade (LN), deidadi (C), dibiniddai (S), diinitai (G)

del prep. art. [of the, du (de l’), del, des] de su (LNC), di lu (SG)

delatore sm. [delator, délateur, delator, Denunziant] iscobiadore, ispia f., ispiadore, murmuradore, ruffianu (L), ispia f., iscopiatore (N), ispiadori, spia f., scoviadori, bugoni (probm. sp. ant. buhar - DES I, 238), coni, tragalleri (cat. atracallar) (C), ippia f., ruffianu (S), spia f., spiottu, scupioni, iscupioni (G) // Su murmuradore o a balla o a presone (prov.-L) “Il d. o con la pallottola o in prigione”; A l’omu chi faci la spia la so’ paca no li manca (prov.-G) “Al d. non manca la giusta ricompensa”

delazione sf. [delation, délation, delación, Anzeige] iscóbiu m., iscobiadura, ispia, ruffiania (L), iscópiu m., iscopiadura (N), scoviadura, scóviu m., scoviu m. (C), ippiadda, ruffianadda (S), spiata, scupiata, scópiu m., iscópiu m. (G)

delebile agg. [erasable, délébile, deleble, vertilgbar] cancellàbile, cantzellàbile, isburràbile (L), cantzellàbile (N), chi si podit burrai (C), ischanzillàbiri (S), burràbbili, chi si po’ burrà (G)

delega sf. [delegation, délégation, delegación, Delegierung] dèlega (LNC), dèrega, incàrrigga (S), incumandìzia (G)

delegare vt. [to delegate, déléguer, delegar, beauftragen] delegare (LN), delegai (C), deregà, incarriggà (S), diligà, deputà, incumandà (G)

delegato pp. agg. sm. [delegate, délégué, delegado, Beauftragte] delegadu (L), delegau (NC), deregaddu (S), diligatu (G)

delegazione sf. [delegation, délégation, delegación, Bevollmächtigung] delegassione (LN), delegatzioni (C), deregazioni (S), diligazioni (G)

deleterio agg. [deleterious, délétère, deletéreo, verderblich] dannosu (L), dannosu, dannaresu (N), dannosu, scalabrosu, noxili, noxu (C), dannosu (SG)

delfinio sm. bot. (Delphinium ajacis) [dolphin, dauphin, delfìn, Delphin] isprone de cavalieri (L), asprone de cavalleri (N), delfinus pl., sproni de cavalieri, sproni de cavaglieri,  pruellas f. pl. (C), ipproni di cabaglieri (S), sproni di caaglieri (G)

delfino sm. itt. (Delphinus delphis) [dauphin, dauphin, delfìn, Delphin] delfinu, druffinu (lat. DELPHINUS), trunfinu (L), derfinu, delfinu (N), derfinu, droffinu, delfinu, gorfinu, grufinu, gurfinu (cat. golfí; sp. golfín) (C), delfinu, granfinu (S), dilfinu, dirfinu (Lm), fironu, granfinu (Cs), trunfinu (G) // muscellu (C) “d. salato e asciugato; tosc. muscello”

delibare vt. [to taste, goûter, gustar, kosten] assazare, gustare (lat. GUSTARE), tastare (cat. tastar), leare sabore (L), assazare, gustare, tastare, picare sapore (N), tastai, gustai, assaborai (C), assaburà, attasthà, assaggià (S), tastà, attastà, assagghjà, gustà, assaurà (G)

delìbera sf. [deliberation, délibération, deliberación, Beschluss]  delìbera (L), delìbera, dillìbera (N)deliberatzioni (C), dirìbara (S), dilìbbara (G)

deliberare vt. [to decide, délibérer, deliberar, beschliessen] deliberare (LN), deliberai (C), diribarà (S), dilibbarà (G)

deliberatamente avv. [deliberately, délibérément, deliberadamente, absichtlich] appensadamente, a biduidu, pensadamente (L), de propósitu, apposta (LN), deliberadamenti, a posta (C), di prupósiddu, appostha (S), di pruppòsitu, apposta (G)

deliberato pp. agg. [decided, délibéré, deliberado, beschlossen] deliberadu (L), deliberau (NC), deribaraddu (S), dilibbaratu (G)

deliberazione sf. [deliberation, délibération, deliberación, Beschluss] deliberassione (LN), deliberatzioni (C), diribarazioni (S), dilibbarazioni (G)

delicatamente avv. [delicately, délicatement, delicadamente, zart] delicadamente, dilicadamente, diligamente, a tzintzilipintu (L), delicatamente, dilicadamente, a nènnere (N), dilicadamenti, piti-piti (C), diricaddamenti (S), dilicatamenti (G)

delicatezza sf. [delicacy, délicatesse, delicadesa, Zartheit] delicadura, delichia, dilicadesa, dilighesa, dilighia, diligia, diligura (L), delicadesa, dilichesa,  dilichia, leidade (N), dilicadesa, dilicadura, amànsciu m. (C), diricaddèzia, dirigghèzia, maimenda, maimenta (S), dilicatesa, dilicatèzia (G) // a dìriggu (S) “con d.”

delicato pp. agg. [delicate, délicat, delicado, zart] delicu, dilicadu, dìligu, fìstigu, indilighidu, minninnu (L), delicau, dilicau, dìlicu, lecco-lecco, nènnere (N), dibicau, dilicau, glianu (sp. llano), iscréttili (cat. esclet) (C), diricaddu, dìriggu, indirigghiddu, aggaibbaddu (S), dilicatu, dìlicu, nicciosu (G) // èssere dìligu che bua mala (L) “essere d. come una brutta piaga”; dilicàinu (N) “per niente d.; appunto come l’asino”; dìlicu che sa turudda mòssia (N) “d. come un mestolo lesionato”; delicau che pitzinneddu de cariasanta (N) “d. come un puttino di argilla”; diricaddu che merdha di preddi (S) “d. come merda di prete”

delimitare vt. [to delimitate, délimiter, deslindar, begrenzen] allaccanare, attermenare, liminare, marcare, signare (lat. SIGNARE) (L), sinzare, sinzolare, allaccanare, pistiddare (N), poni is làccanas, marcai (C), marchà, punì làccani, laccanà, signà (S), allaccanà (G)

