|
Per cercare una parola:
*Clicca su Modifica *Clicca su Trova *Scrivi la parola desiderata
|
ITALIANO - SARDO
a A DULS - A/3 (ap - az) |
D U L S DIZIONARIOUNIVERSALE DELLA LINGUA DI SARDEGNA
|
|
apatia
sf.
[apathy,
apathie, apatía, Apathie]
apatia, disgana (cat. sp.
desgana) (L), apatia, dirgana, indifferèntzia (N), disgana (C),
apatia, indiffarènzia (SG) apatico
agg.
[apathetic,
apathique, apático, apathisch]
apàticu, disganadu (sp.
desganado), isamoridu (L),
apàticu, dirganau, indifferente, ne patit e ne gosat (N), disganau (C),
apàtigu, indiffarenti, isginiaddu (S),
indiffarenti, sdórriu, stipuriatu (G) ape
sf.
zool. (Apis mellifica) [bee,
abeille, abeja, Biene]
abe (lat. APIS) (L), abe,
àbia, ape (N), abi (C),
aba, abi (S), abba, apa (crs. o
tosc. ant. apa), api
(Lm) (G)
// abe reina (L), ape reina (N), abi apuntrongiana, abi
‘era, abi maista, abi mama, puntrongiada (C), aba regina (S), abba
maistra (G) “a. regina”;
abiare (L) “raccogliere le a.
nel bugno”; àbigu (L) “del
colore dell’a.”; arviàbigu (L) “dalla
barba color dell’a.”; mele puzoninu m.
(L) “miele d’a.”;
puzone d’abe m. (L),
iscussura, puzone d’apes m. (N)
“sciame d’a.”; abbutu
m. (N) “larva dell’ape”; ape
mascru (N), abba màsciu (G) “fuco”;
àpicu, àpigu (N) “dal manto a strisce, come le api”;
buddu m.
(N), abuddu m., abruddu m.
(C)“larva dell’a.”;
chera (LN) “cera d’a.”;
cherópicu m. (N) “propoli”;
galileu m., belileu m.,
garuleu m., istieri m.
(N) “pappa reale”; isabiare
(N) “allontanare le a. dall’alveare per poter prendere il
miele”; melarja (N) “
a. opearia”; mummuleu m., muscone de su mele m.,
muscone de su truncu m. (N) “a.
legnaiola (Xylocopa violacea)”; peddes pl. (N) “colonie
di a. allontanate dai
favi”; puzone
apiaresu m. (N) “merope,
gruccione”; abi portadora (C) “a.
operaia”; abi terrajola (C) “a.
spuria che costruisce certe pallottole di terra”; ammuinu de abis m.
(C) “ronzio d’a.”;
masèntzia (C) “tutte le a. di
un alveare”; sciùria (C) “gruppo di a.
giovani che abbandonano l’alveare”; abba
aresta (G) “andrena, a.
selvatica”; abba canina (G) “a. della ferula”; aera
(G) “nido d’a.”; Abi
industri in s’istadi, pappat meli in jerru (prov.-C) “A.
operosa d’estate, mangia miele in inverno”; A s’abe chi
punghet nde falat sa matta (prov.-L), Abba chi pugni la mazza ci poni
(prov.-G)“L’a. che punge ci
rimette la pancia” aperitivo sm. [aperitif, aperitif, aperitivo, Aperitif] aperiente, aperitivu, abberistógamu (L), aperitibu (N), aperitivu (C), aperitibu (S), aperitivu (G) apertamente
avv.
[openly,
ouvertement, abiertamente, offen]
abbertamente, a
s’abbertu , a coro in manu, a tottu ispressu, giaramente,
in cara a tottu (L), apertamente, a coro in manu, a s’aperta, in
cara a tottu (N), apertamenti (C), abberthamenti, a cori in manu, in fàccia
a tutti (S), a cori in la mani, a la scarata (G) aperto
pp.
agg. [open,
ouvert, abierto, offen]
abbertu, iscunzadu,
pàdulu
(lat. PATULUS), sàligu (L),
apertu, irjacau (N),
abbertu, obertu, scadangiau
(C), abbérthu, ibbarraddu, imbambarriaddu
(S),
abbaltu, apartu
(Lm), isbarraddu
(Cs) (G)
// abbertinu (L) “luogo a.,
libero, sgombro”; avvia
carrela (L) “in aperto (Casu)”; ingiarare
(L) “uscire all’a.”; A
gianna abberta sos canes b’intran (prov.-L) “In
porta a. entrano i cani” apertura
sf.
[opening,
ouverture, abertura, Offnung]
abberta abbertura,
iscàmpidu m., iscàmpiu m.
(L), apertura, illascadura (N), abberimentu m.,
abbertura, obertura, oberimentu, scriadura
(C), abbirthura, ibbarraddura (S), abbaltura, abbirtura
(Cs), abbrimentu
m. (G) // àidu m.
(L), àitu m. (N), àidu m.
(C) “varco, passaggio di
campagna; lat. ADITUS”;
braghetta (LS) “a. dei calzoni,
sparato dei calzoni”; màscula (N) “a.
della gonna o altro per accedere alla tasca” apiaio
sm.
[bee-master,
apiculteur, abejero, Bienenzüchter]
abearzu, abiaresu, abiàrgiu, abiarzu (lat.
APIARIUS), apiaresu, casiddaju, melaju, mojaresu, mojarzu (L),
apearju, apiaresu, mojaresu (N), abiàrgiu (C), casiddàggiu (S), casiddàiu
(G) apiario
sm.
[apiary,
abeillier, abejar, Bienenhaus]
bugnu (tosc. bugno),
casiddaju, casiddera f.,
casiddu (lat. QUASILLUM),
ortu de abes, ortu
de mojos, piantarza de casiddos f. (L),
apearju (lat. APIARIUS), ortu
de mojos (casiddos) (N), casiddera f.,
ortu de abis (casiddus), ortuabis (C), bugnu, casiddu (S), aera f.,
bugnu, era f. (G) apice
sm.
[summit,
sommet, ápice, Spitze]
àpitze,
atta f. (lat. *ACIA),
biccu (lat. BECCUS),
cabittale, cabitzale, cùccaru, punta f.
(lat. PUNCTA) (L), columinzu, cùccuru, ispuntone, punta f.
(N), cùccuru (C), punta f.
(S), àppizi, cima f., cùccuru,
pizzu, punta f. (G) //
cabittalinu (L) “apicale” apicultore
sm.
[bee-master,
apiculteur, abejero, Bienenzüchter]
abearzu, abiaresu, abiarzu, apiaresu, casiddaju, melaju, mojarzu (L),
apiaresu, mojaresu (N), abiàrgiu, abiarxu
(C), abaresu, casiddàggiu
(S), casiddàiu (G) // abera f.
(L), apicurtura f. (N) “apicultura” apiretico
agg.
med. [apyretic,
apyrétique, apirético, antipyretikum]
chena frebba (L), chentza frebbe (calentura) (N), sena calentura (C),
chena frebba (S), chena frebba (calintura) (G) apnea
sf.
[apnoea,
apnée, apnea, Apnoe]
alenu frimmu m., apnea (LN), apnea (CSG) // natare a tutturicu
(N) “nuotare in a.” apocalisse
sf.
(catastrofe, disastro) [apocalypse,
Apocalypse, apocalipsis, Apokalypse]
apocalisse, disastru m. (L),
apocalisse, bisione, disastru m.
(N), apocalissi, éstiu m.
(C), apocalissi, disasthru m.,
sagrasthu m. (S), apocalissi,
arruina, disciarra (G) apocope
sf.
gram. [apocope,
apocope, apócopa, Apokope]
truncamentu m. (LN), apòcopa,
truncamentu m. (C),
truncamentu m. (SG) apocrifo
agg.
[apocryphal,
apocryphe, apócrifo, apokryph]
faltzu (lat. FALSUS) (L),
frassu (N), apócrifu, frassu (C), fazzu, chi no è autèntiggu (S),
finghjtu, chi non è veru (riali) /G) apofisi
sf.
anat. [apophysis,
apophyse, apófisis, Apophyse]
punta d’ossu (LN), ossu arrabbiosu m.
(C), ossu di lu buzzu m. (S),
nucedda, nugghja di lu bulzu (G) apogeo
sm.
[apogee,
apogée, apogeo, Erdferne]
chima f. (lat. CIMA x CYMA),
columinzu, cùccuru (L), columinzu, cùccuru, puntu prus a innedda (N),
apogeu, cùccuru, pitzu (C), loggu più althu, punta f.
(S), cima f., cùccaru, gradu
più mannu, punta f. (G) apologia
sf.
(esaltazione, elogio) [apologia,
apologie, apología, Apologie]
alabàntzia, apologia, bantu m.
(L), apolozia, bantu m.
(N), alabantza, apologia, bàntidu m.,
defensa (C), lodi, vàntiddu m.,
vantu m. (S), alabanza (G) apologo
sm.
(breve racconto educativo o moralistico) [apologue,
apologue, apólogo, Lehrfabel]
contu, paristòria f. (gr.
paristoría) (L), contu, indiosadura f.,
paristòria f. (N), apólogu,
contu (C), contu, cuntaddu, fora f.,
paristhória f. (S),
contu, cuntatu, fola f. (G) apoplessia
sf.
med. [apoplexy,
apoplexie, apoplejia, Schlaganfall]
accidente m., colpu de sàmbene
m., gutta (lat.
GUTTA) (L), antrecoro m.,
entrecoro m., gutta,
morte mala, puntore m.,
santrecoro m. (N), antrecoru m.,
gutta (C), còipu m., gutta,
ràiu m. (S), gutta, insultu m.,
utta, unza di sangu (G) // La frebba cunsenti cu’ la utta (prov.-G) “La
febbre va d’accordo con l’a.” apostolato
sm.
[apostolate,
apostolat, apostolado, Apostolat]
apostuladu (L), apostulau (NC), aposthuraddu (S), apostulatu (G) apostolico
agg.
[apostolic,
apostolique, apostólico, apostolisch]
apostólicu (LNC), aposthòrigu (S), apostòlicu (G) apostolo
sm.
[apostle,
apôtre, apóstol, Apostel]
apóstulu (LNC), apósthuru (S), apòstulu (G) apostrofare/1vt.
gram. (mettere l’apostrofo) [to
apostrophize, mettre l’apostrophe, poner el
apóstrofo,
apostrophieren]
apostrofare (LN), apostrofai (C), aposthrofà (S), apostrofà, punì
l’apòstrofu (G) apostrofare/2
vt.
fig. (rimproverare) [to
address,
apostropher, apostrofar, anfahren]
abbuccare, affeare (sp. afear),
atzantarare, brigare (it.
brigare), cadojare, isvrunciare (L), affacchilliare, brigare (N),
abbruncai, acciocciai, ameletzai, sbruncai (cat.
esbroncar), strunciai (C), affeà, brià, fà li bozi, ivvrunzià
(S), brià, infilippittà (G) apostrofe
sf. [apostrophe,
apostrophe, apóstrofe, Anrede]
affeu m., atzottu m.,
briga (it. briga), léggida
de vida, ispabarottada, isvàppiu m.
(L), ammiada, briga, iffacchìlliu m.,
letta de bida (N), abbrùnchiu m.,
stratallada, strùnciu m.
(C), affeu m., brea, ivvàppiu
m., ivvrùnziu m.,
rimpròbaru m. (S), accittu m.,
briata, discara, missamanu m.,
paltàccia, papata (G) apostrofo
sm.
gram. [apostrophe,
apostrophe, apóstrofo, Apostrof]
apóstrofu (LNC), aposthrofu (S), apòstrofu (G) apotema
sm.
mat. [apothem,
apothème, apotema, Apotheme]
apotema apoteosi
sf.
(celebrazione, esaltazione) [apotheosis,
apotheóse, apoteosis, Apotheose]
triunfada, triunfu m.,
tzelebrassione (L), groriadura, indiosadura, (N), alabantza (sp.
alabanza), deificatzioni (C), insalthanaddura, triunfu m.,
zerebrazioni (S), alabanza, triunfu m.
(G) appaciare
vt.
[to
pacify, se réconcilier, apaciguar, versöhnen]
appasigare, pònnere sas paghes, torrare a sa bona (L), appachiare, pònnere
paches (N), appaxai, fai sa paxi (C), appazà (S), appacià (G) appacificare
vt.
[to
pacify, se réconcilier, apaciguar, versöhnen]
torrare a sa bona, torrare in paghe (L), appachiare, torrare a sa bona,
torrare in pache (N), appasiguai, appaxai, fai sa paxi (C), appazà,
turrà a la bona, turrà in pazi (S), appacià, cumpunì, stramizà,
turrà a la bona (G) appagamento
sm.
[satisfaction,
satisfaction, satisfacción, Befriedigung]
appagamentu, cuntentu (L), agghippadura f.,
appacadura f., cuntentu (N),
appagnu, satisfamentu (C), appagamentu, cuntentu (S), aggradu,
appacamentu, appagamentu, sbramu (G) appagare
vt.
[to
satisfy, satisfaire, satisfacer, befriedigen]
accaire, appagare, appasare (lat.
PAUSARE), cuntentare (L), agghippare, appacare, cuntentare (N),
accuntentai, affastiai, appagnai, appaniai appannai (sp.
apañar; cat. apanyar), cuntentai, satisfai, spititai (C), accuntintà,
appagà (S), appacà, appagà, satisfà, sbramà, sgruliassi (G) appagato
pp.
agg. [satisfied,
satisfait, satisfecho, befriedigt]
appagadu, appasadu, cuntentadu (L), agghippau, appacau, cuntentau (N),
accuntentau, affastiau, appagnau, benipràndiu, cuntentu, satisfau (C),
accuntintaddu, appagaddu (S), appacatu, appagatu, satisfattu, sbramatu
(G) appaiamento
sm.
[coupling,
appareillement, apareamiento, Paarung]
aggiobamentu, allobadura f., appajadura
f., appajamentu,
gioba f., lobadura f.(L),
accoppiamentu, appajadura f.,
appajamentu, cropadura f.
(N), accróbiu, allobamentu,
apparigamentu, appasamentu, lobadura f. (C),
acciubbaddura f.,
appaggiaddura f. (S),
appagghjamentu, catàmbiu (G) appaiare
vt.
[to
couple, appareiller, aparear, paaren]
aggiobare, allobare, appajare, appazare,
crobare (lat. *CLOPARE x
COPULARE), giobare,
giùnghere, lobare (L), accoppiare, appaggiare appajare,
cropare (N), accoppiai, accrobai, allobai, apparigai, appasai, crobai,
pasai (C), acciubbà, appaggià (S), appagghjà, catambià (G) appaiato
pp.
agg. [coupled,
appareillé, apareado, gepaart]
aggiobadu, allobadu ,appajadu, giobadu, giuntu, lobadu (L),
accoppiau, appajau, cropau (N), accoppiau, accrobau, accrobeddau,
allobau, apparigau,
appasau, crobau (C), acciubbaddu, appaggiaddu (S), appagghjatu,
catambiatu (G) appaiatoio
sm.
[columbary,
colombier, nidal, Kolumbien]
columbera f. (cat. colomer)
(L), columberi (N), columbera f.
(C), curumbera f. (S), culumbàia
f. (G) appalesare
vt.
[to
disclose, révéler, revelar, offenbaren]
acclarare fagher bìdere, mustrare (L), accrarare, fàchere bìere, làdere,
mustrare (N), ammostai, fai biri, mostrai (C), ammusthrà, fà vidé,
manifisthà, musthrà (S), dà a vidé, mustrà, palisà, spalisà (G) appallottolare
vt.
[to
roll into a ball, reduire en boule, reducir en bolas, zusammenballen]
abbocciulare, acculunzonare, alladdajonare, ammorottulare, ammoruttolare,
appaddottulare, araneddare,
arraneddare, arranzare
(a. del sale o dello zucchero),
(L), abbotzicheddare, aggaddareddare, aggaddaronare, aggradderare,
ammorotzulare, fàchere
a botzas (N), arrumbullonai (C), abbuccinà, abbucciurà, appaddutturà,
appisthizunà, appisthunà (S), appaddottulà (G)
//appedrischeddare (L) “detto dell’appallottolarsi della farina
durante la lavorazione del pane”; arraneddada f., -adura f.,
arranzadura f., arranzamentu (L) “appallottolamento” appallottolato
pp.
agg. [rolled
into a ball, réduit en boule, reducido en bolas, zusammenballt]
abbocciuladu, acculunzonadu, alladdajonadu, ammorottuladu, appaddottuladu,
appedrischeddadu, araneddadu,
arraneddadu, arranzadu,(L),
abbotzicheddau, aggaddareddau, aggaddaronau, aggradderau,
ammorotzulau, fattu
a botzas (N), arrumbullonau (C), abbuccinaddu, abbucciuraddu, appaddutturaddu,
appisthunaddu (S), appaddottulatu (G) appaltare
vt.
[to
contract, adjuger, arrendar, verpachten]
appaltare, arrendare (sp.
arrendar) (L), appaltare, appartare (N), appaltai, arrendai (C),
appalthà (S), appaltà, arrindà (G) appaltato
pp.
agg. [contracted,
adjugé, arrendado, verpächtet]
appaltadu, arrendadu (L), appaltau, appartau (N), appaltau, arrendau
(C), appalthaddu (S), appaltatu, arrindatu (G) appaltatore
sm.
[contractor,
adjudicataire, arrendador, Verpächter]
appaltadore, arrendadore (L), appaltadore, appartadore (N), appaltadori,
arrendadori (C), appalthadori (S), appaltadori, arrendadori (G) appalto
sm.
[contract,
entreprise, arrendamiento, Pacht]
appaltu, arrendamentu (sp.
arrendamiento), arrendu (sp.
arriendo) (L), appaltu, appartu (N), appaltu, arrendamentu, arrendu
(C), appalthu (S), appaltu, arrendamentu (G) appanare
vt.
[to
make into bread, réduire en pains, reducir en panes, Brot backen]
fàghere a pane (L), appaneddare, appanettare, fàchere a panes (N),
appanai (C), fà a pani (S), appanià (G) // appaniugnu
(G) “il dare la forma al
pane” appanciollare
vi.
