|
che/1
pr.
rel.
[who,
that; qui,dies]
chi (lat. QUI)
// sa cantone
chi ti canto (LN) “la canzone che ti canto”, lu chi ti dicu
(G) “ciò che ti dico”
che/2
pr. interr.
escl. [what
(a), quoi, qué, ach was]
ite, cancu, ancu, ancus, assiat, occò!, kiteu (ant.; lat. QUID DEU) (L),
ite, ata, anchi, ancu, ghite, occo (N), anchi, inca, inchi, ita, itei,
ta (C), cancu, cosa (S), cosa, ancu, cancu (G) // Ancu sias beneitta!
(L) “Che tu sia benedetta!; Assiat meraviza! (L) “Che
meraviglia!”; Ite cheres? (LN) “Che vuoi?”; Ite bella
pitzinna! (L) “Che bella ragazza!”; occò disgràscia manna
sutzedida! (L) “che tremenda disgrazia che è successa!; attamore!
(N) “che amore!”; Ancu crepes! (N) “Che tu possa
crepare!”; occopore! (N) “che paura!”; It’arrori! (C)
“Che orrore!”; Cosa ‘oi? (G) “Che vuoi?”
che/3
cong.
[that,
que, que, dass]
chi (lat. QUI)
// No est beru
chi ses maccu (L) “Non è vero che sei scemo”; eu ti diggu
chi non sei un amiggu (S) “io ti dico che non sei un amico”
ché
cong. [why,
pourquoi, porque, warum]
aite, proite, prite, ca (LN), ca, po chi, poite, puita (C), acchì,
parchì, daghì (S), palchì, dacchì. dapoi chi, inzichì (G) // Prega
a Deus, ca nd’as bisonzu,! (L) “Prega Dio, ché ne hai
bisogno!”; Accùrtzia a inoghe, ca ti cherzo bìdere in cara (L) “Avvicinati,
ché ti voglio vedere in volto”; No vi soggu ‘iuntu acchì no
n’abia gana (S) “Non son venuto (per)ché non ne avevo voglia”;
vds. anche perché, poiché
checché
pr.
rel. indef. [whatever,
quoi que, cualquier cosa que, was auch immer]
calesisiat cosa chi , itesisiat, (L), calesisiat, itesisiat, ghitesisiat
(N), calisisiat cosa chi, itamisiat, itasisiat, itasiollat (C), cassisia
checché, cosa, dugna cosa (S), cassisia cosa, comu si sia (G) //
calesisiat cosa chi nerzas, deo non ti creo (L) “checché tu dica,
io non ti credo”
checchessia
pr. indef.
vds. checché
chela
sf.
[chela,
pince, pinza del escorpión, Schere]
franca (lat. BRANCA), anca (LN), farranca (C), franca, anca (S),
fòlbicia (G) // franca (anca) de aliusta (L) “c. d’aragosta”
chelone
sm. itt. vds.
mùggine
chenopodio
sm. bot.
(Chenopodium album) [Chenopodium,
chénopode, quenopodio, Melde]
cadone, codone (etr. kathuni), aghedone, tróvulu
(probm. piem. tüvel - Paulis) (L), cadone (N), cadoni
(C), catoni, cadoni (S), catoni (G)
cheppia
sf. itt.
(Alosa fallax) [alose,
alose, alosa, Alse]
arringada, saboga (cat. saboga), boga (L), arrangada, arengu m.,
saboga (N), saboga, làccia (C), sabboga (S), arenga (G)
cherubino
agg. [cherub,
chérubin, querubín, Cherub]
cherubinu, lubinu (L), cheubinu (NCSG)
chetare,
-arsi vt. vi.
rifl. [to
quiet, calmer, aquietar, beruhigen]
calmare, pasare (lat. PAUSARE), assussegare (cat. assossegar;
sp. sosegar), asseliare, accaire, acchedare, acchidare, abbrandare (sp.
ablandar), abbacare (sp. abacar), allenàresi (L), chietare,
carmare, assussegare, asseliare, appachiare (N), asseliai, assussegai,
abbrandai, acchietai (C), caimmà, abbacà (S), caglià, avvinià, calmà
(G)
chetichella
(alla) loc.
avv. [on
the sly, en tapinois, a la chita callando, in aller Stille]
a sa muda, a cua, a furinu, a s’iscuja ,istèsia-istèsia, tròddia-tròddia
(L), a sa muda, a cuba, a furinu, a s’imberta, a s’iscùsiu (N), a
sa cua, a iscusi, cittiu-cittiu (C), a cua, a iffrosu (S),
affultu-affultu, a coa (G)
cheto
agg. [quiet,
calme, quieto, still]
chietu (sp. quieto), pasadu, pàsidu, assussegadu, asseliadu,
cucciadu (L), carmu, assussegau, asseliau, sériu, appachiau (N),
chietu, chetu, asseliau, assussegau, appaxau, cittiu, cagliau, sulenu
(C), chetu, chietu , càimmu (S), chiettu, pàsigu (G)
chi
pr. rel.
indef. interr. [who,
celui qui, quien, wer]
chie (lat. QUIS) (L), chie, chine, cuju (lat. CUIUS)
(N), chini (sp.
quien), chinicoi (C), ca (S), ca, cali, cal (G) // De chie
ses fiza? (L)“Di chi sei figlia?”; mira chie est bénnidu (L)
“guarda chi è venuto”; cuju ses? (N) “di chi sei
figlio?”; cal anda e ca veni (G)”chi va e chi viene”;
Chie arriscat piscat (prov.-LN) “Chi rischia rosica”; Chini
non tenit domu non tenit bixinus (prov.-C) “Chi non ha casa non ha
vicini”; Ca cumanda fazi leggi (prov.-S) “Chi comanda fa
legge”
chiacchera
sf. [chatter,
bavardages pl.,
cháchara, Plauderei]
ciàcciara (sp. chácara), ciàncara, ciànciara, ciarra (it.
ciarla), giàggiara, tzàtzara, iscrémiu m., laredda,
leredda, larèddia, laréddiu m., allera, lera (lat. LERIAE),
ciaramedda, ciarameddu m., tzaramedda, inciàffulu m.,
allega, istrofa, cunfànfara, cuffàffara, cunfàffara, unfàffara, lùlluru
m., càdara, dittériu m. (sp. dicterio), trisina, bàdula,
badàcia, ariola, iscrémiu m., lenda (it. ant. lienda o lat.
LEGENDA), naravèglia, solovrina (L), lerèddia, leredda, tzarra,
lera, treppedda, caffàffara, cuffàffara, nara-nara m., baralla,
ciaramella, paràndura, traccaza, varbarustu m., tzasca (N), ciàcciara,
ciacciarra, aralla, argiolu m. (C), ciàcciara, ciarra,
ciarameddu m. (S), ciàvana, inciàffula, zàzzarra, ciarra, cètara,
batalocca, chjàcchjara, ciaramedda, chjàppula (Cs), ciattu m.
(Lm), buddeu m., pampa (G) // dittèrios de foghile (L) “c.
da focolare”; rontana (G) “c.
insulsa e sgraziata”; Inui at fumu at calenti, inui at
aralla at genti (prov.-C) “Dove c’è fumo vi è caldo, dove sono
c. vi è gente”; Tra una ciàvana e l’alta ci passa lu tempu
(prov.-G) “Tra una c. e l’altra passa il tempo”
chiaccherare
vi. [to
chatter, bavarder, chacharear, plaudern]
ciarrare, tzarrare, ciacciarare (sp. chacharear), giaggerare,
ciarameddare, tzarameddare (it. ciaramellare), ciacciareddare,
illerieddare, illerinare, illanatzare, loroddare, chiriellare,
chistionare, badulare (it. ant. battolare), lereddare, battazare,
illanare, illanivuzare, badaciare (sp. ant. badajar),
frighinzare, friganzare, labreddiare, ciarrulitare, ciavanare,
cunfaffarare, cunfanfarare, cuscujinare, giarapattare, isprallettare,
labreddare, lendare, naravegliare, (L), lereddare, tzarrare,
cuffaffarare, illereddiare, labreddiare, berbalare (lat. *VERBULARE),
barbarustare, contulare, irlanare, labreddare, treppeddare,
varbarustare, tzarritare (N), arrallai, ciacciarai, ciacciarrai,
ciacciareddai, cianciarrai, foxilai, arxolai, argiolai, crastulai,
chistionai, battallai, matraccai, sbrubuddai (C), ciarrà, ciacciarà,
ciaramiddà, ischuntaccià (S), ciavanà, zilacà, anzillà, ciarrà,
buddicinà, chjacchjarà, ciaramiddà, chjaramiddà (Cs) (G) //
èssere a tràllaga (N) “fermarsi a c. lungamente”
chiaccherata
sf. [chat,
causerie, charla larga, Plauderei]
badulada, chistionada, ciacciarada, ciacciareddada, ciacciarrada,
ciarameddada, ciarrada, ciarrulitada, badaciada, crastulada,
imprabastulada, labreddiada, lereddada, naravegliada, tzarrada,
tzarritta (L), arresonada, tzarrada, tzarrata, cuffaffarada, lereddada,
pistazada (N), ciacciarada, ciacciarrada, cianciarrada, colessada,
crastulada, foxilada, argiolada, imprabastulada (C), ciacciaradda,
ciarradda, ciaramiddadda (S), chjacchjarata, ciavanata, zilacata,
buddicinata, ciarrata, batalocca (G)
chiaccherato
pp. agg. [chattered,
bavardé, chachareado, verrufen]
ciarradu, ciacciaradu, lereddadu, illanivuzadu, badaciadu (L), tzarrau,
lereddau, cuffaffarau, treppeddau (N), ciacciarrau, arrallau, foxilau,
arxolau, crastulau, chistionau (C), ciacciaraddu, ciaramiddaddu (S),
ciavanatu, zilacatu, anzillatu, chjacchjaratu, ciarratu, buddicinatu(G)
chiaccherino
agg. [chatterer,
petit bavard, chacharero, redsclig]
ciarroneddu, sarroneddu (L), tzarroneddu, ispipillu, bivottu (N),
ciacciarroni, foxileri, cràstulu, argioleri, arralleri (C),
ciacciarroni, ciarroneddu (S), ciavanadori, zilacadori (G)
chiaccherio
sm. [chattering,
bavardage continuel, charloteo, Geschwátz]
ciacciarada f., ciarra f. (it. ciarla), ciacciaredda f.,
lùlluru, appìsciulu, appìsulu, badàcia f., bàdula f.,
buddijinu, ciaramedda, ciaulellu, cuscujinu, farrabbuddire (sm.),
impàffulu, lorinzu (L), tzarronada f., cuffàffara f.,
chidériu, illabróriu, illereddionzu, illeréddiu, tràllaga f. (N),
ciacciarra f., ciacciaredda f., crastulìmini, crastulóngiu,
argiolu (C), ciarra f., ischìsthiu, ciarameddu (S), garaegghju,
zilacagghju, cilacagghju, buddicina f., ciaramedda f.,
chjarameddu (Cs), ciàvana minuta f., scrèulu m.
(G)
chiaccherone
agg. [chatterer,
bavard, chacharón, geschwätzig]
ciarrone, tzarrone, tzarrosu, ciacciareddone, ciacciareri, ciavanone,
accioroddadore, acciorodderi, ciacciarreri (sp. chacharero),
ciacciarone (sp. chacharón), ciarulitanu, labreddosu, lareddosu,
lareddiosu, lereddosu, lereddiosu,
lorodderi, bucca de càntaru, isambrulidu, imbainajolu, barrimannu,
barrosu, illanadu, tàccula f. (fig.), matraccheri, badacione,
badaceri, badulosu, isteuladu, ciarameddosu, ciarameddajolu,
labreddiosu, imprabastuleri, allegantinu, alleppadu, arrejonadittu,
illerieddau, impaffuladore, leppedda, leppeddosu, leppeddu, (L),
tzarrone, tzarreri, labreddosu, lereddiosu,
lereddosu, cuffaffarone, gargale, illanatu, illaniatu, labalaccu, bucca
de bumbarda, treppeddosu, pistaza, pistasaghina, barbarustu, barbattu,
contularzu, culepudda, illaniau, illereddiau, irvololau, limba de pàssaru,
pistulosu, traccazeri, tzantzareri, tzantzar(r)one, tzeravàvulas (N),
ciacciaroni, ciacciarroni, cianciarroni, foxileri, cràstulu, arxoleri,
argioleri, imprabastuleri, lareddiau, tàccula f. (fig.),
allegosu, barrimannu, barrosu, fregnócculu, frugnócculu (C),
ciacciaroni, ciacciarroni, ciarroni, aglianu, ciauritanu, matraccheri
(S), ciavanagghju, chjacchjaroni, chiacchjarò (Lm),
chiacchjaronu (Lm), ciacciarò (Lm), ciattulonu (Lm),
cètara, ciaramiddosu, ciarroni, poltearreca (G) // battuledda f.
(L) “ragazza c., imprudente e noiosa”; non li paret lentolos
(L) “dicesi per indicare un uomo da evitare perché esageratamente
c.”; bucca isdugada f. (L) “c. impenitente”;
culipunziutu (G) “c. maligno”
chiama
sf. (appello)
[roll-call,
appel, llamada, Appell]
muttida, giamada, appellu m. (L), muttida, appellu m. (N),
tzérriu m., tzerriada (C), ciama, appellu m. (S),
chjamata, appellu m. (G)
chiamare
vt. [to
call, appeler, llamar, rufen]
ciamare, giamare (lat. CLAMARE), cramare, muttire (lat.
MUTIRE), giuilare, zuilare, bettare ‘oghe (L), cramare, muttire,
muntire, attoliare, giubilare (N), atzerriai, cerriai, tzerriai, cramai,
carmai, lamai, allamai (C), ciamà, buzià, dà una bozi, gramà (c.
lamentosamente) (S), chjamà, clamà, bucià (c. a voce alta),
dà una boci (G) // accorralai (C) “c. a raccolta”; ite ti
nanta? (C) “come ti chiami?”; ciamà a barra postha (S) “c.
ad alta voce”
chiamata
sf. [call,
appel, llamada, Ruf]
avvisada, ciamada, clàmida, cramada giamada, giàmida, muttida, giàmidu
m., tzitu m., zuilada (L), muttia, cramada, cràmida,
tzita (sp. cita) (N), cramada, tzérriu m., tzerriada, làmidu
m., allamamentu m. (C), ciamadda, buziadda (S), chjamata
(G) // Ogni giamada cheret risposta (prov.-L) “Ogni c. esige una
risposta”
chiamato
pp. agg. [called,
appelé, llamado, berufen]
ciamadu, giamadu, muttidu, zuiladu (L), muttiu (N), tzerriau, allamau
(C), ciamaddu, buziaddu (S), chjamatu, buciatu (G)
chiana
sf. (palude, radura) [marsh,
marais, pantano, Sumpf]
paule (lat. PADULE), mara (prerom.), benarzu m.,
bidile m., braina (tosc. ant. braina) (L), orgosa (prerom.),
benale m. (N), pauli, benatzu m., mara, lutzina (C),
pantamu m., abbadrinu m., pischina (S), lascura, radda,
mara, padula, pischinàccia (G)
chiappa
sf. anat. [buttock,
fesse, nalga, Hinterbacke]
nàdiga (lat. NATICA),
ciappa (=it.), perra de culu (L), nadiai m., nàdica, nàtica
(N), nàdia (C), ciappa, nàdigga, cadràddara, perra di curu (S),
chjappa, nàtica (G) // àere a unu in ciappas de culu (L) “infischiarsi
di uno, non considerarlo per niente”; non nd’ischit una ciappa
(L) “non ne sa niente”
chiappare
vt. vds. acchiappare
chiapparello
sm. vds. acchiapparello
chiappoleria
sf.
(bagatella, inezia) [trifle,
bagatelle, bagatela, Bagatelle]
gnegneria, nigneria (sp. niñería), friolera (sp. friolera) (L),
innennériu m., friolera (N), minudèntzia (cat. sp.
menudencias), buggeria (cat. bogería), perreria, frascheria (it.
frascheria), friolera (C), cosaredda, cioccò m. (S),
fiulera, cusedda, pileddu m., pilimeddu m. (G)
chiara
sf.
[white
(of an egg), glaire, clara de huevo, Eiweiss]
alvu m. (lat. ALBUS),
giara, jara, biancu de s’ou m., lùmene de s’ou m. (lat.
LUMEN), allùmene m. (L), arbu de obu m., arbuobu m.,
àrbidu m., àrbule m., arvu m.(N), biancu de
s’ou m., srabu m., sràbiu m., àrbidu m.,
lùmini m. (C), ciara d’obu (S), chjara, biancu di l’ou m.
(G)
chiaramente
avv. [clearly,
clairement, claramente, klar]
a sa giara, giaramente, claramente, in cara a tottu, a sa ladina, a sa
sarda, a subraera, a ojos vistos, a tottu ispressu, pane-pane
binu-’inu (L), a sa crara, craramente, a sa sarda, a iscrarada, a
s’ocredda, a ocros vistos (N), craramenti, limpiamenti, sardu-sardu
(C), ciaramenti, a la sardha (S), chjaramenti, a palesu (G) // faeddare
a derettu, a s’apostólica, ispradiare (L) “parlare c.”
chiarella
minore sf.
bot. (Salvia verbenaca) luccaja,
luccaja pitica, giórica (L), sàrbia, sarbiedda (N), luccaja pitica,
salviedda (C), sàiviedda (S), salviedda (G)
chiarello
sm. (vino
leggero, innacquato) [claret,
clairet, clarete, Klarette]
abbadu, abbariolu, pirizolu (L), binittolu, binicheddu, piritzolu,
abbarolu (N), picciou, piricciolu (C), abbaddu (S), vinareddu, vinittu
(G)
chiarezza
sf.
[clearness, clarté,
claridad, Helle]
giaresa, claresa, claridade, clarìssia, clarura, giaridade, giaria,
licchidesa, limpiesa (L), craredade, craresa, crarura, limpiesa (N),
craresa, craridadi, limpiesa, limpiori m. (C), ciarèzia,
ciariddai, limpiori m. (S), chjaresa, chjarittù, limpidesa (G)
chiarificare
vt. [to
clarify, clarifier, clarificar, klären]
ilgiarire, illimpiare, limpiare, accrarare (L), iscrarire, accrarare
(N), accrarai, fai craru (C), accrarà (S), sciarà, risciarà, sbiancà
(G)
chiarificatore
sm. [clarifier,
clarificateur, clarificador, Klärgefäss]
ilgiaridore, illimpiadore, accraradore, limpiadore (L), iscraridore,
accraradore (N), accraradori (CS), sciaradori, risciaradori (G)
chiarificazione
sf. [clarification,
clarification, clarificación, Klärung]
ilgiarimentu m., illimpiadura, accrarada, accraramentu m.
(L), accraramentu m., accrarimentu m., iscraridura,
iscrarimentu m. (N), accraramentu m., accraradura (C),
accraraddura (S), accaramentu m.. sciaratura, risciaratura (G)
chiarimento
sm. [explanation,
éclaircissement, clarificación, Klarstellung]
ilgiarimentu, giarimentu, incarimentu, ingiarida f.,
ingiarimentu, accrarada f., accraramentu, effettuada f.
(L), accraramentu, accrarimentu, crarimentu, crarizada f. ( (N),
accraramentu, scrarimentu (C), accraramentu, ippricazioni f. (S),
sciaramentu, risciaramentu, splicazioni, avvilguamentu (G)
chiarire
vt. [to
make clear, clarifier, clarificar, klären]
giarire, ilgiarire, ingiarire, isciarire, ispallattare (c. del cielo),
dillindare, dislindare (sp. deslindar), ispianare (sp.
explanar) (L), iscrarire, crarire, crarizare, accrarare,
ispallattare, ispiegare, istendulare (N), accrarai, fai craru, crariri,
spricai, spranai, scrariai (C), ciarì, accrarà (S), sciarà, risciarà,
avvilguà, spannà (G) // fàghere s’effettuada (L) “c. una
situazione”
chiarito
pp. agg. [cleared,
clarifié, clarificado, geklärt]
giaridu, ilgiaridu, ingiaridu, accraradu, ispallattadu, dislindadu (L),
accrarau, crariu, crarizau, iscrariu, ispallattau, ispiegau, istendulau
(N), accrarau, crariu, spricau, scrariau (C), ciariddu, accraraddu (S),
sciaratu, risciaratu, avvilguatu, spannatu (G)
chiaro
agg. [clear,
clair, claro, hell]
ciaru, craru, claru (lat. CLARUS), giaru, giariosu, ladinu (lat.
LATINUS),
lìmpiu (lat. LIMPIDUS), patente, dislindadu, sàligu (lat.
ant.SALICUS), annótinu, lìcchidu, pàdriu, bìsidu (L), ciaru,
craru, crarosu, bàndidu, làdinu, lìmpiu, nìchitu (N), craru, lìmpiu,
ladinu, accraccangiolau, glianu (sp. llano) (C), ciaru, lìmpiu
(S), chjaru, viglienti, spricatu (G) // ispadriare (L) “parlare
c.”; est patente a tottu (L) “è c. a tutti”; a craru
(C) “in vista, a guardia”; crareri (C) “chi sta in
vista, a guardia”; bogai in iscóviu (C) “mettere in chiaro,
far sapere a tutti”; Chjara f., Chjaredda f. (G) “Chiara,
Chiarina”; Ca pìscia ciaru s’affutti di lu duttori (prov.-S) “Chi
piscia c. si frega del medico”
chiarore
sm. [light,
clarté, claror, Schein]
giaria f., giarore, giarura f., isperiada f., lugore
(lat. LUCOR), lugura f., lunera f. (c. di luna) (L),
crarore, lucore, lampizada f. (N), lugori, luxentori, nei f.
(C), ciarori, luzaredda f. (S), luciori, chjarori (G)
chiaroscuro
sm. [light
and shade, clair-obscur, claroscuro, Helldunkel]
giariscuru (L), crariscuru (N), craruscuru (C), ciarischuru (S),
chjaroscuru (G)
chiaroveggente
sm. [clear-sighted,
clairvoyant, clarividente, Hellscher]
indovinu, majarzu (L), indovinu, maghiarju, biidore (N), intzertadori,
indovinu (C), indubinu, magliàgliu, maiàgliu (S), induinu, maiàgliu,
maiaglioni, maialghju (G)
chiaroveggenza
sf. [clear-sightedness,
clairvoyance, clarividencia, Hellschen]
indovinadura , majarzùmene m. (L), indovinadura, maghiarjùmene m.,
biidura (N), intzertadura, indovinamentu m. (C), indubinaddura,
maia, magliagliumu m., maiagliumu m. (S), maia,
maiagliaduria (G)
chiassaiola
sf. [drain-pipe,
conduit d’écoulement, alcantarilla, Ablaufrinne]
abbarzu m., banchina, manchina (L), dùrgalu m., tùrgalu m.
(N), banchina (C), canari m., manchina (S), canali di scolu m.
(G)
chiassata
sf. [racket,
charivari, bulla, Lärm]
burdellu m., fragassu m., baraunda, abbolottu m. (sp.
alboroto), attamazada (L), burdellu m., baraunda, baràglia,
istranada (N), streulada (C), abburottu m., digógliu m.,
ramori m. (S), buldiddata (G) // sos sonazos
m. pl. (N)“c. che i giovani fanno quando viene
scoperto un fidanzamento segreto”
chiasso
sm. [noise,
fracas, ruido, Lärm]
burdellu, ciarra f., tzarra f. (it. ciarla), abbolottu (sp.
alboroto), aggiolottu, tambeddu, attoloccu, atturoccu, istrattùgliu,
iscagatzu, degógliu, ragàglia f., chimentu, attamazu, attabazu,
attàviu, fazellu, triuladura f., intrìgliu, tremuttu,
tzaramella f., bullìtziu (sp. bullicio), intatzida f.,
tziriottu, siliestru, tippi-tappa, triuliu (L), burdellu, istripittu,
tzarra, abbolottu, ciaramella f., maudinu (N), carraxu (lat.
CARNARIUM), cumbù, tréulu, trumbullu, avvolottu (cat. avalot),
stragàsciu, stragatzu, burdellu, sollóciu, tramùxulu (C), abburottu,
ischìsthiu, burdheddu, ramori (S), dissàntanu, buldeddu, intirruzu,
attillóiu, tambeddu, istrallattu, abburottu (Cs), acciaffarécciu
(Cs), intruittu (Cs), iscartéddulu (Cs), sfragassu
(Cs) (G) // fazellare, attoloccare, attamazare, chimentare (L) “far
c., far rumore”; brischillare (N)“il far c.
dei ragazzi”
chiassone
agg. [roisterer,
tapageur, triscador, lärmend]
ciarrone, tzarrone, burdellajolu, burdelleri (L), baraunderi, burdelleri
(N), carraxeri, treuladori, treuleri, streuladori (C), abburottadori,
ciarroni, ciacciarrosu (S), buldiddosu, buldiddoni, buldeddadori,
burdellonu (Lm) G)
chiassoso
agg. [noisy,
bruyant, ruidoso, laut]
ciarrone, burdellajolu, burdelleri, burdellone, ischighigliadu,
tambeddosu, tzaccotteri (L), burdelleri, baraunderi (N), battalleri,
burdellosu, carraxeri, carraxosu, treulosu (C), abburuttosu, burdheddosu
(S), buldiddosu, buldiddoni, burdellonu (Lm), ciavaccanu,
ragagliosu, raganosu, vivazzu (G)
chiassuolo
sm. (viuzza
angusta) [alley,
ruelle, calleja, Gässchen]
camineddu, istrintorzu, carreledda f., órbidu, ùrbidu (lat.