delimitato pp. agg. [delimitated, délimité, deslindado, begrenzt] allaccanadu, attermenadu, laccanadu, liminadu, marcadu, signadu (L), allaccanau, laccanau, pistiddau, sinzau, sinzolau, (N), marcau (C), marchaddu, signaddu, laccanaddu (S), allaccanatu (G)

delimitazione sf. [delimitation, délimitation, delimitación, Begrenzung] affrontadura, affrontatzione (sp. afrontación), attremenada, làccana (probm. prerom.), marcadura, signadura (L), affrontadura, làccana, laccanadura, pistiddu m., sinna (lat. SIGNA ), sinzadura, sinzoladura (N), làccana, marcadura, definidura, affrontatzioni (C), làccana, marchaddura, signaddura (S), làccana, chintorra (G)

delineamento sm. [delineation, délinéation, delineamento, Umreissen] delineamentu, oridura f. (LN), delineamentu, intzimia f. (C), disignu (S), tràccia f. (G)

delineare vt. [to delineate, délinéer, delinear, umreissen] delineare, orire (lat. HORIRE x HAURIRE) (LN), deliniai, intzimiai (C), disignà (S), traccià (G)

delineato pp. agg. [delineated, délinéé, delineado, umrissen] delineadu, oridu (L), delineau, oriu (N), deliniau, intzimiau (C), disignaddu (S), tracciatu (G)

delinquente agg. mf. [delinquent, délinquant, delincuente, Verbrecher] delincuente, malaffatzente, indilichidu (L), delincuente (N), delincuenti (C), dirinquenti, maiffazzenti (S), dilincuenti, indillinchitu (divenuto d.), banduleri (G)

delinquenza sf. [delinquency, délinquance, delincuencia, Verbrechertum] delincuèntzia, malefàghere m., malefitzèntzia (L) delincuèntzia (NC), dirinquènzia (S), dilincuènzia (G)

delìnquere vi. [to commit an offence, commettre un crime, delinquir, verbrechen] cummìttere delittos, delincuire (sp. delinquir x it.) (L), delìncuere, fàchere dillittos (N), delincuiri, committi delittus (C), cummittì deritti (S), delincuì, cummittì dilitti (G) // bàliat sa fune mancari minore (L) “anche se minorenne ha la tendenza a d.”

deliquio sm. [swoon, défaillance, deliquio, Ohnmacht] dismaju (sp. desmayo) (L), dirmaju (N), dismaju (C), dimmàiu (S), dismàiu, dillìchiu (G) // accidentare (L) “cadere in d.”

delirante p. pres. agg. mf. [delirious, délirant, delirante, irreredend] delliriadu, dilliriante, issentidu, variadu (L), chi est dilliriande, dilliriosu, dilliriau, issentiu (N), dilliriau, dilliriendi (C), dilliranti, indillaraddu, indilliriaddu, indigliaraddu, ischunsunaddu (S), invàriu, dilliriatu, dilliriosu, disvariatu (G)

delirare vi. [to be delirious, délirer, delirar, irrereden] delliriare,  dilliriare (lat. DELIRARE), isvariare (sp. desvariar), isvarionare, variare, istantariare, istenteriare (it. stentare) (L), barionare, delliriare, dilliriare, drilliriare, irbariare, irbarionare, issentire, issoloriare, issolorriare, isvarionare (N), dilliriai, faddottai, ferionai, incrabiai, schissiai (sp. desquiciar), scilloriai, sciolloriai, stenteriai (C), dillirià, indillirià, ischunsunà (S), dillirà, dillirià, dillarià, iscì invàriu, disvarià (G)

delirio sm. [delirium, délire, delirio, Delirium] deliru, dellériu, dellìriu (lat. DELIRIUM), allilliramentu, allutzinadura f., disvàriu (sp. desvarío), intiriolu, iscioróddiu, iscioroddu, issoroddu, istentériu, isvàriu, suffàriu, varione, vàriu (L), dellìriu, dillìriu, barione, irbarionada f. , irbarju, irvàriu, issentidura f. (N), dillìriu, spéddiu, arràngulu (it. rangolo), stentériu, iscioróddiu, scioróddiu, sciollóriu, issolóriu, issolórriu, venioni, verioni (C), dillìriu, ivvarioni, ivvariumu, ischunsunànzia f. (S), dillìriu, dillìchiu, sciru, vàriu, saltìdiu, saltìriu, svarioni (Cs) (G) // dilliriadamente (L) “in d.”; Non nèrasta dillìrius! (C) “Non dire cose deliranti!”; Inn’amurosu dillìriu/ hagghju la menti e lu cori,/ però mi selvi l’amori/ di tulmentu e di maltìriu (G-G. Pes) “In un d. d’amore/ ho la mente e il cuore,/ e tuttavia l’amore stesso/ mi è di tormento e di martirio”

delitto sm. [crime, crime, crimen, Verbrechen] delittu, dellittu, dillittu (LN), delittu (C), derittu (S), dilittu, dillittu (G)

delittuoso agg. [criminal, délictueux, delictuoso, verbrecherisch] delittuosu (LNC), derittuosu (S), dilittuosu (G)

delizia sf. [delight, délice, delicia, Wonne] delìscia, delìssia, dulcura, gulìssia, gosu m. (sp. gozo), ispaborzu m. (L), dellìssia, gosu m. (N), delìtzia (C), dirìzia (S), dilìzia, gudìzia (G)

deliziare, -arsi vt. vi. rifl. [to delight, délecter, deleitar, ergötzen] delisciare, delissiare, gosare (sp. gozar) (L), dellissiare, gosare (N), delitziai (C), dirizià (S), dilizià (G)

delizioso agg. [delightful, délicieux, delicioso, entzückend] delisciante, delisciosu, delissiosu, deleittosu (sp. deleitoso) (L), dellissiosu, delettosu (N), delitziosu (C), diriziosu (S), diliziosu (G)

della prep. art. [of the, de la, de la, der] de sa (LNC), di la (SG)

delle prep. art. [of the, des, de las, der] de sas (LN), de is (C), di li (SG)

dello prep. art. [of the, du (de l’), del, des] de su (LNC), di lu (SG)