(mettersi a pancia all’aria) [to
lounge about, être couché sur le dos, echarse
boca
arriba,
auf der faulen Haut liegen]
pónnersi a bentre in susu (L), istare a mercas (a brente) a susu (N),
si poni a brenti in susu
(C), punissi a panza in ària (S), punissi a mazza (panza) in altu,
stirrissi a mazza a l’ària (G)
appannaggio
sm.
[apanage,
apanage, asignación, Apanage]
appannàggiu, assignamentu, doda f.
(it. ant. dota) (L), cuberru, doda f.,
paca f. (N), appannàggiu,
assignamentu (C), assignamentu, intradda f.
(S), intrata f., paca f.
(G) appannamento
sm.
[dimming,
ternissement, apañamiento, Anlaufen]
annnappada f., annappadura f.,
annappu, appannada f., appannamentu, -adura f., illuinu,
impannu, inchelamentu (L), appannu, annappada f., annappadura
f., annapponzu, annappu,
impannu, incheladura f. (N),
annappada f., annappamentu, annappu, appannamentu, casciada
f., illuinamentu
(C), appannu (S), appannu, impannu (G) // accupamentu (N) “a.
della vista” appannare
vt.
[to
dim, ternir, apañar, anlaufen]
annappare, appannare, illuinare, chelare, impannare
(sp. empañar), inchelare
(L), annappare, appannare, impannare, inchelare (N), annappai, appannai,
illuinai, luinai (C),
appannà (S), annappà, appannà, impannà, incilà (G) appannato
pp.
agg. [dimmed,
terni, apañado, angelaufen]
annappadu, appannadu impannadu, illuinadu, incheladu (L), annappau,
appannau, inchelau, impannau, tallaranatu (N),
annappau, appannau, frosau, illuinau
(C), appannaddu (S), appannatu, annappatu, impannatu, incilatu (G) appanno
sm.
[dimming,
ternissement, apañamiento, Anlaufen]
annappu, appannu, illuinu, impannu, incheladura f.
(L), annappadura f., annappu,
appannu, impannu, incheladura f. (N),
annappamentu, annappu, appannamentu, illuinamentu (C), appannu (S),
appannu, impannu (G)
apparato
sm.
[apparatus,
apparat, aparato, Apparat]
apparatu, apparitzu (L), apparau, apparitzu (N), apparìcciu (C),
apparaddu, apparatu
(S), apparatu, improntu (G) // sannapiu (L), broddo, broddoi, bodda f.,
boddoi, boddoddu (N) “a.
genitale femminile”
apparecchiamento
sm.
[dressing,
apprêts pl., apresto, Vorbereitung]
apparitzada f., apparitzamentu,
apparitzonzu,
apparitzu (LN), apparicciamentu (CS), apparicchjamentu (G)
apparecchiare
vt.
[to
dress, dresser, aparejar, vorbereiten]
aggruire, allinzare (sp. aliñar),
ammainare, ammaniare, ammannire, ammanitzare, apparitzare, arguire (L),
ammaniare, apparitzare (N), apparicciai, approntai (C), appariccià,
appruntà, priparà la banca (la mesa) (S), apparà, apparicchjà,
appruntà, impruntà (G) // apparitzare sa mesa (LN), poni sa mesa (C) “a.
la tavola”; No est maccu chie màndigat, ma chie apparitzat
(prov.-L), Maccu non è ca magna, ma ca apparicchja (prov.-G) “Sciocco
non è chi mangia, ma chi apparecchia” apparecchiato
pp.
agg. [dressed,
dressé, aparejado, vorbereitet]
aggruidu, ammaniadu, ammanitzadu, ammannidu, apparitzadu, arguidu (L),
ammaniau, apparitzau (N), apparicciau, approntau (C), apparicciaddu (S),
apparicchjatu, impruntatu, paratu (G) apparecchiatura
sf.
[tools
pl., ustensiles pl., utensilios pl., Wërkzeug pl.]
apparitzadura, apparitzu m.
(LN), apparicciadura, ponimesa (a. della tavola) (C),
apparicciaddura (S), apparicchjatura, improntu m.,
paratu m. (G) apparecchio/1
sm.
[apparatus,
appareil, aparato, Apparat]
ammàniu, ammanitzu, apparitzu (L), apparitzu, attretzu, trastu (N),
apparìcciu (C), apparècciu (S), improntu, paratu (G) apparecchio/2
sm.
vds.
aereo apparentamento
sm.
[alliance,
apparentage, emparentamiento, Verschwägerung]
imparentadura f.,
imparentamentu (L), apparentadura f.,
apparentamentu, imparentadura f.,
imparentamentu (N), apparentamentu, imparentamentu (C), imparentamentu
(S), apparintamentu, apparintogghju, imparintamentu (G) //
ispalesonzu (L) “conoscenza pubblica di un a.
matrimoniale” apparentare
vt.
[to
become related by marriage, s’apparenter, emparentarse, sich
verschwägern]
imparentare (L), apparentare, imparentare (N), apparentai, imparentai
(C), imparintà (S), apparintà, imparintà (G) apparente
agg.
mf. [apparent,
apparent, aparente, scheinbar]
apparente (LN), apparenti (CS), apparenti, patenti, viglienti (G) apparentemente
avv.
[apparently,
apparemment, aparentemente, dem Anschein nach]
apparentemente (LN), apparentementi (C), a l’apparènzia,
apparentementi (SG) apparenza
sf.
[appearance,
apparence, apariencia, Anschein]
apparènscia, apparèntzia,
apparièntzia, bisera (tosc.
visiera), isera, mustra, parasìsima, parfèntzia, pàrfida,
paridura, visera (L),
agherju m., apparèntzia, apparèssia,
mustrànsia, pisiera (N),
bisura, parada, priuxa, (C), apparènzia (S), apparènzia, impitta, parènzia,
visàgghju m. (G) // portai
ogu (C) “avere l’a. di”;
de bell’impitta (G) “di bella
a.”; A sa mustra non m’est piàghidu cussu péssighe! (L) “All’a.
non mi son piaciute quelle pesche!”; L’apparènzia inganna
(prov.-G) “L’a. inganna” apparigliare
vt.
[to
pair, appareiller, aparear, zusammenspannen]
appaggiare, appajare
(L), apparillare (N), apparigai, poni a pariga (C), appariglià, pariglià
(S), appagghjà (G) apparire
vi.
[to
appear, paraître, aparecer, erscheinen]
appàrfere, apparire, appàrrere
(lat. PARERE), cumpàrrere, ispompiare
(L), apparèschere, appàrrere, cumpàrrere, làdere (N), apparessi (sp.
aparecer), apparri, cumparri, parri (C), apparì, pariscì (S),
anticassi (presentarsi),
apparì, apparissì, cumparì, parì, sbiccà (a.
da dietro un angolo) (G) // ispèllere, ispellire (L)“a.
improvvisamente”; cumintzat
a si làdere (N) “comincia ad
a., a vedersi”; mai s’antichigghja! (G) “mai
più appaia!”; La cosa a primma ‘ista cumpari sempri più bona
(prov.-G) “La cosa, a prima
vista, appare sempre più buona” appariscente
agg.
mf. [showy,
voyant, vistoso, auffällig]
chi dat a ojos, fregurosu, iscampiosu, vistosu
(L), bistosu, chi dat a ocros, fatziu (N), figurosu,
presentosu, vistosu
(C), amprosu, visthosu (S), ciavaccanu, evidenti, scantaraddu
(Cs), spampanaddu
(Cs), viglienti,
vivazzu, (G) appariscenza
sf.
[showiness,
éclat, pompa, Auffälligkeit]
vistosidade (L), bistosidade (N), vistosidadi (C), evidènzia (SG) apparizione
sf.
[apparition,
apparition, aparición, Erscheinung]
apparessida, appàrfida, apparidura, apparimentu m., appariscione,
apparissione, cumpàrfida, cumpàssida,
improntada, occiura (L),
cumparissione, cumparta, incarada, incrarada, incraradura (
(N), apparéssida, apparessida, apparimentu
m., cumparrimentu m.
(C), apparizioni, cumparizioni (S), apparizioni (G) // istuppada
(N) “a. (uscita)
improvvisa” apparso
pp.
agg. [appeared,
paru, aparecido, erschienen]
appàrfidu, appàrsidu, appartu, cumpàrfidu,
(L), apparéschitu, appàssiu,
cumpàssiu (N), apparéssiu, partu
(lat. PARITUM)
(C),
appariddu (S), apparissutu, apparutu, parissutu, parutu (G) appartamento
sm.
[flat,
appartement, cuarto, Wohnung]
appartamentu, istallu (it. ant.
stallo) (L), appartamentu (NC), apparthamentu (S), appaltamentu (G) appartarsi
vt.
vi. rifl. [to
set apart, s’écarter, aislarse, sich absondern]
abbandàresi, appartàresi, assolàresi, assolittare, chirriàresi,
frànghersi, partare
(L), assolittare, crancare, fràndere,s’abbandiare,
s’appartare, s’assolare, s’iscostiare (N), s’appartai,
s’arrimai, s’arrinconai (cat.
racó, recó; sp. rincón), s’atzuntzai (C),
apparthassi, punissi a un’ara (S), appaltassi, assulassi, dassi banda
(G) appartato
pp.
agg. [set
apart, écarté, aislado, abgesondert]
abbandadu, appartadu, assoladu, assolittadu, dissolente, frànghidu,
frantu (L), abbandiau, alaresu, appartau,
assolau, crancau, crancosu, fràndiu, iscóndiu, iscostiau
(N), appartau, arrimau, arrinconau, brugnaxu (C), posthu a un’ara,
apparthaddu (S), appaltatu, assulatu, arrimutu, induncantu
(Lm) (G) appartenente
p.
pres. agg. mf. [belonging,
appartenant, perteneciente, angehörig]
appartenente (LN), appartenenti (C), apparthinenti (S), appaltinenti (G) appartenenza
sf.
[belongings
pl., appartenance, pertenencia, Zugehörigkeit]
appartenèntzia, appartenidura, pertoccada (L), appartenèntzia
(NC), apparthinènzia (S), appaltinènzia (G) appartenere
vi.
[to
belog, appartenir, pertenecer, gehören]
appartènnere, dittare (ant.;
lat. DICTARE), partènere, pertoccare (cat.
percotar) (L), appartènnere (N), apparténniri, essi de, fai parti,
pertoccai, pretoccai, toccai (C), apparthinì (S), appaltinì (G) appartenuto
pp.
agg. [beloged,
appartenu, pertenecido, gehört]
apparténnidu (L), apparténniu (NC), apparthinuddu (S), appaltinutu (G) appassimento
sm.
[withering,
fanure, marchitamiento, Verwelken]
allizada f., allizamentu,
pabassada f., pabassadura
f., siccada f., siccamentu
(L), allidreddamentu, allizada f., allizadura
f., allizamentu,
allagorjadura f.,
allagorjamentu, papassonzu, sumurtidura f. (N),
allaccanamentu, pabassadura f.,
pansidura f., pantzidura f.,
pentzidura f. (C),
ammurthighinadda f.,
appassimentu, cariginamentu, pabassadura f.,
siccadda f. (S), abbuvulatura
f., alliciatura f.,
ammultisginatura f. (G) appassionare
vt.
rifl. [to
impassion, passionner, apasionar, begeistern]
appassionare, indelettàresi (lat.
DELECTARE) (L), s’appassionare (N), cumovi, s’appegai,
scallentai (C), appassiunà (S), appassiunà, cuggì
(Cs) (G)//
sfrisciurassi (G) “a. in modo
viscerale” appassionatamente
avv.
[passionately,
passionnément, apasionadamente, leidenschaftlich]
appassionadamente,
cun passione (L), chin passione (N), appassionadamenti (C),
appassiunaddamenti, cun passioni (S), appassiunatamenti, cun passioni
(G) appassionato
pp.
agg. [impassioned,
passionné, apasionado, begeistert]
appassionadu, amantiosu, gaffante,
inzinguliadu, passionosu (L),
appassionau (N), appegau, passioneri, scallentau (C), amantiosu,
appassiunaddu (S), amantiosu, appassiunatu (G) appassire
vi.
[to
wither, faner, marchitar, verwelken]
allaccanare (lat. *LACCANARE),
alleventare, allibizare, allizare,
allizire, allizorare, alluzonare, alluzorare allissiare,
calaginare, calighinare, caliginare,
carigare, illizare, illizinire, pabassare, pabassinare, siccare
(L), accalabiare, allagorjare, allidreddare, allizare, allizire,
allizorare, alluzonare, alluzorare, ammalmiare,
ammustiare, appapassare, appapassionare, appassire, apperchizonare,
papassare, sumurtire (N), accalamai, accaramai, allaccanai,
allatzanai, allecchiai, ammortixinai,
ammustiai, calamai, caramai, carigai,
fai siccai, garamai (sp.
calamonar), pabassai, pansiri, pantziri (cat.
pansir), pentziri, turrunai, turrunnai (C),
ammurthighinà, appassì, cariginà, insigurì murthisginà, pabassà,
pabassinà, siccà (S), abbuvulà, allicià, ammultisginà, appassì,
inghjzzì (G) // caliginada f., -adura f. (L)
“appassimento”; appapassare
(N) “anche: fare l’uva passa,
diventare passito” appassito
pp.
agg. [withered,
fané, marchitado, verwelkt]
affrunzidu, allaccanadu,
alleventadu, allissiadu, allizadu, illizadu, ammelighinadu,
calaginadu, caliginadu, carigadu, mùstiu (sp.
mustio), pabassadu, siccadu, siccu (lat.
SICCUS) (L), accalabiau, allagorjau, alleviggiau, allidreddau,
allizau, appapassau, appassiu, apperchizonau, arvatu, calicatu,
leviggiau (cat. llebeig),
sumurtiu (N), accalamau, allaccanau, ammortixinau, ammustiau, calamau,
carigau, garamau, mùstiu, pabassau, pansiu, pantziu, passiu, pentziu,
piobau, siccu, turrunau (C), ammurthighinaddu, appassiddu, cariginaddu,
insiguriddu, murthisginaddu, pabassaddu,
siccaddu (S), abbuvulatu alliciatu, ammultisginatu, inghjzzitu (G) appastare
vt.
vds.
impastare appellarsi
vi.
rifl. [to
appeal, en appeler, apelar, appellieren]
appellàresi (L), s’appellare (N), s‘appellai (C), appillassi, ciamà,
invucassi (S), appillassi, avvucassi (G) appellativo
sm.
(soprannome, nomignolo) [nickname,
surnom, sobrenombre, Anrede]
appellativu, istivinzu, paralùmene, paranòmene (L), appellativu,
zistru (it. gesto) (N), allomìngiu
annomìngiu, appelliu (C), appillatibu, immùsgiu, ingiùgliu (a.
offensivo) (S), appillativu, istivignu, stivignu, (G) // zistrare
(N) “appiccicare a.” appello
sm.
[appeal,
appel, apelación, Aufruf]
appellascione f., appellatzione f. (ant.), appellu,
giamada f., giàmidu (L),
appellu (NC), appellu, ciama f.
(S), appellu (G) // Corte d’appellu (LN) “Corte
d’a.”; In sa morte non b’at appellu (LN) “Nella
morte non c’è a.” appena
avv.
cong. [hardly,
à peine, apenas, kaum]
a izu, a tziccu, accalaizu,
accalappena, adizu, appena, appenas, aizu, atzìtzigu, azigu, calaizu,
candaizu, ditzi, (L),
addinco, appenas,
azicu, azizu, impesci, appessu, impessi, impessu
(N), aditzu, appena, appenas, a serru, imperis spiri-spiri (C),
accantu, accaraizu, appena, aizu, caraizu (S),
aìciu, aizu, appena, parpena
(Lm), picuceddu
(G) // bonu chi, orimpuntuchì (L), da
bona chi (G) “a.
a che”; ràsiga-ràsiga, a ratzigone, a zigu a zigu (L), appena-appena,
appenedda,
azicu-azicu, impessu-impessu (N), aìciu-aìciu (G) “appena
appena, pochino” appenare,
-arsi vt.
rifl. [to
distress, tourmenter, apenar, peinigen]
appenàresi, dàresi mattana (L), penare, s’affrizire,
si dare mattana (N), appenettai, s’appenai
(C), appinassi (S), affligghjssi, appinassi (G) appendere
vt.
[to
hang up, accrocher, colgar, hängen]
affurcare, appiccare (it.
appiccare), appiccheddare (L),
ampilare, impiccare (= it.)
(N), appiccai, appiccueddai (C),
appiccà, appiccarinà (S), appiccà (G) // appiccamentu (L) “appendimento”;
Sos corros s’appìccana a
su muru (prov.-L) “Le corna si
appendono al muro” appendiabiti
sm.
[hat-stand,
portemanteau, percha, Kleiderhaken]
appiccaroba (L), appiccaroba, attaccapannos,
duri, uduri (prerom.) (N),
appiccaroba (CS), appiccàgnulu, fèstina f.
(a. rustico) (G) appendice sf. [appendix, appendice, apéndice, Anhang] appendice, appenditzu m., supprimentu m. (L), appenditze, penduliche m. (N), appendici (C), appindizi (S), pèndici (G) appendicite
sf.
med. [appendicitis,
appendicite, apendicitis, Blinddarmentzündung]
appendessite, appendicite, appenditzite,
pendicite (L), appenditzite, penditzite (N), appendiciti (C),
appindiziti (S), appindiciti, pèndici, pendiciti (G) appendicolo
sm.
(gancio per appendere) [hook,
croc, gancho, Kleiderhaken]
appesorzu, appiccadorzu, gantzu, unchinu (L), appiccadillu, gantzu (N),
appiccadroxu, gànciu (C), appiccaddòggiu, ganzu (S), appiccatogghju,
fulchitta f. (G) appenditoio
sm.
[hook,
crochet, gancho, Kaken]
appesorzu, appiccadorzu, appiccapannu, furca f.