ORBITUS - Pittau), gutturinu (L), camineddu, rughedda f.,
carreredda f., guttureddu, orvitu (ant.), urvitu (ant.)
(N), arrughixedda f.,
contonada f., ùbridu, ùrbidu, guttureddu (C), isthrinta f.,
isthrintógliu, carrùggiu (S), carrugghju, strintogghju (G)
chiatta
sf. [lighter,
chaland, chalana, Lastkahn]
gutzu m. (LN), butzu m. (C), gozzu m., guzzetta
(S), guzzu m., guzzittu m., chjattinu m., zattinu m.,
balcàccia (sp. barcaza), bittulina (Lm), puntonu m.
(Lm) (G)
chiatto
agg.
[flat,
plat, chato, platt]
apparinadu, apparizadu, ispianadu (L), ispianau, apparisau, appaneddau,
istreccau (N), ciattu (CSG)
chiavaccio
sm. [large
door bolt, verrou, cerrojo, Riegel]
runtzone, passadore, passante, cadena f. (L), cadena f.,
passante, passadore (N), orcioni (C), passadori, rizzoni (S), passadori,
passanti (G)
chiavaio,
-aiuolo sm. [locksmith,
serrurier, cerrajero, Schlosser]
mastru de giaes, giaeri (cat. claver; sp. llavero) (L), craeri,
craitteri, mastru de craes (N), craeri, maistu de crais, magnanu (lat.
MACHINIANUS) (C), masthru di giabi (S), maistru di chjai (G)
chiavare
vt. [to
love-making, convoiter, requebrar, beschlafen]
coddare (lat. *COLLARE), montare, caddigare (lat. CABALLICARE),
fùttere (lat. FUTUERE), pompare, tacconare (L), coddare,
montare, futtire, fùttere, caddicare, turbare, ghettare, pompare,
irghiddare, zùchere (detto degli animali) (N), coddai, criai,
cravai, futtiri, coberri (C), cuddà, muntà, futtì (S), cuddà,
muntà, futtì, cuprì (detto delle bestie) (G) // Chie non
coddat parente non coddat niente (prov.-L) “Chi non chiava parenti
non chiava proprio”
chiavata
sf. [love-making,
convoitée, requebrada, Beischlaf]
coddada, caddigada, montada, futtida, tacconada (L), coddada, montada,
caddicada, turbada, ghettada, futtia, zutta, zuttura (detto degli
animali) (N), coddada, cravada, coberantza, futtida (C), cuddadda,
muntadda, futtidda (S), cuddata, muntata, futtuta, cuprita (G)
chiavatore
sm. [lover-making,
convoiteur, requebrador, Beschlafer]
coddadore, caddigadore, montadore (L), coddadore, montadore,
caddicadore, zuchidore, turbadore, futtidore (N), coddadori, cravadori,
coddànciu, coddànciulu (C), cuddadori, muntadori piscittallegru (S),
cuddadori, muntadori (G) // Ómine bassu coddadore (prov.-LN) “Uomo
di bassa statura, uomo c.”
chiave
sf.
[key,
clef, llave, Schlüssel]
ciae, crae, giae (lat. CLAVIS) (L), ciae, crae, crai (N), crai
(C), ciabi (S), chjai, ciai (G) // cràere, accràere, affrisciare (L),
accràere, accraittare, craare, crare (N), cràiri, criai (C),
affriscià (G) “chiudere a c.”; craera (LN) “buona
padrona di casa”; craeri (LN) “portatore di c.”;
guàrdias pl., bàrdias pl., àrdias pl. (L),
vàrdias pl., fàrdias pl. (N), guàrdias pl. (C)
“ingegnetti della c.; sp. guardas de la llave”; istare a
manos in giae (L) “stare senza far niente, con le mani in mano”;
affrischiadura, frischiata (N) “mandata di c.”; crae de su
coddu (N) “clavicola”; facher bìere una crae (N) “dare
prova”; iscràere (N) “aprire con la c.”; preda de
craadura (N) “c. di volta”; contracrai (C)“c.
falsa”; craugheri m. (C) “porta chiavi”;
criedda (C) “c. rustica di legno”; mostrai una crai (C) “mostrare
ingegno, astuzia”; poni sa crai assutta de sa porta (C) “dichiarare
fallimento”; ligadori m. (S) “c.
di ferro che serve per tenere uniti due muri pericolanti”
chiavetta
sf. dimin. [small
key, petite clef, llavecita, Schlüsselchen]
giairedda, craedda, giavetta (sp. chaveta) (L), craedda, craitta,
gravetta (N), craixedda, craitta, grifoneddu m., ciavetta,
giavetta (C), ciabiredda (S), chjaitta (G) // trasiddu m. (L) “c.
del violino sardo”
chiavica
sf. [drain,
égout, alcantarilla, Abzugskanal]
conduttu m. (lat. CONDUCTUM), mara (prerom.), gusorgiu m.
(ant.) (L), bassa (N), cunduttu m., cundutta, mara, busonera (sp.
buzonera) (C), cunduttu m. (S), chjàvica, bassa, chjappittu m.
(G) // sarroni m. (S) “topo di c., di fogna”
chiavistello
sm. [latch,
verrou, pestillo, Riegel]
rutzone, runtzone, passadore, cuza f., grocco (it. ant.
crocco), ferrisciale (L), istanca f., alcione, bolcione (it.
bolzone), cùllia f., serratzu (N), orcioni, arcioni,
barcioni, borcioi, braccioni, burcioni, bruccioni, bruccionittu,
craccioni, craiccioni, craeddu, crieddu, faccioni, passadori, scroccu
(C), rizzoni, cricca f., croccu (S), farriali, passanti,
passadori, mattachègliu (G) // imbarcionai (C) “chiudere col c.”
chiavisterio
sm. [love-making,
convoitée, requebrada, Beischlaf]
coddonzu, caddigonzu, montadura f. (L), coddonzu, caddiconzu,
turbonzu, turbadura f., zuttura f. (N), coddóngiu (C),
cuddonzu (S), cuddognu (G)
chiazza
sf. [spot,
tache, cuajarón, Flecken]
mància (sp. mancha), tacca (cat. taca, bàlliu m.,
isciaccu m., prodda (L), mantza, labe, lapa, pischina (N),
tacca, mància, prellèccia, sprallàccia (spralàcciu m.,
sprallàcciu m. (C), mància (S), tacca, ismaldu m., smaldu
m. (G) // tacca (L) “anche: ferita da taglio”; tacca
de runza (L) “c. di tricofizia, impetigine”; sprallàcciu
arrùbiu m. (C) “succhiotto,
bacio aspirato”; pintulinu (G) “a c.
bianche e nere”
chiazzare
vt. [to
spot, tacheter, manchar, beflecken]
manciare (sp. manchar), taccare (cat. tacar), marettare,
pintirinare, randinare (L), mantzare, maculare, marettare, traspeare
(N), taccai, manciai, pintirinai, cespiai, ciaspiai (sp. jaspear),
inciaspiai, incispiai, inciuspiai inghespiai (C), mancià (S), taccà
(G)
chiazzato
pp. agg. [spotted,
tacheté, manchado, befleckt]
manciadu, taccadu, randinadu, pintirinadu, pintulinu, biscaccadu,
marettadu, ziziadu (L), mantzau, maculau, marettau, lapau, traspeau,
ziziatu (N), taccau, manciau, pintirinau, ciaspiau, incespiau,
inciaspiau, incispiau, pintulinu (C), manciaddu (S), taccatu, vàgliu
(G) // canes lapaos, a battor ocros (N) “cani con chiazze di pelo
diverse dal manto sulle sopracciglia, che -dice L. Farina- non si
lasciano tacitare dalle pratiche magiche dei ladri abberbadores”
chibrare:
vds. setacciare, stacciare
chicca
sf. [sweet,
dragée, chocho, Bonbon]
bobbona, bombò m., liccantzia (L), bomboe m.,
gutturrias pl. (N), bobboi m., durcura (C), ischisiddèzia
(S), cunfittura, liccaldumu m. (G)
chicchera
sf. [cup,
tasse, jícara, Schale]
cìcchera, cìccara (cat. xìcara), chìcchera (= it.), tzìccara,
tzìcchera (L), cìcchera, tzìcchera (N), cìccara, cìcchera (C),
cìccara (S), cìccara, cìcchera (Lm) (G)
chicchessia
pr. indef. [anybody,
qui que ce soit, quienquiera, wer es auch sei]
chiesisiat, calesisiat (LN), calechisiat (N), chinisisiat, chinisiollat
(C), cassisia (SG)
chicchiriare
vi. (fare
chicchirichì) [to
crow, coqueriquer, cantar el gallo, krähen]
craccagliare, fàghere su cuccuruddù (L), fàchere chicchirichì
(cuccuruddù) (N), craccaliai, fai su chicchirrichì (C), fà
chicchirichì (SG) // fai su chìcchiri (C) “darsi delle arie,
insuperbirsi”
chicchiriata
sf. [crowing,
coquerico prolongé, canto del gallo, Hahnnenschrei]
cantada de puddu, chicchiriada (LN), craccaliada (C), cantadda di giaddu
(S), cantata di ghjaddu (G)
chicchirichì
sm. escl. [cock-a-doodle-doo,
coquerico, quiquiriquí, Kikeriki]
chicchirichì, cuccuruddù; cantu de puddu (LN), chicchirrichì,
cuccuruccù; cantu de caboni (C), chicchirichì; cantu di giaddu (S),
chicchirichì, cuccuruddù; cantu di ghjaddu (G)
chicco
sm. [grain,
grain, grano, Korn]
ranu (lat. GRANUM), raneddu, pupujone, pibione, trighittu (L), graneddu,
granu, pupujone (de àchina) (N), nau (c. di grano), pibioni (C),
granu, pupioni (SG) // cùguru, cuguzu (L) “c. di cereale avvolto
nella loppa”; ispudrigare (L) “togliere i c. fracidi dai
mucchi di grano”; ranudu (L), granudu (N) “con molti
c.”; trigu pamentile (L) “c. di grano rimasti nel terreno
dopo la trebbiatura”; rosas f. pl., pruddas f. pl.
(N) “c. di grano che si squarciano al fuoco”; S’ispiga si
nde messat pro su ranu (prov.-L) “La spiga si miete per i c.”;
È meddu granu in drentu chi padda fora (prov.-G) “È meglio il c.
dentro (casa) che la paglia fuori (sull’aia)”
chichinghero
sm. bot. vds.
alchechengi
chiedere
vt. [to
demand, demander, pedir, fragen]
dimandare, pedire, pidire, pètere (ant.; lat. *PETERE),
preguntare (lat. PERCONTARE o sp. preguntar), cherre (ant.),
isculpire (c. con insistenza; lat. EX-SCULPERE) (L), pedire,
petire, pidire, pitire, dimandare
(N), pregontai, progontai, domandai, pediri, cherri (ant.), sfustiligai
(C), dumandà, pidì, priguntà, chirì (c. l’elemosina) (S),
dimmandà, pricuntà, priguntà (Cs), chiré, chirì (Lm),
chiltà, pidì (c. l’elemosina) (G) // pedijolu, peduleu (L)
“detto di chi chiede con insistenza fastidiosa”; Non pedas pane
dae sos sóriches (prov.-N) “Non chiedere (elemosinare) pane dai
topi”; Pregontendi pregontendi s’arribat a Roma (prov.-C) “Chiedendo
chiedendo si arriva a Roma”; A ca ti po’ piddà tuttu dalli lu
chi dummanda (prov.-G) “A chi ti può prendere tutto dai ciò che
chiede”
chierica
sf. [tonsure,
tonsure, tonsura, Tonsur]
chériga, chìriga, chirighia, clériga (tosc. ant. chìrica),
crélica, lériga, corona (L), chérica, crédica, credichia, crérica,
crècchia (N), chìrica, chirìglia, corona (C), chìrigga,
chèrigga (S), chérica, chérigga (Cs) (G) // chirigadu (L)
“con la c.”; Dogni chìriga non faghet preìderu (prov.-L) “Ogni
c. non fa prete”
chierichetto
sm. dimin. [altar
boy, clergeon, clerigón, Messdiener]
giaganeddu, zaganeddu, iscolanu (cat. escolà), succiampullittas
(L), giàcanu, jacaneddu, zacaneddu, chirichetto (N), monasìgliu (sp.
monacillo), giàguru, scolanu (C), sigristhanu, sagristhanu
(S), chirichettu (G)
chierico
sm. [altar
boy, clerc, clérigo, Geistliche]
giàganu, zàganu, clericu (ant.; lat. CLERICUS) (L), jàcanu,
zàcanu (N), monasìgliu (sp. monacillo) (C), chìriggu (S),
chéricu, ghjàcanu (G)
chiesa
sf. [church,
église, iglesia, Kirche]
cheja, clèsia, creja, crèsia, ecclèsia (lat. ECCLESIA) (L),
cesa, cèsia, chègia, ciesa, crèsia, creja, crègia, gesa (N),
crèsia, crèxia (C), gésgia (S), ghjésgia, ghjesa (Lm), gnesa (Lm)
(G) // acchejadura (L), accresiadura (N) “rifugio presso
qualche chiesa”; acchejamentu (L) “rifugio in c.”; acchejare,
accrejare (L), accresiare (N) “rifugiarsi in c. per aver commesso
qualche delitto”; caragolare (sp. caracolear) (L) “girare
per tre volte attorno ad una c. in onore del santo”; cheja (L) “anche:
giuoco infant., detto calvezza”; circulina (L) “donna di
c.”; culaccheja (L) “detto di chi non frequenta mai la c.”;
inchejare (L), increjare, incresiare (N), incresiai (C),
inghjsgiassi (G) “tornare in chiesa della puerpera per la
purificazione”; inchejarzu m. (L), incresiarzu m.
(LN), incresiamentu m. (C), inghjsgiamentu m. (G) “atto
purificatorio della puerpera effettuato 40 gioni dopo il parto”;
crèsia mazore, sea (N) “cattedrale, duomo, basilica”;
argudimentu m. (C)“libri e cose varie di c.”; cresientesu
(C) “abitante di Iglesias, l’antica Villa di Chiesa”ghjsgiulanu
(G) “frequentatore di c.”; filigresi m. pl. (G) “fedeli
che frequentano la c.”; A pregare a cheja! (L) “Per pregare
si va in c.”; Is crèsias funti forrus e is forrus funti crèsias
(prov.-C) “Le c. sono forni e i forni sono c. (= non confondere il
sacro con il profano)”; In gésgia manna non crebba lu
preddi (prov.-S) “Nella c. grande il prete non crepa”; Abé
la furthuna di li cani in gésgia (prov.-S), Aè la solti di lu cani in
ghjésgia (prov.-G) “Avere la fortuna del cane in c.”
chiesastico
agg. [of
church, de l’église, de iglesia, kirchlich]
chejulanu, crejulanu, de cheja (L), de crèsia, cresiàsticu (N), de
crèsia (C), di gésgia (S), di ghjésgia (G)
chiesto
pp. agg. [demanded,
demandé, pedido, gefragt]
dimandadu, preguntadu, pedidu (L), dimandau, pediu, petitu, pidiu,
precuntau (N), domandau, pediu, preguntau (C), dumandaddu, priguntaddu
(S), dimmandatu, pricuntatu, cheltu, chirutu, pidutu (G)
chiesuola,
-etta sf.
dimin. [little
church, petite église, iglesita, Kirchlein]
chejaredda (L), cresiedda, cresitta (N), cresiedda (C), gesgiaredda (S),
ghjsgitta (G)
chiglia
sf. mar. [keel,
quille, quilla, Kiel]
carena (L), carena, brente de barca (N), carena, chìglia (C), carena (
S), carena, chìglia (G) // rodda di prua (S) “trave di legno o
ferro che si collega con l’estremità prodiera della c. (Bazzoni)”;
rodda di puppa (S) “trave di legno o ferro che si collega con
l’estremità poppiera della c. (Bazzoni)”; tàura di turellu
mar. (S) “ciascuna delle tavole collegate alla c. delle
imbarcazioni(Bazzoni)”
chilo
sm. med. [chyle,
chyle, quilo, Chylus]
chilu, umore biancu (L), chilu (NC), chiru (S), chilu (G) // fai su
meigama (C) “fare il c., il riposino dopo il pasto”
chilogrammo
sm.
[kilogramme,
kilogramme, kilogramo, Kilogramm]
chilu (LNC), chiru (S), chilu (G)
chilometro
sm.
[kilometre,
kilomètre, kilómetro, Kilometer]
chilómetru (LNC), chiròmetru (S), chilòmitru (G)
chimera
sf. [chimera,
chimère, desvarío, Chimära]
chimera (L), chimera, arreolu m. (N), chimera (CSG) // chimera
(N) “anche: pianto lungo e accorato”
chimerico
agg. [chimerical,
chimérique, quimérico, schimärisch]
chiméricu, fantasiosu
chimica
sf. [chemistry,
chimie, química, Chemie]
chìmica (LNC), chìmigga (S), chìmica (G)
chimico
agg. [chemical,
chimique, químico, chemisch]
chìmicu (LNC), chìmiggu (S), chìmicu (G)
chimo
sm. med. [chyme,
chyme, quimo, Speisebrei]
mastùgliu, mastitzu (L), chimu (NCSG)
china/1
sf. (terreno
scosceso) [declivity,
pente, declive, Abhang]
faladorza, falada, pendentile m., pala, cana (L), falada,
ghettada, pendéntile m., canacosta (N), calada, caladroxa (C),
faradda, faraddòggia (S), pinnenti m., falata, incalata (Lm)
(G)
china/2
sf. bot.
(Cinchona species)[quinquina,
quinquina, quino, Chinarindenbaum]
china (sp. quina o it.) (LN), china, achina (C), china (SG)
chinare
vt. [to
bend, pencher, inclinar, neigen]
mujare, muggiare, crubare, appiadare, incrubare (lat. CURVARE),
incurvare, inciunare, grunare, grusciare (L), incurbiare, mucciare,
pinnicare (N), crubai, incrubai, incruai (C), incinà, abbasciassi (S),
mugghjà, abbassà, chjnassi, inchjunassi (Cs) (G)
chinato/1
pp. agg. [bent,
penché, inclinado, geneigt]
mujadu, muggiadu, a culapparadu, incrubadu, inciunadu, pinnigadu,
grunadu, grunu (L), incurbiau, pinnicau (N), crubau, incrubau, incruau
(C), incinaddu, abbasciaddu (S), mugghjatu, abbassatu, chjnatu,
cannuccatu (G) // a culimpìpari (L), a curimpìparu (S) “c. e col
sedere sollevato”
chinato/2
agg. (che
contiene china) [flavoured
with quinquina, avec quinquina, quinado, chinarindenhaltig]
chinadu, cun china (L), chinau, chin china (N), cun achina, chinau (C),
chinaddu (S), chinatu (G)
chincagliere
sm. [fancy
goods merchant, quincailler, quincallero, Galanteriewarenhändler]
cancaglieri, chincaglieri, bendidore de chincàglieria (L),
chincalleraju, chincalleri, bendidore de chincalleria (N), bendidori de
minudèntzia (C), vindioru di chincagliaria (S), rigatteri, vindiolu di
barasùmini (G)
chincaglieria
sf. [knick-knackery,
quincaillerie, quincalla, Galanteriewarenhandlung]
chincaglieria, cancaglieria, minudàmine m. (L), cancalleria,
chincalleria (N), chincaglieria, minudèntzia (C), chincagliaria (S),
barasùmini m., chjulchjaria (G)
chinea
sf. (cavallo
che tiene l’ambio) [saddle-horse,
*haquenée, hacanea, Passgänger]
caddu portantaju m. (L), cabaddu portantaju m. (N), cuaddu
de portanti m., acchetta de portanti (C), acchetta porthantàggia
(S), acchettu pultantagghju m. (G)
chinino
sm. [quinine,
quinine, quinina, Chininpräparat]
chininu, chinina f., chenina f. (sp. quinina) (L),
chininu, china f. (N), achina f. (C), chininu, chinina f.
(S), chininu (G) // malaria de amori non da curat s’achina (C) “malattia
d’amore non si cura col c.”
chino
agg. [bent,
penché, inclinado, geneigt]
mujadu, grunadu, gruc(c)iadu, incurvadu, pinnigadu, inciunadu, a
un’incuju (L), incurbiau, pinnicau (N), incrubau, incruau, colembru
(C), incinaddu, abbasciaddu (S), mugghjatu, abbassatu, cannuccatu (G)
chinotto
sm.
bot. (Citrus myrtifolia) [bigarade,
chinois, naranjita de China, eine ArtBitterorange]
chinotto, chinottu (LNC), chinottu (SG)
chioccia
sf. [brooding-hen,
couveuse, clueca, Glucke]
tzotza, ciòccia, giocca (L), crocchidora, pudda crocchiana, pudda
crocchinde, pudda puzonarja (N), pudda frucidora (C), zozza (S),
ciòccia (G) // cràcida (L) “voce della c.
che chiama i pulcini”
chiocciare
vi. [to
cluck, couver, cloquear, glucken]
tzotzire, tzotzare, crocchidare, ciocchire (lat. *CLOCIRE),
cocchire, giacchire, giocchire, gioccare, cascarare, craccagliare,
carcarare, carcariare (lat. CACILLARE), grunnire (it.
grugnire), frocchire (lat. *FULCIRE) (L), crocchire, forcire,
crogonire , grogonire (N), craccalai, craccaliai, accloai, accroai,
accroiai, craccolai, cracculai, fruciri (C), zozzà, zuzzà (S),
ciuccià, ciucciulà (G)
|
chiocciata
sf.
[brood
of chickens, couvée, pollada, Brut]
tzotzida (L), crocchidura, gragallu m. (N), cria (C),
zozzadda, zuzzadda (S), ciucciata, cròcculu m. (G)
chiocciato
pp.
agg. [clucked,
couvé, cloqueado, gluckt]
tzotzidu (L), crocchiu (N), craccalau, craccaliau (C),
zozzaddu, zuzzaddu (S), ciucciatu (G)
chioccio
agg.
(rauco, stridulo) [clucking,
rauqur, bronco, heiser]
arrughidu, sarragadu (L), sorrocrau, tirriolu, aggargastatu
(N), arragau, sarragau, sorrogau, arragatzau, scrillittosu
(C), arrughiddu (S), arruchitu, arrughitu, striulitu (G)
chiocciola
sf.
zool. (Helix pamatias, Eobania vermiculata) [snail,
escargot, caracol, Schnecke]
gioga, croga (lat. *CLOCHEA), zoga, monzu m.,
cióccula, cócciula (L), croca, crochedda, corchedda, crogu m.,
batticorri m., tappacorra, tabacorra,
vacca de corru, corru de vacca m., corrobacca,
baccacorru, vaccacorru (N), cincicorru m., siccigorru m.,
sissigorru m., sintzigorru m., sitzigorru m.,
tzintzigorru m., bitzigorru m., caragolu m.,
caragou m. (sp. caracol), coli-coli m.,
tappada (cat. tapada), gingella, (C), giogga, ciogga,
cióccura, bucchìmini m. (S), barraccoccu m.,
chjocca (G) // caragolu de s’orija m. (L) “c.
dell’orecchio”; gioga marina (L) “c. marina”; Iscala
de gioga (L) “ scala a c., a tornanti nelle vicinanze di
Sassari”; correddos m. pl. (N) “protuberanze
delle c.”; ossu de sa croca m. (N) “cossale,
osso della coscia”; pertiatzu m. (C) “c. dal
guscio a strisce”; scala a caracolu (C) “scala a
c.”; singella (C) “c. egli orti; lumaca
vermicolare”; zinzella (C) “c. bianca a righe”;
tappada de mari itt. (C) “c. marina, lumaca di
mare”; bocchimoddi m. (S) “c.
col guscio ancora non calcificato”;
ciucciulinà (G) “chiocciolare”; Chie no at
acu non màndicat croca (prov.-N) “Chi non ha ago non
mangia c.”
chiocciola
vignaiola sf.
zool. (Cantareus apertus) monza,
monzitta, monzetta (cat. mongeta), tappada (cat.
tapada) (L), monza, monzitta (N), mungetta, mongetta,
sitzigorru nieddu m. (C), monza (S), mòngia (G) // Sa
monza si chircat sutta sa pedra (prov.-L) “La c. si cerca
sotto le pietre”
chiocciolina
sf.
dimin. zool. (Theba pisana) [little
snail, petit escargot, caracolito, kleine Schnecke]
cocciuledda, gioghedda, gioghitta, gioga minuda, alguzinu m.,
argazinu m. (L), croca minuja, crochetta, crochedda,
corchedda (N), croca pitica, croghixeddu m.,
sitzigorreddu m. (C), giogga minudda (S), chjocca
minuta, chjucchedda, barraccuccheddu m. (G) //
barralliccus m. pl. itt. (C), picciriddini m. pl. (S)
“chiocciolini di mare”
chiocciolone
sm.
zool. (Cantareus adspersus) [sluggard,
gros escargot, caracol grueso, grosse Schnecke]
coccoi, coccóidu (L), croca madura f., monzu (N),
sintzigorra f., tzintzigorru boveri, babbalucca f.,
babbarròccia f. (C), coccòiddu, cuccoiddu (S),
barraccoccu, barracorru, ziricuccu, zilicuccu (G)
chiodaia
sf.