delucidare vt. [to explain, élucider, deslustrar, erklären] accrarare, giarire, illughidare, ispiegare (L), ispiegare, accrarare, illuchidare, accrarire (N), dilucidai, crariri, accrarai, spriccai, allustriai, bogai s’allùstriu (C), dirucidà, ippricà, ippiegà (S), spricà, splicà, avvilguà (G) // dirucidaddu (S) « delucidato »

delucidazione sf. [explanation, élucidation, deslustramiento, Erklärung] ispiegassione, giarimentu m., accraramentu m. (L), ispiegadura, accraradura, accraramentu m. (N), spriccadura, scrarimentu m., accraramentu m. (C), dirucidazioni, ippiegazioni, ippricazioni (S), splicazioni, spricazioni (G)

deludere vt. [to disappoint, décevoir, deludir, enttäuschen] delùdere, iscrere (L), delùdere, ingabbare, iscrèdere (N), deludi (C), derudì, diludì, dirudì, ciaschà (S), deludì, diludì (G)

delusione sf. [disappointment, déception, desilusión, Enttäuschung] delusione, ingannia (L), delusione, ingabbu m. (N), delusioni (C), derusioni, dirusioni, ciaschu m. (sp. chasco) (S), dilusioni, delusioni (G)

deluso pp. agg. [disappointed, déçu, desilusionado, enttäuscht] delusu, iscréttidu, ingannadu (L), delùdiu, delusu, ingabbau, iscréttiu (N), delùdiu, delusu (C), derusu, dirudiddu, ciaschaddu, ippaddimazaddu (S), delusu, dilusu (G)

demagogia sf. [demagogy, démagogie, demagogía, Demagogie] demagogia (L), demagozia (N), demagogia (CSG)

demagogico agg. [demagogic, démagogique, demagógico, demagogisch] demagógicu (L), demagózicu (N), demagógicu (C), demagògicu (SG)

demagogo sm. [demagogue, démagogue, demagogo, Demagoge] demagogu

demandare vt. (affidare ad altri, rimettere) [to assign, commettre, deferir, übertragen] intregare (sp. entregar), dare a àteros (LN), intregai a àturus (C), affidà, incarriggà (S), incumandà, deputà (G)

demaniale agg. mf. [owned by the State, domanial, de la pública hacienda, Domänen..] demaniale, realincu (cat. realenc) (L), demaniale (N), demaniali, maniali (C), dimaniari (S), demaniali (G)

demanio sm. [(State) domain, domaine (de l’État), hacienda pública, Domäne] demàniu

demarcare vt. [to demarcate, délimiter, demarcar, bestimmen] signare (lat. SIGNARE), pònnere làccanas (L), sinzare, tratteare (N), sinnai, trassai (C), signà, limità, laccanà (S), signà, traccià (G)

demarcazione sf. [demarcation, démarcation, demarcación, Absteckung] signadura, làccana (probm. prerom.) , signu m., signale m. (L), sinzadura, tratteadura, làccana, sinzale m. (N), sinnadura, làccana (C), làccana, signaddura, segnu m. (S), làccana, chintorra, cunfinu m. (G)

demente agg. [insane, dément, demente, wahnsinnig] mancante, maccu (lat. MACCUS), toccadu a conca, vogliadu, giradu, cherveddioltadu (L), dischissiau, boliau, toccau a conca, maccu, iscresurau, tambau (N), abbiliau, demau, maccu, mediau, médiu, mériu, scimpru (cat. ximple), scimu, (C), mancanti, maccu, pigliaddu a cabbu (S), maccu, lisiatu, tuccatu di cialbeddu (G) // Su maccu ‘achet a rìdere a tottus ma no a sos suos (prov.-N) “Il d. fa ridere tutti, ma non i propri parenti”

demenza sf. [insanity, démence, demencia, Wahnsinn] macchine m., macchiore m., mancantésimu m., addu m. disania, iscàssiu m., ischìssiu m. (sp. desquicio) (L), dischìssiu m., boliadura, toccadura a conca, macchìghine m., allériu m. abbaraddu m., gaddighinzu m. (N), macchìmini m., macchiori m., mediori m., schìssiu m. (C), macchini m., macchinésimu m. (S), disattinu m. (sp. desatino), macchinu m., maccùgghjni m., scàsciu m., scasciùgghjni m., mattù (Lm), vaddàriu m. (G) // Su macchìghine est a castas che su pirastru (prov.-N) “La d. va per generi come il pero selvatico”; Lu macchini no è succu chi si magna a cucciari (prov.-S) “La d. non è minestrina che si mangia col cucchiaio”

demeritare vt. vi. [to forfeit, démériter, desmerecer, nicht verdienen] demerèssere (cat. desmereixer; sp. desmerecer) (L), demeritare, debodare (N), demeresci, desmeresci, dimeresci, dismeresci, smeresci (C), dimiriscì, demerità (S), demiriscì, dimiriscì, immiriscì (G)

demerito sm. [demerit, démérite, demérito, Schuld] deméritu (L), deméritu, debodu, burte, farta f. (cat. sp. falta) (N), deméritu, demeréscida f. (C), deméritu, dimirésciu (S), demiriscimentu (G)

democraticamente avv. [democratically, démocra-tiquement, democráticamente, demokratisch] democraticamente (LN), democraticamenti (C), democratiggamenti (S), democrattigamenti (G)

democratico agg. [democratic, démocratique, democrático, demokratisch] democràticu (LN), democràticu, democràtigu C), democràtiggu (S), democràtticu (G)

democrazia sf. [democracy, démocratie, democracia, Demokratie] democratzia (LN), democratzia, demogratzia (C), democrazia (SG)

demolire vt. [to demolish, démolir, demoler, niederreissen] derrùere, dirruire, atterrare, bettare a terra, lampare, isfasciare, isfraigare (L), ghettare a terra, irbicoccare, irfraicare (N), sciusciai, isdorroccai, sdorroccai (C), attirrà, lampà a terra, iffascià (S), sfraicà, sfrabbicà, isfrabbicà,  attarrà, dampà (G)

demolito pp. agg. [demolished, démoli, demolido, niedergerissen] bettadu a terra, lampadu, isfasciadu, atterradu, derruttu (L), ghettau a terra (N), sciusciau, sdorroccau (C), lampaddu a terra, iffasciaddu, attirraddu (S), sfraicatu, sfrabbicatu, attarratu, dampatu (G)