(lat. FURCA), furcarzu, fùstiga f.,
istante (lat. STANTE) (L),
appiccadillu, appiccàgnulu,
appitzicadorju, duri,
uduri (prerom.; a. mutilo di
ginepro tipico delle capanne dei pastori), furcarju, impiccadorju, impiccatógliu,
ùdulu (lat.
MUTILUS), usuri (N),
appiccajoni, frucaxa
f., frucàrgia f.,
istanti, antigoni, appicconi (a.
rustico) (C), appiccaddòggiu, furchàggiu, furchari (S),
appiccàgnulu, fèstina f. (a.
rustico; lat. INFESTUS) (G) // racconera f. (N) “a.
per calzoni, raghe, ecc.”; appiccaferràmini (C) “a.
per arnesi pesanti di cucina” appennecchiare
vt.
ant. (ridurre in pennecchi la lana o altro) [to
fill (a distaff) with, reduire en
quenouillées,
preparar copos de cáñamo, machen zu Wolle]
fàghere pubadas pro sa rucca (L), accronucare (N), incannugai (C), fà
a pinnecci (S), fà a pinnicchj (G) appesantimento
sm.
[heaviness,
alourdissement, pesadez, Beschwerung]
appesantimentu, barriadura f.
(L), appesantimentu (N), ingrajamentu (C), pesu (S), aggrau, pesu (G) appesantire
vt.
vi. [to
make heavy, alourdir, hacer pesado, schwer machen]
abborfoddare,
appesantire,
barriare (lat. CARRICARE),
cadire (L), aggravare, appesantire (N), ingrajai (lat.
GRAVIS), ingrairi (C),
appisantì, barrià,
carrigà di pesu, fà pisanti, punì pesu, (S), punì pesu (G) appesantito
pp.
agg. [heavier,
alourdi, (hecho) pesado, schwer]
appesantidu, barriadu, tràidu (L),
aggravau, appesantiu (N), ingrajau (C), pisanti, pisosu (S), greu,
pisutu (G) appeso
pp.
agg. [hanged,
accroché, colgado, gehängt]
appiccadu (L), ampilau, dischiu, impiccau
(N), appiccau, impiccau (C), appiccaddu, appiccarinaddu (S), appiccatu,
suppesu (G) appestare
vt.
[to
infect, empester, apestar, verpesten]
appestare, impestare (LN), appestai, attuffai (sp.
atufar), impestai (C), alluà, appisthà,
impisthà (S), appistà, impestà
(Lm), impistà
(G) appestato
pp.
agg. [infected,
empesté, apestado, verpestet]
appestadu, impestadu (L), appestau, impestau (N), appestau, attuffau,
impestau (C), alluaddu, appisthaddu,
impisthaddu (S), appistatu, impestatu
(Lm), impistatu
(G) appetenza
sf.
[appetite,
appétit, apetito, Appetit]
appetèntzia, appetitu
m., gana (cat.
sp. gana) (LN), appetèntzia, appititu m.
(C), appititu, gana f. (S),
abbramu m., appittitu m.,
disìciu m. (G) appetibile
agg.
mf. [desirable,
appétible, apetecible, begehrenwert]
appetitosu, liccanzu (L), appetitosu, liccanzu, petitu (N), appetéssiu,
gulosu (C), appicchiuniosu, licchittu (S), attrattivu (G) appetire
vt.
[to
desire eagerly, appéter, apetecer, begehren]
appetèssere (sp. apetecer), appitire
(ant.), appitissire, disizare,
indentìresi (L), appetire (N), appetessi, appatéssiri,
arrechédiri (it. richiedere),
colovetai, disigiai, rechédiri, speddiai (C), abé gana, appicchiunà
(S), abbramì, appittì, appittissì, liccaldà
(G) appetito
sm.
[appetite,
appétit, apetito, Appetit]
appetitu, appititu,
gana f. (cat.
sp. gana), pititu (L),
affràmicu, appetitu, appititu, fràmicu, (N), appititu, sghinzu,
sghintzu, gana f., disìgiu,
arràngulu, spéddiu, fàmini (C), appititu (S), appittitu, abbramu, disìciu,
sghìscia f. (a. robusto),
barilocca f. (a.
smodato) (G) // ispititare (L), spetitai, spititai (C), spittitassi
(G) “togliere l’a.”; pititeri (L) “detto di chi
mangia con buon appetito”; s’ammustatzare (N) “mangiare con
grande a.”; ispretai,
spertai s’appititu (C) “stuzzicare
l’a.”; abé lu còibu
a fianchi (S) “sentire a.”;
allivrina f., appititassi (S),
appittitassi (G) “stuzzicare
l’a.; saziarsi”; “perdere
l’a.”; spittitùgghjni f.
(G) “roba da togliere l’a.”;
L’appititu veni magnendi (prov.-S) “L’a.
vien mangiando” appetitoso
agg.
[appetizing,
appétissant, apetitoso, appetitlich]
appetitosu, appititosu (L),
appetitosu, petitu (N), appetitosu, ingustosu (C), appicchiunosu,
appititosu, licchittu (S), appittitosu, licchittu (G) appettare
vi.
(far forza col petto, detto del cavallo) [to
push with breast, tirer avec le poitrail,
hacer
fuerza con el pecho, mit der Brust schieben]
appettigare, leare de pettus (L), picare de pettus (N), spingi cun su
pettus (C), ippignì cu’ lu pettu (cu’ la pittorra), piddà di pettu
(S), piddà di pettu (G) appezzamento
sm.
[plot
of land, piéce de terre, lote de terreno, Parzelle]
appetzamentu,
chirriolu de terra, cunzadu, linta f.
(lat. LINTEA), lintha f.
(ant.) (L), cadalanu de terra, corriolu de terra, crùsiu (a.
di terreno), cunzau, runcu de terra, soca de terra f.,
pedassu de terra (N), lintza f. (C),
giosu (a. di proprietà di chi lo
coltiva), pezzu di terra (di tarrenu) (S), avru, chjusu, minda f.,
tenta f.
(Cs) (G)
// irattola f., irattolu (L) “modesto a.
di terreno”; lintzai (C) “appezzare” appianare
vt.
[to
smooth, aplanir, allanar, ebnen]
appaneddare apparinare, appianare, appranare, arragliare,
illadiare, isladiorzare
(L), apparisare, appranare, fàchere in paris, illatiare, impranare,
impraniare, ispianare, parisare (N),
aglianai (sp. allanar),
alladiai, apparixai, appranai, arrepranai, splanai, spranai
(C), apparinà, apparizà, appianà (S), accampanià, ammattà, appianà,
spianà (G) // laurai linnàmini (C) “a.
legname” appianato
pp.
agg. [smoothed,
applani, allanado, geebnet]
illadiadu, apparinadu, appianadu, arragliadu (L), apparisau, appranau, impraniau,
ispianau (N), aglianau,
alladiau, apparixau, appranau, arrepranau, splanau, spranau (C),
apparinaddu, apparizaddu, appianaddu (S), accampaniatu, ammattatu,
appianatu, spianatu (G) appianatoia
sf.
(frattazzo) [float,
taloche, esparavel, Reibetrett]
fradassu m. (genov.
frettasso) (L), frattassu m.
(N), falassu fardassu m., fradassu
m. (C), fradassu m.
(S), talòccia (G) appiattamento
sm. [crouching,
cachement, escondimiento, Verstecken]
accucculiada f., accucculiadura f., ammattadura
f., attragada f., cua
f., cuadura f.,
orettu (L), aggroddadura f.,
ammattadura f., attraccadura f.,
cubadura f. (N),
appattamentu, scocca f. (C),
ammaiamentu, cuaddura f. (S),
acciattu ,appiattamentu, cuatura f.
(G) appiattare,
-arsi vt.
rifl.
[to
crouch, se cacher, esconderse, verstecken]
accuccàresi, accucculiàresi, ammagare (cat.
amagar), ammattàresi, attragare, attregare, cuàresi, piattàresi (it.
piattare) (L), accucculieddare, accucunniare, acconcolare,
accucconare, attraccare, s’aggroddare, s’ammattare, si cubare (N),
s’accuccai, s’appattai, si cuai (C), accuccassi, accucuddassi,
ammagassi, ammaiassi, cuassi (S), accuccassi, appiattassi, cuassi,
piattassi (G) // andare attrega-attrega (L) “a.
di tanto in tanto” appiattire
vt.
(rendersi piatto) [to
flatten, aplatir, aplastar, abplatten]
allabidare, apparinare, apparizare, cattare, fàghere in paris (L),
apparisare, fàchere in paris, istreccare (fig.)
(N), fai arrasu (C), fà ciattu (S), acciattà, appiattà (G) //
illatiatura f. (N) “appiattimento” appiattito
pp.
agg. [flattened,
aplati, aplastado, abgeplattet]
allabidadu, apparinadu, apparizadu, cattadu, fattu in paris, ispiattadu
(L), apparisau, fattu in
paris, istreccau (N), arrasu, ciattu (sp.
chato) (C), ciattu (S), acciattatu, appiattatu (G) appiccàgnolo
sm.
( pretesto, scusa, cavillo) [hook,
croc, garabato, Haken]
imbóligu, iscuja f.,
pretestu (L), appiccadorzu, imbólicu,
iscótticu, isticca f. (N),
appìccigu, intzimia f.,
pibinca f., reghèscia f.,
scusi f., tzimia f.
(C), antràccuru, intròccuru, ischusa f.,
pritesthu (S), algumìgnulu f.,
fèstina f. , liàcciula,
picata f., pretestu,
scusa f., stivùciu (G) appiccare
vt.
[to
attach, accrocher, ahorcar, anlegen]
appiccare, impiccare, picciare (it.
ant. appicciare), pigare (lat.
PICARE), pònnere fogu (a. il
fuoco) (L), appiccare, impiccare,
attaccare, traccare (probm. sp.
atracar - Pittau), pònnere focu (N), appiccai, impiccai, poni fogu
(C), appiccà, appiccarinà (S), picchjà (G) // furcarzu m.
(L) “appiccatoio” appiccavesti
sf.
bot. (Stipa tortilis) [esparo,
spart, esparto, Esparto]
erva mustazuda (L), erba mustatzuda (NC), èiba musthazzudda (S), alba
mustacciuta (G) appiccicare
vt.
[to
glue, coller, pegar, ankleben]
accadenanciare,
affraigare, affraighinare, appitzigare, appizigare, incadranancare,
pigulare (lat. PICULA) (L), affraicare,
appizicare, piculare,
pizicare (N), accadrancai, accardancai,
accardanciai, accrugullonai, appiccigai, appiccueddai,
appitzigai, piccigai (C),
appizziggà, attaccà (S), appiccià, appiccicà (G) // No appizicat ne
a zanna ne a muru (N) “Non
appiccica né alla porta né al muro (non c’entra proprio niente)” appiccicaticcio
agg.
[gluey,
collant, pegadizo, klebrig]
appitzigadittu, appizigadittu, appitzigàgnulu, appìtzigu,
pigulosu, pinga-pinga (L),
de postiza, appitzicosu, appitziculosu, appizicosu,
piculosu, pitzicosu, pitziculatu, pitzulicosu, pizicosu
(N), appiccicóngiu, appiccigosu,
appizziggaddittu, appoddosu, cardanca
(fig), piccigòngia (C), (S), appiccicatìcciu (G) // pìtzicu (N) “individuo
a., fastidioso, petulante” appiccicato
pp.
agg. [glued,
collé, pegado, angeklebt]
affraigadu, affraighinadu, appitzigadu, appizigadu (L), appizicau,
piculau, pizicau, (N), accardancau, accrugullonau, appiccigau (C),
appizziggaddu, attaccaddu (S), appiccicatu, appicciatu, incammaratu (G) appiccicatura
sf.
[gumming,
collage, pegadura, Zusammenkleben]
appitzigadura, appizigadura (L), appitzicada, appizicadura,
appizicadorju m. (N),
accardancadura, appiccigadura, appiccigamentu m.,
appiccigori m., appìccigu m.
(C), appizziggaddura (S), appicciatura, appiccicatura, incammarata (G)
// A su nudda non b’at appizicadorju (N) “Al
nulla non c’è a.” appiccicoso
agg.
[gluey,
collant, pegajoso, klebrig]
appitzigosu, appizigosu, pic(c)ulosu, pigadittu, pigulattu (L),
creddeca, piccigos piculosu, appitziculattu, appitziculosu,
pitzicule, pizicosu (N),
appiccigosu, appoddosu, poddosu (C), appizziggosu (S), appiccicosu (G)
// appìzzigga-appìzziga (S) “appiccicosamente” appiè
avv.
[at
the foot, au pied, al pie, zu Fussen]
a pes, in bàsciu, in fundu (L), a fine,a pedes, in bàsciu, in fundu,
in pedes (N), a pei, a sutta (C), a pedi, in bàsciu, in fondu (S), a
pedi, in fundu (G) appiedare
vt.
[to
dismount, démonter, apear, absitzen lassen]
andare a pe’, appeare (L), andare a pede, appedare (N), appeai (C),
andà a pedi (S), appidà (G) //appeada f. (L) “appiedamento” appiedato
pp.
agg. [dismounted,
démonté, apeado, abgesessen]
appeadu (L), appedau (N), appeau (C), a pedi (S), appidatu (G) appieno
avv.
[fully,
pleinement, del todo, gänzlich]
appienu, de su
tottu, in pienu (L), de su tottu, in prenu (N), de su tottu,
imprenus (C), di lu tuttu, in pienu (SG) appigionare
vt.
[to
rent, louer, alquilar, vermieten]
allogare (it. allogare), appejonare
(L), picare (a) pisione, si pònnere a pisione (N), alchilai
(sp. alquilar), allogai, appesonai, archilai (C), affittà, piglià
(dà) in affittu (S), affittà, appusintà, dà a accoldu,, dà (piddà)
in affittu (G) appigliarsi
vi.
rifl. [to
ge hold of, s’accrocher, agarrarse, sich klammern]
appitzigàresi, appizigàresi, attaccàresi (L), s’aggarrare,
s’appiattare, s’appizicare, s’attaccare (N), s’appiccigai, si
pigai (C), appigliassi, attaccassi (S), affarrassi, aggaffassi,
auddissi, raldassi (G) appiglio
sm.
[pretext,
prétexte, pretexto, Worwand]
accampìgliu, acché, aggantzu, appìgliu, attreccu, filùsiga f.,
filùsigu, iscuja
f., piccadorzu, pretestu
(L), accantzadorju, afficcu,
aggherradorzu, appiccadorzu, appiccu,
appiu, appìzicu, attaccadorju,
iscótticu, picadorzu
(N), anta f.,
appìccigu, pigadroxu, pitzeddu (C), appìgliu, pritesthu (S), aggànciu
(G) // donai anta (C) “dare
a.” appio
sm.
bot. (Apium graveolens) [celery,
ache, apio, Eppich]
àppiu (lat. APIUM), séllaru
(tosc. séllaro, séllero)
(L), sèllere (N), àppiu (C), giuru, séllaru (S), àppiu, sèllariu,
sèllaru,
sélleru
(Lm), sélluru (Lm) (G) appio
selvatico sm.
bot. (Ranunculus muricatus) [wild
celery, ache sauvage, apio selvático, wild Eppich]
àppiu burdu, giuru, giurujuru (L),
cugusa f., giùgiuru, giùguru,
turgusa f., trugusa f.
(N), àppiu burdu, erba de arranas f.,
sonnu grassu (C), ramìncuru (S), àppiu arestu, lisandru, zunnu rassu
(G) appiola
sf.
melàppiu m.
(LNC), meràppiu m., mera
àppiu (S), melàppia (G) appiombo
avv.
[plumb-line,
aplomb, a plombo, Lot]
a piumbu (L), appiombu, appiumbu (N), apprumau (C), a piombu, appiombu
(S), a piumbu (G) //
apprumai (C) “mettere a p.
(cat. sp. aplomar)” appioppare
vt.
fig. [to
give, flanquer, arrimar, versetzen]
affibbiare, appioppare, attibbiare (L), accollare, appioppare,
attibbiare (N), donai (C), accriccà, accullà, affibbià, appiuppà
(S), accuddà, appiuppà
(G) // tzaccai una bussinada (C) “a.
uno schiaffo” appisolamento
sm.
[nap,
assoupissement, adormecimiento, Schläfchen]
aggalenada f., ammacculiada
f., ammacculiadura f.,
appisulinada f., appìsulu,
ingalenada f., pìntzighe ,pintzulada
f., tzurumbecca f. (L),
ghilimada f., melinada
f., mélinu (N),
indromiscada f.,
insonnigadura f. (C),
ammaccuriadda f., ingarinadda
f. (S), allappacata f.,
pincicata f. (G) appisolarsi
vi.
rifl. [to
doze off, s’assoupir, adormecerse, einschlummern]
abbadderigare, aggalenare
(gr. galenós), allappagare.
ammacculiare, ammagonare,
appisulinàresi, ingalàresi, ingalenare, ingrutziàresi, pintzulare (it.
penzolare), tzurumbeccare (L), melinare, s’agghilimare,
s’ingalenare, s’inghelenare (N),
s’indormiscai (cat.
endormiscar), s’indromiscai, s’ingalitzai, s’insonnigai (C),
ammaccuriassi, calinassi, ingarinassi, susthì (S),
aggalinassi, allappacassi, appincicassi, appisulassi, pincicassi (G) //
conchinare, isconchinare (L), isconchiai, sconchiai,
sconchinai, sconcoinai (C)
“a. chinando la testa”;
conchinada f., isconchinada f.,
conchizada f., isconchizada f.
(L), sconchiada f. (C) “mossa
del capo di uno che si sta appisolando” appisolato
pp.
agg. [dozed,
assoupi, adormecido, einschlummert]
abbadderigadu, ammacculiadu, ammagonadu, appisulinadu, ingalenadu,
ingrutziadu, pintzuladu, tzurumbeccadu (L), agghilimau, ingalenau, melinau
(N), indormiscau,
indromiscau, ingalitzau, insonnigau (C), ammaccuriaddu ,ingarinaddu (S),
aggalinatu, allappacatu, appincicatu, appisulatu, pincicatu (G) applaudire
vt.