[swage
block, cloutière, clavera, Gesenkplatte]
giaera, tzoera (L), giaera (N), cravera, clavera (cat. sp.
clavera), cravària (sp. clavaria) (C), ciabera,
ciodera (S), chjaera (G)
chiodaiolo
sm.
[nail-maker,
cloutier, fabricante de clavos, Nagelfabrikant]
mastru de giaos (L), cravaju (N), obilàiu (C), masthru di
ciodi (S), mastru di chjodi, chjudàiu (G) // Su cani de
s’obilàiu est cani furisteri (prov.-C) “Il cane del c.
è cane forestiero”
chiodame
sm.
[nails
pl.,
assortiment de clous, surtido de clavos, Nagelschmiede]
giaùmine (L), cravùmene (N), obilàmini (C), ciodamu (S),
chjodamu (G)
chiodare
vt.
[to
nail, clouer, clavar, annageln]
clavare, ingiaittare, incraittare, intzoare, puntzare (L),
atzoare, cravare, intzovare, puntzare (N), accioai, impunciai,
punciai (C), ciudà, inciudà, crabà, incrabà (S), chjudà,
punzà, imbuddittà (G)
chiodata
sf.
[nailing,
clouage, clavadura, Vernagelung]
ingiaittada, incraittada (L), cravada, intzovada (N),
accioada, impunciada (C), ciudadda, inciudadda (S), chjudata,
imbuddittata (G)
chiodato
pp.
agg. [nailed,
clouté, clavado, genagelt]
ingiaittadu, incraittadu, intzoadu, puntzadu (L), cravau,
intzovau, puntzau (N), accioau, impunciau, a pùncias (C),
ciudaddu, inciudaddu, crabaddu, incrabaddu (S), chjudatu,
punzatu, imbuddittatu (G)
chiodatura
sf.
[riveting,
clouage, clavadura, Vernagelung]
ingiaittadura, incraittadura, intzoadura, puntzonadura (L),
cravadura, intzovadura, puntzadura (N), accioadura,
impunciadura (C), ciodaddura, inciodaddura, incrabamentu m.
(S), chjudatura, punzatura, imbuddittatura (G)
chiodino
sm.
dimin. [small
nail, petit clou, tachuela, kleiner Nagel]
puntzu, puntzitta f., puntza f., pùntzia
(cat. punxa; sp. puncha), giaitteddu, giaittu, sazu (c.
di legno; probm. lat. ACULUS con art. concresciuto - DES II,
388), sementza f. (c. del calzolaio) (L), puntza f.,
puntzittedda f., sazu (N), acciou, anciou, bragamascu,
bullitta f., bullittu, obilixeddu, pùncia f.,
puncixedda f., sementza f. (C), ciodareddu,
ciodittu, punzu, simenza f. (S), punzu, punza f.,
punzareddu, punzittu, punzu di buetta, chjudittu (G) //
puntzittare (L) “applicare i c.”; cardulinu
de matta (C), pinaroli pl. bot. (G) “chiodino
(Armillaria mellea)”
chiodo
sm.
[nail,
clou, clavo, Nagel]
ciou, giau (lat. CLAVUS), crau, tzou, sazu (c. di
legno; lat. ACULUS con art. concresciuto - DES II, 388),
sàggiu, tittidicu, tittilicu, timpiricu (c. di legno), ubiru
(L), cioi, cravu, tzoi, tzou, tzovu (c. per ferrare),
sazu, assabeddu (c. di legno), puntza f., sajone
(c. grosso) (N), pùncia f., obibi, obili,
obilu, obiru (c. grosso), cravilla f., ciou,
acciou, accìolu (c. per ferrare i cavalli), agudu,
agusu (tosc. ant. aguto) (C), ciodu, punzu (S), chjodu,
punzu (c. da calzolaio), piru (c. di legno) (G)
// assazare (L) “unire con c. di legno i recipienti di
sughero”; feriobilos (L) “martello di legno”;
giavetta f. (L), giavetta f., giovetta f.
(C) “c. del mozzo della ruota che assicura che questa non
fuoriesca”; obilos pl. (L) “c. di legno di
mirto”; tàccia f. (L) “c. corto a testa
grande e rotonda per fissare stoffe”; timpiricu,
tzitzicru, tzitzilicu (N), sagghju (G) “c.
di legno”; agudeddai (C)“conficcare c.”;
arrebrois pl. (C) “c. delle ruote; piem. rebló”;
arrebroni, scraffedda f. (C) “grosso c.”;
craccacciolu (C) “strumento di ferro per
conficcare i c. nel legno”; pigai a pùncia (C) “acquistare
a debito”; scioiettu (C) “arnese del muratore usato
per strappare i c.”; taccioni (C) “c.
per tacchi”; a la tradiddora (S) “detto del
c. ficcato
di traverso”; piri (G) “c. di legno per il
sughero”; punza di buetta f., punza di siazzu f.
(G) “c. per selle, c. per setacci”; zaccachjodi
(G) “cavachiodi”; Da lu saccu di li ciodi èscini
ciodi (prov.-S) “Dal sacco di c. non escono che c.”;
Chjodu grossu in lignu scandalosu (prov.-G) “C. grosso in
legno misero”
chiodo
di garofano sm.
bot. (Eugenia caryophyllata) [clove,
clou de girofle, clavillo, Gewürznelke]
giau de colovru, tzou de coróvulu (L), crau de cravellu,
nuscos de gravégliu pl. (N), pìbiri gravellu,
gravellina f., grevellina f. (C), ciodu di
garóvuru (S), chjodu di caróvulu, spézia carovulata f.
(G)
chioma
sf.
[hair,
chevelure, cabellera, Haar]
cabigliera (sp. cabellera), pilos m. pl., coma (c.
degli alberi; lat. COMA) (L), cabillera, pilos m. pl.,
pilucca, coma (ant.) (N), cabigliera, cabagliera,
cabaliera, cabeliera, coma (C), peri m. pl., ciubba
(S), pili m. pl., cuppu m. (c. degli alberi),
capiddatura (G) // iscomare (N), scomai (C) “tagliare
le c. degli alberi”; comiola (C)“chioma delle
piante”
chiomato
agg.
[leafy,
chevelu, cabelludo, behaart]
piludu; fozudu, fozosu, fozidu, frunzosu (L), pilosu; frunziu
(N), piludu; frongiosu, follosu, infolliu, comosu, comidu (C),
pirosu, ciubbaddu; fugliuddu (S), pilutu; frundutu (G)
chiosa
sf.
[gloss,
glose, glosa, Glosse]
cummentu m., ispiegassione (LN), cummentu m.
spricadura (C), chè m., cummentu m.,
ippiegazioni (S), cummentu m., splicazioni, spricazioni
(G)
chiosare
vt.
[to
gloss, gloser, glosar, glossieren]
cummentare, ispiegare (LN), cumentai, spricai (C), cummintà,
ippiegà (S), cummintà, splicà, spricà (G)
chiosatore
sm.
[glossator,
glossateur glosador, Glossator]
cummentadore, ispiegadore (LN), cummentadori, spricadori (C),
cummentadori, ippiegadori (S), cummintadori, splicadori,
spricadori (G)
chiosco
sm.
[kiosk,
kiosque, quiosco, Kiosk]
edìcola f., edìcula f. (LNC), edìcura f. (S),
edìcula f. (G)
chiostra
sf.
[enclosure,
enclos, recinto, Kreis]
retzintu m., filera, ziru m., iostra (ant.) (L),
cresura, filera, corona, chircu m., fila de dentes (N),
cirra, circu m. (C), rizzintu m., giru m.,
firera (S), ghjru m.(G)
chiostro
sm.
[cloister,
cloître, claustro, Kreuzgang]
inclàustru, cumbentu (L), cumbentu (N), guventu (cat.
covent), cumbentu, cunventu (C), cunventu (S),
inclàustru, cunventu (G)
chiotto
agg.
(quieto, silenzioso)
[quiet,
coi, quedito, still]
chietu, mudu, asseliadu (L), cugnau, mudu, asseliau (N),
chietu, cittiu, asseliau, mutzigasurda (C), chietu, chetu,
cagliaddu (S), chiettu, pàsigu, avviniatu, cagliatu (G) //
cugnau-cugnau, mudu-mudu, gorto-gorto (N), piottu-piottu,
pittou-pittou (C), rozza-rozza (S) “chiotto-chiotto,
quatto quatto”
chiragra
sf.
med. (gotta delle mani) [chiragra,
chiragre, quiragra, Kiragre]
gutta a sas manos (L), chiragra (N), gutta a is manus (C),
chiragra, gutta di li mani (S), pidagna a li mani, stridori m.
(G) // chiragrosu (N) “affetto da c.”
chiromante
smf.
[chiromant,
chiromancien, quiromántico, Chiromant]
indovinu, majarzu (L), indovinu,
majàgliu, majarzu (N), intzertadori, intzuddadori (C),
indubinu, magliàgliu, maiàgliu (S), maiàgliu (G)
chirurgia
sf.
[surgery,
chirurgie, cirugía, Chirurgie]
chirurgia, chirurzia (L), chirurzia (N), chirurgia, silurgia (sp.
cirugía) (C), chirurgia (SG)
chirurgico
agg.
[surgical,
chirugique, quirúrgico, chirurgisch]
chirùrgicu, chirùrzicu (L), chirùrzicu (N), chirùrgicu,
silurgianu (C), chirùrgicu (SG)
chirurgo
sm.
[surgeon,
chirurgien, cirujano, Chirurg]
chirurgu, soligianu, silugianu (sp. cerjano) (L),
chirurgu (N), chirurgu, silurgianu, solingianu, silugianu,
soligianu (C), chirurgu (S), chirurgu, sululghjanu (G)
chissà
avv.
[goodness
knows, qui sait, quien sabe, wer weiss]
chissà, chisas (ant.; sp. quizás), e chie l’ischit,
forsimmai, fortzimmai, intemore, intimore, prossimmai,
s’incappat (L), accapore, occopore, chiedischi (chie
l’ischit), chissae, chissai, s’incappat, appat!, baddu,
badduveru, ballu, barta, bartaderes, bartaredè, baddone,
abbellabattu, attamore (N), chini scit chinnicoi, baixica!
(C), chissà, e ca lu sa (S), cassà, ca sa, ancassà (Lm),
fussimmai (G) // éita (N) “chissà se”
chitarra
sf.
mus. [guitar,
guitare, guitarra, Gitarre]
chiterra, ghiterra (cat. guiterra) (L), chitarra (N),
ghitarra, chitarra (C), chiterra, ghiterra, ghinterra (S),
ghitterra (G) // chiterraju m. (L) “costruttore di
c.”; senesia (L) “c.
a diciotto corde ideata da Peppe Senes di Nule”; chitarrada
(N) “suonata di c.”
chitarrata
sf.
fig. (adulazione, incensamento) [adulation,
flatterie, incensación, Gitarrenstück]
allijadura, allisamentu m., abbaraddu m.,
lusinga, lintura, linghimentu m. (L), abbaraddu m.,
allisadura, allisionzu m., linghidura, allériu m.
(N), adulatzioni, frandigu m., lusinga, lusingamentu m.,
allisadura, lintura (C), chitarradda, chiterradda, lusinga,
improsamentu m. (S), allisingu m., lisinga,
zancarrunata, caramìgliulu m. (G)
chitarrista
smf.
[guitarist,
guitariste, guitarrero, Gitarrist]
chiterrista (L), chitarrista (N), ghitarreri
(C), chiterristha, ghiterristha (S), ghittarreri (G)
chitarronata
sf.
[poor
piece of music for guitar, guitarerie, guitarreo,
Gitarrenspiel]
sonada de chiterra (L), sonada de chitarra (N), sonada de
ghitarra (C), sonadda di chiterra (S), ghittarrata (G)
chiù
sm.
orn. (Otus scops) [horned
owl, scops d’Europe, autillo, Zwergohreule]
tonca, attocca, tzonca (L), tonca, tronca (N), tzonca,
antzonca, tzorxa, toge (C), zonca (S), zonca, chjù (G)
chiudenda
sf.
[fence,
*haie, cercado, Hecke]
tanca, cunzadu (serradu a muru) m., cresura (c. di
un fondo rustico), chijura (L), serradura (a muru, a
sepe), cunzau m. (N), introccia, tanca serrada a muru
(C), tanca, chisura (S), chjusu m., piddrecca,
sarramenta (G) // Tancas serradas a muru,/ fattas a
s’afferra-afferra,/ si su chelu fit in terra/ che lu
serraizis puru! (L) “Tanche chiuse con le muricce,/ fatte
tra un litigio e l’altro,/ se il cielo fosse sulla terra/
chiudereste anche quello!”
chiudere
vt.
[to
close, fermer, cerrar, schliessen]
serrare (sp. cerrar), isserrare (sp. encerrar),
tancare (cat. tancar), cunzare (lat. CUNEARE),
cuniare (ant.), cungiare (ant.), grusare,
affisciare, affrisciare, tuppare, tambare, cludere (ant.;
lat. *CLUDERE) (L), serrare, inserrare, isserrare,
tancare, tuncare, crusare, crusiare, cunzare, ghiriare,
issepare, affrassare, frischiare, affrischiare (c. a
chiave), chinnire (N), serrai, inserrai, tancai, cungiai,
siddai (lat. SIGILLARE), criai (cat. sp. criar) (C),
intancà, tancà, sarrà, insarrà, affriscià (S), chjudì,
sarrà, sirrà (Cs), tancà, affriscià (G) // tancare
a mortu (L) “c. ermeticamente”; criai sa porta (C) “c.
la porta”; friscià, infriscià (S) “c. a
chiave”; insarrà in setti pizi di muru (S) “c. con
gran cura”; fiaccà la chistioni (G) “c. la
discussione”; Chie bene tancat mezus aperit (prov.-N) “Chi
ben chiude meglio apre”; Deu chjudi una ‘janna e abbri
un balconi (prov.-G) “Dio chiude una porta e apre una
finestra”
chiunque
pr.
indef. [whoever,
quiconque, quienquiera, wer auch immer]
cal’e chie, chiesisiat, chie (L), chiesisiat, chie (N),
chinisisiat, chinisiollat, chincoi (C), cassisia (SG)
chiurlare
vi.
[to
whistle, siffler comme le courlis, cantar el chorlito y el
mochuelo, pfeifen]
ciulare (che su puddu campinu) (L), gurgulliare, gurgurizare
(che su puddu campinu) (N), pispisai (che su tzurruliu) (C),
riburdhurà (che lu giaddu campinu) (S), chjurrulà (G)
chiurlo
sm.
orn. (Numenius arquata) [curlew,
courlis, zarapito, Brachvogel]
puddu campinu (L), puddu campinu, tzurruliu (N), tzurruliu,
curruliu, ciurliu, tzurliu, tzurruliotta f.,
tzurruliottu, tzurrullinu, curruliottu (C), giaddu
campinu (S), chjùrrulu, chjurredda f. (femmina del c.) (G)
// cirulì (N), curruliu imperiali (C) “c.
maggiore”
chiusa
sf.
[lock,
clôture, cerca, Schleuse]
diga (LNC), abbarradda, diga (S), presa, balza, parata, diga
(G)
chiusino
sm.
[drain
cover, tampon, tapadera, Deckel]
tumbinu (L), tumbinu, tambora f. (sp. tambora) (N),
tumbinu (CS), tumbinu, carragghju (G)
chiuso/1
sm.
[enclosure,
enclos, cercado, Gehege]
cunzadu, cuniatu, cungiatu (ant.), cunza f.,
cùngia f., inserru, tanca f., appasiadorzu,
mandra f., pasciale, minda f., arroccu, cruju,
cuju, guju, aggovu, grusu (L), cunzau, passiale, isserru,
mandra f., aggorru (N), cungiau, cruxu, amminda f.,
minda f. (C), inserru, mandra f., tanca f.
(S), chjosu (Lm), chjusu, insarru, tanca f.,
chjusura f. (G) // incujare (L) “chiudere un
podere per il pascolo; lat. CUSIARE”; incujadore (L) “persona
o animale che penetra abusivamente in un c.”; mendare,
ammindare (L), ammindai (C), ammindà (G) “pascere il
bestiame domito nel c.; lat. EMENDARE”
chiuso/2
pp.
agg. [closed,
fermé, cerrado, geschlossen]
clusu (ant.), crusu, cusu, serradu, isserradu, tancadu,
cunzadu, grusadu, affrisciadu, tuppadu, tambadu (L), tancau,
tancatu, serrau, isserrau, crusau, crusiau, cunzau, affrassau,
affrischiau, attumbatu, frischiau, dovatu (N), cungiau,
intreddu, serrau, tancau (C), intancaddu, tancaddu, sarraddu,
insarraddu, affrisciaddu (S), chjusu, sarratu, sirraddu (Cs),
tancaddu (Cs), tancatu, affrisciatu (G) // intuvàresi
(L) “viziarsi dell’aria in un luogo c.”; intuvu
(L) “odore di c.”; frisciaddu, infrisciaddu (S) “c.
a chiave”; Pro non cantare a bisestru mezus a
bucca tancada (prov.-L) “Piuttosto che cantare male
meglio starsene a bocca c.”; In bucca serrada non
b’intrat musca (prov.-L) “Nella bocca c. non entrano
mosche”
chiusura
sf.
[closing,
fermeture, cierre, Schliessen]
tancadura, serradura, cunzada, cunzadura, cunzonzu m., isserru
m., affrisciadura, frisciada, frisciadura, cresura (c.
con siepe), crisura, crijura, clesura (ant.),
clusura (lat. CLAUSURA), crisaju m., tuppada
(L), tancadura, serradura, serronzu m., serru m., isserru
m., crusada, crusiada, crusiadura, cresura, crisura,
cunzadura, frischiadura, incossiadura, tanconzu m. (N),
tancadura, serradura, serramentu m., criadura,
cungiadura, accabbada,
accabbu m., siddu m., cresura, crisura, crasuri,
cresuri, crisuri, sculada (C), tancaddura, tancamentu m., chiusura,
inserru m. (S), tancatura, chjusura, chisura (Cs),
ghjagga (Cs), insarru m., incàsciu m.,
sarrata, affrìsciu m. (G) // abberitanca (L) “c.
lampo”; cungiadura (C) “c. di un podere con
muriccioli o siepi di fichidindia”; infrisciaddura (S) “c.
a chiave”; chjudenda (G) “l’antica storica
chiusura delle tanche demaniali dell’800 sardo”
ci/1
pr.
pers. [us,
nous, nos, uns]
nos, a nois, che (LN), nchi (L), si, nos, nosì, nci (C), zi
(S), ci (G) // mama nos cheret bene (LN), mama cheret bene a
nois (LN), mama che cheret bene (L) “mamma ci vuole
bene”; ci so’ figghjulendi (G) “ci stanno
osservando”;
ci/2
avv.
[there,
y, aquí, dort]
be, bi (lat. IBI), inche, nchi, iche (ant.; lat.
HINC) (L), bi, vi (N), do-i, du-i, nci, inci (C), vi, zi
(S),vi (G) // non bi tuccamos (LN) “non ci veniamo”;
du at, do-i at, nc’at (C) “c’è”; do-i funti,
du-i funti (C) “ci sono”; no v’andu (SG) “non
ci vado”
ciabatta
sf.
[slipper,
savate, zapatilla, Pantoffel]
ciabatta, sabatta, tzabatta, trabatza, (iscarpa a) pattitta,
andàlia, andària, cattola (lat. CALCEOLA),
cattoledda, cattolitta, càttula, babbùccia, cadanzu m.
(L), cattola, cacciola, sabatta, tzanchellas pl.,
tzantzellas pl. (tosc. ciantelle - Pittau) (N),
catzola, sabatta (cat. sabata), babbùccia (C),
zabatta, zabàttura, pianella, pantùfura (S), zabatta,
zavatta (Lm), pattitta, talolza (c. vecchia) (G)
// intzabattadu (L) “in c.”; Dugna zabatta lu so’
pedi agatta (prov.-G) “Ogni c. trova il suo piede”
ciabattare
vi.
[to
shuffle in one’s slippers, traîner les pieds, chancletear,
umherschlurfen]
accattolare, cattolare (L), cattolare, istripittare chin
sas cattolas, tzanchinare (N), catzolai, accatzolai
(C), zabattà (SG)
ciabattata
sf.
[spankwith
a slipper, coup de savate, chancletazo,Pantoffelschlag]
colpu de cattola (de ciabatta) (L), cattolada, corfu de
cattola m. (N), catzolada, sabattada (C), zabattadda
(S), zabattata (G)
ciabattino
sm.
[cobbler,
savetier, remendón, Flickschuster]
cattolaju, ciappinu, ciabattinu, tzabattinu, ciabatteri,
sabatteri, tzabatteri botteddu (L), cattolarju, cattolaju,
catzolasu (N), sabatteri (cat. sabatèr), ciapputzeri,
ciappinu, ciabattinu, cratzalleri (C), cazzuràggiu,
zabattàggiu (S), calzulàiu, zabattinu (G)
ciabattone
sm.
[slipshod
fellow, bâcleur, chapucero, Stúmper]
impriastone, inciappucciosu, ciappinu (L), truntzedderi,
impiastreri, intzurudderi (N), impiastroni, impiasteri,
improdderi, ciapputzeri, affricchiodderi (C), impriasthosu,
cianfugliosu, ciappinu (S), fraustoni, chjappinu, imbrumaconi,
zavattoni (Lm) (G)
cialda
sf.
[wafer,
gaufre, barquillo, Waffel]
partìcula, pastìccia, pastìcciu m., papileddu m.,
pìndula (L), partìcula, òstia (N), néula (cat. néula)
(C), parthìcura, ósthia (S), paltìcula, uciatina (c.
intrisa di sicciole) (G)
cialdonaio
sm.
[waferer,
marchand de gaufres, barquillero, Feinbäcker]
bendidore de partìculas (LN), neuleri, neulàiu (C), vindioru
di parthìcuri (S), vindiolu di paltìculi (G)
cialtronaglia
sf.
[gang
of ruffians, gueusaille, picaresca, Nichtsnutzigkeit]
maùglia, isbirràglia (L), catzafusalla, borrumballa (N),
bassinalla, muscionalla, scruffulia (C), piddizzumu m.,
rattatùglia (S), pindaricciumu m., struddàglia (G)
cialtronata
sf.
[rascally,
polissonnerie, picardía, Prahlerei]
ciacciaronada (L), tzarronada (N), bassinada (C), ciacciaradda
(S), maltaria (G)
cialtrone
sm.
agg. [sloven,
polisson, perdulario, Nichtsnutz]
ciarrone, ciacciarrone, fanfarrone (sp. fanfarrón), fanfarronosu
(L), tzarrone, tzarrone fatzudu, gargale, barralata,
labalaccos, pistazu, pistasaghina, fanfarrone (N), basseri,
bassineri, bruffulubrodu, pedditzosu (C), ciarroni, aglianu,
fanfarroni (S), pindariccioni, bradesu, ciavanagghju, boleru (sp.
bolero), litarroni (G)
|
|
cialtroneria
sf.
[slovenliness,
polissonnerie, bellaquería, Nichtsnutzigkeit]
ciarrapista, fanfarronada (L), fanfarronada, tzarrapista (N),
bassinada, bassineria (C), fanfarrunadda (S), fanfarrunia,
maltaria (G)
ciambella
sf. [ring-shaped
cake, gimblette, rosca, Kringel]
tricca, tiricca, tilicca, tericca, tziricca (gr. tericós),
thiricca (ant.), cótzula, caschetta (cat. casqueta),
cuppuletta (sp. cubilete + it. coppa), cocca, fraone m.
(cat. flaó; sp. flaón) (L), caschetta, galletta,
tzambella, cótzula, accótzula, coccone m., coccone
(-eddu) de ìsula m., tilicca, turta (grossa c.) (N),
caschetta, coccoi m., cocca, giambella, gillàntiri m.,
marracócciu m., tziddina, tziddinis m. pl. (C),
cózzura, cózzuru m., tricca, tiriccu m. (S),
cocca (Lm), cuagliola, còcciulu m., còcciula
(G) // allotturare (L) “fare a c.”; lóttura,
lóriga (L) “una specie di c.”; cocconeddu de binu
cottu m. (N)“c.
con la sapa”; fai caschettas (fig.) (C) “sbadigliare
per fame; rimanere a digiuno”
ciambella
pasquale sf.
[paschal
ring-shaped cake, gimblette pascal, hornazo, Osterkringel]
pane de cotzula m. (LN), coccoi m. (C), cózzuru
di l’obu m. (S), còcciulu di l’ou m.,
còcciulu di Pasca m. (G)
ciambellaio
sm.
[pastry-cook,
marchand de gimblettes, pastelero, Kringelbäcker]
bendidore de tiliccas (de caschettas, de coppulettas) (L),
durcheri, gallettaju (N), caschetteri (C), cozzuràiu,
pasticceri (S), cocciulàiu (G)
ciambellini
sm.
pl. [kind
of Italian cake, savarin, rosca de harina (huevos y azúcar),
Brezel]
triccas f. pl., brugnolos (cat. bunyol),
busones, busciones, rujolu sing. (L), caschettas f.
pl., gallettas f. pl., uvusones (N), arrubiolus,
arrubious, bugnolus, caschettas f. pl. (C), cózzuri
(S),
cocciuleddi (G)
ciambellotto
sm.
vds. cammellotto
ciampanelle
(andare in) md.