demolitore sm. [demolisher, démolisseur, demoledor, Niederreisser] destruidore, isfasciadore, bettadore, lampadore (L), ghettadore (N), sciusciadori, sdorroccadori (C), iffasciadori (S), sfraicadori, sfrabbicadori, attarradori (G)

demolizione sf. [demolition, démolition, demolición, Niederreissung] bettadura a terra, isfasciadura, atterramentu m. (L), ghettadura, iscontzura (N), sciusciamentu m., sciusciu m., sciusciadura, sdarroccu, sdorroccu m., sdorroccamentu m., sdorroccadura (C), iffasciaddura (S), sfràbbicu m., sfraicamentu m., attarramentu m. (G)

demone sm. [demon, démon, demonio, Dämon] dimóniu, diàulu, tentassione f. (L), dimmóniu, diàulu, tentassione f., tiliocca f. (N), dimóniu, tentatzioni f. (C), dimòniu, diàuru, puzza, ippuzza, tintazioni f. (S), dimòniu, tintazioni f. (G)

demoniaco agg. [demoniac, démoniaque, demoníaco, dämonisch] de dimònios, lutziferinu (L), de dimmònios (N), de su dimóniu, spiridau, ammattanau (C), di lu dimòniu (SG)

demonietto sm. dimin. [imp, diablotin, diablito, Teufelchien] dimonieddu, diauleddu (L), dimontzinu, dimmonieddu (N), dimonieddu, dinghelleddu, dinghellu, duendu (sp. duende) (C), dimonieddu, diaureddu (S), dimonieddu (G) // sechentenne (N)“d.  che si aggira tra le botti della cantina”

demonio sm. [demon, démon, diablo, Teufel] dimóniu, demóniu (lat. DAEMONIUM), àinu orriadore, animalatzu, antzipirri, diàulu, dilléntziu, dillóriu, dimendu, dincendu, duengu, forasdómine, mastringannu, mintzidissu, Lebbeddu, Lusbèl (sp. Luzbel), Lutziferru, pilusu, putzidda, putzinosu, rétulu (L), dimmóniu, babbachintzi,  babbachiutzi, berre, Berzebubu, brusore, bundone, bundu, butzinosu, codieddu, coeddu, correddu, cosidore, diàulu, èstia f., éstiu, gheleu, impunceri, issettottu, Lebbeddu, lubrea, maliche, mamudinu, mangassu, Maria menacra f., marrangoi, mascatore, mentzitissu,  metzanu, mintzitissu, murguriò, parisnòs, peditortu, peditunnu, puddinu, putzidda, (N), dimóniu, dimóntziu, aremigu, arremìngiu, béstiu, bugginu, dinghellu, éstiu, forasdenosu, tiàulu, mincidissu (C), dimòniu, diàuru, marignu, ippuzza, puzza (S), dimòniu, diàulu, fora di noi, frina mala f., lusbè, lusbellu, sbellu, usbellu, varasdòmini (G) // incoglire (L) “essere invasato dal d.”; Trainàggiu (L)“d.  vestito da straccione con catene e sonagli che annuncia morte e sventure”;  mascru de ingannu (N) “d.  ingannatore”; bobbiscu , bobbodinu (C)“d.  notturno che rapisce i ragazzi monelli”; Punì lu pedi a lu dimòniu (G) “Non tenere rancore, perdonare le offese ricevute, evitare litigi”

demoralizzare, -arsi vt. vi. rifl. [to demoralize, démoraliser, desmoralizar, entmutigen] iscoraggiare, iscorare, isporare, disaminare, avvilire (L), iscorazare, iscorazire, isporare, isanimare, avvilire (N), scorai, disalentai, avvilessi, s’abbatti (C), ischuraggià, abbattì, avvirissi (S), disaminà, scuragghjassi (G)

demoralizzato pp. agg. [demoralized, démoralisé, desmoralizado, entmutigt] iscoraggiadu, iscoradu, isporadu, disaminadu, avvilidu (L), iscorazau, isporau, isanimau, avviliu (N), scorau, disalentau, avviléssiu, abbàttiu (C), ischuraggiaddu, abbattuddu, avviriddu (S), disaminatu, abbattutu, scuragghjatu (G)

demoralizzazione sf. [demoralization, démoralisation, desmoralización, Mutlosigkeit] iscoraggiamentu m., iscoramentu m., isporu m., disisperu m., disàminu m. (sp. desanimo) (L), isporu m., isporósile m., iscorazamentu m., disisperu m. (N), scoramentu m., disalentamentu m., avvilessimentu m., disisperu m. (C), ischuraggiamentu m., ischoramentu m., disiperu m. (S), disàminu m., disisperu m., avvilimentu m. (G)

demordere vi. [to give up, démordre, desistir, ablassen] tzèdere, arrèndersi (L), s’arrèndere, rinuntziare (N), s’arrendi, arrenuntziai (C), zidì, arrindissi (SG)

denari sm. pl. (seme delle carte da giuoco) [diamonds, argent, oros, Schelle] oros (sp. oros) (LN), orus (C), dinà (SG) // assu de oros (N) “deretano”; madredda f. (N) “l’otto o il re di d. nel giuoco delle carte”

denaro sm. [money, argent, dinero, Geld] dinari (gr. denari(on)), dindi, dindì, dinghi, din, Maria Filonzana f. (fig.), muffèntzia f., mugneca f. (sp. muñeca), nannai, pappajolos pl., pila f., pisi-pisi, téula f. (L), dinare, dinnei, drìnghili, gringhillu, mugneca, pilla f., tzintzioddu (fig.) (N), din, dinai, dindinus pl. (infant.), caudali (ant.; sp. caudal), gavia f., pilla f., pillantza f., pillàntzia f., pibilla f., muneda f., (C), dinà, abbronzu, bisi-bisi, fànfiu, farru, mammu, pira f. (S), dinà, bisgi-bisgi, bisi-bisi, pila f. (G) // carrainari (L) “nome di un’antica moneta”; frussare (LN)“avere d.”; próvvida f. (N) “abbondanza di d.”; a dinai a manu (C) “d. contanti”; sedinà (G) “sei d. sardi; cinque centesimi italiani”; Chini tenit dinai tenit amigus (prov.-C) “Chi ha d. ha amici”; Li dinà n’hani buggaddu l’occi a santa Giustha (prov.-S) “I d. han cavato gli occhi a santa Giusta”; Li dinà so fatti pa ispindilli (prov.-G) “I d. sono fatti per essere spesi”