[to
applaud, applaudir, aplaudir, Beifall spenden]
applaudire, isciappiddare, plàudere, tzoccare
sas manos (L), appraudire, tzoccare sas manos (N), applaudiri, batti is
manus, tzaccarrai is manus (C), appraudì, zuccà li mani (S), applaudì,
battì li mani, ciuccà li mani (G) applauso
sm.
[applause,
applaudissement, aplauso, Beifall]
applàusu, tacculamanos, tai-tai,
tzoccamanos, tzoccu de manos (L),
appràusu, tzoccamanos, tzacculimanu (N), applàusu, bàttidu de manus, tzaccamanedda,
tzaccarrada de manus f.,
(C), appràusu, zoccu di mani (S), appràusu, cioccu
di mani, schighìgliu (G) applicare
vt.
[to
apply, appliquer, aplicar, verwenden]
applicare, appricare, apprigare, isvoltigare;
appitzigare, appizigare (L), appricare; appizicare (N), applicai,
appricai; appiccigai (C),
appricà; appizziggà (S), applicà, appiccicà, appunì, attracciassi (a.
a qualcosa) (G) // attuare (L) “a.
con la mente” applicato
pp.
agg. [applied,
appliqué, aplicado, vergewendet]
applicadu, appricadu (L),
appricau (N), applicau (C), appricaddu (S), appiccicatu, applicatu,
attracciatu, infrustatu (G) applicazione
sf.
[application,
application, aplicación, Ankleben]
applicascione, applicassione,
applicu m., appricu m.,
ispibìglia, -ìgliu m. (L),
appricu m. (N),
applicatzioni, appricu m. (C), appricazioni (S), applicazioni,
appunitura (G) appoderarsi
vt.
rifl. [to
turn into farm-land, morceller, reducir un erial en campo de labranza,
in
Landgüter aufteilen]
appoderàresi (sp. apoderarse),
leare possessu (L),
s’appoderare, s’apposentare, si fàchere a mere (N), s’appoderai,
si fai meri (C), appaddrunassi, impussissassi (S), appatrunassi,
appudarassi, appuderassi (G) appoggiacapo
sm.
[head-rest,
appui-tête, apoyo para la cabeza, Kopfstütze]
arrumbaconca (L), appozaconca, imbaraconca, pumma f.
(cuscino, guanciale) (N), appoggiaconca (C), appoggiacabbu (S),
appugghjacapu (G) appoggiaferro
sm.
[iron-rest,
porte-fer, soporte para la plancha, Stütze]
appozaprància, arrumbaprància (L), appozaprantza, imbaraprantza (N),
appoggiaprància (C), (ap)poggiaprància (S), poniprància, posaprància,
pultaprància (G) appoggiare
vt.
[to
lean, appuyer, apoyar, anlehnen]
abbigare, accottare, appesciare, appoggiare,
appònnere (lat. APPONERE),
appozare, arrambare, arrimare (cat.
sp. arrimar), arrumbare (crs.
arimbà o genov. arrembà), arrunconare, imbarrigare, ingottare
(L), accottare, accotzare, appozare, arrumbare, imbaccheddare, imbarare,
imbarracare, incumentare (sp.
encomendar) (N), accotzai, appoggiai, apponni, arrebai, arrimai,
arrumai, arrumbai, incarrutzai, incurrutzai (C),
appuggià, arrembà arrumbà, arrunzà (S),
appugghjà, arrembà
(Lm), arrimà,
arrumbà (G) // arromba-arromba (S)“appoggiandosi”; Si
t’arrumbas a saccu puligosu, su pùlighe ti che pigas a muntone
(prov.-L) “Se ti appoggi al
sacco pulcioso, ti prendi a mucchi le pulci”; Si unu muru che
rughet, a s’àteru t’imbara (prov.-N) “Se
un muro cade, appoggiati all’altro” appoggiato
pp.
agg. [leant,
appuyé, apoyado, angelehnt]
abbigadu, accottadu, appozadu, arrambadu, arrimadu, arrumbadu,
arrunconadu, imbarrigadu, ingottadu
(L), accottau, accotzau, appozau, arrumbau, imbaccheddau, imbarau,
imbarracau, incumentau (N), accotzau, appoggiau, arrebau, arrimau,
arrumau, arrumbau, imbarau, imbarrugau, incarrutzau
(C), appuggiaddu, arrembaddu, arrumbaddu, arrunzaddu (S),
appugghjatu, arrimasu, arrimatu,
arrumbatu, fraiconi (G)
// imbarau a su muru (C) “a. al
muro” appoggiatoio
sm.
[rest,
appui, apoyo, Stütze]
arrumbadorzu (L), appozadorju, appozu (N), arrimaderu (sp.
arrimadero), passamanu (C), appuggiaddòggiu (S), appugghjatògghju,
bracciolu (G) appoggio
sm.
[support,
appui, apoyo, Stütze]
abbigada f., abbigu,
accollozu, accottada f., accottu,
anta f. (lat. ANTA), appoggiada
f., appòggiu,
appozu, arrambada f., -adura f., arrambu, arrimu,
arrumbu, aviu (sp. avío),
azudu, calesa f., ingottadura
f., ingottu (L), accotzu,
appozu, arrambada f., arrambu, cotta
f. (lat. *COCIA), cubérinu,
imbaradorju, imbaradura f.,
imbaronzu, imbarracada f., imbaru,
impitzada f. (N),
accotzu, appóggiu, arrimaderu (sp.
arrimadero), arrimu, pigadroxu, pitzeddu (C), appóggiu, appunteddu,
arrombu (S), appogghju, arrumbu, camedda f. (G)
// strogu (C) “appoggio per i piedi dei rematori sulle
barche di giunco (fassoni)”; Muzere
manna cubérinu de maridu (prov.-N) “Moglie
anziana a. del marito” appollaiarsi
vt.
rifl. [to
roost, se jucher, encaramarse, sich niederkauern]
accuccàresi, accuilàresi, appoddilare, appuddàresi,
appuddarzare, appuddionare (L),
s’accocconare, s’accoccoilare, s’accoilare, s’appuddare,
s’appuddarjare, s’appuddichinare (N), s’accuncujai, s’appuddai
(C), accuccassi, accucuddassi, appuddaggiassi (S),
aggaddassi, agghjaddassi, appuddagghjassi (G) appollaiato
pp.
agg. [roosted,
juché, encaramado, zusammengekauert]
accuccadu, accuiladu, appoddiladu, appuddadu,
appuddarzadu, appuddionadu (L),
accocconau, appuddau, appuddarjau (N), appuddau, cortiu (C), accuccaddu,
accucuddaddu (S), aggaddatu, agghjaddatu, appuddagghjatu (G) appomiciare
vt.
(flaneggiare, palpeggiare) [to
handle, tâter, apomazar, betasten]
appalpuzare, pomiciare (L), franellare, ispiricoccare (N), appalpai,
mangiuccai (C), appaippà, fà franella, paippuggià (S), mantrugghjà,
palpà (G) apporcare
vt.
[to
ridge, labourer en billons, hacer caballones, pflügen zu Bälkenen]
assulcare, attulare, fàghere sas tulas
(L), apporcare, attulare, fàchere sas porcas (sos surcos),
intulare, surcare (N), apporcai, assurcai, fai coras (C), fà li turi
(li caddriggi), sulchà, turà (S),
fà li porchi, sulchjà (G) apporre
vt.
[to
affix, apposer, poner, anbringen]
appònnere (lat. APPONERE), pònnere
(lat. PONERE) (LN), apponni,
poni (C), appunì, punì (S), appunì (G) // ghettare sa firma (N) “a.
la firma” apportare
vt.
[to
bring, apporter, aportar, bringen]
battire (lat. ADDUCERE) (LN),
bettiri, portai (C), arriggà, purthà (S), arricà, pultà (G) apporto
sm.
[contribution,
apport, aportación, Zuführung]
azudu, battidura f. (LN),
aggiudu, apportu (C), aggiuddu, cuncussu, cuntributu (S), acciimentu,
cuntribbuttu (G) appositamente
avv.
[on
purpose, tout exprès, expresamente, eigens]
a bididuididu, appositamente,
apposta, appostadamente (it. ant.
appostatamente), appostatamente (L), appositamente, appostamente
(N), a posta,
appostadamenti, appostamenti (C),
apposiddamenti, appositamenti
(S), apposta (G) apposito
agg.
[apposite,
fait exprès, apropriado, eigen]
appósitu, appostu (L), appósitu (NC), appósiddu, appòsitu
(S), appòsitu (G) apposizione
sf.
[apposition,
apposition, aposición, Apposition]
appositzione (LN), appositzioni (C), apposizioni (SG) apposta
avv.
[expressly,
exprès, aposta, absichtlich]
a biduidu,
apposta, appostadamente (L), apposta (N), a posta, appostadamenti (C),
appostha (S), apposta (G) appostamento
sm.
[ambush,
embûche, emboscada, Hinterhalt]
abbalestra f., appostada
f., appostadura f., appostamentu,
impostada f., impostadura
f.,
orettu, posta f., servada
f. (L), appostada
f., appostadura f., appostamentu,
orbettu, orvettada f., orvettonzu (N),
appostada f., appostadura f., impostadura
f., posta f.
(C), appusthamentu (S), appostu, appustamentu, impostu (G) // catza a
orettu (L) “caccia all’a.”;
punteradorju (N) “luogo
di a. a caccia grossa” appostarsi
vt.
rifl. [to
lurk, se poster, emboscarse, sich auf die Lauer legen]
appostàresi, impostàresi, orettare (a.
per la caccia alla selvaggina; lat. SERVARE), servare (L),
orbettare, s’appostare
(N), s’accuai, s’impostai, s’istumponai, si
stumponai (C), ammacciassi, appusthassi, cuassi (S), appustassi,
impustassi, punì lu piottu (G) // orvettadore (N) “detto di
chi si apposta per tendere un agguato” appostato
pp.
agg. [lurked,
posté, emboscado, auf die Lauer legt]
a sa serva,
appostadu, impostadu, orettadu, servadu (L),
appostau (N), cuau, impostau, parau, puntau, stumponau (C), ammacciaddu,
appusthaddu, cuaddu (S), abbalbattatu, appustatu,
impustatu, in facchetta (Lm)
(G) // istare a
s’osserva (L) “stare a.,
sull’avviso” apposto
pp.
agg. [affixed,
apposé, puesto, angebracht]
appostu (LNC), apposthu (S), appostu, appunitu
(G) appozzare
vt.
(scavare pozze) [to
make puddless, inonder, formar charcas la lluvia, machen zu
Pfützen]
aggurgare, appojare,
impojare (L), appojare, appojolare, appojoleddare (N), appojai (C),
iffussà, ischabà poggi d’eba (S), scaà laccuni (tisini, pischini),
sfussà (G) // appojare su linu (N) “mettere
il lino a macerare nei tonfani” appprovato
pp.
agg. [approved,
approuvé, aprobado, billigt]
approvadu (L), approvau (NC), apprubaddu (S), appruatu (G) apprendere
vt.
[to
learn, apprendre, aprender, lernen]
bènnere a ischire, dischere (ant.;
lat. DISCERE), imparare (L), bènnere a ischire, imparare (N), appréndiri,
imparai, sciri (C), apprindì, imparà, vinì a sabbé (S), apprindì,
imparà (G) // bon’a imparà (G) “facile d’a., facile
d’insegnare” apprendimento
sm.
[learning,
apprendre, conocimiento, Lernen]
apprendimentu, imparada f., imparu
(L), dischinzu, imparonzu, imparu (N),
apprendimentu, imparamentu, imparu (C), apprindimentu, imparu (SG) apprendista
smf.
[apprentice,
apprenti, aprendiz, Lehrling]
apprendente, apprendidore, apprendista, dischente,
ischente (lat. DISCENS, -ENTE),
laurante (L),
dischente, ischente, novatzu, praticante,
rede (N), aggiudanti, bastanti, imparaderi, imparadrixi f., imparanti,
manorba, scienti (C), apprindistha, dischenti (S), apprindista,
dischenti, isculanu, nuizzolu, nuizzu (G) // cabugabellina (S) “capo
a.”; Su manorba da
fait a su maistu (C) “L’a.
supera il maestro”; Meddu francu a mastru che soldu a isculanu
(prov.-G) “Meglio (dare) lira
al maestro che un soldo all’a.” apprendistato
sm.
[apprenticeship,
apprentissage, aprendizaje, Lehre]
imparu, istrussione f. (LN),
imparamentu, imparu (C), imparu, nubitòriu, nubiziaddu (S), imparu,
nuizziatu (G) apprensione
sf.
[concern,
appréhension, aprensión, Angst]
anneu m., apprensione,
attreghentu m.,
attréminu m., mattana (it.
mattana), oriolu m.,
pelea (sp. pelea), pinnigu
m., rima, timòria
(L), anneu m., atziccu m.
mattana, pelea, pore m. (lat.
PAVOR), rodeu m. (sp. rodeo),
timòria (N), pensamentu m., pinnichiu
m., timoria
(C), apprinsioni, timòria (S), appressioni, apprinsioni, cuidatu m.,
pilea, suffratta, tàrrulu m.
(fig.) (G) // èssere a frie e coghe, esser
sempre in rodeu (N) “essere
continuamente in a.” apprensivo
agg.
[uneasy,
appréhensif, aprensivo, angstlich]
apprensionosu, apprentzionadu, tìmidu,
timizosu (L), atziccosu, porosu, timeccaca, timorosu (N), apprensivu
(C), apprinsibu (S), cuidatosu, pinsarosu (G) appreso
pp.
agg. [learned,
appris, aprendido, gelernt]
imparadu, ischidu (L), imparau, ischiu (N), appréndiu, imparau (C),
appresu, imparaddu, sabbuddu (S), imparatu (G) // Non sento chi morjo,
sento chi no apo imparau (N) “Non
mi addolora di morire, ma il non aver a.” appressare
vt.
vi. [to
approach, s’approcher, aproximar, sich nähren]
accostare, accurtziare (L), accostare, accurtziare, affacchiare (N),
accostai, accostiai, approbiai, approillai, apprioddai (C), accusthà,
apprinirà, avvizinà (S), accustà, agghjttà (G) appresso
avv. [near,
auprès de, cerca de, neben]
a pes de, a piccu,
accurtzu, affacca, approbe, appustis, apus (ant.),
depustis, depus (lat. DE + POST),
devattu,
fattappare,
fattu, fattuepare, fattu-fattu,
infattu, pica, posca, prope (ant.),
propes (ant.),
pustis
(lat. AD + POST), sighitivu
(L),
accurtzu, culu-culu, fattu-fattu, iffattu, lanca-lanca (N), a pei de,
accanta de, addia, agoa, approbi de, appusti, avattu, fettepari,
infattepari, luegu (sp. luego),
pagu a pustis, (C), accosthu, affaccu, appressu,
fattappari, fattu,
infattu, sigghi-sigghi
(S),
accultu, appizzu, infattu (G) // fattu-fattu a sas barveghes (L) “a.
alle pecore”; pònnere pica (L) “stare
a. a uno”; sa die iffattu (N) “il
giorno a.”; infattu di paru (G) “uno
a. all’altro”; punì infattu (G) “andare
a.” apprestamento
sm.
[preparation,
apprêts, aprontamiento, Vorbereitung]
apparitzamentu, apparitzu (L), apparitzu, approntamentu (N),
apparicciamentu, approntamentu (C), appruntamentu (SG) apprestare,
-arsi vt.
rifl. [to
prepare, apprêter, aprontar, vorbereiten]
apparitzare, approntare (LN), apparicciai, approntai (C), appruntà (S),
apparà, appruntà, parà (G) apprettare
vt.
(dare l’appretto ai tessuti) [to
dress, apprêter, aprestar, appretieren]
immadonare (L), amidare, immidonare (N), imbidonai (C), immadunà (S),
immadunà, madunà, midunà (G) apprettato
pp.
agg. [dressed,
apprêté, aprestado, appretiert]
immadonadu (L), amidau, immidonau (N), imbidonau (C), immadunaddu (S),
immadunatu, madunatu, midunatu (G) apprettatura
sf.
[dressing,
apprêtage, apresto, Appretur]
immadonadura (L), amidadura, immidonadura (N), imbidonamentu m.
(C), immadonaddura (S), immadunatura, madunatura, midunatura (G) appretto
sm.
[size,
apprêt, apresto, Appret]
appretto, madone, midone (cat.
midó; sp. almidón) (L), amidone, àmidu, midone (N), imbiboni,
imbidoni, umbidoni (C), madoni (S), madoni, midoni (G) apprezzàbile
agg.
mf.
[appreciable,
appreciable, apreciable, schätzbar]
appretziàbile, de
pretziare (L), de appretziare (appressiare) (N), appretziàbili (C),
apprizzàbiri (S), d’apprizià, di prizià, di tiné in contu (G) apprezzamento
sm.
[appreciation,
appréciation, apreciación, Schätzung]
aggradu, appréssiu, appretziamentu,
appretziascione f., apprétziu
(sp. aprecio), istima f.,
preàtziu, présciu, pretziada f., prétziu
(L), appressiada f., appressiadura f., appretziamentu,
istima f., préssiu (N),
appretziamentu, apprétziu (C), apprizzamentu (S), aggradissimentu,
aggradu, appréziu (G) apprezzare
vt.
[to
appreciate, apprécier, apreciar, schätzen]
aggradèssere (sp. agradecer), appretziare
(sp. apreciar), calculare, friurare,
istimare, pretziare (lat.
PRETIARE) (L), appressiare, appretziare (N), appressiai, appretziai,
pretziai (C), apprizià, apprizzà, prizià (S), aggradì, aggradissì,
apprizià, apprizzà, prizià, (G) apprezzato
pp.
agg. [appreciated,
apprécié, apreciado, geschätzt]
aggradessidu, appressiadu, appretziadu, istimadu, pretziadu (L),
appressiau, appretziau, istimau (N), appressiau, appretziau,
pretziau (C), appriziaddu, apprizzaddu, priziaddu (S), aggradissitu,
appriziatu, apprizzatu, priziatu (G) // Amicu fidatu ténilu priziatu
(prov.-G) “Amico fidato tienilo
a.” approccio
sm.