[to
rave, extravaguer, desvriar, faseln]
pèrdere colpos, isvarionare (L), pèrdere corfos,
irbarionare, irbasolare (N), schissiai (sp. desquiciar),
stenteriai (C), pirdhì còipi, ivvariunà (S), paldì colpi,
iscì invàriu (G)
ciampicare
vi. [to
shuffle along, traîner le pieds, tropezar, stolpern]
toppigare, intoppare, andare toppi-toppi, andare ràngulu (L),
toppicare, andare tzanchis-tzanchis, tzancarrare (N), andai
tzoppi-tzoppi (atzòppia-atzòppia), apprappiai (C), zambiggà
(S), zuppicà, fà lu rangu (G)
ciampicone
agg. [man
who shuffles his feet, qui trébuche facilement, tropezón,
Stolperer]
tzancanu, ciancanu (it. cianca), intoppadu (L),
tzànchinu, tzancarru (N), tzoppu, stontonadori (C), zancanu,
zoppufarreri, zoppi-zoppi (S), zuppiconi, zòppica-zòppica
(G)
ciana
sf.
[slatternly
gossip, poissarde, mujer vúlgar, Vulgärfrau]
madrodda, feminatza, affroddiera (L), matrodda, ispaporoddada,
barralata (N), foxilera, argiolera, táccula (C), agliana,
tàccura (S), ciarrulatana, cètara, ciavanagghja (G)
cianca
sf.
vds. zanca
ciancia
sf.
[tittle-tattle,
bagout, cháchara, Geschwätz]
badàcia, ciarrapista, illérinu m., leredda, naradia,
trisina, lucura (sp. locura) (L), treppedda, tzantzara,
tzarra, pistasaghina, tricata, tricadura (N), ciacciarra,
friolera, aralla, fasolada, argiolu m. (C), ciarra,
ciàcciara (S), ciàvana, inciàffula, zàzzara, ciarra,
cètara, batalocca, chjacchjara (G) // creddeca mf. (N)
“individuo ciancioso”
cianciafruscola
sf.
(cosa di nessun valore) [trifle,
fanfreluche, friolera, Kleinigkeit]
friolera (sp. friolera), gnegneria (sp. niñeria),
bagattella, lucurada (L), friolera, innennériu m.,
innètzia (N), friolera, bugeria (cat. bogería), minudèntzias
pl. (cat. sp. menudencias) (C), cosaredda di nudda,
cioccò m. (S), fiulera, cusedda, pileddu m.,
pilimeddu m. (G)
cianciare
vi.
[to
chatter, jaser, chacharear, schwatzen]
ciarrare (it. ciarlare), badaciare (sp. ant.
badajar), lucurare (sp. locura), ispabarottare,
isbarabottare, isteulare, forrotulare, lereddiare (L),
treppeddare, tzarrare, tricatare, tzantzarare, imbabusinare,
imbabuliscare (N), abbobbocai, abboddettai, ciacciarrai,
crastulai, foxilai, argiolai, arrallai, spaperottai,
spaparottai (C), ciarrà, ciacciarà, chissidizà (S),
chjacchjarà, ciavanà, zilacà, ciarrà, anzillà, buddicinà
(G) // isteuladu (L) “chiaccherone; stordito dalle
ciance”; treppedda-treppedda (N) “cianciando”;
pàciu (C) ”ciancioso”
ciancicare
vi.
(biascicare, mangiare lentamente) [to
jabber, moquer, farfullar, stammeln]
mastigare (lat. MASTICARE), mastulare (L), mattulare
(N), matzulai
(C), magnà appianu-appianu, fabiddà araschusa (S)
mastuccià, impappulà (G); vds. anche cianciugliare
ciancicone
agg.
[tattler,
moqeur, farfullón,, Stammler]
mastigadore, mastuladore (L), mattuladore (N), matzuladori
(C), masthiggadori (S), masticadori (G)
cianciugliare
vt.
vi. (parlare balbettando) [to
stammer, bragouiner, balbucear, stottern]
acchicchiare, illatzare, èssere limbitentu (L), grarire,
acchicchiare, imbabusinare, èssere limbicheche (N),
acchicchiai, spaparottai, arretzettai (C), allingarassi, essè
linghitentu (S), intaltaddà, taltaddà, balbittà (G)
cianciume
sm.
[gossip,
cancans pl.,
chisme, Klatsch]
crastulàmine, badàcia f. (L), contularjàmene,
lollùghine (N), crastulìmini, crastulóngiu (C),
ciarameddumu, ciacciarumu, rurù (S), ciattulùmini, buddeu
(G)
cianfruglione
sm.
agg. [sloven,
bousilleur, frangollón, Pfuscher]
impriastone, cianfaineri, matraccheri (L), pastitzone,
impiastreri, loroddu, tzoroddu, labalaccos (N), ciapputzeri,
impiasteri, precoceri, improdderi (C), incianfugliosu,
ciappinu, impiasthrosu (S), fraustoni, imbuliconi, chjappinu
(G)
cianfrusaglia
sf.
[trifle,
babioles pl.,
baratija, Tand]
chincaglieria, bascaràmene m., cianfàina, arrabore m.,
barragàllia, battiliza, rettatula (piem. ratatùy), ciàppulas
pl., pusuddu m. (L), carramatzina, carramatzia,
carrabaza, ambatzeria, ambutzu m., ambuzos m. pl.,
bagazu m., battachia, busàmene m., cacania,
carrabazeria, rattatulla, chincalleria, catzafusalla,
pamparàllia (N), carramatzìmini m., carramatzinas pl.,
matzinas pl., minudèntzias pl., arrebusalla,
bascarada, bascaràmini m., burrumballa (C),
chincagliaria, cinciribellu m., fraschumu m. (S),
barasùmini m., bisàcciuli m. pl., cinciribràcculi
m. pl., cinciaribìdduli m. pl., cinciribricculu
m., scarabàttulu m. (Lm), marusegghju m.,
piciànguli pl., rattatùglia, scatarracciùmini m.
(G) // abbascaramenare (L), accarramatzinai, incarramacinai,
incarramatzinai (C) “riempire di c.”
ciangolare,
-ottare vi.
vds. cianciare
cianosi
sf.
med. [cyanosis,
cyanose, cianosis, Zyanose]
biaittura (LN), lidori m. (C), biaittura (SG) //
gambales m. pl. (N) “c.
simmetrica delle estremità”
cianotico
agg.
[cyanotic,
cyanotique, cianótico, zyanotisch]
biaittu muradu, lidu (lat. LIVIDUS)
(L), biaittu, lìbidu (N), lidu (C), biaittu (SG)
cianuro
sm.
[cyanide,
cyanure, cianuro, Zyanid]
cianuru (L), tzanuru (N), cianuru (CSG)
ciao
escl.
[bye-bye,
adieu, adiós, adieu]
ciau, adiosu (sp. adiós), a nos bìdere (L), tzau, a
nos bìere, adiosu (N), ciau, a si biri, adiosu (C), ciau,
adiosu (SG)
ciappola
sf.
(scalpellino) [burin,
échoppe, chaple, Ziseliermeissel]
iscarpeddeddu (L), iscarpeddeddu, ungredda f. (N),
scraffeddeddu (C), ischaipellinu (S), scalpellittu, pioneddu
(G)
ciaramella
sf.
mus. [bagpipe,
cornemuse, zampoña, Schalmei]
launedda, truvedda, bisona (LN), leunedda, sonus de canna m.
pl. (C), trubedda, trubéddura, trueddura (S), truedda (G)
ciarla
sf.
[loquacity,
bagout, labia, Gerede]
ciarra, tzarra (it. ciarla), leredda, lucura (sp.
locura), badàcia, badàglia, bàdula, battaralla,
ciarameddu m., cóntiga (L), tzarra, tzàntzara,
lerèddia, cuffàffara, leredda, treppedda (N), ciacciarra,
ciarla, crastulada, arralla, argiolu m., candonga,
candòngia (sp. candonga) (C), ciarra, ciàcciara,
ciarameddu m. (S), ciarra, ciàvana, inciàffula,
zàzzara, cètara, ciarameddu m., buddi-buddi m.,
scòcara, scògana (G)
ciarlare
vi.
[to
chat, bavarder, charlar, schwatzen]
ciarrare, tzarrare (it. ciarlare), ciarrulare,
ciarrulitare, lereddare, lereddiare, istantarare (c. a
lungo), appappulare, badaciare (sp. ant. badajar),
badagliare, badulare (it. ant. battolare), labreddiare,
isbarabottare, ispabarottare, ispaborottare (L), tzarrare,
tzarritare, treppeddare, barbaruzare, cuffaffarare lereddare,
paralettare (N), ciacciarrai, ciarrai, crastulai, foxilai,
ispaparottai, spaparottai, spaperottai, spiporrai, battallai,
parlettai, pralettai, arrallai (cat. rallar), argiolai
(C), ciarrà, ciacciarà, ciaramiddà (S), ciarrà, ciavanà,
zilacà, anzillà, buddicinà, chjacchjarà, scocarà,
baccaglià (cat. vataliar) (G)
ciarlata
sf.
[chat,
causerie, charla, Plauderei]
ciarrada, ciarrulada, lereddada, badaciada, ispabarottada,
tzarrada (L), tzarrada, treppeddada, lereddada, cuffaffarada
(N), foxilada, argiolada, ciacciarrada, fanfarronada,
spaparottada (C), ciarradda, ciacciaradda, ciaramiddadda (S),
ciarrata, ciavanata, zilacata, anzillata, chjacchjarata,
buddicinata, scocarata (G)
ciarlataneria
sf.
[quackery,
charlatanerie, charlatanería, Scharlatanerie]
badaciùmene m., ciarrapista, fanfarronada,
fanfarroneria (L), treppeddùmene m., tzarrapista,
lereddùmene m., làbiu m. (N), fanfarronia,
bravanteria, bragheria, ciarlataneria, ciarlateria (C),
fanfarronadda, ciacciarumu m. (S), ciarrapista,
ciavanatura, zilicatura (G)
ciarlatano
agg.
[charlatan,
charlatan, charlatán, Scharlatan]
fanfarrone, ciarrone, ciarulitanu, ciarrulitanu, zarralitanu,
ciarratanu (it. ant. cerretano), fragnócculu,
fregnócculu, badaceri, tàccula f. (fig.) (L),
barralata, labalaccos, ciarralitanu, tzarrolitanu, tzarlatanu,
tzarrone, treppedderi, frannóculu, lereddosu (N),
ciacciarroni, fragnócculu, tàccula f. (fig.),
fanfarroni, ciarlatanu, ciarratanu, ciaruritanu, zarrantanu,
imboveri, imboddicheri, bragheri, bravanteri (C), ciarratanu,
ciarroni, ciauritanu, aglianu, fanfarroni (S), ciarroni,
ciarrulatanu, ciarrulitanu fanfarroni, bradesu, boleru (G)
ciarlatore
sm.
[chatterer,
bavard, hablador, Schwätzer]
ciarrone, tzarradore, tzarrone, ciarrulone, ciarulitanu,
lereddosu, badaceri (L), tzarrone, barralata, lereddosu,
labalaccos, treppedderi (N), cràstulu, foxileri, ciacciarroni
(C), ciarroni, ciacciarroni, aglianu (S), ciarradori,
ciavanadori, ciavanagghju, ciarroni (G)
ciarliero
agg.
[chatty,
babillard, locuaz, geschwätzig]
ciarrone, tzarrone, tzarrette, tzarrosu, limbudu, lereddosu,
ciarulitanu, cirolitanu, badaceri, barraesette, labreddiosu,
lereddiosu (L), cuffaffarone, teppeneddu, tzarrone,
tzantzarache, tzantzareri, tzantzarreri, tzarrantinu (N),
ciacciarroni, cianciarroni, fueddadori, lingudu, tzaulosu,
argioleri, chistionadori, foxileri, scerrianu (C), ciarroni,
ciacciarroni, fabiddadori, aglianu, lingallisthriddu (S),
ciavanagghju, ciarroni, cètara, ciaramedda (G)
ciarlone
agg.
[chatterbox,
bavard, chacharón, geschwätzig]
ciarrone, ciavanone, tzarrone, impappuladore, lereddosu,
badaceri, bucca de càntaru f. (L), tzarrone,
barbaruzu, cantazu, gargale, bucca de bumbarda f. (N),
ciacciarroni, argioleri, cràstulu, tzarranegu, tzaulosu (C),
ciarroni, ciacciarroni, aglianu (S), ciavanagghju, ciarroni,
cètara (G)
ciarpame,
-ume sm.
[rubbish,
friperie, trastos
pl.,
Plunder]
bascaràmene, cianfàina f., cianfània f. (sp.
chanfaina) (L), ambuzos pl., battiles pl.,
carolas f. pl., carramatzina f., carrabaza f.,
cascaràmine, pettu (N), burrumballa f., carramatzinas f.
pl., carramatzìmini, àliga f. (C), chincagliaria f.
(S), barasùmini, rattatùglia f., burrumbàglia f.,
scatarracciùmini (G)
ciarpone
sm.
agg. [bungler,
bâcleur, chapuc hero, Pfuscher]
cianfaineri, inciappuccione, impiastrone (L), battilosu,
loroddu (N), ciarollau, ciapputzeri (C), ciappinu,
incianfugliosu (S), fraustoni, imbulicosu, chjappinu,
straminonu (Lm) (G)
ciascheduno
pr.
indef. vds. ciascuno
ciascuno
agg.
indef. [every,
chaque, cada, jeder]
cadaunu, cadeunu, ciascadunu (ant.), dognunu, donzunu,
onzune, onzunu, perómine (lat. PER
HOMINEM);
kis (ant.), uniskis (ant.) (L), cada, cadaunu,
cataunu, perómine (N), cadeunu, perómini, dogna, dònnia,
donniunu (C), ugnunu, dugnunu, paròmminu, parommu (S),
dugnunu, ugnunu, paromu, perommu (G) // tres perómine (LN) “tre
per c., tre a testa”; Cadaunu in domo sua, sa padedda
chi li ruat! (prov.-L)
“C. a casa sua e cada pure la pentola!”; Cadaunu
narat su chi li dolet (prov.-L) “C. dice ciò che gli
duole”
ciavardello
sm.
bot. (Pyrus torminalis) [wild
sorb, sorbier sauvage, serbo silvestre, Mehlbeerbaum]
murighessa f., morighessa f. (lat. MORA CELSA) (L),
murichessa f., murighessa f. (N), sorba aresti f.
(C), subèiva arestha f. (S), supèlvia aresta (G)
cibare,
-arsi vt.
rifl. [to
feed, nourrir, nutrir, nähren]
mandigare (lat. MANDICARE), manigare, pappare,
addescare, tzibare (L), manicare, addescare, cuberrare,
pappare (N), pappai, mandigai (C), magnà (SG)
cibaria
sf.
[foodstuff,
boustifaille, comida, Nahrungsmittel]
recattu m., màndigu m., addescu m.,
bivenna (L), recattu m., mànicu m., addescu m.
(N), pappai m., brugària, degudu m. (C),
ricattu m., zibu m., magnà m. (S),
riccattu m., alimentu m., magnà m. (G)
cibernetica
sf.
[cybernetics,
cybernétique, cibenética, Kybernetik]
tzibernética (LN), cibernética (C), cibernètica (SG)
|
|
cibo
sm.
[food,
nourriture, alimento, Nahrung]
màndigu, mànigu, addescu, recattu, ricattu, itemandigare,
pappu, sbobba f., tzibu, bivenna f. (L),
recattu, addescu, màndicu, mànicu, mànnicu, ammadeschinzu,
papponzu, dùrgalu (c. indigesto) (N), pappai,
pappóngiu, pappu, coxinu, brugària f., oliomentu (C),
magnà, màndiggu, zibu, ricattu (S), riccattu, arriccattu,
alimentu, magnu (G) // ammadèschere (L), ovèschere (N) “fermarsi
del c. in gola”;
ammadeschinzu (L) “c. che si ferma nella gola e cerca di
tornare indietro”; aoschijolu (L)“detto del c.
che si ferma in gola”;
appunzares pl. (L) “c. cotti che si mandano
ai parenti di un morto”; codospes pl. (L) “c.
che si offre agli ospiti di riguardo”; dare
su màndigu e su ‘idu (L) “dar c. e bevande”;
ingranzeu (L) “c. squisito”; inghìsiu (N) “c.
cotto male”; melia f. (N) “desiderio di
c.”; obèschere (N) “fermarsi del c. in gola; lat.
HAERESCERE”; romanèntzia f. (N)“c.
avanzato”; gallioffa f. (C) “c. per i
poveri; sp. gallofa”; gemellas f. pl. (C) “sorta
di c. fatto con polenta, farina e zucchero; sic. gemella”;
incaussiu (C)“detto del c.
che va di traverso”; scascemus pl.,
scasciemus pl. (C) “resti di c.”; aciì (G) “somministrare
il c.”; Cando sa matta est bóida non b’at recattu
malu (prov.-L) “Per la pancia vuota non c’è c.
cattivo”; Màndigu contìnuu, màndigu isvilidu
(prov.-L) “C. sempre uguale, c. non desiderato”
ciborio
sm.
[ciborium,
ciboire, sagrario, Ziborium]
cibóriu, sibóriu, tzibóriu (L), sibóriu, tziborju (N),
cibóriu (C), zibóriu (S), ciboddu (G)
cibreo
sm.
fig. [fricassee,
fricassée, guisote, Ragout aus Hühnerklein]
misturu, misciappare, misciamureddu (L), misturittu,
murruntone (N), ammesturu, improddu, matzambóddiu (C),
mìscia f., ammìsciu, misthura f.,
misciamureddu (S), mìscia f., rivea f.,
imbraùciulu, trasmùgghjulu (G)
cicala
sf.
zool. (Lyristes plebejus) [cicada,
cigale, cigarra, Zikade]
chìgula (lat. CICALA), sitzirigorra (L), chìchela,
chìchera, chìcula, chicalora, cìgula, serradore m.,
bibigorra, forrocredda, sitzigarru m., tziri-tziri m.,
tzìttara (N), cixigraxa (lat. *CICICARIA), cicirida,
circida, circirida, ciri-ciri m., cixiredda, cixa,
crìgula, crigura, chìgua, siccida, sitzigolla, sitzigòrgia,
sissirigosa, sissirigòscia, pitzigorra, pisigorra,
sitzigarra, sitzigorra, sitzigraxa, bigorra, bibigorra,
bibigorru m., coipira, coibira, sàntzara, santzarra,
tzitarra, grillu m., canta-canta m., angesa (C),
chìggura (S), cilaca, zilaca, chìggula (Cs), zigara (Lm)
(G) // cicalora (L), mummutzu m., carroghedda (C) “strumento
musicale primitivo che produce un suono grave e continuo, come
appunto le c.”; chìgula (LN), foza de lavru (N) “congegno
fonico ricavato da un ramo d’alloro, liberato dalla
corteccia, spaccato longitudinalmente, nella cui fenditura
viene immessa una foglia d’alloro o di edera fresca, che
costituisce un’ancia. Soffiando dentro la spaccatura si fa
vibrare l’ancia che emette dei suoni melodiosissimi-G.
Dore”; cixaredda (C)“piccola c.”; La risa di
la cilaca (G) “La risata della c.”
cicala
di mare sf.
itt. (Scyllarides latus, S. arctus) [anchor-ring,
cigale de mer, cigarra del mar,
Heuschreekenkrebs]
chìgula de mare (L), càmbara de fangu, càmbaru de ludru m.,
càmburu de iscógliu m. (N), cigaledda de erba,
cigaledda de trìscia, cigaledda de scógliu, cixigraxa de
mari (C), chìggura di mari (S), cilaca di mari, cicala di
mari (Lm) (G)
cicalare
vi.
[to
chatter, babiller, picotear, schwatzen]
ciarrare, lereddare, badaciare, chigulare, isprolocchiare (L),
chichelare, chicherare, tzarrare, lereddare (N), pispisai,
spibisai, ciacciarrai, ciarrai, foxilai, crastulai (C),
chiggurà (S), cilacà, zilacà, linghittà (G) // Su
guttureddu de dommo/ chichelabat de boches innossentes
(N-F.Satta) “Il viottolo di casa/ cicalava di voci
innocenti”
cicalata
sf.
[chatter,
discours à perte de vue, parloteo, Geschwärtz]
ciarrada, lereddada, badàcia, imprabastulada, isprolócchiu m.
(L), chichelada, tzarrada, lereddada (N), pispisada,
pispisadura, ciacciarrada, sfasolada, imprabastulada (C),
chigguradda (S), cilacata, zilacata, cilacagghju m.,
batalocca, ciaramedda, linghittata (G)
cicaleccio
sm.
[chattering,
babillage, charladuría, Geschwätz]
ciarra f., lereddùmene, badàcia f., murmuttu,
isprolócchiu, pìgliri-pàgliara, pispilloria f.,
pispiseria f., pispìsiu (L), tzarronada f.,
chichelada f. (N), crastulóngiu, crastulìmini (C),
ciarra f., ciacciaradda f. (S), cilacàgghju,
ciàvana minuta f., cètara f., picchiagghju,
scrèulu, ciaramiddagghju (G)
cicalio
sm.
[chattering,
babillage continuel, charloteo, anhaltendes Geschwätz]
ciarra f. (it. ciarla), leredda f. (lat. LERIAE),
badàcia f., murmuttu (L), tzarra f., tzarrada f.
(N), pispisu, spibisu, crastulóngiu (C), ciarra f.,
tiratiró, ciaffarezzu (cat. safareig) (S), ciavanata f.,
cilacagghju, cètara f. (G)
cicalone
agg.
(blaterone, chiaccherone) [chatterbox,
caqueteur, picotero, Schwätzer]
ciarrone, lereddosu (L), tzarrone, lereddosu (N),
chistionadori, fueddadori, ciacciarroni (C), ciarroni,
ciacciarrosu (S), ciarroni, ciavanagghju, cilaconi (G)
cicatrice
sf.
[cicatrix,
cicatrice, cicatriz, Narbe]
cicatritze, sicatritza, sicatrice, cujadura, cosidura,
chéntriu m., nèccia, subrassanu m., tìviu m.,
semu m. (lat. SEMA) (L), tzicatritze, checca,
chèntria, chéntriu m., nafra (cat. nafra),
nésica, semu m., sinnolu m. (N), marcu m.,
mrecu m., semu m., marcheddu m. (C),
seccatrici, -ice, siccatrici.-ice, segnu m., sazu m.
(S), vinìcia, ciccatrici (G) // semare (L) “lasciare la
c.”; appiladura, abbiladura, ambiladura (L) “artefici
per eliminare dalle bestie rubate le c. provocate dalla
marchiatura”; su semu de sa seccada (N) “crosta, c.
lasciata da una ferita”; viniciosu (G) “pieno di
c.”; Comm’isco cale checca dassat su dolore! (N-F.
Satta) “Adesso so bene quali c. lascia il dolore”
cicatrizzare
vt.
vi. [to
cicatrize, cicatriser, cicatrizar, vernarben]
cicatritzare, cunzare, cugiare, cujare, crujare, annojare,
assemare, semare (L), tzicatritzare, checcare, nesicare,
crusare, crusiare (N), cicatrizai, serrai sa ferida (C), sazì
(S), vinicià (G)
cicatrizzato
pp.
agg. [cicatrized,
cicatrisé, cicatrizado, vernarbt]
cicatritzadu, cunzadu, cujadu, crujadu, assemadu, semadu (L),
checcau, nesicau, crusau, crusiau, crusiu (N), serrau,
marcheddau (C), saziddu (S), viniciatu,
ciccatricosu (G)
cicatrizzazione
sf.
[cicatrization,
cicatrisation, cicatrización, Vernarbung]
cunzada, cunzadura, cunzonzu m., cujada, cujadura,
annojadorzu m, annojadura, assemadura, semada, -adura,
subrassanu m. (L), checcadura, nesicadura,
annoicratógliu m., crusada (N), serradura (de sa
ferida) (C), saziddura (S), viniciatura (G)
cicca
sf.
(mozzicone di sigaretta) [cigarette-end,
mégot, colilla, Stummel]
cicca, tzicca (L), tzicca (N), cicca (C), cicca (SG) //
accabidaciccas (L) “raccoglitore di c.”;
ciappacicca m. (L) “bastone appuntito per
raccogliere le c.”; ciccadore m. (L)
“masticatore di tabacco, di c.”; non bales una cicca!
(L) “non vali una c. (niente)!”; tziccajolu,
tziccone (L), tziccone (N), ciccaioru m. (S), ciccheddu
m. (G) “ciccaiuolo”
ciccare
vi.
[to
chew tobacco, chiquer, mascar tabaco, priemen]
ciccare, tziccare (L), tziccare (N), ciccai (C), ciccà (SG)
cicchettare
vi.
[to
drink, boire la goutte, beber copitas, einen kippen]
cicchettare, tzicchettare (LN), buffai a tassittas (C),
cicchittà (S), cicchettà (G) // cicchettada f. (L),
cicchettadda f. (S) “bevuta di bicchierini di
liquori”
cicchetto/1
sm. (bicchierino di liquore) [dram.
goutte, copita, Gläschen]
cicchette, cicchettu, tzicchette, tzinchillittu
(L), cicchette, tzicchette
(N), tassitta f., tassichedda f. (C), cicchettu
(SG)
cicchetto/2
sm.