denaroso agg. [moneyed, galetteux, adinerado, vermögend] dinarosu, addinaradu (cat. adinerat; sp. adinerado), buscipienu, indinaridu (L), dinarosu, addinarau (N), dinarosu, bussanti, pillantzosu (C), dinariddu, dinarosu (S), danarosu, addinaratu, dinarosu, indinaratu, appilatu (G)

denaturare vt. [to denature, dénaturer, desnaturalizar, denaturieren] denaturare (LN), denaturai, bisurai, trassinnai (C), altharià (S), altarà (G) // àrculu denaturau (N) “alcool denaturato”

denigrare vt. [to denigrate, dénigrer, denigrar, anschwärzen] isfamare, disfamare (L), infamiare, irfamiare, issuperiare, agguttiperare (N), disfamai, sfamai, infamai, tragallai, traghillai (cat. atracallar) (C), denigrà, diffamà, fugurà, infamà (S), sfamà, disfamà (G)

denigrato pp. agg. [denigrated, dénigré, denigrado, anschwärzt] isfamadu, disfamadu (L), infamiau, irfamiau, issuperiau, agguttiperau (N), disfamau, sfamau, infamau, tragallau (C), denigraddu, diffamaddu, fuguraddu, infamaddu (S), sfamatu, disfamatu (G)

denigratore sm. [denigrator, dénigreur, denigrador, Anschwärzer] isfamadore, disfamadore, limbimalu (L), infamiadore, irfamiadore, issuperiadore, agguttiperadore (N), sfamadori, infamadori, disfamadori, tragalleri (C), denigradori diffamadori, linghimannu, linghimaru (S), sfamadori, disfamadori, straadori (G)

denigratorio agg. [denigrator, dénigrant, denigratorio, anschwärzend] isfamadore, disfamadore, dittériu (sp. dicterio) (L), infamiadore, irfamiadore, issuperiadore (N), infamosu, tragallosu (C), infamadori, diffamadori (S), disfamanti, sfamadori (G)

denigrazione sf. [denigration, dénigrement, denigración, Anschwärzung] disfama, isfamadura (L), infamiadura, irfamiadura, guttiperu m., issuperju m. (N), tragallu m., sfamadura, sfamamentu m., disfama (C), denigrazioni, diffamazioni, infamaddura (S), disfama, sfamatura (G)

denominare vt. vi. [to denominate, dénommer, denominar, benennen] lumenare, pònnere su lùmene (LN), denominai, nomenai (C), ciamà, nominà (S), chjamà, numinà (G)

denominato pp. agg. [denominated, dénommé, denominado, benennt] lumenadu, nomenadu (L), lumenau (N), denominau, nomenau (C), nominaddu, ciamaddu (S), chjamatu, numinatu (G)

denominatore sm. [denominator, dénominateur, denominador, Nenner] denominadore, lumenadore (LN), denominadori (C), dinominatori (S), denominatori (G)

denominazione sf. [denomination, dénomination, denominación, Benennung] lùmene m., nùmene m., nòmene m. (lat. NOMEN), nomea (L), lùmene m., luminzu m. (N), denominatzioni, nómini m., lómini m., allumìngiu m. (C), nommu m., innommu m. (SG)

denotare vt. [to denote, dénoter, denotar, ausdrücken] indittare (lat. INDICTARE), ammustrare, dimustrare (LN), addennotare (N), denotai, indittai, indidai, ingittai, ammostai (C), indicà, ammusthrà (S), ignittà (G)

denotazione sf. [denotation, désignation, denotación, Andeutung] indittadura, ammustradura (LN), denotatzioni, ìndixi m., indittadura, ingittadura, ammostadura (C), indicazioni (S), ignittu  m., inghjttu m., insignu m. (G)

densimetro sm. [densimeter, densimètre, densímetro, Aräometer] densìmetru

densità sf. [density, densité, densidad, Dickflüssigkeit] carchesa, caschesa, cascura, cracchesa (L), densidade, carchesa, intippidura, marfaddu m., morfoddu m., morgoddu m. (N), densidadi, tippidura, cracchesa (C), densiddai (S), calcura (G)

denso agg. [dense, épais, denso, dick] carcu, cascu, cunzettu (L), densu, ammartau, carcu, intippiu, tappiu (N), densu, tippiu, intippiu, craccu, spissu (C), densu, carchu (S), calcu, pagnu, infittu, inzividditu (Lm), spissu (G) // caza-caza (L)”densamente

dentale/1 agg. [dental, dental, dental, dental] dentale (LN), dentali (C), dentari (S), dentali (G) // perale sm. (L) “malattia d. dei cavalli”;  incàsciu di li denti (S) “alveolo d.”

dentale/2 sm. (legno al quale si attacca il vomere dell’aratro) [ploughshare, sep, dental del arado, Pflugschar] antale f., dentale f., bentale f., entale f. (lat. DENTALE), (L), dentale f. (N), dentali f. entali f., antabi f., antali f., gentali f. (C), dentari f. (S), dintala f., dintali, baeddu (G)

dentame sm. vds. dentatura

dentare vi. (mettere i denti) [to tooth, denter, endentecer, zähnen] pònnere sas dentes (L), indentire, pònnere sas dentes (N), poni is dentis (C), punì li denti (SG)

dentata sf. [bite, coup de dent, dentellada, Biss] addentigada, mossu m. (lat. MORSUS), ammossamentu m. (L), addenticada, addentamentu m., dentada, morsura (N), addentada, addentamentu m., scaffittada, mùssiu m. (C), addentiggadda, addintamentu m., mossu m. (S), addintata, addinticata, mossu m. (G)

dentato pp. agg. [toothed, denté, dentudo, gezähnt] dentadu, dentudu, sérrinu (L), dentau, dentudu (NC), dintaddu (S), dintutu (G)