[approach,
approche, approches pl., Annäherungsversuch]
abboju, accurtziadura f.,
attoppu (L), accurtziadura f.
(N), accostamentu, accostiamentu, accrutzamentu, attoppu (C),
accusthamentu, avvizinamentu (S), abbóiu, accostu, accustatura f.
(G) approdare
vi.
mar. [to
land, aborder, arribar, landen]
approdare (LN), approdai, arrenesci (fig.),
arribai (cat. sp. arribar)
(C), arribì a terra, arrannesci, arrimiggià,
arrinnesci, attraccà
(S), accimà, appruà, apprudà, attraccà (G) approdato
pp.
agg. [landed,
abordé, arribado, gelandet]
approdadu (L), approdau (N), approdau, arribau (C), attraccaddu (S),
accimatu, approdatu, appruatu, attraccatu (G) approdo
sm.
[landing,
abord, arribo, Landung]
approdu (LN), approdéndiu, approdu, arriba f.
(cat. sp. arribar), arribu, portu, scalu (C), accimaddura f.,
arribu, attraccu (S), accimu, approdu, appruu, attraccu, sposta f.
(G) approfittare
vi.
[to
profit, profiter, aprovechar, benützen]
approfettare, approfittare (LN), approfettai (C), apprufittà, prufittà
(S), apparavittà
(Cs), appruvittà
(G) approfittatore
sm.
[exploiter,
profiteur, aprovechador, Ausnützer]
approfittadore (L), approfittadore, approfittosu (N), approfettadori
(C), apprufittadori, prufittadori (S), appruvittadori (G) approfondimento
sm.
[deepening,
approfondissement, ahondamiento, Vertiefung]
approfundida f., approfundimentu, fungada f.,
-adura f., imprimida f., -idura f., indevuccada f.
(L), approfundimentu
(N), approfundamentu, profundamentu (C), apprufundimentu (S),
apprufundimentu, scaamentu (G) approfondire
vt.
[to
go deep into, approfondir, ahondar, tiefer machen]
approfundare, approfundire,
devuccare, fungare, indevuccare,
intuvuccare, palmizare,
prammizare, tuvuccare (L), approfundire, irdevuccare (N),
affungurai, approfundai,
profundai (C), apprufundì (S), bucà da fundu, fundà, scaà, apprufundì
(G) approfondito
pp.
agg. [deepened,
approfondi, ahondado, tiefgehend]
approfundidu, fungadu (L), approfundiu (N), approfundau, profundau (C),
apprufundiddu (S), bucatu da fundu, fundatu, scaatu, apprufunditu (G) approntamento
sm.
[preparation,
préparation, aprontamiento, Vorbereitung]
ammàniu, apparàggiu, approntada f., approntamentu,
approntu (L), ammàniu
approntadura f.,
approntamentu (N), approntamentu (C), appruntamentu (S), apparatu,
appruntamentu, improntu (G) approntare
vt.
[to
make ready, préparer, aprontar, vorbereiten]
allinzare (sp. aliñar), ammaniare,
approntare (sp. aprontar o it.)
(L), ammaniare, approntare, cuverare (N),
approntai (C), appruntà (S), appruntà, impruntà (G) approntato
pp.
agg. [ready,
préparé, aprontado, bereit]
allinzadu, ammaniadu, approntadu (L), ammaniau, approntau (N), approntau
(C), appruntaddu (S), appruntatu, impruntatu (G) appropinquare
vt.
vi. ant. [to
approach, s’approcher de, apropincuarse, sich nähern]
accostare, accurtziare, approbiare (L), accostare, accurtziare (N),
accostai, accostiai, apprioddai, approbiai, approillai (C), accusthà,
appririnà, avvizinà (S), accustà, agghjttà (G) appropriarsi
vt.
rifl. [to
appropriate, s’approprier, apropiarse, sich aneignen]
abbaronare, appobiddàresi, appoderàresi (sp.
apoderarse), appropiàresi, appropriàresi, impoderare (L),
s’appropiare, s’appropriare (N), appropiai, impobiddai, pigai
s’ampramanu, s’appobiddai, s’appoderai, s’assentai,
s’assettiai (C), apprupiassi (S), appatrunassi, appruppiassi,
apprupriassi, appuderassi (G) // isfronciare (L)“a.
indebitamente” appropriato
pp.
agg. [appropriated,
approprié, apropriado, angeignet]
,appadronadu appoderadu,
appropiadu, appropriadu (L), appropiau, appropriau (N), affattenti,
appropiau,
assettiau, giustu (C), apprupiaddu (S), affattenti, appatrunatu,
appruppiatu, apprupriatu, appuderatu, cacenti (G) //
appropriadamente (L) “appropriatamente” appropriazione
sf.
[appropriation,
appropriation, apropriación, Aneignung]
abbaronada, -adura, abbaronu m., appoderamentu
m., appropriada,
-adura, appropiassione,
appropriassione, audida (L),
appoderamentu m., appropiadura,
appropiassione, appropriassione (N), appoderamentu m.,
appobiddamentu m., impobiddamentu
m. (C),
apprupiazioni (S), appatrunamentu m.,
appruppiazioni (G) approssimarsi
vt.
vi. rifl. [to
come near, s’approcher de, aproximarse, sich nähern]
accurtziàresi, probiare (L),
s’accurtziare, s’approssimare (N), s’accostai, s’accostiai,
s’apprioddai, s’approbiai, s’approillai (C), accusthassi, appririnà,
avvizinassi (S), accustassi, agghjttassi (G) approssimativamente avv. [approximately, approxi-mativement, aproximadamente, annähernd] a sa fanciù, a oju, cuasi, pagu prus (L), belle, cuasi, bellegae, bellegai, pacuprus, istrìcchili-brócchili, a trunca e passa (N), casi, pagu mancu, pagu prus, peringuni (C), accosthu, cussi-cussini, guasi, poggapressu (S), agghjummai, casi, veldi chi (G) approssimazione
sf.
[approximation,
approximation, aproximación, Annäherung]
accurtziamentu m.,
accurtziadura (LN), approssimassione (N), accostadura
(C), avvizinamentu m. (S),
accustatura (G) approvare
vt.
[to
approve, approuver, aprobar, billigen]
approvare, audire (it. ant.
audire) (L), approbare,
approvare (N), approvai (C), apprubà (S), appruà (G) //
approbau (N) “approvato” approvazione
sf.
[approvation,
approbation, aprobación, Billigung]
approamentu m.,
approvassione, approu m. (L),
approbassione,
approvassione, approu m. (N), approvatzioni (C), apprubazioni
(S), approu m., appruazioni
(G) approvvigionamento
sm.
[supplying,
approvi-sionnement, abastecimiento, Versorgung]
frunidura f., provvista f.,
busca f. (sp. busca) (LN),
frunimentu, frunidura f. (C),
prubistha f.,
apprubisthamentu, apprubacciamentu (S), acciimentu, pruista f.,
frunimentu (G) approvvigionare
vt.
[to
provision, approvisionner, aprovisionar, versorgen]
approvvistare, buscare
(sp. buscar), frunire (it.
fornire) (L), approvendare, buscare, frunire, provvidire (N),
fruniri (C), apprubaccià, apprubiccià, apprubisthà,
rifunnì (S), acciì, appruistà, frunì (G) // approendare (L),
approvendare (N) “a. di biade
le bestie” approvvigionato
pp.
agg. [provisioned,
approvisionné, aprovisionado, versorgt]
buscadu, frunidu (L), approvendau, buscau, fruniu, provvidiu (N), fruniu
(C), apprubacciaddu, apprubisthaddu, rifunniddu (S), acciitu,
appruistatu, frunitu (G) approvvigionatore
sm.
[provisioner,
approvisionneur, aprovisionador, Versorger]
buscadore, frunidore (L), approvendadore, buscadore, frunidore (N),
frunidori (C), apprubacciadori, apprubisthadori (S), acciidori,
appruistadori, frunidori (G) appruare
vt.
vi. mar. (caricare dalla parte della prua) garrigare
in sa prua (LN), carrigai de prua (C), carrigà i’ la prua (S), appruà
(G) appuntamento
sm.
[appointment,
rendez-vous, cita, Stelldichein]
abbojada f., abboju, appostivigada
f., appuntamentu,
attopponzu, bojada f., posta f.
(L), abboju, addóbbiu, addoppu, appuntamentu, attóliu, attopponzu,
azóviu, obiadura f.
(N), attobiada f., attóbiu,
incontru (C), appuntamentu,
attoppamentu, attoppu, attuppaddòggiu (S), abbóiu, appuntamentu,
attoppu, impostu, posta f.
(G) // dàresi s’abboju, appostivigare (L), appustà (G) “darsi
a.” appuntare
vt.
[to
point, aiguiser, aguzar, zuspitzen]
appuntare, appuntzare, appuntzirigare, appuntzulare (L), appuntare (N),
acutzai, appiggiai (cat. pitjar),
appuntai, attacciai (C), appuntà (S), appuntà, appunzià (G) //
alluttai is ogus, is origas (C) “a.
gli occhi, le orecchie” appuntato
pp.
agg. sm. [pointed,
aiguisé, aguzado, zugespitzt]
acutu, appuntadu (L), appuntau (N), acutu, acutzau, appiggiau, appuntau,
attacciau,(C), appuntaddu (S), appuntaddu
(Cs), appuntatu,
appunziatu (G) appuntellamento
sm.
[propping,
étayage, apuntalamiento, Stützen]
appunteddadura f., appuntelladura f., appuntellamentu
(L), appunteddadura f. (N),
appunteddamentu, impunteddamentu (C), appuntiddaddura f.,
puntiddamentu (S), cuzzatura f.,
infulciddatura f.,
puntiddatura f. (G) appuntellare
vt.
[to
prop, étayer, apuntalar, stützen]
appunteddare, appuntellare, impunteddare (L), appunteddare (N),
accotzai, appuntalai, appunteddai, impunteddai (C), appuntiddà, puntiddà
(S), accuzzà, appuntiddà, infulciddà, puntiddà (G) appuntellato
pp.
agg. [propped,
étayé, apuntalado, gestützt]
appunteddadu, appuntelladu, impunteddadu (L), appunteddau (N), accotzau,
appuntalau, appunteddau, impunteddau (C), appuntiddaddu, puntiddaddu
(S), accuzzatu, infulciddatu, puntiddatu (G) appuntire
vt.
[to
point, aiguiser, aguzar, zuspitzen]
appuntare, appuntire, appuntzulare, appuntzurare, attemperare (LN), appuntziare
(L), acutzai, appunciudai,
fai sa punta (C), appuntà,
appuntì, fà a
punta, timparà (S), appuntà, appunzià, temparà (G) // anniffà (G) “a.
le labbra”; appunziìgghja lu farru cand’è caldu (G) “appuntisci
il ferro quando è caldo” appuntito
pp.
agg. [pointed,
aiguisé, aguzado, zugespitzt]
appuntadu, appuntidu, appuntziadu, appuntzuladu,
pitzudu, puntudu, puntzuludu, puntzurudu (L), appuntau, appuntiu, pitzudu,
puntutu, puntzudu ,
puntzuruddutu (N), acutzau,
acutzu, punciudu, puntudu (C), a punta, appuntiddu, puntuddu, punzuddu
(S), appunziatu, appunziutu, attimparatu,
pinzutu (Lm), puntutu,
punziutu, spunziconu (Lm)
(G) // punzata f.
(G) “colpo dato con qualcosa di
a.”; A cabaddu viziosu sproni punziutu (prov.-G) “Al
cavallo viziato sprone a.” appunto/1
sm.
(annotazione) [note,
note, apunte, Notiz]
annotadura f., appuntu,
assentu (sp. asiento) (L),
annotadura f., nota f.,
punta de billette f. (N),
allistadura f., appuntu,
assentadura f. (C), assentu,
nota f., punta di bigliettu f.
(S), annotu, appuntu, nota f.
(G) appunto/2
sm.
(rimprovero) [blame,
réprimande, reprimenda, Tadel]
appuntu, briga f. (it. briga)
(L), appuntu, briga f.,
iffacchìlliu (N), abbrùnchiu, certu, strattallada f.,
strùnciu (C), brea f., ivvrùnziu
(S), accittu, bricata f.,
rimpròaru (G) appunto/3
avv.
[exactly,
précisément, precisamente, genau]
appósitu, appuntu, betzi (L), appuntu, petzi (N), appuntu (C), appuntu
(S), apposta, appuntu, pròppiu (G) // So ‘énnidu appósitu pro ti
faeddare (L) “Son venuto a.
per parlarti” appurare
vt.
[to
verify, vérifier, apurar, prüfen]
appurare, ilgiarire (L), accrarare, appurare, iscrarire (N), accrarai,
appurai, averiguai (C), accrarà, appurà, ciarì (S), appurà, avvilguà
(G) aprico
agg.
poet. [sunny,
ensoleillé, soleado, sonnig]
aprigu, assoliadu, solianu (L), apricu, solianu
(N), aprigu, oprigu (C), assuriaddu, surianu (S), assuliatu, saliosu,
sulianu (G) |
||
|
aprile
sm.
[April,
avril, abril, April]
abrile (lat. APRILIS), arbile
(L), aprile, arbile (N), abrili, arbili, obribi (C),
abriri (S), abbrili, avrili
(Lm) (G)
// die sas fàulas f. (L) “primo giorno di a.”; Pasca
de abrile, pasca manna (L) “Pasqua
di risurrezione”; Su sole d’abrile ponet brunchile (prov.-L) “Il
sole d’a. lascia il segno”; Arbili torrat su léppuri a cuili
(prov.-C) “In a. la lepre torna
alla tana”; Abbrili, abbri’, un guttigghju dugna dì (prov.-G) “Aprile,
apri’, una goccia ogni giorno” aprire
vt.
[to
open, ouvrir, abrir, öffnen]
abbèrrere (lat. APERIRE),
iscanzare, iscungiare,
iscunzare (L), apèrrere (N), abberri, aberri, oberri, scungiai (C),
abbrì, imbambarrià (S), abbrì, aprì
(Lm), balcunà,
sfriscià (a. con la chiave)
(G) // a s’abberitanca (L) “a.
e chiudere reiteratamente”; iscanzare sas laras (L) “a.
appena le labbra per accennare un sorriso”; ippampanà l’occi
(S) “a. gli occhi, sgranare gli
occhi”; Po santu Mattia aberrint is ogus tottus is tzerpias
(prov.-C) “Per san Mattia (in
maggio) finisce il letargo degli animali” apriscatole
sm.
[tin-opener,
ouvre-boîtes, abrelatas, Büchsenöffner]
abberiscàtulas (L), aperibottes, aperiscàtulas (N), oberriscàtulas
(C), abbrischàtura (S), abbribotti, abbriscàtuli (G) aquifoglio
sm.
bot. vds.
agrifoglio aquila
sf.
orn. (Aquila chrysaetos) [eagle,
aigle, águila, Adler]
àbbila (lat. AQUILA), àbbile,
àghila (L), àbbila,
àbbile (N), àcchibi, àcchili,
acchilori m., àcuila (=
it.), altanera (sp. altanero)
(C), àgura (S), àcula (G) // abbiloneddu m.
(L), abbiloni m.,
acchiloneddu m., acchiloni m.
(C) “a. anatraia”;
tzurrulia de mare (N), àcchili ‘era, àcchili di mari itt. (C)
“a. di mare; Myliobates
aquila”; abbilone m. (L); acchiliera, àcchili reali, stori
perduxinu m.(C)
“a. reale”; àbbile barja, scébigga (N), àcchili de is
crabittus, àcchili sarda, stori de léppiri m. (C) “a.
del Bonelli; Hieraëtus fasciatus fasciatus” aquilastro
sm.
orn. vds.
falco
aquilegia
sf.
bot. (Aquilegia vulgaris) [columbine,
aquilegie, aquilea, Akelei]
isprone de cavalieri m. (L),
asprone de cavalleri m. (N),
tres follas pl. (C) aquilino
agg.
[aquiline,
aquilin, aquilino, adlerartig]
abbilinu (lat. AQUILINUS)
(L), acuilinu, d’àbbile (N), acchilinu (C), d’àgura (S), d’àcula
(G) aquilone/1
sm.
(giocattolo) [kite,
cerf-volant, cometa, Drachen]
abbilone (L), àbbile de papiru f.,
abbilone (N), acchiloni, cometa f.
(cat. sp. cometa), tzerpenti de paperi, tzuaddia de paperi f.
(C), balloni (S), cumetta f.
(G) // abbicoccai (C) “il
muoversi dell’a. mentre vola” aquilone/2
sm. (vento di tramontana) vds. tramontana aquilotto
sm.
orn. [young
eagle, aiglon, aguilucho, junger Adler]
abbilastru (lat. *AQUILASTRU)
(L), abbileddu (N), acchiledda f.,
acchileddu (C), abbirasthru (S), aculedda f.
(G) ara/1
sf.
(altare pagano) [altar,
autel, ara, Altar]
altare m., ara (lat.
ARA) (L), artare (pacanu) m. (N),
altari m., ara (C), althari
(paganu) m. (S), altari
(zentili) m. (G) ara/2
sf.
(misura agraria) [are,
are, medida, Ar]
ara arabescare
vt.
[to
decorate with arabesques, orner d’arabesques, trazar arabescos, mit
Arabesken
verzieren]
arabescare, burinare (it.
bulinare) (L), arabescare, pintare (ricamare, decorare) a manera de
sos àrabos (N), arabescai (C), burinà (S), alasgià, decurà (pintà)
a l’usu (a lu ‘essu) di l’àrabi (G) arabescato
pp.
agg. [decorated
with arabesques, orné d’arabesques, trazado de arabescos, mit
Arabesken verziert]
arabescadu, burinadu (L), ,arabescau pintau (ricamau, decorau) a manera
de sos àrabos (N), arabescau (C), burinaddu (S), alasgiatu, decuratu
(pintatu) a lu ‘essu di l’àrabi (G) arabesco
sm.