(rimprovero, rabbuffo) [reproach,
reproche, reproche, Vorwurf]
briga f., affeu, samunada de conca f., sedattada
f., ispabarottada f., inzottu (L), labada de
conca f., posta de manu f., briga f.,
iffacchìlliu, appiluccu (N), strùnciu, strattallada f.,
abbrùnchiu, accirrada f., cerbu (C), affeu,
ivvrùnziu, brea f., ivvàppiu (S), accittu, stribbiata
f., pittinata f., scilingata f., strau,
missamanu (G)
ciccia
sf.
[meat,
chair, grasa, Fleisch]
carres pl., purpatza (L), purpas pl.,
impurpidura, carres pl. (N), scraxu m. (C),
pòipa, poipazzumu m. (S), carri, pulpa (G)
cicciolo
sm.
[fleshy
excrescence, rillon, torrezno, Griebe]
berda f., elda f., erda f. (probm. lat.
CERDA) (L), remuzu, isaladura f., agherda f., gherda
f., ghèrdia f., gherdonedda f., ghèrgia
f., gerda f. (N), gerda f., gedra f.,
serda f., sedra f. (C), gerdha (S), ghjelda f.,
gelda f., pinchitta f., pulpùciula f.
(G) // frìere a berda (L) “avere prurito, bruciori,
formicolio”
ciccione
sm.
agg. [fat
man, gros dodu, grueso, Dickwanst]
bessida f., tzuellu, ciccione (L), coccorone, burone;
grassone (N), truddoni, buddoni, guroni (C), ciccioni;
grassoni; panza di bùvaru (di fùiffaru) f. (S),
chjaeddu, coicioni, chjusoni; mazziddoni, mazzaròddulu,
buzoni, biddiconi (G)
ciccioso,
-iuto agg.
[fleshy,
charnu, gordo, feist]
pulpudu, appulpatzadu (L), purpudu (N), grassu, brentudu,
pruppudu, affianchiu (C), grassoni, puiposu (S), grassu,
pulputu (G)
ciccoso
agg.
ciccosu, tziccosu (L), tziccosu (N), ciccosu (C), ciccosu (SG)
cicerbita
sm.
bot. (Sonchus oleraceus, S. arvensis, S. tenerrimus) [sorb-thistle,
laiteron, cerraja, Gänsedistel]
bardu minzone m., bardu pinzone m., bardu
puntzone m., bardu anzoninu m., arminzone m.,
gram(m)inzone m., lattosa, liporra, tùmbaru m.
(L), gardu minzone m., gardu muzone m., bunzone m.,
graminzone m., tutùmbaru m., tùmbaru m.,
tùmbara (N), camingioni m., accamingioni m.,
acchimingioni, incamingioni m., camingioneddu m.,
simingioni m., limporra, limpora, lisporra, erba de
conillus (C), gardhu mignoni
m. (S), aldu minzoni m., lattosa,
cagliuca (G)
cicerchia
sf.
bot. (Lathyrus cicera, L. sativus, L. ochrus) [chickling
vetch, gesse, almorta, Platterbse]
dente de ‘etza, basolu caddinu m., basolu pìsiri m.,
fae areste, faiedda, faighedda, faijedda, faisedda, faiseddu m.,
faitzedda, naseddu m., pìsiri m. (L), dente de
betza (N), pisu faa m. (lat. PISUM), piseddu m.,
tresatzas m., pisu de atzas m., pisu de coloru m.,
pisurci de coloru m., pìxaru m., léppori sposu
m., fravària, fabària (lat. FAVARIA), denti de
bécciu (de bèccia), anchìscia (cat.guixa), inchisa,
inchixa (C), denti di véccia, currintoru m. (S), denti
di ‘ecchja, faa aresta, faicedda, maseddu m. (G) //
coraddina (N) “caffè fatto con i semi abbrustoliti della
c.”; papasoru m. (C) “c. pisellina”
cicerone
sm.
(guida turistica) [cicerone,
cicérone, cicerone, Führer]
cicerone, ghia de turistas f. (L), tzitzerone, guida de
turistas (N), ciceroni, ghia (CSG)
cicigna
sf.
zool. (Chalcides chalcides) [cecily,
cécilie, cecilia, cäcilia]
lassinafenu m., lassanafenu m., liscinafenu m.,
saltiafenu m., iscortone m. (L), lassinafenu
m., colobreddu lassinafenu m. (N), lantzinafenu m.,
lissinerba m., liscinaerba m., liscierba m.,
segafenu m., fuisfuisfenu m., tragafenu m.,
fuiséssini m., segnora, signurica (C), lisciavenu m.,
ischigliavenu m. (S), ziricuccu m., lanciafenu m.,
saltafenu m. (G)
cicisbeare
vi.
[to
gallant, coqueter, galantear, den Galan spielen]
innamorare, amoratzare, allepporizare, cicisbeare (L),
ammoratzare, fàchere su damerinu (N), fastiggiai (cat.
festejar) (C), innamurà, indiusà, fà lu garanzettu (S),
innammurà, aggravinà, fiminà, feminà, cultiggià (G)
cicisbeo
sm.
[gallant,
sigisbée, galán, Galan]
innamoradore, amoradore, amoratzolu, fardetteri, ebbaresu (L),
damerinu, amoratzolu, tzitzisbeu, feminedda f. (N),
caghettu, fastiggiadori, galantzettu, saboneri (C),
garanzettu, damerinu (S), innammuradori, dondiecu (G)
ciclamino
sm.
bot. (Cyclamen repandum) [cyclamen,
cyclamen, ciclamino, Zyklamen]
ciclaminu, pane de porcu, cacasennoredda f., cuccu,
ciccibacchis, culu-culu, flore ‘e padedda, pane porchinu
(L), cuccheddu, tziculaminu, cacamalune, cuccuberritta,
cuccui, cuccummiau, dama cacarodda f., sennoredda f.,
pipiril(l)oddi, cacacù,
berritta de cuccu f., tzitzia de cacca f.,
cicraminu, tzicraminu (N), ciclaminu, faa de porcus f.,
pani de porcus, léppuri sposu, leppureddu sposu, ortieddu de
padenti, cuccheddu, ciccibacchis, leppuritanu, millano,
pittanu (C), cicraminu (S), cìcciu cuiuatu, ciclaminu (G) //
pane de sirbone (N) “bulbo del c.”
ciclico
agg.
[cyclical,
cyclique, cíclico, zyklisch]
a perìodos (L), tzicricu, a perìodos (N), a periodus, a
ciclus (C), a periodi (S), a tretti (G)
ciclismo
sm.
[cycling,
cyclisme, ciclismo, Radsport]
ciclismu, tziclismu (L), tzicrismu (N), ciclismu (C), cicrismu
(S), ciclismu (G)
ciclista
smf.
[cyclist,
cycliste, ciclista, Radfahrer]
ciclista, tziclista (L), tzicrista, curridore de bitzicretta
(N), ciclista (C), cicristha (S), ciclista (G)
ciclistico
agg.
[cycling,
cyclistique, ciclístico, Rad...]
ciclìsticu, tziclìsticu (L), tzicristicu (N), ciclìsticu
(C), cicrìsthigu (S), ciclìsticu (G)
ciclo
sm.
[cycle,
cycle, ciclo, Verlauf]
tziclu, perìodu (L), tzicru, perìodu (N), perìodu, ciclu
(C), perìodu (S), ghjru, filza f., dura f.,
trettu (G)
ciclone
sm.
[cyclone,
cyclone, ciclón, Zyklone]
temporada f., bulione, dillùviu, isfrégulu,
istròscia mala f., mumujone (L), tzicrone (N),
temporada f., subitana f. (C), burioni, cicroni
(S), bulioni (G)
ciclope
sm.
[Cyclops,
cyclope, cíclope, Zyklop]
ciclope, tziclope (L), tzicrope (N), ciclopi (C), cicropi (S),
ciclopi (G)
ciclopico
agg.
[Cyclopean,
cyclopéen, ciclópico, zyklopisch]
ciclópicu, tziclópicu (L), tzicrópicu (N), ciclópicu (C),
cicrópicu (S), ciclópicu (G)
cicogna
sf.
orn. (Ciconia ciconia) [stork,
cigogne, cigüeña, Storch]
cicogna, cicònia, tzicònnia (L), ciconna, tzicogna, tziconna
(N), cicònnia, cicogna, tzicònnia, cicònnia niedda (c.
nera) (C), cicogna (S), cicogna, cicona (G) // grua bàida
(L) “c. bianca”
cicoria
sf.
bot. (Cichorum intybus) [chicory,
chicorée, achicoria, Zichorie]
tzicòria, cicòria, lattosa (L), cicòria, tzicòria,
erba fintzapràngiu, mammalucca (N), gicòria, gicòria de
porcus, làttia prócina, lattiedda proceddina, erba fintzas a
prandi, erba fintzas a pràngiu (C), zicória (S), cicória,
zicória, cicòina, ziru di salpi m. (cicoriella) (G)
// ingrassacaddu m. (L) “tipo di c. di cui sono
ghiotti gli equini”; capucorru m., mammacicca
(N), gicòria burda (C) “cicoria selv.”; erba de
pranzu (N) “varietà di c.”;
cicuta
acquatica sf.
bot. vds. erba
sardonica
cicuta
maggiore sf.
bot. (Conium maculatum) [hemlock,
ciguë, cicuta, Schierling]
feruledda, feruledda de àinu, pisciafurru m.,
turgusone m., bidduri m., budduri m. (prerom),
uddérigu m., uddureddu m., udduri m.,
ùdduru m., uddùrigu m., uduórigu m., ddùddulu
m., imbriagamolentes, pudimanu, erva de cogas,
fustinaja ‘elenosa, cicuta (L), bùddaru m., budduri m.,
buddùriu m., buddùdduru m., gùdduru m.,
turgusa, turgusa cavaddina, trugusa, tzurgusa, tzeligusa,
urgusone m., trugulone m., reti m.,
petrusìmula agreste m., cannapùdia, dùddulu m., isàppiu
m., guddùtulu m., mùdduru m., meddure m.
(N), lau cuaddinu m., cicuta, pisciaforru m.,
erba de cogas, feurra pudèscia, fiurredda, feurredda, cicuta
feurredda, faurredda, fraudda, aussa (prerom.),
imbriagamolentis m., fintzas a pràngiu m. (C),
cicuta, feruredda, lua (S), cicuta, zicuta, ferruledda,
ferruloni m., laoni m. (G) // fiori di cicuta m.
(G) “ombrello di c.”
cicuta
rossa sf.
bot. (Geranium robertianum) [red
hamlock, ciguë rouge, cicuta roja, Rotschierling]
aguza de santu Giuanne, erva de puntzas, erva de fogu (L),
erba de focu, erba de acuzas (N), erba de fogu, erba de
agullas, agullas de santa Maria (C), èiba di foggu (S), alba
di focu (G)
cieca
(alla) md.
[blindly,
à l’aveuglette, a ciegas, blindlings]
a sa tzega, a s’intzertu, a s’imbesti-imbesti (L), a sa
tzeca, che sos turpos, a s’intzertu, a istumbu (N), a sa
tzurpa, a s’intretza, a intrétzidu, a ogus serraus, a sa
biscaina (C), a la cegga, a buinu (S), a la ceca cicona, cecu
ciconi, a la risciolta, und’esci esci (G)
ciecamente
avv.
[blindly,
aveuglément, ciegamente, blind]
tzegamente, a sa tzega, a sa turpa, a cola-cola (L), a sa
tzeca, a sa turpa, che sos turpos (N), tzurpamenti, a sa
tzurpa (C), ceggamenti, a la cegga, a murthinu (S), cecamenti,
a la ceca ciconi (G)
cieco
agg.
[blind,
aveugle, ciego, blind]
tzegu, turpu (prerom.), cioncu, ispereladu (L), cecu,
tzecu, turpu, intzurpu, tzurpu (N), tzurpu, tzrupu, ciurpu,
intzurpu, itzurpu, surpu, atzegu, tzegu, cegu, (C), ceggu (S),
cecu, zulpu (G) // baioccu (LG) “c. ad un occhio”;
cuscuddu, istentina russa o turpa f. (L) “intestino
c.”; lónfiu (L) “mezzo c.”; midantzegu (mi
‘idant tzegu) (L)“possano vedermi c.”; tzegu
pàbaru (L) “occhio di color bianco per la malattia della
sclera”; cumandat chei s’uffissiale tzecu (N) “comanda
come un ufficiale c.”; sos tzurpos pl. (N) “maschere
del carnevale di Orotelli”; corpu de tzegu (C) “colpo
dato alla cieca, a casaccio”; tzurpu lìmpiu (C) “c.
del tutto”; cegghittu (S) “leggermente c.”Non
s’at bidu mai corvu tzegu (prov.-L) “Non si è mai
visto un corvo c.”; Chie no ischit est cumpanzu de su
tzecu (prov.-N) “Chi non sa è compagno del c.”; In
terra de tzurpus est rei chini portat un’ogu (prov.-C) “Nella
terra dei ciechi è re chi ha un occhio”; L’amori è
cecu e vidi da allonga (prov.-G) “L’amore è c. ma vede
da lontano”
|
cielo
sm.
[sky,
ciel, cielo, Himmel]
chelu (lat. CAELUM), aera f., ària f.
(L), chelu (N), celu (C), zeru (S), celi, celu,
cielu (G) // aera muda f. (L) “c.
uggioso”; colore de chelu (LN), coloricheli
(N) “celeste”; anchi! (N) “voglia il
c.!”; Chene rughe non s’intrat in chelu
(prov.-L) “Senza croce non si entra nei cieli
(in paradiso)”; Donai buccicconis a su celu
(C) “Dare pugni al c.”; Candu n’à a
falà lu celi, tandu agghju a parà li mani (G) “Quando
cadrà il c., allora tenderò le mani”
ciera
sf.
vds. cera/2
cifosi
sf.
med. [hump,
cyphose, cifosis, Buckel]
tzumba, tzurumba, tzancutte, abbajonadu m.,
abbajonu m. (c. dorsale) (L), corcobe m.,
corcobadura (N), tzùmburu m. (C),
zurùmbura, zurùmburu m., gobba (S), zembu m.,
muròttulu m., gobba (G)
cifra
sf.
[numeral,
chiffre, cifra, Ziffer]
cifra, tzifra (L), cifra, tzifra, tzirfa (N), cifra
(CS), cifra, zifra (G) // cantare a tzirfas, a
disputas, a irmuju (N) “cantare a gara, a botta
e risposta”
cifrare
vt.
[to
cipher, chiffrer, cifrar, chiffrieren]
cifrare, tzifrare (L), tzifrare (N), cifrai (C),
cifrà (S), zifrà (G)
cifrario
sm.
[cipher
book, chiffre, clave de la cifra, Chiffreschlüssel]
cifràriu, tzifràriu (L), tzifrarju (N), cifràriu
(C), cifràriu, zifràriu (S), zifràriu (G)
ciglio
sm.
[eyelash,
cil, pestaña, Wimper]
chìgliu, chizu (lat. CILIUM), ghizu,
piberista f., pibirista f., chèrgias f.
pl. (ciglia), pìnnula f. (L), chizu,
pipirista f., pabarista f. (N), cillu,
pabarista f., prabarista f., prabedda f.,
proburista f. (C), chizu, pibiristha f.
(S), chìciu, pìnnula f., bibirista f.
(Cs) (G) // chinnire s’oju (L) “battere
c.”; in d’una chinnida d’oju (L) “in
un batter di c.”; ispibiristare (L)“togliere
le c.”; intercillus (C)“spazio tra le
c.”; panada
f. (C) “c. di solco doppio di quello
normale; cat. panada”; pibiristhaddu (S)
“dalle c. folte”; oru di lu caminu (G) “c.
della strada”; pinnulà, spinnulà,
ispinnulà, ispinnulittà (G) “far cenno con le
c.”; pinnulata f., spinnulata f.,
ispinnulata f. (G) “battito di c.”;
Ómine chizibassu traittore (prov.-N) “Uomo
dalle ciglia basse, uomo traditore”; vds.
anche ciglione
ciglione
sm.
[bank,
talus, ribazo, Rand]
trèmene (lat. TERMEN), trema f.,
giumpu, raina f., ribba f. (L),
trèmene, tèrema f., màrghine, maccarina f.
(N), trémini, trémmini, cilloni, cabitzali, scarpa
f., tzèppara f., làccana f.
(C), trema f., oru (S), azza f., ribba
f., oru (G) // Da l’azza è meddu furrià
(prov.-G) “Dal c. è meglio tornare indietro”
cigliuto
agg.
[bushy-browed,
aux cils épais, cejudo, Wimper...]
chizudu, chizimannu, pibiristadu (L), chizudu (N),
cilludu (C), chizuddu (S), chiciutu, pinnulatu (G)
cigna
sf.
vds. cìnghia
cignale
sm.
vds. cinghiale
cigno
sm.
orn. (Cygnus olor) [swan,
cygne, cisne, Schwan]
cignu, cisne (sp. cisne), chìghinu (L),
tzignu, tzinnu (N), cignu, cocu, cìsini, sìsini
(C), cignu (SG) // rughe de santu Bolentinu
(Volentinu) f. (L), rughe de santu Costantinu
f. (N) “costellazione del c.”
cigolamento
sm.
[creaking,
grincement, chillido, Knarren]
cìulu, ticchirriadura f. (L), tirriadura f.,
tìrriu (N), tzicchirriadura f., tzicchirriamentu
(C), zìrriu, zirriamentu (S), zicchìrriu,
zirriamentu (G)
cigolare
vi.
[to
creak, grincer, chillar, knarren]
ticchirriare, tirriare, tzicchirriare, tzirriare,
ciulare, ciurulare, ischiliare (c. della porta), trinellare
(L), tirriare, tzirriare, ticchirriare,
tzicchirriare, ciunchiare, tziulare (N),
tzicchirriai, tzirricchiai, tzerriai, schiulai,
schiliai, ischiulai (C), zirrià (S), zirrià,
zicchirrià, scruscì (Lm), scrusgì (Lm)
(G) // Sa pejus linna de su carru est sa chi
tzìrriat (prov.-L) “La peggiore legna del
carro è quella che cigola”
cigolio
sm.
[creaking,
grincement, chillido, Knarren]
ticchìrriu, tzìrriu, tìrriu, istriore (L), tirju,
tìrriu, ticchìrriu, tzancurru, tzicchirriadura f.,
tzicchìrriu, tzìulu (N), tzicchìrriu,
tzirrìcchiu, tzérriu, schìulu (C), zìrriu (S),
zìrriu, zicchìrriu, zicchirriata f.,
strìulu (G)
cilecca
sf.
[unfulfilled,
niche, lisonja, Versagen]
cilecca, nega (L), tzilecca, nega (N), (fai) topi m.,
andebeni m., maschinganna m. (C),
cirecca (S), cilecca, falta (G) // negare (LN),
negai (C), nicà, fà falta (G) “fare c.”
cilestrino
agg.
[sky-blue,
bleu de ciel, azulino, himmelblau]
in colore de chelu, tzelestinu (L), in colore de
chelu, coloricheli, gàttinu (N), asulu, asulu
celesti (C), in curori di zeru, ciresthrinu (S),
cilistinu (G)
cilicio
sm.
[cilice,
cilice, cilicio, Busserhemd]
cilìssiu, tzilìsciu tzilìziu, silìssiu (sp.
cilicio o it.) (L), cilìciu, issilìssiu,
sillìssiu (N), silìtziu, cilixu (C), zirìciu,
zirìziu (S), cilìziu, zilìziu (G)
|
|
ciliegia
sf.
[cherry,
cerise, cereza, Kirsche]
cariasa, carisea, cheriasa, chiriasa (it.
ceragia), crèsia (L), cariasa, cherèssia,
cherèsia, chiriasa, crèssia (N), cariaxa, ceraxa,
cerexa, cerèsia, cerèssia (lat. CERASEA), criaxa,
(C), cariàsgia (S), cariàsgia, criàsgia,
chiriàsgia, tiràsgia (Lm) (G) //
barracocchina (L)“qualità di c.”; cariasa
carroffana (L)“varietà di c.”;
cariasa (C) “qualità di c., altrimenti detta cerexa
barracocca”; ceraxinu (C)“color c.”;
pruna cerèsia
(C) “c. susino”; criàsgia aresta,
criàsgia maretta (G) “c. maresca o
viscicolo”; criasgiagghju m. (G) “ciliegeto”;
criasgiata (G) “mangiata di c.”; ua
fràula (G) “varietà di c. detta agriotta”;
ciliegia
bisciolina sf.
bot. vds. ciliègio
selvàtico
ciliegia
marchiana sf.
cariasa carraffale (cat. sp. garrafal, garrofal) (L),
cariasa rujastrina, cariasa carraffale (N),
carraffali, cerexa garroffali (C), cariàsgia
carraffari (S), criàsgia carraffali, criàsgia
carruffali (G)
ciliegio
sm.
bot. (Prunus cerasus) [cherry-tree,
cerisier, cerezo, Kirschbaum]
(àrvure de) cariasa f. (L), (àrbore de)
cariasa f. (N), (matta de) cerexa f.,
cressinu (C), àiburu di cariàsgia, cariàsgia f.
(S), àlburi di la criàsgia, criàsgia f.
(G) // cariasarju
(N)“luogo di c.”;
cerexa
aresti f. bot. (C) “c. canino;
Prunus mahaleb”; crèssia f. (C) “giardino
di c.”
ciliegio
selvatico sm.
bot. (Prunus avium) cariasa
areste f. (L), cariasa agreste f. (N),
cariaxa ambraga f., cerexa burda f.,
cerexa imbriaga f., ghinda f. (C),
cariàsgia arestha f. (S), cariàsgia aresta
(G)
ciliegio
susino sm.
bot. (Prunus myrobolana) pruna
cariasa f. (LN), pruna de cerexa f.
(C), pruna cariàsgia f. (S), prugna
cariàsgia (criàsgia) (G)
cilindrare
vt.
[to
roll, cylinder, cilindrar, glätten]
cilindrare, tzilindrare (L), tzilindrare (N),
cilindrai (C), cirindrà (S), cilindrà (G) //
tzilindradu (L) “cilindrato”
cilindrata
sf.
[displacement,
cylindrée, cilindrada, Hubraum]
cilindrada, tzilindrada (L), tzilindrada (N),
cilindrada (C), cirindradda (S), cilindrata (G)
cilindratura
sf.
[rolling,
cylindrage, cilindrado, Glätten]
cilindradura, tzilindradura (L), tzilindradura (N),
cilindradura (C), cirindraddura (S), cilindratura
(G)
cilindrico
agg.
[cylindrical,
cylindrique, cilíndrico, zylindrisch]
cilìndricu, tzilìndricu (L), tzilìndricu (N),
cilìndricu (C), cirìndricu (S), cilìndricu (G)
cilindro
sm.
[cylinder,
cylindre, cilindro, Zylinder]
cilindru, tzilindru (LN), cilindru (C), cirindru
(S), cilindru (G) // trìmpanu (LNC), moliache,
moliaghe, scórriu, tiratrìmpanu (N) “originale
congegno fonico, usato dai malviventi sardi per
disarcionare i carabinieri a cavallo. Consta di un
cilindro di sughero, con una base ricoperta da una
membrana di pelle di cane, sul quale scorre una
treccia di crine di cavallo. Uno spago impeciato
attraversa la membrana, il quale, sfregato col
pollice, produce un rumore ruvido e stridente,
capace di fare innervosire in modo incredibile gli
animali (G. Dore)”; gappeddu a tzilindru (N),
sumbreri a cirindru (a tubu) (S) “cappello a
c.”; moilache (N) “strumento fonico a
c.”; orulla f. (N) “c. che viene
lanciato per rovesciare i birilli”
cima/1
sf.
[summit,
cime, cima, Spitze]
chima (lat. CYMA), punta, altura, pittu m.,
cùccuru m. (lat. CUCCULUS), cuccuruddu m.,
bitta, bicca, runcu m., bruncu m. (lat.
BRUNCHUS), assettiada, columincu m., columinzu
m. (L), chima, pittu m., punta,
artura, bruncu m., fruncu m., cùccuru
m. (N), cima, pitzu m., cùccuru m.,
cruccu m., cuccuruddu m., cambiolu m.,
runcu m., bruncu m. (C), punta
(S), cima, chima, corru m., cùccaru m.,
cùccuru m., cùccura (Cs), pinzu m.
(Lm), ziru m., vitta (c. delle piante)
(G) // ischima (L) “c. dei rami”; pittarzu
m. (L), pitzàrgiu m. (C) “c.
della montagna”; frunchizolu m. (N) “c.
di un monticello”; da conca a pei (C) “da
c. a fondo”; pumpulina, puntioledda (C) “c.
degli alberi”; scirrai (C) “tagliare le
c. delle viti”; trisioni m., trusioni m.
(C) “c. delle piante tenere”; In pittos
d’Ortobene/ b’amus su Redentore/ ch’est luche,
fide e brama (N-F. Satta) “Sulla c.
dell’Ortobene/ abbiamo il Redentore/ che è luce,
fede e brama”; Si non b’at raighina non
b’at chima (prov.-L) “Se non ci son radici
non può esserci c.”
cima/2
sf.
mar. (corda di canapa) [hempen
rope, cordage de chanvre, cuerda de cáñamo,
Hanfseil]
cima, fune (LN), cima (C), zima, zimma, funi,
suardha (S), cima, cannau m. (G) //
isthramazzoru m. (S) “c.
che delimita la parte superiori nelle reti da
pesca, cui sono attaccati i galleggianti
(Bazzoni)”; ammanti m. (S) “c.
usata per issare l’asta traversa della
barca a vela”; Candu tirat bentu molla cima a
ferru (prov.-C) “Quando soffia il vento, cedi
la c. all’àncora”
cimare
vt.