dentatura sf. [toothing, denture, dentadura, Gebiss] dentadura, dentidura, dentìmene m., corona de dentes, mossa (L), dentadura (N), dentalla, dentidura, dentìmini m. (C), dintaddura (S), dintizza, dentìmini m., marradda (Cs) (G)

dente sm. [tooth, dent, diente, Zahn] dente f. (lat. DENS) (LN), denti f. (CSG) // cadrijare sas dentes (L) “arrotare i d.”; casciales pl., murales pl. (L) “molari”; dente càtuli-càtuli (L) “d. che si muove e sta per cadere”; dente de latte f. (L), denti de latti f. (C), denti di latti f. (G) “primi dentini”; dente de s’oju  f., casciale puddinu (L), dente de s’ocru f., murale puddinu (N), denti de s’ogu f. (C) “d. del giudizio”; dente taccada f., dente necciada f. (L) “d. cariato”;  dentes a duos palos, a tres palones f. pl. (L) “d. a radice bicuspide, tricuspide”; dentes de nanti f. pl., marras f. pl., marrutzas f. pl., dentes de perracanna f. pl. (L), dentis de ananti f. pl., marrùccias f. pl., dentis de perracanna f. pl. (C), marra, marracca f. (G) “d. incisivi”; dentigone, dentone, marrudu (L) “dentuto”; déntigu, déntighe (L) “che si può schiacciare con i d.”; dolore de dentes (LN) “mal di d.”; incàsciu de dentes, càncaros de dente pl.  (L) “alveoli dentali”; iscasciolare sas dentes (L) “lussare i d.”; isdentare, isdentigare (L) “perdere i denti”; ismarrutzare (L) “perdere i dentini (detto dei bambini)”; marrudu, marrosu, marrusu (L) “fornito di buoni d.”; marrusca f. (L), dintittu (G) “dentino”; palone (L) “radice del d.”; murale de culatzu de canterju (N) “cranteri, d. del giudizio”; piccotzu (N) “d. dei solipedi”;  pitziriddai-pitziriddoi (N) “parole di scongiuro contro il mal di d.”; turunzare (N) “digrignare i d.”; dentis de sa crai f. pl., de sa serra f. pl. (C) “d. della chiave, della sega”; fueddai a dentis siddidas (C) “parlare a d. stretti”; prasta f. (C) “d.  incisivo superiore”; prastudu (C) “dai d. grossi e sporgenti”; marracconi, marraccuneddu (G) “d. incisivo sproporzionato”; Nàschere in bona dìccia est a nàschere cun sas dentes (prov.-L) “Nascere in buona fortuna è nascere con i d.”; Prima benint is dentis e a coa is parentis (prov.-C) “Prima sono i d. poi i parenti”; Lu pani anda a ca no ha denti (prov.-S) “Il pane va a chi non ha d.”; Deu dà lu pani a ca non à denti (prov.-G) “Dio dà il pane a chi non ha i d.”

dente canino sm. bot. (Agropyrum repens) [canine tooth, dent canine, diente canino, gemeine Quecke] dente de cane f., peilongu, sannitta f. (L), dente canina f., dente de cane f. (N), cannajoni, carcàngiu longu (C), denti di cani f. (SG)

dente cavallino sm. bot. (Sorghum halepense) sainedda f. (C)

dente di leone sm. (Taraxacum officinale) [dande-lion, dent-de-lion, diente de león, Löwenzahn] pabantzolu, pabarantzolu, pabasolu, chériga f. (L), bola-bola, cabaddina f., gurtezone, tzicòria bianca f., tzicòria burda f., tzicòria cobaddina f. (N), gicòria burda f., cicòria burda f. (C), pabbanzoru, denti di lioni (S), salpi, papanzolu, denti di lioni f. (G)

dentellare vt. [to indent, denteler, mellar, zacken] fàghere sas dentes, indentire (L), fàchere sas dentes (N), indentai (C), fà li denti (S), dintiddà, bicchiddà (G)

dentellaria sf. bot. (Plumbago europaea) erva de dentes, arizaru m., ispellu m. (L), ispéliu m., isteli m., ispellu m., erba de dentes (N), erba de dentis, erba de arrùngia, erba de cirras (C), èiba di denti (S), alba di denti (G)

dentellato pp. agg. [indented, dentelé, dentellado, gezackt] fattu a dentes (L), dentau (N), indentau (C), ibbicchittaddu, cu’ li denti (S), dintiddatu, bicchiddatu, bicchirinatu (G)

dentellatura sf. [indent, dentelure, denticulado, Zacken] dentadura (L), dentadura, denticheddadura (N), indentadura (C), dintaddura, ibbicchittaddura (S), dintiddatura, bicchiddatura (G)

dentello sm. [dentil, dent, mella, Zacke] dente f., tacca f. (LN), denticheddu (N), denti f., dentixedda f. (C), denti f. (S), dinteddu, biccu (G)

denticchiare vt. (rosicchiare) [to nibble, mordiller, mordisquear, nagen] rotzigare (L), rosigare (lat. *ROSICARE), ispittuliare, irmossicheddare (N), arrosigai, arresigai, spitzulai, spilloncai (C), ruzziggà, magnurà (S), runzicà, addinticà, magnuzzà (G)

dentice sm. itt. (Dentex dentex) [dentex, dentex, dentón, Zahnbrassen] déntighe (lat. DENTEX) (L), déntitze, déntiche (N), déntixi, déntulu (C), déntizi (S), dènticiu, déntici (Lm) (G) // dentixottu (C) “piccolo d.”