[arabesque,
arabesque, arabesco, Arabeske]
arabescu, frégiu (L), arabescu, pintura (decorassione
f., ricamu,) àraba f.
(N), arabescu (C), arabeschu, burinaddura
f. (S), alàsgiu (G) arabile
agg.
mf. [arable,
arable, laborable, pflügbar]
aràbile, de laurare (L), aràbile, de arare (N), aràbili (C), aràbiri,
chi si po’ laurà (S), arabbili, di laurà (G) arabo
agg.
[Arab,
arabe, árabe, arabisch]
àrabu arachide
sf.
bot. (Arachis hypogaea) [peanut,
arachide, aráquida, Erdnuss]
linzola americana, nizola americana, nutzola americana (L),
nuzola americana (N), nuxedda americana, pistàcciu di terra m. (C),
nizora americana (S), naciola americana, naciulina, niggiola
(Cs) (G) aracnidi
sm.
pl. [arachnids,
arachnides, arácnidos, Spinnentiere]
ranzolos (lat. ARANEOLUS)
(L), aranzolos (N), arrangiolus (C), tarràncuri (S), ragni (G) aragna
sf.
itt. (Trachinus araneus) [spider-fish,
poisson araignée, peje araña, Meerspinne]
aragna (sp. araña), tràcina,
tràscina (L),
aragna, ragna, tràcina
(N), aragna, sperrittu m.,
spirrittu m., tràcina, tràsia
(C), tràcina (S), aragna
(Cs), pèsciu
ragnu m., ragnu marinu m.,
tràcina, tràgina (G) // aragnedda (L) “trachino vipera
(Trachinas vipera)” aragosta
sf.
itt. (Palinurus vulagaris) [sea
crayfish, langouste, langosta, Languste]
aligusta (it. aligusta),
aliusta (L), aligusta, aragusta (N),
alegusta, aligusta, legusta, ligusta, tzaccaredda (aragostella)
(C), ariustha (S), aligusta, aragusta (Lm), arigusta (G) //
marruffu m. (CS) “vivaio
per conservare le a.; probm. crs. maruffu)” araldo
sm.
(messaggero, banditore) [herald,
*héraut, heraldo, Herold]
ambasciadore, bandidore, curreu (cat.
correu; sp. correo), missu (lat.
MISSUS) (L), bandidore, curreu, fara (cat.
sp. vara), missu, precone (sp.
pregón) (N), araldu, bandidori, curreu, missu, pregoneri (cat.
pregoner; sp. pregonero) (C), bandidori, bighettu, curreu, messu
(S), bandiadori, curreu, missu (G) aralia
digitata sf.
bot. (Dizygotheca elegantissima) [aralie,
aralie, arália, Aralie]
aràlia (LN), aràlia a folla strinta (C), aràlia (SG) aranceto
sm.
[orange-grove,
orangerie, naranjal, Orangenhain]
arantzedu, giardinu
de arantzos (L), arantzedu, zardinu de arantzos (N), arangedu, giardinu
de arangius (C), loggu d’aranzu (S), arancetu (G) arancia
sf.
[orange,
orange, naranja, Apfelsine]
arantzu m. (LN), aràngiu m.
(C), aranzu m. (S), arànciu m.
(G) // arantzu de Génua, grogu m.
(L) “a. melangolo, a.
turca”; arantzu de mare m. (L)
itt. “a. di mare; Alcyonium
lyncurium”; arantzu pisu m.
(L) “a. con molti semi”;
aranzu sanghinzu m. (L), aràngiu
de sànguni m. (C)“a.
dal sugo rosso vivo”; aranzu vanìglia m.
(L), aràngiu vanìglia m. (C)
“a. dolce”; tarocco m.
(L), aràngiu taroccu m. (C),
taroccu m. (S) “a.
tarocco”; pinu
m. (N) “dolce
fatto con buccia di a., miele e pasta”; aràngiu burdu m.
(C) “a. selvatico,
spinoso”; malissu m. (C)
“a. di Malta”; mandaranzu
m. (S) “mandarancio” ; S’aranzu
a manzanu est oro, su mesudie meighina, su notte ‘elenu (prov.-L) “L’a.
al mattino è oro, a mezzogiorno medicina, la notte veleno”; Chie
cheret aranzu andet a Milis (prov.-L) “Chi
desidera a. vada a Milis”; Pappai s’aràngiu cun croxu e cun
tottu (C) “Mangiare l’a. con
la buccia e con il resto” aranciata
sf.
[orangeade,
oreangeade, naranjada, Orangeade]
arantzada (LN), arangiada (C), aranzadda (S), aranciata (G) //
arantzada, aarantzata (N) “specialità
nuorese fatta di striscioline di buccia d’arancia, seccate e cotte a
fuoco lento con miele o zucchero” arancino
agg.(dicesi
del mantello frumentino dei bovini)
arantzinu (L), arantzinu, rubanu, subilinu (N), aranginu (C), aranzinu
(S), arancinu, mùciu, rubbiali (G) arancio
sm.
bot. (Citrus aurantium sinensis) [orange,
oranger, naranjo, Orangenbaum]
arantzu, àrvure de arantzu f.
(L), arantzu, matta de arantzu f.
(N), aràngiu, àrburi d’aràngiu f.
(C), àiburu d’aranzu, aranzu (S), àlburi di l’arànciu, arànciu
(G) // arantzu de pisu (N) “varietà selvatica di a.” arancio
amaro sm.
bot. (Citrus aurantium bigaradia)
[bitter
orange, orange amère, naranjo amargo, Pomeranze]
arantzu areste (L), arantzu agreste (N), aràngiu argu, aràngiu
marigosu (C), aranzu aresthu (S), arànciu ràncicu (G) arancio
del Portogallo sm.
bot. (Citrus aurantium vulgare) arantzu
de Portugallu (LN), aràngiu de croxu grussu, aràngiu Portugalli (C),
purtigallu (Lm), portugallu (Lm)
(G) arancione
agg. mf. [orange-colored,
orangé vif, anaranjado, dunke lorange]
in colore de s’arantzu, turungone (L), in colore de s’arantzu (N),
in colori de s’aràngiu (C), in curori d’aranzu (S), arancioni, in
culori d’arànciu (G) arare
vt.
[to
plough, labourer, arar, pflügen]
arare (lat. ARARE),
laorare, (lat. LABORARE),
laorzare, laurare (L), arare, attulare, laborare, irreilare (N), arai
(C), arà, aibattà (a. il
maggese), laurà (S), arà, branilà (a.
in primavera), laurà (G) // arare a lìbides (L) “a.
in superficie”; aratorju m.
(L) “terra lavorativa”;
barvattare (L), barbattare (N), brabattai (C), aibattà (S), balbattà
(G) “a. il maggese”; iscappeddare
(L), irrilare (N) “a. in
maniera profonda”; redòrchere
(L), retróciri (C) “a. per la
quarta volta”; aradorja f. (N) “terra arata”;
aratone
(N), aracioni
(C)“
“terra coltivata; lat. ARATIONE)”;
ingruxai (C) “a. di traverso”;
torrai a tres bortas (C) “a.
per la terza volta”; torrai in manu (C) “a.
nuovamente il terreno in primavera”; tressai (C) “a.
per la seconda volta”; Chelu ruju de mare, bae, massaju, a arare
(prov.-L) “Cielo rosso dal
mare, va’, contadino, ad a.”; Chini àrada incùngiada (prov.-C)
“Chi ara raccoglie” arativo
agg.
[ploughable,
labourable, arable, pflügbar]
de arare, de laurare (L), de arare (N), aradórgiu, aradroxu (C),
araddóriu (S), di laurà (arà) (G) arato
pp.
agg. [ploughed,
labouré, arado, gepflügt]
aradu, laorzadu, lauradu (L), arau, attulau, laborau (N), arau (C),
araddu, lauraddu (S), aratu, branilatu, lauraddu
(Cs), lauratu
(G) // aratóriu (S)“terreno a.
pronto per la semina” aratore
sm.
[ploughman,
laboureur, arador, Pflüger]
aradore (lat. ARATOR), laoradore,
lauradore, laurante (L),
aradore (N), araderi, aradori, aringeri, arongeri (C), aradori,
lauradori (S), aradori, lauranti (G) aratro
sm.
[plough,
charrue, arado, Pflug]
aradu (lat. ARATRUM)
(L), aratru,
arau (N), aràdula f., aràdili,
aràdulu (it. aratolo), arau
(C), araddu (S), araddu (Cs),
aratu, cuncegghju
(Lm) (G)
// abbadulare (L) “impedire che
l’a. passi per il troppo fieno”; cuatzu (L), culàcciu (C) “pezzo
di legno che congiunge le orecchie dell’a.; it. culaccio”; incum(m)entadorzu
(L)“zeppa dell’a.”; iscappeddadura f. (L)“uno
dei tanti pezzi che compongono l’a. tradizionale”; limbatta
f. (L) “zeppa
dell’a.”; ludrau, ladrau, aladrau (L), lutrau (N) “tavoletta
che sostiene le due orecchie dell’a.”; manighile (L), manale (N)
“manico della steva
dell’a.”; manu f.,
manale f., manunta f.,
manissa f. (L), manile,
manutza f. (N), manutza f.,
manuntza f. (C) “manico
dell’a.”; oricrale (L) “orecchio dell’a.
antico”; pònnere
s’aradu in corros, illorare (L) “agganciare
l’a. rovesciato nell’anello di cuoio del giogo”; traessile
(L), tressili (C) “pezzo
di legno che congiunge le orecchie dell’a.”;
congolu (C) “bietta dell’a.
di legno, a forma di cuneo che rincalza il perno”; eccarra f.
(C) “a. di
ferro”; manua f. (C) “impugnatura della stiva
dell’a.”; parxì
(C) “pezzo di metallo dell’a.
che tiene fermo il piede”; carrinu (S) “carrello
dell’a. d’un tempo”; camedda
f. (G) “parte dell’a. in legno”. L’aratro
sardo, a detta di R. Piras di Villanova, si compone di 32 pezzi: giuale,
loros pl. (2),
giaos pl. (2), umentos pl.
(3),
sesuja f., cabija f.;
trotza f., timona f.,
conzu; alvada f., bentale f.,
ispada f.; istantarile,
orijas f.
pl. (2),
cottas f. pl. (6), cojana f.;
obilos pl. (2);
puntolzu, fuste, foette, palitta f. aratura
sf.
[ploughing,
labourage, aradura, Pflügen]
arada, aradura, aramentu
m., arera, aronzu m.,
laorada, laoradorzu
m., laoradura, laorera, laorinzu m., laoronzu m., laorzu
m., lauradorzu m.,
lauradura, laurera, lauronzu m., zuaria
(L), aradura, aratura, aronzu m,
arvatura. (N),
aradura, aramentu m., aramìngiu
m., aróngiu m.
(C), araddura, laurera, aibaddu m.
(S), aratura, laurugnu m.,
ghjramanu m., laurera
(Cs) (G) //
arinzu m. (L), arìngiu m.
(C) “tempo di arare”; rodiu
m., rudiu m. (L) “detto di terreno di prima a.”; vortatógliu
(N) “l’estremo lembo del
terreno che si ara”; arretroci sa terra (C) “arare
e riarare la terra”; bisusta (G) “a.
per la seconda semina” arazzo
sm.
[tapestry,
gobelin, tapiz, Wandteppich]
aratzu (LNC), arazzu (SG) arbitraggio
sm.
[arbitrage,
arbitrage, arbitraje, Schiedsspruch]
arbitrazu (LN), arbitràggiu (C), aibitràggiu (S), albitràgghju (G) arbitrare
vt.
[to
arbitrate, arbitrer, arbitrar, schiedsrichten]
arbitrare (LN), arbitrai (C), aibitrà, arbitrà (S),
albitrà (G) arbitrariamente
avv.
[arbitrarily,
arbitrairement, arbitrariamente, willkürlich]
arbitrariamente (LN), arbitrariamenti (C), aibitrariamenti (S),
albitrariamenti (G) arbitrario
agg.
[arbitrary,
arbitraire, arbitrario, willkürlich]
arbitràriu (L), arbitrarju (N), arbitràriu (C), aibitràriu (S),
albitràriu (G) arbitrato
sm.
[arbitration,
arbitrage, arbitraje, Schiedsgerichtsbarkei]
arbitradu (L), arbitrau (N), arbitratu (C), aibitraddu (S), albitratu
(G) // pònnere in ómines (L) “chiedere
l’a., sottoporre al parere dei periti” arbitrio
sm.
[will,
arbitre, albedrío, Willkür]
abusu, arbìtriu (LNC), abbìrtiu, arbìtiu (N), aibìtriu,
abusu (S), albìtriu, abbusu (G) arbitro
sm.
[arbiter,
arbitre, árbitro, Schiedsrichter]
àrbitru, probómine (L), àrbitru (NC), àibitru, àrbitru (S),
àlbitru (G) arboreto
sm.
[arboretum,
terrain planté d’arbres, arboreto, Stauden]
alvuredu, arvuredu
(L), locu de àrbores (de mattas, tuppas, prantamones) (N), arboredu
(C), loggu d’àiburi (d’aivvùgliuru, di macci) (S), locu d’àlburi,
màlghjna f. (G) arboscello
sm.
dimin. [young
tree, petit arbre, arbolito, Bäumchen]
arvulitzolu, arvureddu, mattutzedda f. (L),
arboreddu (NC), aiburareddu, aibureddu (S), albureddu (G) // uscrau (C) “a.
bruciato nella macchia” arbusto
sm.
[shrub,
arbuste, arbusto, Strauch]
arvustu, coroe (a.
per tingere in giallo), fundu (lat.
FUNDUS), màccia f.,
matta f. (sp. mata), piantone
(L), fundu, mattichedda f.,
prantone (N), matta f. (C), màccia
f., piantaredda f.
(S), albureddu, macchja f.,
sgriddoni (G) // ismattare (L), smattai (C) “tagliare
gli a.”; scupìccia f. bot.
(G) “brugo, brentolo, crecchia;
Calluna vulgaris”; Dugna màccia di gardhu li pari Linardhu
(prov.-S) “Ogni a. di cardo gli
sembra Leonardo” arca
sf.
[ark,
arche, arca, Arche]
arca (lat. ARCA), bancale m.,
bangale m. (genov. bancà), càscia
(lat. CAPSA) (L), arca,
bangale m., càssia (N), arca
(C), archa, càscia (S), alca, càscia (G) // archedda (LN), arceddu m.,
arcedda, acredda (C) “piccola
a. usata per conservare il grano e/o la biancheria; lat. ARCELLA”;
arca de sièntzia (N) “a. di
scienza, magniloquente” arca
di Noè sf.
itt. (Arca noae) [Noahs’
ark, arche de Noé, arca de Noé, Arche Noahs]
arca de Noè, cotza, indàttula de mare (L), cotza (N), bartzoleddu m.,
mùscula de perda, peócciu m.
(it. peoccio) (C), archa di Noè, cozza (S), alca di Noè, cozza (G) arcadia
sf.
[Arcadia,
Arcadie, Arcadia, Arkadien]
arcàdia (LNC), archàdia (S), arcàdia, alcàdia (G) arcaico
agg.
[archaic,
archaïque, arcaico, archaisch]
antigóriu, antigu (lat. ANTICUS),
arcàicu (L), anticorju, anticu, arcàicu (N), antigóriu, antigu, arcàicu
(C), antiggu, antigòriu, vécciu (S), alcàicu, anticu abbeddu (G) arcangelo
sm.
[archangel,
archange, arcángel, Erzengel]
arcànghelu, arcànzelu (L), arcànzelu (N), arcàngiulu (C), archàgniru
(S), alcàgnulu (G) arcano
agg.
[arcane,
mystérieux, arcano, geheimnisvoll]
arcanu (LNC), archanu, sigretu (S), alcanu (G) arcare
vt.
[to
arch, arquer, arquear, biegen]
arcare, incurvare, mujare (probm.
sp. mollear; DES II, 135) (L), arcare, culembrare, incurbiare (N),
arcai, crubai, incrubai (C), archà, immuggià, piggià a archu (S), fà
a alcu, inculcuviddà, mugghjà, pigghjà (G) arcata
sf.
[arcade,
arcade, arcada, Bogen]
arcada (L), arcada, incurbiada, iscarmada (N),
arcada (C), archadda (S), alcata, foga (a.
di ponte) (G) // corona de dentes (L) “a.
dentaria”; mesu de chizos m.
(L), ozu de s’ocru m. (N) “a.
sopraccigliare” arcato
pp.
agg. [arched,
arqué, arqueado, gebogen]
arcadu, fàlchinu, incurvadu, mujadu (L), arcau, culembrau, culembru,
incurbiau (N), arcau, culembru (C), archaddu, fàlchinu, immuggiaddu,
piggiaddu (S), a alcu, fàlcinu, inculcuviddatu, mugghjatu, pigghjatu
(G) arcavolo
sm.
[great-great-grandfather,
trisaïeul, tatarabuelo, Ururgrossvater]
bisaju mannu, minnannu (LN), bisaju, jaju mannu (C), bisàiu mannu, giàiu
mannu, minnannu (S), antibisàiu, trisàiu (G) archeologia
sf.
[archaelogy,
archéologie, arqueología, Archäologie]
archeolozia (LN), archeologia (CS), alcheologia (G) archeologo
sf.
[archaelogist,
archéologue, arqueólogo, Archäologe]
archeólogu (LN), antigorista, archeólogu (C), archeólogu (S), alcheólogu
(G) archetipo
sm.
(modello, esemplare tipico) [archetype,
archétype, arquetipo, Archetyp]
modellu (LN), modellu, mógliu, mollu (cat.
mottlo), sestu (C), esemprari, modellu, mudellu (S), mudellu, scera f.,
tipu (G) archetto
sm.
dimin. [bow,
archet, arquito, Bogen]
archette (cat. arquet),
archigheddu, archittu, archizone (L),
archicheddu, archittu (N), archittu, archixeddu (C), archettu, archittu
(S), alchettu, alchittu (G) // archizu (L) “a.
di ricamo; it. archeggio” archibugiare
vt.