[to
lop, écimer, cortar la punta, stutzen]
ischimare, segare sa punta, accimare (ant.),
atzimare, tùndere (c. i panni; lat. TONDERE)
(L), chimare, atzimare, irmurrutzare, iscomare,
istutturare (N), scimai, scirrai, scoromeddai,
tùndiri (C), ippittà, immuzzurrà, muzzurà (S),
iscumucià, svittà (G) // ischimadorza f.
(L) “l’insieme dei rami tagliati durante
l’operazione della cimatura”
cimasa
sf.
[cyma,
cymaise, cimacio, Gesims]
listellos m. pl. (LN), listellus m. pl. (C),
cimasa, listhella (S), listellu m. (G)
cimata
sf.
[lopping,
écimée, tunda, Stutzen]
accimada, ischimada (L), iscomada, istutturada,
mutzurrada, irmutzurrada (N) scimada, scirrada,
scoromeddada (C), ippittadda, immuzzurradda,
muzzuradda (S), svittata (G)
cimatura
sf.
[lopping,
tondage, tundición, Stutzen]
accimadura, ischimadura, atzimadura, burra (c.
della lana; lat. BURRA) (L), iscomadura,
irmutzurradura (N), scimadura, scirradura,
scoromeddadura, arenga (sp. arrangue) (C),
ippittaddura, immurruzzaddura, muzzuraddura (S),
svittatura, tipitia (c. di stoffe) (G) //
cancioffa de prima arenga (C) “carciofo di
prima c.”
cimbalaria
sf.
bot. (Linaria cymbalaria) [cymbalarie,
cymbalaire, cimbalaria, Leinkraut]
ninì, ninias (C)
cimbali
sm.
vds. cémbalo
cimelio
sm. [relic,
rareté, objeto raro y precioso, Kostbarkeit]
relìchia f. (cat. sp. reliquia) (L),
richìllia f., rechìllia f. (N),
relìchia f., rellìchia f. (C),
rirìchia f. (S), rilicca f.
rilìcchia f., cancarroni (G)
cimentare,
-arsi vt.
rifl. [to
attempt, risquer, poner a prueba, versuchen]
chimentàresi, inchimentare (lat. *CAEMENTARE),
arriscare, proare (L), s’arriscare, fàchere loa,
si chimentare (N), cimentai, arriscai, insullai,
atzitzai (C), arrischà, arrisiggà, prubà (S),
pruassi, arriscà, abbirintassi (G)
cimentatore
sm.
[attempter,
provocateur, arriesgado, Versucher]
arriscadore, chimentadore (L), arriscadore (N),
insulladori, arriscadori (C), arrischadori,
arrisiggadori (S), arriscadori, pruadori (G)
cimento
sm.
[test,
risque, riesgo, Wagnis]
chimentu (lat. CAEMENTUM), arriscu, lance (ant.),
mazadinu (L), arriscu, loa f., chimentu (N),
arriscu, cimentu (C), arrischu, arrìsiggu, rìsiggu
(S), proa f., abbingata f., arriscu
(G) // tele (N) “c.
poetico”
cimice
sf.
zool. (Cimex lectularius)
[bug,
punaise, chinche, Wanze]
chìmighe m. (lat. CIMEX), rulta, rusta (lat.
CRUSTA), corosta, baccas rujas pl. (c.
agreste) (L), chìnniche m., rusta, rusta
masera, curusta, pìnniche m., prìnnighe m.,
pìnnighe m. (N), pìnnixi m. (lat.
PINNEX), pinni m., pìnnigi m.,
pìnnighi m., chìmighi, cìmixi m.,
carabineri m. (c. arborea), baccas de santu
Millanu pl. (C), zìmiza (S), cìmicia,
rusta, curusta (G) // càmpinu m., bacchedda
de Deus, pìnnighe m., rusta campina, rusta
maseda (L), curusta campina, rusta campina (N),
curusta campina (G) “c. delle piante; Pentatoma
rufipes”; rustare (L) “detto dei ragazzi
che vanno per le campagne a rubacchiare frutta”; pìnnixi
de mari m. itt. (C) “galatea strigosa
(crostaceo)”; cìmicia aresta (G) “c.
elegante, stracchia”
cimiciaio
sm.
[place
infested with bugs, nid à punaises, chinchero,
Wanzennest]
chimigarzu (L), chinnicarju, rustarju, curustu,
curustosu (N), niu de pìnnixis (C), zimizàggiu
(S), cimiciagghju (G)
cimicioso
agg.
[buggy,
plein de punaises, chinchoso, voll Wanzen]
chimigosu, pinniosu, rustosu (L), chinnicosu (N),
pinnixosu (C), zimizosu (S), cimiciosu (G)
cimiero
sm. [crest,
cimier, yelmo, Helmschmuck]
coa de s’elmu f., cascu, timbre (sp.
timbre) (L), coa de s’ermu f., gurja f.
(N), pinnàcciu (C), coda di l’èimmu f.
(S), coda di l’elmu f. (G)
ciminiera
sf.
[funnel,
cheminée, chimenea, Schornstein]
fumajolu (L), fummajolu (N), fumaiolu (C), fumaioru
(S), columignu (G)
cimitero
sm.
[cemetery,
cimetière, cementerio, Kirchhof]
cimitériu (it. ant. cimiterio), cimitóriu,
tzimitóriu, zimitóriu, campusantu, palas a terra,
(L), cimitorju, tzimitorju, zimbitorju, campusantu,
campisi, fossarju (N), cimitóriu, gimitóriu,
tzimitóriu, tzimbitóriu, campusantu (C),
zimitóriu, campusantu, caramàsciu, giagamanna f.
(S), cimitóriu, campusantu, chjappittu (G)
cimolo
sm.
[shoot,
bourgeon, brote, Dolde]
puzone (de lattucca, de càule), chirizone, corizone
(L), puzone (de lattucca, de càule) (N), corumeddu (lat.
CORYMBELLUS) (C), puzoni (di lattucca, di
càura) (S), pupùnzulu, chìmulu, vitta f.,
zicu (c. mangereccio) (G)
cimosa
sf.
[selvage,
lisière, vendo, Tafelwischer]
tzimusa, iscantzelladore m. (L),
iscantzelladore m. (N), voraviva (cat.
viraviva) (C), cimùsgia, sisia (S), chimùsgia,
sisia (G)
cimurro
sm.
med. [distemper,
morve, muermo, Staupe]
refreu, morva f., còrconos pl., male
de su muccu (muccosu) (L), male de su muccu (N),
cimurru (C), zimurru, timurru, mari di la mòiva,
mòiva f. (S), antimurru, cimurru (G)
cinabro
sm.
chim. [cinnabar,
cinabre, cinabrio, Zinnober]
senóbida f., senóbide f. (tosc.
zenòbbita), terraruja f., colore ruju,
tzinabru (L), rossetto, colore ruju, màngala f.,
senópida f. (N), màngara f. (cat.
mangara), cenóbida f. (C), sannóbidu,
sannùbiu (S), cinabru, zinòpia f. (G)
cincia
sf.
orn. vds. cinciallegra
cinciallegra
sf.
orn. (Parus major) [great
titmouse, mésange, paro carbonero, Kohlmeise]
conca de moro, conchinieddu m., brinzi conca
de moro m., oju de ‘oe m., puzone de
‘eranu m., puzone de serra m.,
brinciottu m., brìncili m., cìnciri m.,
cagatzù m., cagatzua m., cincipasca,
frailarzu m., frailazu m., giolbeu,
cicracca, conchemolle m., filomenedda,
tzintzigacoa (L),
conchinigheddu m., concupadre m., drìnnia,
tzintzi m., vàrvisi m. (N),
acutzaferru m., scréccidi m.,
sodrareddu m., tzarri-tzarri m., tzerri-tzerri
m., béccidi, sincerra (C), caggazzua,
curisàidda (S), capidimora, fizufizu grossu m.,
piggioni di branu m. (Cs), cìncia (Lm),
zinzia, (G) // acutzaferru m. (N) “cincia
mora”; crabarissa (C) “la femmina della
c., del saltimpalo”
cinciarella
sf.
orn. (Parus coeruleus) [great
titmouse, petite mésange, herrerillo, Blaumeise]
mariannedda, cincipasca, fizinu m., puzone de
santu Frantziscu m., puzone de serra m.,
seralzu m., coa de seda, brìncili m.,
puzone ‘eranu m. (L), drìnnia (N),
acutzaferru m. (C), caggazzua, curisàidda
(S), fizufizu minutu m., frizufrizu m.,
capidimora minuredda (G)
cincinno
sm.
ant. (ricciolo) [curl,
boucle de cheveux, rizo de pelo, Locke]
bùcculu, ritzu de pilos (L), bùcculu, rìtzulu
(N), bùcculu (C), rìcciuru (S), rìcciu, rizzu (G)
cincischiare
vt.
vi. [to
dawdle, charcuter, cortar mal, zerknittern]
imprabastulare, segare male, alletrangare (L),
frattazare, treppeddare, imprastulare, barbuliscare,
ingroeddare, mutzinare (N), afferrittai (C),
ammuzzurà (S), fà tanti littranghi, imbrumacà,
imbrastacà, impiastriccià, sfradappà (G) // a
seghimbesse (L), a l’invessu (S) “cincischiando”
cincischione
sm.
(persona lenta e inconcludente) [a
good-for-nothing, chipotier, vacuo, Trödler]
imprabastuleri, maccarrone, latrangosu (L),
treppeddone, imprastuleri, ingroeddosu (N),
perditempus (C), ammuzzuradori, impriasthosu (S),
littrangosu (G)
cìnema,
-atografo sm.
[cinema,
cinéma, cinematógrafo, Kino]
cìnema, tzìnema, cinematógrafu, tzinematógrafu
(L), cìnema, tzìnema, tzinematógrafu, tzinematone
(N), cinematógrafu, girimatrófuddu, girimatrófugu
(C), cìnema, cinematògrafu (SG)
cineraria
sf.
bot. (Cineraria maritima) [cineraria,
cinéraire, cineraria, Aschenkraut]
cinerària, fiore de mortu m. (L), frore de
mortu m. (N), frori de mortu m. (C),
fiori di morthu m. (S), fiori di moltu m.,
lèramu m. (Cs) (G)
cinereo
agg.
[cinereous,
cendré, cinéreo, aschfarbig]
chijinattu, in colore de chijina, mùrinu (L), in
colore de chisina, mùrinu (N), cinixali, murrinau
(C), chisginaddu (S), chisgineddu, murisginu (G)
cinese
smf.
agg. [Chinese,
chinois, chinés, chinesisch]
cinesu, tzinesu (L), tzinesu (N), cinesu (CS),
cinesu, chinesu (G)
cingere
vt.
vi. [to
gird, ceindre, ceñir, umgeben]
chìnghere (lat. CINGERE), inchìnghere (lat.
INCINGERE),
acchintare, chintare (L), chìngere,
inchìnghere, incringare, incordonare, inghitzare
(N), cingi scingiai, tappiai, attappiai, intappiai (recingere;
cat. atapiar; sp. tapiar) (C), acchintà,
inturrià, zirchundà (S), cignì, cinghj’, cintà
(G) // incresurai (C) “c. con siepi”
cinghia
sf.
[belt,
sangle, correa, Gurt]
chìngia (lat. CINGULA), chingra, chintorza,
chintorzu m. (lat. CINTORIUM) , chittorzu m.
(L), tzinta, chintorja, chintólgiu m.,
tzintorju m., tzintorja, cringa, chingra,
cingra (N), cingra, cringa, scingra, xringa,
callittu m., corria, tira (cat. sp. tira)
(C), zigna, zintura, curria (S), cigna, curria (G)
// accadassare (L) “stringere la c.”;
acchintorzare (L) “stringere la c. attorno alla
vita”; assogare, chingiare, acchingiare,
inchingiare (L), chingrare, incringare (N),
incingrai, cingrai (C) “legare con c.
di pelle”; ischingiare (L) “sfibbiare
la c.”; istringare, ischingiolare (L) “battere
con la c.”; ischintorzare (L), scingrai (C) “sfilare
la c.”; incringonzu m. (N) “legamento
con la c.”; morgoddera (N) “c. del
fucile”; arregatzai (C) “tirare la c.”;
cingroni m. (C) “c. della sella”;
bindella (SG), bandulera (G) “c. del fucile;
piem. bindel”; zignì (S) “munire di
c.”; staffali m. (G) “c. della
staffa”; L’óciu è ca faci iscì la curria
(prov.-G) “È l’olio che fa scorrere la c.”
cinghiale
sm.
zool. (Sus scropha) [wild
boar, sanglier, jabalí, Wildschwein]
porcrabu, porcravu (lat. PORCUS APER),
porcabru, porcu de silva, silvone, sirbone, sirvone (lat.
SUBULO, -ONE), sùrvile (L), porcapru, porcrabu,
porcrapu, porcu, porcu de sirba, sirbone, siprone,
sirvone, surbone, sughe sirbonina f., sirva (cinghiala),
grecu (N), serboni, sirboni, sibroni, sriboi,
sriboni, sulàrgiu, mardi de sirba f;, sriba f.
(femmina del c.), porcu de ludu, procu aresti,
triboni (C), porchrabu, purchabru (S), cignali,
avru, avrioni, polcavru, pulcavru, polciavru, polcu
àvrinu, polcu avru (Cs), zinferru (G) //
àbrinu (L), sirvoninu (N), àvrinu, avrignu (G) “di
cinghiale; lat. APRINUS”; crócchida f. (L)
“battere di denti del c.”; irrussu (L) “c.
giovane”; iscàglias f. pl., silvas f.
pl. , caminzones pl. (L) “denti
canini del c.; zanne”; masonza f. (L) “famiglia
di c.”; merdoccu (L) “interiora del c.
cotte arrosto senza eccessiva pulizia e mangiate
subito dopo la caccia”; porcàbrina f. (L),
sirbonia f. (NC) “gruppo di c.”;
porcheddu àbrinu (L), avreddu (G)“cinghialetto”;
sirvoninu (L), sirboninu (N) “proprio del
c.”; suabra f. (L), sughe sirvonina f.
(N), mardi f., sriba f. (C) “femmina
del c.”; sulone (L) “c. di due anni”;
bulada f., “tana del c.”; sirbone
ghirau (N) “c. ammansito”; sirboniscu (N)
“cinghialetto”; sirboni arrubiau (C) “carne
di c. rosolato”; avrioni (G) “c.
incrociato con scrofa”; carri àvrina f.
(G) “carne di c.”; Vida de porcu, morti
de sirboni (prov.-C) “Vita di maiale, morte di
cinghiale”
cinghiata
sf.
[lash,
coup de sangle, correazo, Schlag]
chingiadura, chingrada, colpu de chìnghia m.,
ischingiada, ischintorzada, iscorriada,
iscurriada (L), cringada, chingradura,
chintorjada, corfu de tzinta m., iscurriada
(N), corpu de cingra m., cingrada, corriada
(C), còipu di zintura m., ischurriadda (S),
cignata (G)
cinghiatura
sf.
[strapping,
mis de la sangle, cinchadura, Anschnallen]
acchingiada, -adura, acchintada, -adura, chinghidura
(L), cringadura, acchintorjadura, tzintura (N),
cingradura (C), zignaddura (S), cignatura (G)
cìngolo
sm.
[track,
cordon, cintura, Raupenkette]
cìngulu, tzìngulu, cordone (L), tzinta f.
cordone (N), cìngulu, cingeddu (C), zìntura f.,
curdhoni (S), culdoni (G)
cinguettare
vi.
[to
chirp, gazouiller, gorjear, zwitschern]
piulare, piliare, pispisiare, ciulare, tziulare,
tzirulare, iscargagliare, ciarulitare, cirolittare,
cantare, trinnire (lat. TINNIRE) (L),
ciulare, piliare, pippiare (N), pispisai, spibisai
(C), riburdhurà (S), cantà, zirrià (G)
cinguettio
sm.
[chirping,
gazouillement, gorjeo, Gezwitscher]
pìulu, ciruliu, cìulu, tzìulu, ilcìulu,
cirolittu, ciu-ciu, pispilloria f.,
pispiseria f., pispìsiu, pispisu, trinnida
f. (L), ciulada f., cìulu,
ghighìliu, pìliu, pippiadura f. (N),
pispisu, spibisu, cicciu (C), riburdhuramentu,
ribùrdhuru (S), cantu, zìrriu (G)
cinico
agg.
[cynical,
cynique, cínico, zynisch]
cìnicu, tzìnicu (L), tzìnicu (N), cìnicu (C),
indiffarenti, beffadori (S), uspignu, putriosu (G)
cinigia
sf.
(cenere) [ash,
cendres chaudes pl.,
rescoldo, Asche]
fari-fari m., chijina calda (ruja), faddija (lat.
*FALLIVA) (L), fari-fari m., faddisa
,ghiddisu m. (N), fari-fari m.,
farivari m., frari-frari m., frarissa,
fraria (C), chisgina caldha (S), chisgina calda (G)
ciniglia
sf.
(cordoncino vellutato per guarnizioni) [chenille,
chenille, felpilla, Chenille]
cinìglia, cordonittu m. (L), cordonittu m.,
tronnieddu m. (N), cordonittu m. (C),
curdhonittu m. (S), culdonittu m. (G)
cinisco
sm.
bot. (Chenopodium ambrosoides) [sardinian
tea, thé sarde, té sardo, Sardischtee]
tè sardu (LNC), tè sardhu (S), tè saldu (G)
cinismo
sm.
[cynicism,
cynisme, cinismo, Zynismus]
cinismu, tzinismu, indifferèntzia f. (L),
tzinismu, indifferèntzia f. (N), cinismu
(C), indiffarènzia f. (S), indiffarènzia f.,
mal zelu (G)
cinodente
sm.
bot. vds. gramigna
cinofilo
sm.
[dog-loving,
cynophile, cinófilo, Hundeliebhaber]
amigu de sos canes (L), amicu de sos canes (N),
amigu de is canis (C), amiggu di li cani (S), amicu
di li cani (G)
|
|
cinoglosso
sm.,
-a
f. bot. (Cynoglossum officinale) [dog’s
tongue, cynoglosse, viniebba,
Hundszunge]
limba de cane f., nughe-nughe (L), limba de
cane f., olicra de cane f., ulicredda
de cane f., fióccaru (N), lingua de cani f.,
origa de cani f., fundu grassu (C), linga di
cani f. (S), linga di cani f., nuceta f.
(G)
cinquanta
agg.
num. card. [fifty,
cinquante, cincuenta, fünfzig]
chimbanta (lat. *CINQUANTA x QUINQUAGINTA)
(L), chimbanta, chimmanta (N), cincuanta (=
it.) (C), zinquanta (S), cincanta (G)
cinquantenario,
-ennale sm.
[fiftieth
anniversary, cinquantenaire, cincuentenario,
fünfzigster Jahrestag]
chimbantenarju, chimbant’annos pl. (LN),
cincuant’annus pl. (C),
zinquant’anni pl. (S), cincant’anni pl.
(G)
cinquantenne
smf.
[fifty
years old, quinquagénaire, cincuentón, Fünfziger]
de chimbant’annos (LN), de cincuant’annus (C),
di zinquant’anni (S), di cincant’anni (G)
cinquantennio
sm.
[fiftieth
anniversary, cinquantenaire, cincuantenario,
fünfzigster Jahrrestag]
chimbantenarju, chimbant’annos pl. (LN),
cincuant’annus pl. (C),
zinquant’anni pl. (S), cincant’anni pl.
(G)
cinquantesimo
agg.
num. ord. [fiftieth,
cinquantième, quincuagésimo, fünfzigste]
chimbantésimu, su de chimbanta, de chimbanta unu
(LN), su de cincuanta, de cincuanta unu (C), lu di
zinquanta, zinquantésimu (S), lu di cincanta,
cincantèsimu (G)
cinquantina
sf.
[some
fifty, cinquantaine, cincuentena, ungefähr fünfzig]
chimbantina, unos chimbanta pl. (LN),
cincuantena, unus cincuanta pl. (C),
zinquantina (S), cincantina (G) // Cando ‘enit sa
chimbantina unu male donzi mattina (prov.-L) “Quando
giunge la c. un malanno ogni mattina”
cinque
agg.
num. card. [five,
cinq, cinco, fünf]
chimbe (lat. CINQUE x QUINQUE) (L), chimbe,
chimme, cimme (N), cincu (it. x sp. cinco),
cìncui, cinchi, chemu, chemos (ebr. hames)
(C), zincu (S), cincu, zincu, cìncui (Lm) (G)
// chemu, chembu (C) “secondo V. Porru
significa invece “nùmeru cuattru de
calisisiat cosa”, ossia quantità di quattro
unità”; Canno l‘ischin chimbe sa ‘idda
nd’est putinne (prov.-N) “Se lo sanno in c.,
il paese ne puzza”; Lampà zincu e piglià sei
(prov.-S) “Gettare c. e pigliare sei
(=imbrogliare al giuoco)”
cinquecento
agg.
num. card. [five
hundred, cinq cents, quinientos, fünfhundert]
chimbichentos (L), chimbichentos, sinchichentos (N),
cincuxentus (C), zincuzentu (S), cincucentu (G)
cinquefoglie
sf.
bot. (Potentilla reptans) [cinquefoil,
quintefeuille, quinquefolio, Fünffingerkraut]
fràula areste, erva de murenas, erva de chimbe
fozas (L), erba de prémidas, erba de chimbe fozas
(N), erba de cincu follas, cincu follas, erba de
murenas (C), fràura aresthi (S), fràula aresta
(G)
cinquemila
agg.
num. card. [five
thousand, cinq mille, cinco mil, fünftausend]
chimbemiza (LN), cincumilla (C), zincumìria (S),
cincumìlia (G)
cinquenne
smf.
agg. [five
years old, de cinq ans, de cinco años, Fünfjährig]
de chimb’annos (LN), de cinc’annus (C), di
zinc’anni (S), di cinc’anni (G)
cinquennio
sm.
[period
of five years, quinquannion, cinco años, Jahrfünft]
chimb’annos pl (LN), cinc’annus pl.
(C), zinc’anni pl. (S), cinc’anni pl.
(G)
cinquina
sf.
[set
of five, quine, cinquina, Quinterne]
chimbina (L), tzincuina (N), cincuina (C), zinquina
(S), cinchina (G)
cinta
sf.
[town-walls,
enceinte, cerco, Mauerring]
chintorza, chìngia, chinta, ghinta, trìncia,
trintza (L), tzinta, chinta, chintorja, chittu m.,
istenta, intenta (c. della gonna; lat.INTENTA)
(N), cingeddu m., singeddu m. (cat.
sinyell) (C), zinta, muràglia (c. muraria) (S),
ruinta, chintu m., chintògliu m. (G)
// ghintare (L) “lottare afferrandosi per la
c.”; In costas e in chittu so prenu de
ghinittu (N) “Nelle costole e nella c. sono
pieno di pidocchi”
cinto
pp.
agg. [girded,
ceint, ceñido, umgeben]
chintadu, chintu, inchintu, inghiriadu, acchintadu,
ruintu (L), chintu, inghiriau, incordonau (N),
tappiau, attappiau, intappiau (N), inghiriaddu (S),
cintu, ruintu, tancatu, cintatu, cintutu (G) //
bragheri (cat. braguer), fortilesa f.,
fortìscias f. pl. (L), bragarittu (S) “c.
ernario”; per cinto sm. vds. cinta
cintola
sf.
[waist,
ceinture, cintura, Gürtel]
chintorza (lat. CINCTORIUM), chintorzu m.,
chittorzu m., chìntula (lat. *CINCTULA),
chintuledda (c. per donne), tzinzu m. (L),
chintorja, chintorju m., chintógliu m.,
chintólgiu m., chintorza, chintorzu m., chintale
m., chittale m. (c. del costume
sardo femminile), chìttula, tzinta, chinta,
gintone m. (N), chinta, cingeddu m.,
singeddu m. (cat. sinyell), cintroxu m.,
chintzu m., gancera (c. femminile), loritta,
sintzu m. (C), zinta, zìntura, trinzari m.
(S), trinza, chintòglia, cìntula, soga (c. di
cuoio) (G) // acchintorzare, acchibberare sa
chìntula (L) “stringere bene la c.”;
ischintorzare (L) “battere con la c.; ridere a
crepapelle”; ischintuladu (L) “senza
cintola”; ischintulare (L), ischintorzare,
ischintzare (N) “allargare (togliere) la
cintola”; istringare (L) “percuotere con
la c.”
cintura
sf.
[belt,
ceinture, cinturón, Gürtel]
chintorza, chintorzu m. (lat. CINCTORIUM),
chinta, chìntula (lat. *CINCTULA),
chìnghia, trìncia, tzinta, trintza (cat.
trinxa; sp. trincha), tzintura (L), tzintura,
trintza, chintorza, chintorzu m., chìntula,
chintzale m., chittorzu m., astrintorza
(lat. STRICTORIA) (N), cintu m. (lat.
CINCTUS), cingeddu m., singeddu m.