dentiera sf. [denture, dentier, dentadura artificial, künstliches Gebiss] dentiera, dentadura postiza (L), dentiera (N), dentera (C), dentiera (SG)

dentifricio sm. [tooth-paste, dentifrice, dentífrico, Zahnpaste] dentifrìciu (L), dentifritzu (N), dentifrìciu (CSG)

dentista smf. [dentist, dentiste, dentista, Zahnarzt] dentista, bogadentes (L), dentista. bocacasciales (N), dentista, tiracascialis (C), dentistha (S), dintista (G)

dentizione sf. [dentition, dentition, dentición, Zahndurchbruch] dentadura, dentìmene m. (L), dentadura (N), dentidura (C), dintizioni (S), dintizza, dentìmini m. (G)

dentro avv. prep. [inside, dedans, dentro, drinnen] intro (lat. INTRO), aintro, in, intru (ant.), intu (ant.) (L), aintro, addaintro, drainto, dintro, indrainto, -os, in, inintro, intes, interi, intras, intro, intros, N), a intru, aintr’’e, aìnturu, intra (ant.), cherru (C), addrentu, drentu, indrentu (S), drentu, drintu (Lm), indrentu, indintru (Lm) G)

denudamento sm. [stripping, dépouillement, denudación, Entblössung] innudada f., innudadura f., innudamentu, ispozamentu, ispozadura (L), innudada f., innudamentu, ispozadura f. (N), spollamentu, spolladura f., desnudesa f. (C), ippugliamentu, denudamentu (S), spuddamentu (G)

denudare vt. [to strip, dépouiller, desnudar, entblössen] innudare, nudare, ispozare (lat. SPOLIARE) (LN), desnudai (sp. desnudar), nudai, spollai, spollittai, spollincai, sprittai (d. il seno; cat. ant. espitrat) (C), denudà, ippuglià, fà nuddu (S), spuddà, ispuddà (G)

denudato pp. agg. [stripped, dépouillé, denudado, entblosst] innudadu, nudadu, ispozadu (L), innudau, ispozau (N), desnudau, spollau, spollincau (C), denudaddu, ippugliaddu (S), spuddatu, ispuddatu (G)

denuncia, -unzia sf. [denunciation, dénonciation, denuncia, Anzeige] denùntzia, incausada, intima (cat. entima; sp. intima), tzitassione (L), cramu m.,  den(n)ùnsia, denùntzia (N), denùntzia, dunnùntzia, pubblicata (cat. sp. publicata), tintura (C), dinùnzia (SG) // clamu m. (L) “d. di furto subito presentata per l’indennizo alla compagnia barracellare; pubblicata de matrimóniu (C) “d. (avviso) pubblica di matrimonio”

denunciare, -unziare vt. [to denounce, dénoncer, denunciar, anzeigen] denunsciare, denuntziare, incausare, intimare, tzitare (L), dannuntziai, den(n)unsiare, denuntziare (N), denunciai, denuntziai, dunnuntziai, tinturai (C), dinunzià (SG) // incausadu (L) “denunciato

denutrito pp. agg. [underfed, sous-alimenté, desnutrido, unterernährt] iscarridu, lanzu (lat. *LANIUS), lanzu fadigadu, romasu (lat. REMA(N)SU), fraccu (lat. FLACCUS) (L), iscarraittu, romasu, lanzu, lascu de purpas, ispurpiu, terchinau, tirchinau (N), denutriu, leppucciu, marriu, smarriu (C), ischuntu, dinutriddu (S), sgaliatu (G)

denutrizione sf. [underfeeding, dénutrition, desnutrición, Unterernährung] iscarridura, lanzesa, fàdigu m. (L), irromasadura, lanzesa (N), smarridura, fadigu m. (C), dinutrizioni, lagniggura (S), sgaliatura (G)

deodorante sm. [deodorizer, désodorisant, desodorante, Deodorant] deodorante, cuafiagos (L), deodorante (N), deodoranti (CS), deodoranti, sfumentu (G)

deogratias escl. [thanks to God, grâce à Dieu, gracias a Dios, Gott sei Dank] deugràscias, gràscias a Deu (L), gràssias a Deu (N), gràtzias a Deu (C), gràzia a Deu, Deugràzia (S), gràzia a Deu (G)

depauperamento sm. [depauperation, appauvrissement, depauperación, Auspowerung] impoverimentu, mèngua f. (LN), impoburamentu, mèngua f. (C), impobarimentu (S), impuaramentu (G)

depauperare vt. [to depauperate, appauvrir, depauperar, auspowern] impoverire, issustassiare, menguare (L), ammiserare, menguare, impoverire (N), impoburai (C), impobarì (S), impuarà (G) // issustassiadu (L) “depauperato

depennare vt. [to cross out, rayer, tachar, ausstreichen] cancellare, cantzellare, isburrare (cat. esborrar) (L), cantzellare, iscantzellare (N), cancellai, scancellai, burrai (sp. borrar), arrajai (C), ischanzillà, ibburrà (S), scancellà, burrà (G)

deperimento sm. [decay, dépérissement, deterioro, Verfall] decaimentu, illanzigamentu, irromasidura f., istasimentu, peoramentu (L), calatzone, fàdicu, vàdicu, irromasadura f., istasidura f. (N), smarridura f., marridura f., smarrimentu, affesimentu (C), dipirimentu (S), dipirimentu, sgaliamentu (G)

deperire vi. [to decay, dépérir, deteriorarse, verfallen] decaire, decàere (sp. decaer), illanzigare, irromasare, irromasire, istasire (tosc. ant. stasire), isfindigare, isindingare (L), cadicare, illanziare, irromasare, istasire (N), smarriri, marriri, s’affesiri, malograi, ammagangiai (C), deperì, dipirì, illagniggà, pirdhì forza (S), dipirì, sgalià, illagnicà (G) // ciaccatìcciu (G) “deperibile”

deperito pp. agg. [decayed, dépéri, deteriorado, heruntergekommen] ancionidu, decaidu, fraccu (lat. FLACCUS), illanzigadu, irromasidu, isfindigadu, isindigadu, istasidu, romasu  (lat. REMA(N)SU) (L), irromasau, calivu, illanziau, istasiu (N), affésiu, ammagangiau, assùspidu, malograu, marriu, scabixadu, scalixiu, smarriu (C), deperiddu, dipiriddu, illagniggaddu, ischuntu (S), dipirutu, illagnicatu, sgaliatu, (G)

depicciolare vt. [to remove the stem, lever le pétiole, sacar el pecíolo, entstielen] istenagare, istenegare (L), istanacare (N), stanaxai (C), isthinagliurà (S), bucanni lu picciolu (G)

depilamento sm. [depilation, dépilation, depilación, Enthaarung] ispilimentu (L), ispilimentu, ispilinzu (N), spilimentu (C), ippirimentu (S), spilimentu (G)

depilare vt. [to depilate, dépiler, depilar, enthaaren] ispilire, rasare (lat. *RASARE) (LN), spiliri, arrasai (C), ippirì, rasà (S), spilì, rasà (G)