[to
shoot, arquebuser, arcabucear, arkebusen]
archibusare (L), archibusare, archibuzare (N), accuppettai,
archibusai (C),
archibusà, irchibusà (S), alchibusà (G) archibugiata
sf.
[arquebus-shot,
arquebusade, arcabuzazo, Arkebuse]
archibusada, ischibbusada (L),
archibusada (N), scuppettada (C), archibusadda, irchibusadda (S),
alchibusata, archibusgiadda
(Cs) (G) archibugiere
sm.
[arquebusier,
arquebusier, arcabucero, Arkebusier]
archibuseri (L), archibuseri, patilleri (N),
pattuglieri, patiglieri (C), archibuseri, irchibuseri (S), alchibuseri
(G) archibugio
sm.
[arquebus,
arquebuse, arcabuz, Arkebuse]
archibusu (it. ant. archibuso),
fruminante (it. fulminante), ischibusu,
iscuppetta f.(cat. sp. escopeta)
(L), archibusu, archibussu, archibuzu, buinette
(N), archibusu, frumminanti, scuppetta f.,
scuppetta froghera f. (C),
archibusu, irchibusu (S), alchibusu (G) // prància f.
(L) “piastra dell’a.”;
patìglia f. (C) “piastra
dell’a. a pietra focaia; sp. patilla”; spatigliai (C) “levare
la piastra dall’a.; sp. despatillar”; A su caddu e a
s’archibusu cheret chi nde siat a usu (prov.-L) “Col
cavallo e con l’a. bisogna che si abbia dimestichezza” archipendolo,
-enzolo
sm.
[plumb-line,
fil à plomb, plomada y nivel de albañil, Bleilot]
lentza f. (it. lenza),
livellu (LN), livellu (C), archipènduru, lenza f.
(S), alchipèndulu, lenza f.
(G) architettare
vt.
(tramare, ordire) [to
devise, échafauder, maquinar, anzetteln]
architettare, ordiminzare, ordinzare (lat.
*ORDINIARE), ordivinzare, trassare
(cat. trassar; sp. trazar)
(L), architettare, trassare (N), abbisai, architettai, ardingiai
(C), architittà, intramà (S), alchitittà, algumignà, ghisà (a.
una bugia), mulinà (G) architetto
sm.
[architect,
architecte, arquitecto, Blaumeister]
architettu (LNCS), alchitettu (G) architettonico
agg.
[architectonic,
architectonique, arquitectónico, architektonisch]
architettónicu (LNC), architettònicu (S), alchitettònicu (G) architettura
sf.
[architecture,
architecture, arquitectura, Baukunst]
architettura (LNCS), alchitettura (G) architravato
agg.
[architraved,
architravé, con arquitrabe, mit Tragbalken]
cun su liminarzu de susu (N), chin su frontale, chin su petzu (N),
incroau (cat. ant. encroar)
(C), cu’ lu liminàggiu (S), alchitraatu (G) architrave
sf.
[architrave,
architrave, arquitrabe, Tragbalken]
cembrana (tosc. ciambrana), liminarzu
de susu m.
(L), frontale m., petzu m.
(N), arcali m., cemprana,
croimentu m., incroamentu m.
(cat. ant. encroar) (C), architrabi, liminàggiu m.
(S), alchitrai (G) // crai de croi, petzu de croi m.
(C) “chiave dell’a.”; incroau
(C) "architravato” archiviare
vt.
[to
register in the archives, mettre aux archives, archivar, archivieren]
archiviare, arcivare (L),
archiviare (N), arcivai (C), archibià (S), alchivià (G) archiviazione
sf.
[recording,
archivation, conservación (en archivo), Archivierung]
archiviada, -adura, archiviassione, artziviada (L), archiviassione
(LN), arcivatzioni (C), archibiazioni (S), alchiviazioni (G) archivio
sm.
[archives
pl., archives pl., archivo, Archiv]
altziu (cat. arxiu), archìviu,
archivu, arcivu,
artzivu (sp. archivo) (L),
archìviu, tappa f. (ant.)
(N), arciu, arcivu
(C), archìbiu (S), alchìviu, alciu (G) archivista
smf.
[archivist,
archiviste, archivero, Archivar]
archiveri, archivista (L) archivista
(N), arciveri, arcivista (C), archibisthu (S), alchivista, lu (la) di
l’alchìviu (G) archivolto
sm.
[archivolt,
archivolte, archivolta, Unterbogen]
arcu de sa bòveda, cembrana f.
(LN), arcali, arcu de sa bóvida, cemprana f.
(C), archadda f. (S), alcata f.,
traitolta f. (G) // suntellu
(C) “misura di legno per
regolare l’a.; cat. cintell” arci
prep.
rafforzativa [very,
archi, archi, erz]
archi, arci (L), artzi (N), arci (C), azzi (S), abbeddu, alci (G) //
abbeddu riccu (G) “arciricco” arciconfratèrnita
sf.
[confraternity,
confrérie, cofradía, Bruderschaft]
arcicunfraria (L), artzicroffaria (N), arcicunfraria (C), azzicunfraria
(S), alcicunfraria (G) arcidiavolo
sm.
bot. vds. bagolaro arciduca
sm.,
-uchessa sf.
[archduke,
archiduc, archiduque, Erzherzog]
archiduca, archiduchessa f., arciduca,
arciduchessa f.(L), artziduca, artziduchessa (N), arciduca,
arciduchessa (C), azziduca, azziduchessa (S), alciduca, alciduchessa (G) arciere
sm.
[archer,
archer, arquero, Bogensschütze]
acceri, archeri, arcieri, tiradore
de s’arcu (L), acceri, arcieri, artzieri, tiradore
de s’arcu (N), arceri
(C), arceri, tiradori
d’archu (S), alceri (G) arcifanfano
agg.
(fanfarone, millantatore) [braggart,
vanatard, gran fanfarón, prahler]
altzimpàmpinu (sp. archipámpano),
bantadore, barrosu, ciarrone, fanfarrone, ispaccone, pampalliccosu,
pampalluccheri (cat.
pampallugues), pazosu (L), barrosu, fanfarrone, ispazeradore,
pampalucca, pampaluccheri, pazeri (N), brafanteri, bragheri, fanfarroni,
palleri, scarciopinu, scorciolitanu, vantaggeri (C), barrosu,
fanfarroni, ippacconi, pagliosu (S), boleru (sp.
bolero), bradesu, manniosu, pampaluccosu,
vantagghjolu, vantaricciosu, vantarìcciu
(G) arcigno
agg.
[gruff,
*hargneux, agrio, mürrisch]
aspru (lat. ASPER), chervu (lat.
ACERBUS),
inchizadu (L), acchizau, àspidu (lat.
ASPRU x ACIDU - DES I, 136), grispu (lat.
CRISPUS),(N), argu (lat.
ACER, ACRUS), aspu, incilliu, primau (C), àipru, fieru, inchiziddu
(S), di mala cara, grundosu, inchiciatu (G) arcione
sm.
[saddle-bow,
arçon, arzón, Sattelbogen]
arcione, arcu de sa sedda, artzone,
conca
de sedda f. (L), arcu de
sedda, artzone
(N), arcioni, arcu de sa sedda (C), archu di la sedda (S), alcioni, alcu
(G) // arcionau (C)“con
l’arcione” arcipelago
sm.
[archipelago,
archipel, archipiélago, Archipel]
arcipélagu (L), agorru de ìsulas (N), arcipélagu (C), azzipèlagu
(S), alcipèlagu (G) arciprete
sm.
rel. [archpriest,
archiprêtre, arcipreste, Erzpriester]
archipedra, arsipreste
(L), artzipride (N), arcipredi, arcipreti (C), azzibreddi (S), alcipreti
(G) arcivescovado
sm.
rel. [archbishopric,
archevêché, arzobispado, erzbischöflicher Palast]
archipiscamadu (L), artzivescovau (N), arciobispau (C), azzibeschovaddu
(S), sedi di l’alcièscamu f.
(G) arcivescovo
sm.
rel. [archbishop,
archevêque, arzobispo, Erzbischof]
archipàscamu, archipìscamu, mussegnore, pìscamu (L), mussennore, pìscamu
(N), arcibiscu, arciobispu (C), arcibéschamu, azzibèschamu
(S), alcièscamu (G) arco
sm.
[bow,
arc, arco, Bogen]
ancuju, arcu (lat. ARCUS)
(L), alcu, arcu (N),
arcu (C), archu (S), alcu (G) // a un’ancuju (L) “ad
a.”; archizone (L), alchicioni (G) “ricamo
ad a.”; arcu piccadu (L) “a. tipico del tappeto
sardo”; pozu (N) “volta
ad a.; tosc. ant. poggio”; arcali (C) “a.
della porta, della volta; it. arcale”; derreri (C) “a.
posteriore della sella”; alcu di celi, alcu di l’ària (G) “arcobaleno”;
alcu di focu (G) “folgore,
fulmine” arco
di Noè sm.
vds.
arcobaleno arcobaleno
sm.
[rainbow,
arc-en-ciel, arco iris, Regenbogen]
arcu de chelu, arcu de donnu Deu, arcu de sole, arcu de s’abba, arcu
paradu, arcu pintu, circhiolla f.
(L), arcu de abba, arcu
de chelu, arcas de Noé f. pl.,
chìntula f. (lat. *CINCTULA),
cimusa f., circu
de chelu, sette colores pl., tzimusa
f. (N), arcu, arcu celesti,
arcu de Noeu, arcunieri, cerchiola
f., circannoeu, circhiolla f.,
circu de celu, circu de Noeu, circu de soli, circueri, circufolla,
circufròngia, circuneu, criccu
de àcua, gircannoeu, (C),
archupintu, archu paraddu, archu di zeru (S), alcu, alcu di celi,
alcubalenu, alcu di l’ària (G) // occi di crabba m.
pl. (S)
“segmenti
di a. tra uno squarcio di nubi”;
Arcu de manzanu abba de sero; arcu de sero abba de manzanu (prov.-L) “A.
di mattina pioggia di sera; a. di sera pioggia di mattina”; Arcu
di mengianu signalat tempus malu, arcu de merì fait bella dì (prov.-C)
“A. di mattina segnala tempo
cattivo, a. di sera sarà una bella giornata”; Alcu di mani piena
rii e funtani (prov.-G) “A. di
mattina riempie fiumi e fontane” arcolaio
sm.
[reel-winder,
dévidoir, devandera, Garnwinde]
bìndalu, chìndulu, chìnnalu, drìngulu, ghìndalu
(it. guindolo), isorbidorzu,
tzìngalu (L), arcobarju, chìndalu,
chìngaru, doccubaju,
drìngalu, grìndalu, grìnnalu, sorvidorju
(N), accrolaju, arcolàriu,
arcolau, drobidóggiu, ocrolaju, oncrolaju, orcolaju, orcuàriu,
sciollitramas, sciortori, sroccobàriu, sroccuàriu, toccubaju (C), ghìndaru
(S), chìndalu, chìndulu, ghìndalu, ghìndulu (G)
// arcobai, arcolai (C) “girare
continuamente come un a.”; Cambus de sciollitramas, facci de
craboni mortu (prov.-C) “Gambe
d’a., faccia di carbone spento” arcuare
vt.
[to
arch, arquer, arquear, biegen]
arcare, cannujare, incurvare, unchinare (L), arcare, culembrare,
incurbiare (N), arcai, colembrai, incurbiai (C),
archà, immuggià, piggià a archu (S), inculcuviddà, mugghjà, pigghjà
(G) arcuato
pp.
agg. [arched,
arqué, arqueado, gebogen]
arcadu, aunchinadu, cannujadu,
incurvadu, lunadu, unchinadu
(L), arcau, culembrau, culembru, incurbiau (N), arcau, colembru (C),
archaddu, piggiaddu a archu (S), inculcuviddatu, mugghjatu, pigghjatu
(G) ardente
agg.
mf. [burning,
ardent, ardiente, brennend]
aidu, ardente, ardurosu,
brujadore, pistiddosu (L), alluchidore, ardente, brusiadore, caente (sp.
caliente) (N), abbruxadori, ardenti, ardurosu (C),
ardhenti, azzesu (S), aldenti, cacenti, calenti, càlidu (G) ardentemente
avv.
[ardently,
ardemment, ardientemente, glühend]
ardentemente, a morte segada, fogosamente
(L), ardentemente, chin brama (N), ardentementi (C), cun aldori (SG) ardeola
sf.
orn. (Ardeola ralloides) [heron,
garzette, garceta, Fischreiher]
cau marinu m. (LN),
menghixedda (C), pigga (S), galza, tasta (G) ardere
vt.
vi. [to
burn, brûler, quemar, brennen]
àrdere (lat. ARDERE), brujare,
brusare (it. bruciare), brustare,
tènnere (lat. TENERE) (L),
allùchere, brusiare (N), abbruxai, ardiri, tenni (C), allumà, brusgià
(S), aldì, brusgià, innugghjnì (incominciare
ad a.) (G) ardesia
sf.
[slate,
ardoise, pizarra, Schiefer]
bàina (genov. abbaén),
pedrabàina, pisarra (sp.
pizarra) (L), preda de lavagna (N), bizarra, bitzarra (C), bainizza,
predda bainizza, preddabàina (S), bàina, petrabàina (G) //
petra plàige (N) “varietà di a.”; bainizzu (S) “di
a.” ardicola
sf.
bot. (Urtica pilulifera) [nettle,
ortie, ortiga, Brennessel]
ortija (lat. URTICA) (L),
urtica (N), ociau fémina m.,
ortziada, pitzianti fémina m.
(C), urthìggura (lat. *URTICULA)
(S), ultica, ultìcula (G) ardiglione
sm.
(ferretto della chiusura della fibbia) [tongue
of a buckle, ardillon, tarabita de la
hebilla,
Dorn]
puntale de sa tìbbia (LN), puntali de sa fìbbia (C), puntari di la fìbbia
(S), puntali di la fìbbia (G) ardimento
sm.
[boldness,
*hardiesse, atrevimiento, Kühnheit]
alentu (sp. aliento),
ampramanu f., ardidamentu,
ardimentu, arriscu (cat.
arrisc), attrividura f., attrivimentu,
attriviscione f. atza
f. (lat. *ACIA), azardu,
osadia f. (sp. osadía) (L),
arriscu, arroddu, attrividura f., attrivimentu,
atza f., azardu (N),
alidantza f. (it. dare ansa),
attrevimentu, attrivimentu, impremanu m. (C), ardhimentu, arrischu,
azardhu, azza f., curàggiu,
rìsiggu (S), abbingu, àccia f.,
accuncata f., aldimentu,
arriscamentu, attrivimentu (G) ardimentoso
agg.
[daring,
*hardi, atrevido, kühn]
arriscadu, attrividittu, attrividu
(cat. sp. atrevido), atzudu,
coraggiosu, fogaritzu, ispirrudu
(L), arriscau, arroddiu, attriviu, atzudu (N), acérriu, alidantzosu,
attreviu, attriviu, prontudu (C), ardhimintosu,
attribiddu azardhosu, azzuddu, curaggiosu (S), aldimintosu, attriitu (G)
// èssere coripilosu (L) “essere
a., audace”; istraderi (L) “uomo
a., di coraggio, di grande forza materiale” ardire vi. [to dare, oser, atreverse, wagen] ardire, arriscare (cat. arriscar), arrotzare (sp. arrojarse), attrevire, attrivire (cat. atrevir; sp. atrever), atzuffire, azardare, gusare (ant.) (L), ardire, arriscare, attrivire, azardare (N), acérriri, gosai, gusai (ant.), s’arriscai, s’approntai, s’attreviri, sprontiri, sprontziai (C), abbasthà l’ànimu, abé l’azza, arrischà, attribissi, azardhà (S), aldì, aé l’àccia, accuncà, attrivissi, attriissi (G) arditamente
avv.
[boldly,
*hardiment, atrevidamiente, kühn]
cun arriscu (attrivimentu, atza, corazu) (LN), attrevidamenti, cun
ardori (C), cun azza, cun curàggiu (S), cun àccia, cun aldimentu (G) arditezza
sf.
[boldeness,
*hardiesse, atrevimiento, Kühnheit]
alentu m. (sp. aliento), atza
(lat. *ACIA), coràggiu m.,
istritza, rosta (L),
alentu m., ardore m.,
arroddu m., atza, corazu m.
(N), alidantza (it. dare ansa), attrevimentu
m., attrivimentu m.,
impremanu m. (C), m.,
arrischu m., azardhu m.,
azza, curàggiu (S), abbingu m.,
àccia, aldori m. (G) ardito
agg.
[daring,
*hardi, atrevido, kühn]
accaridu, accorazidu, ardidu,
arriscadu, attrividu (cat. sp.
atrevido), atzudu, atzuridu, atzurridu, coraggiosu,
pettudu, prontudu,
rostudu, trempista
(L), ardilosu, arditu, arriscau,
attriviu, acconcaittu, atzudu, corazosu, frontudu (N), alidantzosu,
ardiu, attreviu, attriviu, prontudu, sprontiu (C), arrischaddu,
attribiddu, azardhosu, azzuddu, curaggiosu (S), abbingatu, acciutu,
alditu, arriscatu, attriitu, attrivitu, azzutu, gaddaldu (G) ardore
sm.
[ardor,
ardeur, ardor, Hitze]
ardore, ardòria f., ardura f., fiamore,
fogone, fua f. (lat. FUGA),
ìmpitu, ispirra f. (L),
ardile, ardore, asore,
borbore, lusca f.,
luscore (N), ardori, framori,
pampa f. (it. vampa) (C),
aldhori, azza f. (S), àccia f.,
aldori, attriimentu (G) // sos fiamores de sa pitzinnia (L) “gli
a. della giovinezza” arduo
agg.
[arduous,
ardu, arduo, schwierig]
diffìtzile, istragosu, mattanosu, peleosu (L), difficurtosu,
diffitzile, traballosu (N), traballosu (C), diffìzziri (S), diffìcili,
malu a fà (G) area
sf.