(cat. sinyell), chinta, cinta, cintroxu m.,
cintroxa, chintzu m., gintzu m.
trìncia, ginsu m., scinsu m., ginsoni
m. (C), zinta, zintura, trinza, trìncia (S),
chintu m., chintòglia, trinza, imbòcia,
ambòcia, imbògia (G) // chintare, chìnghere (L) “lottare
afferrandosi per la c.”; inchingiare (L) “sentire
dolori addominali”; ischintorzadu (L) “privo
di c. o con la c. non chiusa”; irgherriare (N)
“afferrare per la c.
nel gioco della lotta libera sardesca”; tzinturone
m. (N), caddighera (C)
“cinturone”;
fetta de mari itt. (C) “cintura
di Venere, sciabola di mare (celenterato)”
|
|
cinturino
sm.
[strap,
bracelet, cinturilla, Riemchen]
chingiedda f., orija f. (L),
cringhedda f., tzinturinu (N), origa de
crabitta f., cingeddu (C), zinturinu (S),
cinturinu (G)
ciò
pr.
dim. [this
(that, it), ceci (cela), esto (eso, ello, aquello),
Das (dies)]
custu, cuddu, su chi (LNC), chisthu, chiddu, lu chi
(S), chissu, chiddu, lu chi (G) // paghisthu (S),
palchissu (G) “perciò”; a più di chissu
(G) “oltre a ciò”
ciocca/1
sf.
[lock,
touffe, mechón, Büschel]
tzuffu de pilos m., cuccureddu de pilos m.,
chirrione de pilos m., pubusa, pubusone m.,
tavella, tavèglia (cat. tavella) (L), tzuffu
de pilos m., capuddata, tzutzuddata, chirra,
chirrione m., fioccu de pilos m.,
pupusa, tippisone m. (N), cirru m. (lat.
CIRRUS), cirroni m., cirrioni m.,
chirrioni de pilus m., prutzera, purtzera,
mumulloni m., pubusa, pubusoni m.,
pupusoni m., toppettu m. (cat. topeto)
(C), zuffu di peri m., pubbusoni m.
(S), ciuffata, pumasoni m., pumusoni m.
(G) // appubusonare (L) “farsi a c., a
gruppo”; attritzonare (L) “ridurre in
c.”; tritzone m. (L), cuccureddu de
pilos m., vuvusa, tzutzuddu m. (N)“c.
di capelli”
ciocca/2
sf.
bot. (Fedia cornucopia) erva
modde (L), erba modde (N), erba moddi (C), èiba
moddi (S), alba moddi (G)
ciocco
sm.
[log,
bûche, tronco, Baumstumpf]
mutzigone, cuttigone (grosso c.), cotzighina f.,
cottighina f., ciaccarone (L), cottichina f.,
cotticone, cuccina f., coccina f.,
cóssiga f., mutzu, morcione, murcione,
muttichina f., mutzichina f. (N),
mutzioni, muntzioni, muncioni, murcioni, mruconi,
cotzina f. (C), muzziggoni, truncu, zeppu
(S), muzu, cippu, truncu, ciàccaru, ciaccaragghju,
ciaccaroni (G) // cottighinaju (L) “venditore
di c. (legna) da ardere”; iscottichinare,
scossigare, scossighinare (N), scutzinai (C),
sciaccarà, ciaccarà (G) “cavare c.”;
ciaccaràiu (G) “estrattore di c.”
cioccolata
sf.
[chocolate,
chocolat, chocolate, Schokolade]
ciocculata, tzocculata, ciccolata, cicculata (L),
tzicculata (N), cicculata, cioccolata (C),
ciccurata, ciccurati m. (S), cicculatta (G)
// bóliu m., bùliu m. (C) “panetto
di c.; it. ant. boglio”
cioccolatàio
sm.
[chocolate-maker,
chocolatier, chocolatero, Schokoladenfabrikant]
ciocculataju, tzocculataju (L), tzucculataju,
tzicculataju (N), cioccolatàiu, cicculatàiu (C),
ciccurateri (S), cicculattàiu (G)
cioccolatiera
sf.
[chocolate
pot, chocolatière, chocolatera, Schokoladenkanne]
ciocculatera, cicculatera, zocculatera (L),
cicculatera, tzicculatera (N), cicculatera (C),
ciccuratera (S), cicculattera (G)
cioccolatiere
sm.
[chocolate-maker,
chocolatier, chocolatero, Schokoladenverkäufer]
ciocculateri, zocculateri (L), tzicculateri (N),
cicculateri (C), ciccurateri (S), cicculatteri (G)
cioccolatino
sm.
dimin. [chocolate,
bonbon au chocolat, chocolatín, Praline]
cicculatinu, ciocculatinu, zocculatinu (L),
cicculatinu, tzicculatinu, tzocculatinu,
tzucculatinu (N), cicculateddu (C), ciccuratinu (S),
cicculattinu (G)
cioccolato
sm.
[chocolate,
chocolat. chocolate, Schokolade]
ciocculate, zocculate, cicculate, ciocculate (sp.
chocolate) (L), cicculate, tziccolate,
tzicculate, tzucculate (N), cicculati, cioccolati,
ciucculati (C), ciccurati (S), cicculattu (G)
|
cioè
avv.
[namely,
c’est-a-dire, es decir, das heisst]
ossiat, assiat, est a nàrrere (LN), est a nai, est a sciri
(C), ossia, chi è a dì, cioè (S), ossia, come a dì (G)
ciombolino
trilobo sm.
bot. (Cymbalaria aequitriloba) erba
de funtaneddas f. (C)
cioncare
vt.
(bere smodatamente) [to
swill, chopiner, trincar, hinuntergiessen]
trincare (it. trincare), inciummare, abbuffàresi,
tragare, cioncare (L), trincare, tzutzare, tzutzonare,
incorreddare (N), trincai, accirrai, acciummai (C), inciummà,
tragà (S), abbumbassi, tragà (G)
ciondolamento
sm.
[dangling,
balancement, bamboleo, Baumeln]
bantzigamentu, bantzigada f. (L), bantzicamentu,
bantzicada f., cantzicamentu, cantzicada f. (N),
santziamentu, santziada f. (C), banziggamentu,
ischabuzzadda f. (S), baddulamentu, azzicu (G) //
ischuncuradda f. (S) “c.
del capo per sonnolenza”
ciondolante
p.
pres. agg. mf. [dangling,
qui balance, ondeante, hängend]
bantzigadittu, bàntziga-bàntziga, pende-pende (L),
bantzicande, bantzicareddu, cantzicande, pende-pende (N),
sàntzia-sàntzia, pendi-pendi (C), bànzigga-bànzigga,
pinduroni (S), pindenti, bàmbula-bàmbula, sàica-sàica (G)
ciondolare
vt.
vi. [to
dangle, se balancer, ondear, baumeln]
bantzigare, pèndere (lat. PENDERE), tontonare (L),
bantzicare, cantzicare, pèndere, laccheddare (N), santziai,
pendi, pendulai, abbarballai, bambulai (C), banziggà, pindì,
ischabuzzà (c. la testa) (S), baddulà, pindulà (G)
// ischuncurà (S) “c. il capo per sonnolenza”
ciondolo
sm.
[pendant,
breloque, pendiente, Anhänger]
péndulu, pendulitzone (L), pendùliche, tzòndolo, bellai
(N), pendenti, lasittu, bigiù (franc. bijou),
cióndulu, scibicittu (C), ciònduru, pinduroni, pindarizzoni,
arraccadda f. (S), pindenti, pìndulu, battaddolu,
cinciribrìdduli pl., pedingàgnuli pl.,
armiddettu (Lm), brilloccu (Lm) (G) //
sorichenuscu (N) “sorta di c.”
ciondolone
sm.
(sfaccendato, bighellone) [lounger,
fainéant, holgazán, Unbeschäftigte]
mandrone, mandronatzu, isfainadu, isfatzendadu (L), mandrone,
mandronatzu, preittiosu, irfainau (N), mandroni, oreri,
sfainau, sciamballau (C), cirundroni, iffainaddu, pirdhurari
(S), straderi, mirindoni, mandroni, prizzosu, sfaccindatu (G)
ciondoloni
avv.
[loosely,
ballant, colgando, baumelnd]
pende-pende (LN), pendi-pendi (C), pinduroni (S), pinduloni,
badduloni (G)
ciotola
sf.
[cup,
écuelle, tazón, Schüssel]
cìccara, iscudìglia, góttulu m. (L), dischedda,
dissichedda (N), dìscua, góttulu m. (it. gotto),
areneri m., ciccaroni m., covetta, cunchinu m.
(C), cìccara (S), cìccara, ciccaroni m., cunchinu m.,
cuppetta (G)
ciottolato
sm.
[cobbled
paving, pavé, empedrado, Kopfsteinpflaster]
impedradu (L), impredau (N), imperdau, sticcau (C),
impiddraddu (S), impitratu, intigghjatu (G)
ciottolo
sm.
[pebble,
caillou, guijarro, Kiesel]
pedra f., laddia f., leddia f., liddia f.,
ddiddia f., triddia f., code f. (lat. COS,
COTE),
códula f., códulu (lat. COTULUS),
laddiera f., biscaccu, burca f., busca f.,
brusca f., burga f., bùrgula f.,
bùscula f. (L), preda f., preta de riu f.
(c. di fiume), code f., cude f., códule,
códulu, botzone, brusca f., liccuccu, leccuccu,
calicuccu, alacuccu, castru, coccódile,
coccoda f. (N), códula f., códulu,
perda de sassu f., perda de sàtzeri f. (probm. da
Salzali o Salsalis, antico villaggio del Golfo di Cagliari -
Pittau), perda
de sassu f., coccodedda f., caccódua f.,
coccódura f., caccódura f., codi f.,
codoleddu, códua f., cogodu, cogólidu, cogoru,
bócciu, tallatza f. (C), triddia f., triddìura
f. (S), bòcciu, petra di riu f., triddia f.
(Cs) (G) // pedra de bullu (de bubu) f. (L), preda
de buddiu f. brèstia de bùddica f. (N) “c.
scaldati per far quagliare o scaldare il latte”;
aspisinu (N) “terreno misto a c.”; liccùccoro (N) “insieme
di c. levigati di un fiume”; preta liccucchina f.
(N) “pietra nera e bluastra, detta spessartite, da cui si
ricavano i c., detti per l’appunto liccuccos”;;
zocu de sas bruscas (N) “giuoco dei c. fatto dalle
ragazze”; marini (C) “ciottolame”
ciottoloso
agg.
[pebbly,
caillouteux, guijarreño, steinig]
pedrosu, pedrighinosu, codosu (L), predosu, petrosu (N),
perdosu, codulosu (C), triddiosu, piddrosu (S), pitriciddosu,
pitricosu, pitrosu (G)
cìpero
sm.
bot. (Cyperus longus)
[long
rush, cypére, juncia, Zypergras]
giuncu fémina, giuncu a tres attas (L), sèssene (berb.
sezzerth) (N), sessi, séssini, séssiri, arrestiga f.
(fune di c.), giuncu a tres atzas (C) giuncu fémmina (S),
ghjuncu fèmina (G) // sessinàrgiu (C) “luogo dove
abbonda il c.”; insessinai (C) “intrecciare le viti
col c.”
cipiglio
sm.
[frown,
froncement de sourcils, ceño, finsteres Gesicht]
chiza f., ghiza f., inchiza f., inchizada
f., inchizidura f., crista f. (lat. CRISTA), incristada
f., incristida f. (L), chìgia f., ghinna
f., grista f., inchizadura f.,
artzisadura f., ingrisada f., malu cabaddu (c.
torvo) (N), cilla f. (C), inchizidda f.,
inchiziddura f. (S), chìgiu, gregghja f.,
grundi f., malacara f., caramala f.,
ària f. (G)
cipiglioso
agg.
[frowning,
renfrogné, ceñoso, finster]
chizibàsciu, incrispadu, inchizadu, accristadu (L), artzisau,
inchizau, de malu cabaddu (N), inchietosu, tzaccosu (C),
inchiziddu, chizibàsciu (S), inchiciatu, di mala cara,
auffatu, grundosu (G)
cipolla
sf.
bot. (Allium cepa) [onion,
oignon, cebolla, Zwiebel]
chibudda (lat. CEPULLA), tziodda (L), acchipudda,
chepudda, chipudda, cipudda, tziodda (N), cibudda (C), ziodda
(S), ciudda, ciodda (Cs), cibudda, cipudda (Lm)
(G) // chibuddaju, chibudderi (L) “venditore di c.”; chibuddone
(L), chipuddone m. (N) “cipollone”; istiza
de chibudda (L), pillu de cibudda m. (C) “sfoglia
di c.”; ruju che chibuddone (L)“rosso come un
cipollone”; tùbaru m. (L), tùbari m. (S)
“c. cimiciattola”; chipuddedda (N) “cipollina”;
Chipuddarjos m.
pl. (N) “soprannome dato agli abitanti di Fonni”; latte
chepuddinu (N) “latte con odore di c.”; càltula di
ciudda (G) “tunica della c.”; ciuddagghju m.
(G) “campo di c.”; porru d’oltu m. (G) “c.
porraia”; sippa sippixedda, tzippa (C), lara di ciudda
(G) “velo di c.”; Dugn’orthuranu si banta la
so’ ziodda (prov.-S) “Ogni ortolano vanta le proprie
c.”; Eu dicu àciu e iddu rispondi ciudda (prov.-G) “Io
dico aglio e lui risponde c.”
cipolla
marina sf.
bot. (Scilla maritima) [sea
onion, oignon marin, cebolla marina, Seezwiebel]
aspridda, ispridda, ampridda, aspidda, chibudda marina,
chibudda canina, chibudda de cogas, tziodda canina (L),
aspidda, arbidda (N), cibudda de margiani, cibudda de cogas,
arbidda, abridda, spidda, spridda, scruidda, cibudda de mari,
cibudda marina (C), ziodda marina, ziodda canina (S), ciudda
marina, ciudda canina (G)
cipollàccio
sm.
bot. (Muscari comosum) olideddu,
alideddu, alidreddu aradeddu,, chitarreddas f. pl.,
lampaone (lat. LAMPADIO), zuajone (L), lampajone,
sigajone, juajone, arideddu, orrubina f., arrubina f.
(N), assangioni, allu de corrogas, allixeddu, cibudda de
coloris f., fila-fila, lampajoni, scriudda f.,
scruidda f., scuìddia (lat. SCILLA) (C), ziodda
arestha f. (S), alideddu, ciudda colorata f.,
ciudda aresta f. (G) // lillixeddu grogu bot.(C)
“c. giallo; Gagea arvensis”
cipollata
sf.
(sciocchezza) [onian
stew, chipolata, cebollada, Zwiebelgericht]
chibuddada, macchinada, isambrùliu m., issabidura,
istrallogu m. (L), chipuddada, cipuddada, tzipuddada,
ischipuddàmene m., macchiore m., bambiore m.
(N), cibuddada, cibuddau m., scibuddada, sciollóriu m.,
scioloccu m. (C), ziuddadda, isgiabiddura, isgimprumu m.
(S), ciuddata, macchinu m., scantarata, scimprùgghjni m.
(G)
|
cipollina
sf.
dimin. [spring
onion, petit oignon, cebolleta, Zwiebelchen]
chibuddedda, chibudditta, àppara (c. selvatica) (L),
chipuddedda, àppara, alidreddu m., lidreddu m.
(c. selvatica) (N), cibuddedda, assangioni m.
(C), zioddedda (S), ciuddedda, ciudditta, ciuddina,
àppara, sàmbula (c. selvatica) (G) //
chibberedda (L), chibedda (N)“la c.
di certe piante”; juajone m.,
azu a tres attas m. (N), assangioni m.
(C) “c. selvatica; Allium triquetrum”
cippo
sm. [cippus,
cippe, cipo, Säulenstumpf]
tzippu; truncu (L), tzippu; cuccheddu,
truncu, pistiddu (lat.PISTILLUM) (N),
tum-ba f.; truncu (C), truncu di curonna,
curonna truncadda f.; truncu (S), zippu;
truncu (G) // pistiddare (N) “segnare
con c. i limiti dei poderi”; preda
de làccana f. (N) “c.
miliare, pietra di confine”
cipressina/1
sf.
bot. (Kochia scoparia) [besom,
balai, belvedere, Besenkraut]
granada, carabineris m. pl. (L), granada (N),
cipressinus m. pl., carabineris m. pl.,
opinus m. pl., scovas de forru pl.,
còchias pl., còchis m. pl. (C),
ischóbburu m. (S), scopa (G)
cipressina/2
sf.
bot. (Orchis papilionacea) [wild
orchid, orchidée sauvage, orquídea silvestre,
Wildorchidee]
orchidea areste, casucottu m. (L), orchidea
burda (N), orchidea aresti, orchidea burda,
tùbari-tùbari m. (C), orchidea arestha,
zaccalafronti furistheri m. (S), olcadea
aresta (G)
cipresso
sm.
bot. (Cupressus sempervirens) [cypress,
cyprés, ciprés, Zypresse]
cipressu, tzipressu, ciparissu, arcipressu, àrvure
de campusantu f. (L), cipressu, tzipressu
(N), cipréssiu (C), cipressu, zipressu (S), àlburi
di campusantu, cipressu, zipressu, ammazzacani
(Cs) (G) // nughe bómbita f. (L) “bacca
del c.”; cipréssiu colorau (C) “c.
argentato, c. dell’Arizona; Cupressus arizonica”
cipresso
d’estate sm.
bot. vds. cipressina/1
cipria
sf.
[powder,
poudre, polvos pl.,
Puder]
cìpria, tzìpria (L), tzìpria (N), cìpria (C),
cìpria, cìpara, bianchettu m. (c. bianchissima)
(S), cìpria, bianchettu m. (G) //
bianchetta (S)“c. di amido”; porthacìpria
m. (S) “portacipria”
circa
avv.
[about,
environ, cerca de, zirka]
tzirca, cuasi, aggiommai, aggiummai, azummai (tosc.
ant. agiumai), pagu pius, pagu mancu, perigai,
perincue (L), circa, cuasi, belleché, bellegae,
cante e cante, azummai, unos (N), casi, cada,
aggiummai, sieprenò (C), zircha, guasi,
pressappoggu (S), agghjummai, agghjettu, innantu,
accultu, veldi chi, guasi (G)
circo
sm.
[circus,
cirque, circo, Zirkus]
giogos pl. (c. equestre) (L), zocos pl.
(N), circu (C), zirchu (S), cilcu (G)
circolare/1
agg.
mf. [circular,
circulaire, circular, rund]
circulare, tzirculare, tundu (L), tzirculare, tundu
(N), circulari, tundu (C), zirchurari, tondu (S),
cilculari, tundu (G)
circolare/2
vi.
[to
circulate, circuler, circular, umgehen]
circulare, tzirculare (L), tzirculare (N), circulai,
trampistai, trastillai (C), circurà, zirchurà (S),
cilculà (G)
circolazione
sf.
[circulation,
circulation, circulación, Verkehr]
circulassione, tzirculassione (L), tzirculassione
(N), circulatzioni (C), zirchurazioni (S),
cilculazioni (G)
circolo/1
sm.
[circle,
club, círculo, Zirkel]
cìrculu, tzìrculu, corrìgliu, currìgliu (sp.
corrillo), arrollu, rotólliu (L), tzìrculu,
cungrega f., sótziu (N), corrìgliu,
currìgliu, currillu (C), zìrchuru, sózziu (S),
cìlculu (G)
circolo/2
sm.
(cerchio) [circle,
cercle, cerco, Kreis]
chìlciu, rógliu, arrógliu, rollu (cat. rottle),
inghìriu (L), chircu (N), arrógliu (C), zìrchuru
(S), ruinta f., riundinu (Lm) (G) //
ruignoni (G) “in c.”
circoncidere
vt.
[to
circumcise, cinrconcire, circuncidar, beschneiden]
iscrafuddare (L), tzircuntzìdere (N),
circuncìdiri, iscrappuddai scrafuddai (C),
zirchunzidì (S), cilcuncidì (G)
circonciso
pp.
agg. [circuncised,
circoncis, circuncidado, beschnitten]
iscrafuddadu (L), tzircuntzisu (N), circuncìdiu,
circuncisu, scrafuddau (C), zirchunzisu (S),
cilcuncisu (G)
circondare
vt.
[to
surround, environner, circundar, umgeben]
inghiriare (lat. IN + GYRARE), arrodiare,
arrodeare (sp. rodear), cordonare,
incordonare, incurtire, arrodare, orrodeare, rodare,
rodeare, cunzare (lat. CUNEARE) (L),
inghiriare, inghirinare, irghiriare, intundare,
arrodiare, arrolliare, chìnghere, incordonare,
tzircundare (N), arrodiai, arrodai, accoccoinai,
incordonai, ingiriai (C), inghirià, inturrià,
zirchundà (S), ruignì, ignirià, cilcundà,
inghjrià (G)
circondàrio
sm.
[district,
arrondissement, distrito, Umgebung]
circundàriu, tzircundàriu, rodeu (sp. rodeo),
rodone, arródiu, affora, trighinzu (L),
tzircundarju, ghirile, rodeu (N), arrodeu, arroedu
(C), zirchundàriu (S), chintorri pl.,
cussogghja f. (G)
circondato
pp.
agg. [surrounded,
environné, circundado, umgeben]
inghiriadu, ghirionadu, ghironadu, arrodiadu,
rodadu, rodeadu, chintadu, cunzadu, ruintu (L),
arrodiau, arrolliau, chintu, inghiriau, intundau,
tzircundau (N), arrodiau, indurriau ingiriau (C),
inghiriaddu, inturriaddu, zirchundaddu (S), ruintu,
igniriatu, inghjriatu, inghiriaddu (Cs),
cintatu, cintutu (G)
circonferenza
sf.
[circumference,
circonférence, circunferencia, Kreisumang]
circunferèntzia, tzircunferèntzia (L),
tzircunferèntzia (N), circunferèntzia (C),
circunfarènzia (S), cilcunfarènzia (G)
circonfuso
agg.
[encircled
with light, entouré, circunfuso, umgeben]
inghiriadu de lughe, rodeadu (L), inghiriau de luche
(N), ingiriau de luxi (C), inghiriaddu di luzi (S),
igniriatu di luci (G)
circonlocuzione
sf.
[circumlocution,
circonlocution, circunlocución, Umschreibung]
giru de paràulas m. (L), ziru de paràgulas m.
(N), espressioni (C), ipprissioni, giru di paràuri m.
(S), igniriulatura (G)
circonvenire
vt.
[to
circumvent, circonvenir, engañar, umgarnen]
trampare (sp. trampa), trassare (cat.
trassar; sp. trazar), raggirare, ingannare,
coglionare (L), razirare, alleriare, abbaraddare,
cabalare, picare in ziru, trampare (N), improsai,
imboddicai, imbovai (sp. embobar), ingiriai
(C), raggirà, inghirià, imbavuccià (S), trassà,
trampà, imbuvunà, inciaffulà (G)
circonvenzione
sf.
[circumvention,
circonvention, engaño, Überlistung]
raggiru m., trampa (cat. sp. trampa),
trassa (cat. trassa; sp. traza), ingannu m.,
imbóligu m. (L), raziru m., allériu m.,
abbaraddu m., picadura in ziru f.,
càbala, trampa (N), ingiriamentu m.,
improsamentu m., imbóddiu m.,
imbovamentu m. (C), raggiru m.,
raggiramentu m., imbavucciamentu m.,
inghiriamentu m. (S), trassa, trampa,
inciàffulu m. (G)
circoscrivere
vt.
[to
circumscribe, circonscrire, circunscribir, abgrenzen]
cuntènnere, alindare, allindare (sp. alindar),
signare (L), sinzare, sinzolare, riduire (N),
cuntenni, càpiri, poni in làccanas (C), cuntinì,
signà (S), limità (G)
circoscrizione
sf.
[circumscription,
circonscription, circunscripción, Kreis]
circuscrissione, tzircuscrissione, cumpartidura,
distrettu m., iscolca (ant.),
incontrada (L), tzircuscrissione, distrettu m.
(N), circoscritzioni, distrettu m., escorca (ant.)
(C), disthrettu m., riparthizioni (S),
chirrioni m., cussogghja (G)
circospetto
agg.
[circumspect,
circonspect, circunspecto, umsichtig]
allertadu, a ojos abbertos, cautellosu (sp.
cauteloso) (L), a ocros apertos, a s’alerta,
attentzionosu, abbistu (N), cautelosu, cautellau,
cautelau (C), càutu, precauziunosu, attentu,
prudenti (S), attinziunatu, all’àppizi,
isgasgiumoni (G) // sgasgiumoni, sgascimoni avv. (G)
“con fare c.”
circospezione
sf.
[circumspection,
circonspection, circunspección, Umsicht]
abbistesa, cautella, prudèntzia (LN), cautela,
caudela, prudèntzia (C), cautera, prudènzia (S),
avviltènzia, attinzioni (G) // attrega-attrega (L) “con
c.”; andai pretti-pretti (C) “muoversi
con c.”
circostante
agg.
[surrounding,
environnant, circunstante, umliegend]
a s’inghìriu, a rodeu, in tundu (LN), a ingìriu,
bixinu (C), zirchusthanti, a inghìriu, in tondu
(S), laccananti, d’accultu (G)
circostanza
sf.