depilato pp. agg. [depilated, dépilé, depilado, enthaart] ispilidu, rasadu (L), ispiliu, rasau (N), spiliu, arrasau (C), ippiriddu, rasaddu (S), spilutu, rasatu (G)

depilatorio agg. [depilatory, dépilatoire, depilatorio, enthaarungs] ispilidore (LN), spilidori (C), ippiridori (S), spilidori (G)

depilazione sf. [depilation, dépilation, depilación, Enthaarung] ispilidura, rasamentu m. (L), ispilidura (N), spilidura (C), ippiriddura (S), spilitura (G)

deplorare vt. [to deplore, déplorer, deplorar, beklagen] attacciare (sp. tachar), cantare sa chiriella, affeare (sp. afear), isbirgonzare (L), agguttiperare, lèghere sa vida (N), strunciai, disalabai, attacciai (C), biasimà (S), ripruà, straà (G)

deplorato pp. agg. [deplored, déploré, deplorado, beklagt] attacciadu, isbirgonzadu, affeadu (L), agguttiperau (N), strunciau, disalabau, attacciau (C), biasimaddu (S), ripruatu, straatu (G)

deplorazione sf. [blame, blâme, reprobación, Tadel] affeu m., attacciada, attacciadura, attacciamentu m., cunfinamentu m. (L), guttiperu m. (N), strùnciu m., strunciadura, disalabantza, attacciadura (C), biàsimu m. (S), riproa, strau m. (G)

deporre vt. [to depose, déposer, deponer, ablegen] depònnere, relatare (sp. relatar) (L), depositare, relatare, porrogare (N), depóniri, deponni, arrimai (cat. sp. arrimar) (C), dipunì, tisthimunià (S), ispunì, dipunì (G)

deportare vt. [to deport, déporter, deportar, deportieren] disterrare (sp. desterrar), cunfinare, ijiliare (L), disterrare, confinare, esiliare (N), disterrai, esiliai (C), distharrà, esirià (S), starrà, istarrà, istirrà, distarrà (G)

deportato pp. agg. [deported, déporté, deportado, deportiert] disterradu, cunfinadu, ijiliadu (L), disterrau, confinau, esiliau (N), disterrau, esiliau (C), distharraddu, esiriaddu (S), starratu, istarratu, istirratu, distarratu (G)

deportazione sf. [deportation, déportation, deportación, Deportation] disterru m. (cat. desterro; sp. destierro), cunfinu m., ijìliu m. (L), disterru m., confinu m., esìliu m. (N), disterru m., sterru, m. esìliu m. (C), distherru m., esìriu m. (S), starru m., isterru m., distarru m. (G)

depositare vt. [to deposit. déposer, depositar, hinterlegen] depositare (LN), depositai, allogai, lassai (C), diposità (S), deposità (G)

depositàrio agg. [depositary, dépositaire, depositario, verwahrend]  depositàriu (L), depositarju (N), depositàriu (C), dipositàriu (S), depositàriu, custodi (G)

depositato pp. agg. [deposited, déposé, depositado, eingetragen] depositadu (L), depositau (N), depositau, allogau, lassau (C), dipositaddu (S), depositatu (G)

deposito sm. [depost, dépôt, depósito, Hinterlegung] depósitu (LNC), dipósitu (S), depòsitu, arra f. (G) // rigia f. (S) “d. dei monopoli dei tabacchi”

deposizione sf. [deposition, déposition, deposición, Aussage] deponimentu m., deposissione, iscravamentu m. (d. del Cristo dalla Croce), relata, relatadura, (L), deposissione, iscravamentu m., porrogu m. (N), deponidura, depositzioni, scravamentu m. (C), dipusizioni, ischrabamentu m. (S), schjudamentu m., sposta (G)

deposto pp. agg. [deposed, déposé, depuesto, ablegt] depostu, relatadu (L), depostu, falau, relatau (N), depostu, arrimau (C), dipuniddu, tisthimuniaddu (S), postu, ispostu, spostu, depostu, spunitu (G)

depravare vt. [to deprave, dépraver, depravar, verderben] currùmpere, fàghersi visciosu, avvisciàresi avvissiàresi (L), guastare, currùmpere, si fàchere bissiosu (N), sbaucciai, debusciai (C), abburrissi, abburrissì (S), stravià, scunvià, svultà, discaminà (G)

depravato pp.agg. [depraved, dépravé, depravado, verderbt] avvisciadu, avvissiadu, cumbessu (lat. CONVERSUS), currùmpidu, (L), currùmpiu, bissiosu (N), sbaucciau, debusciau (C), abburrissiddu, aschamiri (S), straviatu, scunviatu, svultatu, discaminatu, bìcchiri (G)

depravazione sf. [depravation, dépravation, depravación, Verderben] corruttela, currumpimentu m., avvisciadura, ingùlumu m., còdia, mendu m. (lat. MENDUM) (L), corrussione, còdia, bìssiu malu m. (N), sbaucciadura, debusciadura, debusciamentu m. (C), abburrissimentu m. (S), straviu m., scunviu m., pilviltimentu m. (G)

deprecare vt. [to deprecate, désapprouver, deprecar, abwehren] dispressiare, innoriare (sardz. it. ignorare), inzenzare, disdignare (it. disdegnare) (L), agguttiperare, innoriare, isputziare (N), strunciai, disalabai (sp. alabar + pref. dis-), ingengiai, spreai (cat. menysprear) (C), biasimà, appuccià, dipprizià (S), ripruà, straà, sprizià (G)

deprecato pp. agg. [deprecated, désapprouvé, deprecado, abwehrt] dispressiadu, innoriadu, inzenzadu, disdignadu (L), agguttiperau, innoriau, isputziau (N), strunciau, disalabau, ingengiau, spreau (C), biasimaddu, appucciaddu, dippriziaddu (S), ripruatu, straatu, spriziatu (G)

deprecazione sf. [deprecation, déprecation, deprecación, Abwehrung] dispréssiu m., disbantu m., inzenzu m., cundenna (L), guttiperu m., isputziadura (N), strùnciu m., disalabanza (C), biàsimu m., ippréziu m. (S), riproa, strau m. (sp. estrago), disistima (G)

depredamento sm. [punder, déprédation, depredación, Plünderung]