[circumstance,
circonstance, circunstancia, Umstand]
circustàntzia, segurtànsia sigustàntzia,
sircustàntzia,
tzirgustàntzia, accadida, occurrèntzia,
trasinu m. (L), circustànzia, -àntzia,
secustàntzia, tzircustàntzia (N), circustàntzia,
occurrèntzia (C), zirchusthànzia, occurrènzia
(S), cugnintura, cugnuntura, cilcustànzia (G) //
Mùstrati in custu trasinu/ severu cantu potente
(L-P. Mossa) “Mostrati in questa c./ severo
quanto potente”
circostanziare
vt.
[to
circumstantiate, circonstancier, circunstanciar,
berichten]
pretzisare (LN), circunstantziai (C), prizzisà (SG)
circuire
vt.
[to
circumvent, environner, circuir, umgehen]
imboligare (lat. *INVOLICARE),
coglionare, trampare (cat. sp. trampa),
arrollare, arrogliare (L), inghiriare,
inghirimoliare, arrolliare, imbolicare, ingannare,
collonare (N), ingiriai, arrodiai, arrogliai,
arrollai, arrulliari, imbovai, improsai, cuglionai,
orvettai, abbortzai, circuiri, incortigliai,
inghisciai (cat. guix), caramboliai,
incortillai, incottillai, sorrontzonai (C),
imbavuccià, inghirià, inturrià, raggirà (S),
inciaffulà, imbuvunà, cugliunà, arruignì (G)
circuito
pp.
agg. [circumvented,
environné, circuido, umgegangen]
imboligadu, coglionadu, trampadu, arrolladu,
arrogliadu (L), inghiriau, arrolliau, imbolicau,
ingannau, collonau (N), ingiriau, arrodiau,
arrollau, arrogliau, imbovau, improsau, orvettau,
circuiu, incortigliau, cuglionau (C), imbavucciaddu,
inghiriaddu, inturriaddu, raggiraddu (S),
inciaffulatu, imbuvunatu, cugliunatu, ruintu,
irruintu, arruignitu (G)
circuito
sm.
[circuit,
circuit, circuito, Rundstrecke]
tzircùitu, rodeu, rudeu, arroedu (sp. rodeo),
arródiu (L), tzircùitu, rodeu, gàia f. (N),
arrodeu, arroedu (C), zirchùitu (S), ghjru, ruinta f.,
pista f. (G)
circuizione
sf.
[circumvention,
circuition, circuición, Hintergehung]
inghiriadura, imboligadura, arrogliada (L),
inghiriadura, arrólliu m., imbólicu m.,
irmóniu (N), frigada, stroccidura, improsada,
imbovadura (C), inghiriamentu m., raggiru m.
(S), inciàffulu m., trampa, trassa, ruignolu
m. (G)
cireneo
sm.
[scapegoat,
cyrénéen, cireneo, Kyrenisch]
cireneu, tzireneu (L), tzireneu (N), cireneu (CSG)
cirmolo
sm.
bot. (Pinus cembra) [coniferous
tree, cembrot, pino blanco, Zirbe]
pinu biancu (LN), opinu biancu (C), pinu biancu (SG)
cirro
sm.
(viticcio) [vine-tendril,
cirrhe, zarcillo, Ranke]
lorighitta de sa ‘ide f. (L), filu de
‘ide (de basolu) (N), cirroni, cilloni, sintzillu (probm.
sp. zarcillo) (C), pararinchi (S), tinagghju (lat.
TENACULUM) (G)
cirrosi
sf.
med. [cirrhosis,
cirrhose, cirrosis, Zirrhose]
figone m., mattibullosu m. (c. epatica) (L),
tzirrosi (N), cirrosi (CS), cirrosi, trippusia (G)
cirsio
sm.
bot. (Cirsium syriacum) [Cirsium,
cirse, círsio borriquero, gemeine Kratzdistel]
bardu biancu, bardu candela, bardu de santu Giuanne,
ispina bianca f. (L), gardu candela (N),
spina bianca f., spina de pastori f.
(C), gardhu di santu (S), caldu asininu (G)
cispa
sf.
[eye-rheum,
chassie, legaña, Augenbutter]
tzimaga, tzimbiga, tzimiga, tzimighe, tzinniga,
tzerchidda, muga, tzighima, simiga, bruttura de
ojos, cagadura ‘e oju, merda de ojos, gèrdia,
gerda (probm. lat.CERDA) (L), tzicchidda,
tziddica, tziddicra, tziddiga, tiddiga, tiddica,
ceddica, ciddica, tzeddica, tziddiera, mantega (cat.
mantega), ghèrdia, ghèria, gherda, pibisu m.
(N), tziddica, siddica, ciddica, ciddìchia,
tzricchidda, sedra, scrappa (genov. scrapoe),
pibisi m. (C), cimagga, zimagga (S), cimaca,
ciummaca, ciummagga (Cs) (G) //
intzicchiddare (N)“riempire gli occhi di c.”
cisposità
sf.
[bleariness,
chassie, legaña, Augentriefen]
tzimigosidade, tzimigùmene m. (L),
intzicchiddadura,
tzicchiddàmene m., tziddicosidade
(N), tziddichesa, ciddicosidadi (C), cimaggumu m.
(S), cimaca, ciummaca (G)
cisposo
agg.
[rheumy,
chassieux, legañoso, triefäugig]
tzimigosu, tzimagosu, tzeghimosu, tzighimosu,
tzimbigosu, ojitzimagosu, lippu, cagadu in ojos (L),
ceddicosu, intzicchiddau, tzeddicosu, tziccheddosu,
tzicchiddosu, tziddicosu, tziddosu, gerdiosu,
gherdosu, gherdiosu (N), ciddicosu tziddicosu,
scrappau (C), cimaggosu (S), cimacosu, cimaconi,
ciummacosu, pincicosu, accimicatu (G) // ojos a
picciribbau (L), ocros gherdiosos (N) “occhi
c.”
cisterna
sf.
[cistern,
citerne, cisterna, Zisterne]
gisterru m., chisterra (lat. CISTERNA),
chisterru m. (ant.), tzittenna, tzistenna,
tzittèrema (L), tzisterna, chisterra, tzisterra,
tzisterru m., disterra, zubba (N), gisterra,
ghisterra (C), zisthenna, zistherru m.,
zittenna (S), puzzoni m. (G)
cisteto
sm.
[grove
of ciste, lieu de ciste, lugar de cistos,
Zistrosegebüsch]
mudejarzu, mudregarzu (L), mudrecarju, mudrecarzu,
mutrecarju (N), murdegarxu, murdegraxu (C), loggu di
mudéggiu (di mùcciu) (S), mucchjagghju (G)
cisti
sf.
med. [cyst,
kyste, quiste, Zyste]
tziste, buscicone m., buscica, lùpia, lùbia
(c. sebacea) (L), tziste, busuca (N), brocca,
lùpia (C), cistha (S), scita, lùbbia (G) //
muntone de intro de corpus m. (L) “c. di
echinococco”; busucudu (N) “cistoso”
cistifellea
sf.
anat. [gall-bladder,
cholécyste, vejiga de la hiel, Gallenblase]
buscica de su fele (L), busuchedda de su fele (N),
bucciuca de su feli (C), buscica di lu feri (S),
buscica di lu feli (G)
cistite
sf.
med. [cystitis,
cystite, cistitis, Zystitis]
male de sa buscica m., cistite (L), tzistite,
male de sa buscica m. (N), mali de sa busuca m.,
irrujamentu de sa busuca m. (C),
infiammazioni di la buscica (S), scalditura di la
buscica (G)
cisto
sm.
bot. (Cistus monspeliensis) [ciste,
ciste, cisto, Zistrose]
mudeju (prerom. o etr. moútouka), mudelcu,
murdeju, mudreju, murdegu, mudregu, muteclu (ant.)
(L), mudegu, mudrecu, mudecru, mudrecu de monte,
montrecu, muntrecu, muntregu, mutrecu, mutucrone
(N), murdegu, mudregu, murdegu biancu, murdegu
óinu, murdegu cistu, mudegu, mudeglu (ant.),
muregu (C), mudéggiu, mùcciu (S), mucchju,
mùcchiu (Lm), mùcciu (G) // cugumeddu
mudejinu (L) “fungo del c.”; ismudejare
(L) “liberare il terreno dal c.”; mudeju
areste (L) “c.
villoso (Cistus villosus)”; mérgiu
(L), mudrecu cabaddinu (N), murdegu àlimu, murdegu
oinu, murdegu arrùbiu, murdegu cràbiu, murdighedda
f. (C) “c. marino”; mudejone (L) “grosso
cespuglio di c.”; chiddastru, chidda f. (N)
“legno di c. bruciato”; mudrecosu (N) “invaso
dal c.”; murichedda f., mutrecu biancu
(N) “c. bianco”; mutrechinu (N) “di
c.”; mutrecu de monte (N) “c. rosso”; mutrecu
nigheddu (N) “c.
femmina”; penduleju
(N) “fiore del c.”; cachedda
de murdegu f. (C) “nome di un fungo e di
un tartufo”;
alba lametti f. (G) “cascuta,
parassita del c.”; intinutu (G) “detto
del c. molto
fitto”; mucchjttu (G) “fraschetta di
c.”; rosa di mucchju f. (G) “rosa
di c.”; smucchjà, smucchjtiddà (G) “estirpare
il c.”; Dae unu fundu de mudecru non poden
bessire rosas (prov.-N) “Da una pianta di c.
non possono nascere rose”
cisto
femmina sm.
bot. (Cistus salvifolius)
mudeju
nieddu, terranzu (L), mudrecu burdu, mudrecu nigheddu
(N), murdegu burdu, murdegu de procus,
murdegu furisteri, murdegu màsciu, murdegu biancu,
mudregu grogu, murdegu porceddinu (C),
mùcciu fémmina (S), mucchju biancu (G)
citare
vt.
[to
cite, citer, citar, vorladen]
tzitare, nomenare (lat. NOMINARE), lumenare,
fentomare, fontomare, allegare, nunthare (ant; c.
in giudizio; lat. NUNTIARE) (L), citare,
tzitare, dare tzitas, lumenare, fentomare,
montoare (N), arrenomenai, arranomonai,
arremonai (cat. renomenar), nomenai,
tzerriai, tzerimoniai, tzirimoniai, citai (C),
zità, prittà, nominà funtumà (S), zittà,
intimà, mintuà, funtumà (G) // cramari (C) “c.
in giudizio”
citato
pp.
agg. [cited,
cité, citado, vorgeladen]
tzitadu, nomenadu, lumenadu, fentomadu (L), citau,
tzitau, lumenau, fentomau (N), arrenomenau,
arranomonau, arremonau, nomenau, tzerriau, citau
(C), zitaddu, prittaddu, nominaddu, funtumaddu (S),
zittatu, intimatu, mintuatu, funtumatu (G)
citazione
sf.
[quotation,
citation, citación, Vorladung]
tzita, tzitada, tzitassione, fentomada, fentomu m.,
fontomu m., mentou m., nunza (ant.)
(L), citassione, -atzione, tzitassione, fentomu m.,
montovu m., numenonzu m. (N),
citatzioni, cita, intima, nomenada (C), zitazioni,
funtumu m. (S), zittazioni, zittu m.,
intima, mintou m. (G) // nunzadore m.
(ant.) “colui che notificava le c.”
citiso
sm.
bot. (Cytisus monspessulanus) [cytisus,
cytise, cítiso, Besenginster]
mattigusa f. (biz. merdukus), martigusa f.,
corramusa f., selebra f. (L),
matricùsia f., matticruda f.
matzigusa f., massigùssia f.,
matticruja f., mattidusa agreste f.,
mattilcusa f., iscopa f. (N), teria f.,
tiria f., semesuga f., corramusa f.,
ginestredda bianca f., martigusa f.,
matzigusa f., massigùssia f. (C),
tiria f. (S), occhj càprina, multisugghja
(G) // trevullu grogu m., trevullu furisteri m.
bot. (Medicago arborea) (C) “c.
virgiliano”; Frores de matricùsia, crapa
anzada (prov.-N) “Fiori di c., capra
figliata”
citraggine
sf.
bot. vds. cedronella
citriolo
sm.
vds. cetriolo
citrullaggine
sf.
[silliness,
imbécillité, sandez, Dummheit]
macchine m., bambioccùmene m.,
ballallùmene m. (L), bambiore m.,
bambìghine m., ischipuddàmene m.,
lollùghine m., issollóriu m. (N),
tontesa, balossìmini m., balossada,
scimprori m. (C), isgiabiddumu m.,
buccarottumu m., isgimprumu m. (S),
fiulera, scantarata, sbarriata, scimprùgghjni,
tuntitai (G)
citrullo
agg.
[silly,
imbécile, bobo, Dummkopf]
bambioccu, bambu (lat. BAMBUS o it. ant. bambo),
bambijinu, ballalloi, mentzu (it. mencio),
ceppa, tzioddone (L), bambu, bambioccu, prantamone,
tolondro, ballalloi, drolle (N), tontu, scimpru,
balossu, buttilloni (C), ciulla, buccarottu,
buccigrossu (S), bambu, bambisgioni, scimpru,
bialottu (G) // paldì lu tinnu (G) “incitrullire”;
mariedda bamba f. (G) “ragazzina c.”
città
sf.
[town,
ville, ciudad, Stadt]
tzittade (it. ant. citade), chidade (ant.),
cittade (ant.), kitade (ant.) (L),
cittade, tzittade, tzittadina (it. cittadina) (N),
tzittadi, cittadi, ciuttadi (sp. ciudad) (C),
ziddai (S), cittai, zittai (G)
cittadella
sf.
dimin. [citadel,
citadelle, ciudadela, Zitadelle]
fortesa, fortalesa (sp. fortaleza), rocca
(L), fortilesa, fortesa, rocca, fortinu m.
(N), fortalesa, fortilesa, forti m. (C),
furthèzia (S), fultesa, foltalesa, rocca (G)
cittadinanza
sf.
[citizenship,
citoyenneté, populacho, Staatbürgerschaft]
tzittadinàn-tzia (LN), cittadinàntzia (C),
zittadinànzia (S), cittadinanza, zittadinànzia (G)
cittadino
sm.
[citizen,
citoyen, ciudadano, Bürger]
tzittadinu, ciudadanu (sp. ciudadano),
tzittadanu (ant.) (L), cittadinu, tzittadinu
(N), cittadinu, tzittadinu (C), zittadinu (SG)
ciucaggine
sf.
[asininity,
ânerie, borricada, Dummheit]
molenteria, aineria (L), molenteria (N),
burriccùmini m., molenteria (C), ainadda
(S), mulentumu m., burriccata (G)
ciucca
sf.
(sbornia)
[intoxication,
cuite, borrachera, Rausch]
imbriaghera (sp. embriaguez), cottura,
cotzighina, candonga (sp. candonga), ciarina (it.
chiarina) (L), imbriachera, muschera, cottura,
pispàntica, cottichina (N), burraccera (sp.
borrachera), tzodda, mardina, pispanta,
pisparra, tzuaddina (C), imbriagghera, ciarina,
cottura, cuigghina, sàmbara (S), imbriachera,
sbogna, coighina, cotta, municca (G) // pisperroni m.
(C) “predica lunga e noiosa”;
ciucciare
vt.
[to
suck, sucer, chupar, saugen]
sutzare, succiare, ciucciare, sùere (lat.
SUGERE) (L), tzutzare, sutzare (N), succiai,
sui, acciuppai (sp. chupar) (C), succià,
suggì (S), succhj’, ciuppà, acciuppà,
mammucchjà (G) // sutza.sutza (N) “ciuccia
ciuccia”
ciucciata
sf.
[sucking,
sucement, chupada, Saugen]
sutzada, succiada, ciuppada, suidura, tirone m.
(L), tzutzada, sutzada (N), succiada, suida,
acciuppada (C), succiadda, suggidda (S), sugghjta,
ciuppata, acciuppata, sutta, mammucchjata (G)
ciùccio
sm.
(succhietto) [suck-bottle,
sucette, chupete, Sauger]
tzutzu, capijera f., sutzetto, succettu (L),
crapichera f., tzutzu, tzutzetto, tzutzeddu,
timinzonera f., puparola f. (N),
succiadori, sprallàcciu arrùbiu (C), cabbiggiari
(S), capigghju di gomma (G)
ciuco
sm.
[donkey,
âne, asno, Esel]
àinu (lat. ASINUS), burriccu (sp.
borrico), puleddu (lat.*PULELLUM),
molente (lat. MOLENS), bestiolu (L), àinu,
borriccu, molente, molinzanu, inchércio (N),
àsinu, burriccu, molenti, bestiolu, molingianu (C),
àinu, burriccu, murisginu, irribusu (S), àsinu,
burriccu, molenti, cantol di magghju, bèstiu (G); vds.
anche àsino
ciuffo
sm.
[tuft,
toupet, copete, Schopf]
tzuffu, ruffu, pubusone, pubusa f. (c. di
cappello) (L), tzuffu, pupurustu (c. di lana),
pupusone, pupusa f., vubusa f., vubusone,
chirra f., ruffu, tzuddu, tzutzuddu (N),
ciuffu, pubusa f., pubusoni, toppettu (cat.
topeto) (C), zuffu (S), ciuffu (G) //
fermaciuffu (L), fremmatzuffu (N) “fermaciuffo”;
ispubusare (L) “tirare per i c.
una persona”; pubusadu (L), pubusau (N)
“munito di c.”; tzuffette (L), zuffittu
(S) “ciuffetto”; tzuffi-tzuffi (L) “camminare
stancamente con la testa bassa proprio come i
cavalli in tira”; cattola f. (N) “c.
di piume sulle zampe di certi volatili”;
cattolau (N) “galline, uccelli con c. di piume
sulle zampe”; linta ‘e boe f. (N)“c.
di capelli bianchi”; orgosa f.
(N) “c. dell’albero di ontano”; pudda
acciuffettada f.,
pudda cuccurucciana (C) “gallina col c.”;
pubusali (C) “c. di peli della fronte del
cavallo”
ciuffo
rosso sm.
orn. (Netta rufina) [curlew,
courlis, zarapito, Brachvogel]
busine (L), nadre tzuffiruja f. (N), bùsciu,
buscinu, piberoni, anadi coa arrùbia f.,
anadi conc’arrùbia f. (C), anadda
zuffirùia f. (S), nata ciuffirùia f. (G)
ciurma
sf.
[crew,
chourme, chusma, Mannschaft]
ciurma, tzurma, tzùruma, ciurmada, fiottu m.
(L), tzurma (N), ciurma, ciruma, sciurma, xruma,
ciurmada (C), sciumma (S), ecchipagghju m.
(G)
ciurmaglia
sf.
[rabble,
canaille, gentualla, Gesindel]
zentàglia, marmàglia, rattatùglia, mascatzùmine m.
(L), zentalla, marmalla, rattatùllia, borrumballa
(N), gentalla, marmalla, scruffulia, scraffuialla,
canalla, muscionalla (C), gentàglia, maimmàglia,
rattatùglia (S), ghjentàccia, ghjentàglia,
ragàglia (G)
ciurmare
vt.
(ingannare con frottole e imposture) [to
swindle, tromper, engañar, betrügen]
trampare (sp. trampa), imboligare, futtire (lat.
FUTUERE), coglionare, improsare (L), trampare,
imbolicare (N), improsai, collunai, imbovai (C),
raggirà, imbavuccià, trampà (S), ingannà,
trampà, futtì (G)
ciurmatore
sm.
[rascal,
charlatan, embrollón, Schwindler]
trasseri, trassistu, trampadore, imboligosu,
imbusteri (sp. embustero) (L), impostore,
treppedderi, imbolicosu, abbaraddadore, affroddieri
(N), improsadori, improsarori, collunadori,
tramperi, impioccheri, matraccheri (C), impusthori,
tramposu, imburiggosu (S), imbusteri, pamperi,
ciarrulatanu, fraizzosu, tramperi (G)
ciurmeria
sf.
[swindle,
tromperie, engaño, Schwindel]
trampa (cat. sp. trampa), frigadura,
improsadura, imbóligu m., trassa (cat.
trassa; sp. traza) (L), fricadura, denghe m.
(sp. denghe), trampa, imbólicu m.,
allériu m., abbaraddu m. (N), trampa,
tramperia (sp. trampería), tramòglia (sp.
tramoya), troga (sp. droga), trobedda
(C), raggiru m., trampa, ingannia, trassa,
transa (S), fràuda, froda, trampa, ragghjru m.,
ingannu m., catràpula (G)
civea
sf.
[reed
thicket, claie, cañizo, Rohrgeflect]
gerda (probm. lat. CERDA)
(L), tzerda (N), cerda (C), cannizzu m. (S),
cannìcciu (G)
civetta
sf.
orn. (Athene noctua) [owl,
chouette, mochuelo, Kauz]
istria, puzone de s’istria m., tirulia,
cuccummiau m. (lat. CICUMA), civetta (L),
istria, cuccumeu m., cuccumiau m.,
cuccumeò m., cucu de muredina m., tzivetta
(N), stria, cuccumareu m., cuccumeo m.,
cuccumeu m., cuccumeu morighinu m.,
cuccubiu m. (C), cuccummiau m. (S),
cionca, cuccumiau m., cuccumignau m. (Lm)
G) // S’istria cantende zente morzende (prov.-L) “C.
che canta gente che muore”;
S’abbóghinat sa tirulia faghet annada de carestia
(prov.-L) “Se canta la c. fa annata di
carestia”; Candu canta la cionca è tempu bonu
(prov.-G) “Quando canta la c. il tempo è
buono”
civettare
vi.
[to
flirt, faire le coquette, chuchear, kokettieren]
cirusare, fàghere sa ciribecca, ciaccottare (sp.
chacotear), civettare (L), istriare, fàchere su
denghe, tzivettare, cragonire (N), fai mariettas,
fai sa pibiruda, croccolai, affroddiai (C), civettà
(S), inzingà (G)
civetteria
sf.
[coquetry,
coquetterie, coquetería, Koketterie]
marietta, marioletta, cirusàmene m.,
majarzùmene m., allériu m. (L),
denghe m. (sp. denghe), uffania (sp.
ufanía), allériu m. (N), affróddiu m.,
marietta, brusceria
(C), maimenda, imbirriumu m.,
vischiddumu m., vischiddùmini m. (S),
inzingu m., ecciseria (G)
civettuolo
agg.
[coquettish,
coquet, mono, kokett]
cirusu, melindrosu (sp. melindroso), baggianu
(it. baggiano), giogulanu, mariettadore,
civetteri (L), dengosu (sp. dengoso), uffanu (sp.
ufano), melindrosu, alloddiau, tzivetteri (N),
pibirudu, faccianu, gioguanu, mariettosu,
croccoleddu (C), vischiddoni, fattittàggiu,
migni-migni, civettosu (S), ecciseri, inzingadori
(G) // ciribecca, maravigliera (L), coitunda,
tzivetta f. (N), crocculeddu, furrighetta f.
(C), furacori f. (G) “donna c.”;
ogus mariettosus portat s’amanti miu (C) “ha
occhi c. il mio amante”
civico
agg.
[civic,
civique, cívico, städtisch]
tzìvicu (LN), cìvicu (C), cìviggu, zìbiggu,
zìviggu (S), cìvicu, cumunali (G)
civile
agg.
[civil,
civil, civil, bürgerlich]
tzivile (lat. CIVILIS o it.) (L), tzivile,
civile (N), civili, tzivili (C), zibiri, ziviri (S),
civili, zivili (G)
civilista
sm.
[lawyer,
civiliste, civilista, Zivilrechtler]
tzivilista (LN), civilista (C), zibiristha (S),
zivilista (G)
civilizzare
vt.
[to
civilize, civiliser, civilizar, zivilisieren]
tzivilizare, addordigare (L), tzivilizare,
intzivilire (N), civilizai (C), zibirizà (S),
civilizà, zivilizà (G)
civilizzato
pp.
agg. [civilized,
civilisé, civilizado, zivilisiert]
tzivilizadu, addordigadu (L), tzivilizau (N),
civilizau (C), zibirizaddu (S), zivilizatu (G)
civilizzazione
sf.
[civilization,
civilisation, civilización, Zivilisation]
tzivilizassione (LN), civilizatzioni (C),
zibirizazioni (S), zivilizazioni (G)
civilmente
avv. [civilly,
civilement, civilmente, zivil]
tzivilmente, a sa tzivile (L), civilmente,
tzivirmente (N), civilmenti
(C), zibirmenti (S), zivilmenti (G)
civiltà
sf.
[civilization,
civilisation, civilización, Zivilisation]
tzivilidade, tziviltade (it. ant. civiltade),
tzivilesa (L), civilidade, tzivilidade, tzivirtade
(N), tzivilidadi, civilidadi (C), zibirthai (S),
civiltai, zivilitai (G)
clamore
sm.
[clamour,
clameur, clamor, Geschrei]
clamore, cramore, mùida f.
(lat. MUGITUS), istrepittu, burdellu, fragassu,
istallidu (sp.
ant. estallido) (L), cramore, mùghida f.,
tràcchida f.,
trumùghine, iscramore, burdellu, fracassu (N),
carraxu, tremedderi, arremóriu, cramori (C),
ramori, abburottu, ischìsthiu, digógliu, trimuttu
(S), cramori, clamu, iscramu, stripizzu, fràstamu,
digógliu, allelui pl.,
mattutinu (G)
clamoroso
agg.
[clamorous,
bruyant, clamoroso, lärmend]
cramoradu, ispantosu (L), istripittosu, burdellosu
(N), carraxeri, spantosu (C), abburuttosu, tamanti
(S), cramurosu (G)
clan
sm.
(progenie) [ | | |