[area,
aire, área, Fläche]
ispàtziu m., superfitze,
trettu m. (cat. tret) (L),
ispàtziu m., locu m.
(lat. LOCUS), superfitze,
trettu m. (N), àrea, logu m.,
trettu m. (C), ippàziu m.,
loggu m., superfici (S),
ghjettu m., locu m.,
stèrrita, supalfici, trettu m.
(G) // zura,
zuru m. (L) “a. fabbricabile” arella
sf.
(porcilaia) [small
pigsty, petite étable à cochons, pocilga, Schweinestall]
àrula (lat. HARULA),
porchile m. (L), àrula,
aulla, aurra (N), ànula, aulla,
aurra (C), purchiri m. (S),
ànula, arrolu m., crina,
pulcili m., saurra, sitàgliu
m. (G) // arulare (L) “mettere
le scrofe con i porchetti nell’a.” arena
sf. [sand,
sable, arena, Sand]
arena, rena (lat. ARENA) (L),
arena (N), anea, anei, arei, arena, arenatzu m.
(C), arena, rena, sàbbia (S), arena, rena (G) arenare
vi.
rifl. [to
strand, s’ensabler, encallar, stranden]
arenare, arinare (ant.) (L),
arenare (N), arenai, s’arresci,
s’arroccai, s’incasciai (C), arinà, incaglià i’ la rena (S),
arinà, arrimà (G) arenaria/1
sf.
bot. (Arenaria balearica)
arenària arenaria/2
sf.
(roccia detritica sabbiosa) [sandstone,
grès, arenisca, Sandstein]
arenària, renarzu m. (LN), renarju
m. (N), arenàrgiu m.,
gregori m. (C), arenària
(S), arinària, rena cagghjata (G) arenario
agg.
[arenaceous,
arenace, arenisco, sandig]
codinarzu, codinattu, de rena, renosu (L), arenarju, arenosu, de arena
(N), arenàrgiu, arenosu (C), renosu, rinosu, sabbiosu (S), arenàriu,
di rena, renosu (G) arenato
pp.
agg. [stranded,
ensablé, encallado, gestrandt]
arenadu (L), arenau (N), arrésciu, arroccau, incasciau (C), arinaddu,
incagliaddu i’ la rena (S), arinatu, arrimatu (G) arenìcola
sm.
itt. (Arenicola piscatorum) [bait,
arénicole, arenícola, Köder]
berme pro piscare (LN), gurdoni, tremulìgia f.,
tremuligioni, tzingorra f.,
tzirringoni (C), tramarìggia
f., trimurìggia f.,
trimurìggiu m. (S),
zirignoni di mari (G) arenile
sm.
[sandy
shore, arénière, arenal, Sandfläche]
arenarzu (lat. ARENARIUS)
(L), arenile, arenarju, ispiaza f.
(N), arenàrgiu (C), ippiàggia f.
(S), rinagghju, spiagghja f.
(G) arenoso
agg.
[sandy,
sablonneux, arenoso, sandig]
arenosu, renosu (L), areneddosu, arenosu
(N), arenosu (C), renosu, rinosu (SG) argano
sm.
[winch,
cabestan, árgana, Winde]
àrganu, cricchi (it. cricco), criccu
(L), àrganu, criccu (N), artzadériu, altzadériu (sp.
alzadera), fusellu (it.
fusello) (C), arghanu, criccu,
ghìndaru, parancu (S), àlganu, criccu, vinci
(Lm) (G) argemone
sm.
bot. vds.
anemone argentare
vt.
[to
silver-plate, argenter, platear, versilbern]
imprateare (sp. platear) (L),
arghentare, arjentare, arzentare,
impratare, imprateare (N),
argentai, implatiai, impratai, impratiai
(C), argentà, impratà, impratià (S), aglientà, aglintà, imprattà
(G) argentato
pp.
agg. [silver-plated,
argenté, plateado, versilbert]
imprateadu, pràtinu (L), arghentau, impratau,
imprateau (N),
impratiau (C), argentaddu, impratiaddu (S), aglientatu, aglintatu,
imprattatu (G) argentatore
sm.
[silver
plater, argenteur, plateador, Versilberer]
imprateadore (sp. plateador) (L),
impratadore (N), impratiadori, prateri (sp.
platero) (C), impratiadori (S), aglientadori, imprattadori (G) argentatura
sf.
[silver-plating,
argenture, plateadura, Versilberung]
imprateada,
imprateadura (sp. plateadura) (L),
impratadura, imprateadura, imprateonzu m. (N),
impratiada, impratiadura
(C), impratiaddura (S), aglientatura, imprattatura (G) argenteo
agg.
[silver,
argenté, argénteo, silbern]
de prata, in colore de prata, pràtinu (L), de prata (N), de prata, in
colori de prata (C), in curori di prata (S), aglientatu, d’aglientu,
di pratta, imprattatu (G) argenteria
sf.
[silverware,
argenterie, platería, Silberzeug]
arghenteria, prateria
(sp. platería) (L), prata, prateria
( (N), argenteria, prata, prataria,
prateria (C), prataria,
roba di prata (S), pratta, aglientu m.
(G) argentiere
sm.
[silversmith,
orfèvre, platero, Silberschmied]
arghenteri, prateri (cat.
plater; sp. platero) (L), bratteri, bendidore
de prata, impratadore (N), argenteri, arghenteri, prateri
(C), prateri (S), aglienteri, pratteri (G) argentina
sf.
bot. (Paronychia argentea) [argentine,
argentine, potentila, Fingerkraut]
fràula areste, mura de terra (L), fràgula agreste, fràgula de sartu,
ulleras pl. (N), erba
impratiada, fràgula aresti (C), fràura arestha (S), alba cincu diti,
fràula aresta (G) argentino
agg.
[silvery,
argentin, argénteo, silberhell]
arghentinu, dindilinu, giaru (lat.
CLARUS), iscogliadu, lìmpiu
(lat. LIMPIDUS),
metallinu
(L), craru, làdinu (lat.
LATINUS), lìmpiu (N), argentinu, làttinu (lat.
LAC,
LACTE), lìmpiu
(C), ischiglienti (S), aglientinu, schiddenti, schiddìulu, tinnenti (G) argento
sm.
[silver,
argent, plata, Silber]
aglientu, alghidda, alghiddu m., arghentu
(lat. ARGENTUM), arientu (ant.;
tosc. ant. ariento), lutzana, nalvinu m., narvinu m.
plata f., prata f.
(sp. plata) (L), arjentu, arzentu, prata f.
(N), argentu, arghentu, prata f.
(C), aglientu, argentu, prata f.
(S), aglientu, algentu, argentu, pratta f.
(G) // miglaresu (ant.) (L) “lavoro artigianale in
a.”; Zennarzentu (N) “Gennargentu”;
Però no mi se’ fideli./ Chist’è a dittilla in pratta (G- G. Pes) “Però
non mi sei fedele./ Questo è per dirtelo chiaro (come l’a.)” argilla
sf.
[clay,
argile, arcilla,Ton]
agriddu m., arghiddu m.,
alvinattu m., alvinu
m., arghidda (lat. ARGILLA),
azìgliu m., elvinu m.
(prerom.), lassedu m.,
lozana, lurzana, luzana (probm.
prerom.), sansinu m., terra
arghidda (altzidda), terra
ruja, terralutza, terravinu m., trocco m., troccu
m. (probm. sp. torco) (L), cariasanta,
gliurminu m.,
leurmina, leurminu m.,
liurminu m., manimandu m.,
malemundu m., marimuntu
m., marimundu m.
(probm. lat. ARENA IMMUNDA - Pittau), terra de codina, terra
(de) pipa, terra de santu,
terra luzana, terra obina, terracotta,
terracutza, terrafiaschis, terramuza,
terrapadedda, terrasanta,
torco m., trocco m.
(N), agriddu m., argidda, cobóviu
m., lozana màina, màini,
terra mai, terra maja, troccu m.
(C), lozzu rùiu m., terra
luzana, terrasanta (S), alzidda, caccavina
(Lm), lugiana (Lm), tarra
alzidda, tarra caccavina,
tarra luciana, tarra rùia, tarra uciosa (G) // alluzanare (L) “ingrassare
la terra con concime”; terranza (L) “specie di a.
rossa”; leorminu m. (N) “terreno argilloso”; terracutzare
(N) “accoppiare per gioco
ragazzo e ragazze da marito”; trocco
m. (N) “qualità
di a. che si mescola con la farina di ghiande per fare il panispeli
o ispeli”; lacinu m.,
-a (C) “porcellana della Cina,
terra finissima usata per fare chicchere e vasi”; scioffa (C) “impasto
di a. per ottenere i mattoni crudi (su làdiri)” argilloso
agg.
[clayey,
argileux, arcilloso, lehmig]
annuriladu, arghiddosu, àtinu, luzanittu, luzanosu,
luzonosu, nalvinu, narvinu (L),
chin terrasanta (cariasanta, luzana), marimundinu, sàssinu (N),
argiddatzu, argiddosu (C), di terrasanta, luzanosu (S), alziddosu (G) //
nurile, terrinu annuriladu (L), terra golleata, terra sàssina (N) “terra
a.” arginamento
sm.
[damming
up, endiguement, construcción de diques, Eindämmung]
arghinada f., -adura f., -amentu, arginamentu,
rentenimentu, riparu (L), cuntenimentu, su fàchere a dogas,
trattenimentu (N), arginamentu (C), abbarradda f.,
abbarraddura f., abbarramentu
(S), cuntinimentu (G) arginare
vt.
[to
dam, endiguer, construir diques eindämmen]
arghinare, arginare,
rentènnere, riparare (L), ammaccarinare, fàchere dogas, pònnere frenu
(fig.), trattènnere (N),
arginai, fai àrginis (C), abbarrà, cuntiné, frinà (S), ,barrà
cuntiné, punì li ribbi (li balzi), rintiné (G) arginato
pp.
agg. [dammed,
endigué, con diques, eindämmt]
arghinadu, arginadu,
rentesu, riparadu (L), fattu a dogas, fattu a maccarinas, maccarinau,
trattesu (N), arginau (C),
abbarraddu, cuntinuddu, frinaddu (S), cuntinutu, fattu a ribbi,
rintinutu (G) argine
sm.
[bank,
digue, dique de contención, Damm]
àrghine, àrgine,
pinna f. (lat. PINNA),
ribba f., riparu, trema f.
(lat. TERMEN) (L), doga f.
(lat. DOGA) (N), àrgini, màrgini (C), abbarraddura f.,
oru (lat.
ORUM), ribba f. (S),
balza f., ghjrata f.,
mandriola f. (a. per
irrigare), ribba f. (G)
// pedigone, peigone (L) “a.
circolare intorno ad un tronco d’albero”; irducare (N) “rompere
gli a.” argomentare
vt.
vi. [to
argue, argumenter, argumentar, beweisen]
allegare (it. allegare o sp.
alegar), argumentare, arrejonare, discùrrere (L), argumentare,
arresonare, discùrrere, resonare (N), allegai, argumentai (C), aigumintà,
aisghumintà, arrasgiunà,
rasgiunà (S), algumintà, chistiunà, rasgiunà (G) argomentatore
sm.
[arguer,
argumenteur, argumentador, Redner]
argumentadore, arrejonadore, discurridore (L), argumentadore,
arresonadore, discurridore (N), allegadori, argumentadori, arrexoniu
(C), aisghumentadori, rasgionadori (S), algumentadori, rasgiunadori (G) argomentazione
sf.
[argumentation,
argumentation, argumentación, Schlussfolgerung]
allega, argumentada, argumentàriu
m., argumentascione, argumentu
m., arrejonamentu m.,
discurrimentu m. (L),
arresonamentu m.,
discurrimentu (N), allegada, argumentatzioni
(C), aisghumentu m.,
dischurrimentu m.,
rasgionamentu m. (S),
intriccialitusi m., rasgionamentu
m., smèrruli m.
pl. (a. fasulle), spriccu m.
(G) argomento sm. [argument, argument, argumento, Argument] allega f., argumentu, chistione f. (probm. tosc. quistione), discursu, rejone f. (L), argumentu, arresonadura f., discursu, resonadura f. (N), allega f., argumentu (C), aigumentu, arghumentu, aisghumentu, rasgioni f. (S), algumentu, chistioni f., rasgioni f. (G) // torrare a carcanzolu (L) “ritornare sull’a.”; fini (C) “a. delle gare poetiche” argonauta
smf.
[Argonaut,
argonaute, argonauta, Argonaut]
argonàuta, navigante (L), argonàuta, pilota de barcas (de nabios) (N),
naviganti (C), nabigadori, nabiganti, pirota di nabi (di basthimenti),
timuneri (S), naicanti, pilotu di nai, timoneri (G) // cócciula
sargonada (sorgonada) f. (C) “mollusco
a.”; domu de su pruppu f. (C)
“conchiglia dell’a.
(d’Argo)” arguire
vt.
[to
deduce, arguer, argüir, schliessen aus]
arguire (it. o sp. argüir),
deduire, infèrrere (L), adduire, arguire, deduire (N), arguiri (C),
aisghumintà, cumprindì, dassira a saccu, deduzì (S), deducì, desumì,
riparà (G) argutamente
avv.
[wittily,
subtilement, agudamente, scharfsinnig]
abbistamente, cun acutesa (argudesa) (L), chin finesa (abbistesa,
ispipillesa) (N), agudamenti, cun agudesa (C), acutamenti, cu’ finèzia,
cu’ ippìritu (S), algutamenti, cun algùzia (G) arguto
agg.
[witty,
subtil, agudo, scharfsinnig]
abbistu (it. avvisto), acutu (=
it.), aniscu, argutziosu, cistosu
(sp. chistoso), ispibillu,
liberincu (L), abbistu,
fine, ispipillu (N), abbistu, acutzu, agudu (sp.
agudo), cistosu, prontu, spassiosu, (C), acutu, briosu, ippiritosu
(S), algutu, léppidu, spiltittu (G) arguzia
sf.
[wit,
finesse, agudeza, Scharfsinn]
abbistesa, acutesa, argùtzia, cistu
m. (sp. chiste), prontesa
(L), abbistesa, adduida, finesa,
ispipillesa (N), agudesa, cistosidadi, cistu m.,
prontesa (C), acutèzia, briu m.,
finèzia, ippìritu m. (S),
algùzia, algutesa, acutesa, impriccu m.,
spiltittù (G) // cistare (L), cistai (C) “dire
arguzie; sp. chistar) aria
sf.
[air,
air, aíre, Luft]
àera (lat. AERA),
aera, àira, ària
(L), àghera (N), àira, àiri, ari (cat.
sp. aire), ària (C), ària (SG) // a mesaera (L), a mesàghera
(N) “a mezz’aria, in mezzo al cielo”; aeratza
(L) “a. pesante”; in tàntaris (L) “sospeso per a.”; mufforare
(L) “diventare pesante (detto
dell’a.)”; muffore m.
(L) “pesantezza d’a.”;
pisulare (L) “gettare per a.”;
abra (N) “a. fredda”; àghera
colada (N) “corrente d’a.”;
àghera mala (N) “a. pesante”;
connòschere a s’àghera (a s’agherju) (N) “rassomigliare,
riconoscere dall’aspetto”; ispoporare (N) “cambiare
a.”; si dare àgheras (N), fai su chìcchiri (C), innariassi (G) “darsi
delle a.”; portai ogu (C) “avere
l’a. di”; freddura
(Cs) (G) “colpo d’aria”; fruscària
(G) “a. secca, pungente”;
In s’ària brebeis, àcua fintzas a peis (prov.-C) “Cielo
a pecorelle, acqua a catinelle”; Aera lìmpia non timet tronu
(prov.-L) “A. limpida non teme
tuoni”; Sa domo, cando est netta, àghera bona ghettat (prov.-N) “La
casa, quando è pulita, diffonde a. salubre” aridamente
avv.
[aridly,
aridement, secamente, trocken]
arridamente, cun arridesa (L), chin arridesa (sicchesa) (N), arridamenti
(C), arridamenti (S), cun aridesa (G) aridità
sf.
[aridity,
aridité, aridez, Trockenheit]
areddadura, arididade, aridore m., arridesa,
arrincionidu, asciuttore
m., siccagna (it.
seccagna), siccaria, sicchesa,
siccore m. (it. seccore) (L),
arridesa, arridura, assuttura, malesiccu m.,
siccanza, siccaria, sicchesa
(N), sciugura, siccaria, siccori
m. (C), arididdai, arrididdai
(S), aridesa, arritesa, siccagna, siccaria, siccura (G) arido
agg.
[arid,
aride, árido, trocken]
abbortijadu, adustu (lat. ADUSTUS),
àridu (=it.), àrridu (lat.
*ARRIDUS),
asciuttu (= it.), assuttu,
siccu (lat. SICCUS), trajadu
(L), àrridu, àrritu, assuttu, siccu (N), àrridu, asciuttau, asciuttu,
incutuliu, siccau,
siccorrau, siccu (C), àrridu, aramiddu (S), siccacinu, siccu, àrritu,
fruscu (G) // agheddare, areddare (lat.
*ARELLARE), arridare (L), carasare (lat.
CHARAXARE) (N) “diventare
a.”; logu gregu (L) “luogo
a., in cui non cresce niente” arieggiamento
sm.
[airing,
aération, aeración, Belüftung]
abbrembu (lat. MEMBRUM), aerada
f., assimizu (L), agherada f.,
agherju, assembrada f., gherju
(N), assimbillàntzia f.,
assimbillu, intura f. (C),
assimigliànzia f., ciambu
(muddadda f.) d’ària (S),
ariata f., sumidda f.,
sumiddanza f., sumiddènzia f.
(G) arieggiare
vt.
vi. [to
air, aérer, ventilar, luften]
aerare (L), agherare, dare un’agherada (N), aerai, ariai,
donai ària, erai (C), dà ària, muddà l’ària (S), arià (G) arieggiato
pp.
agg. [well-aired,
aéré, ventilado, gelüftet]
aeradu (L), agherau (N), ariau, erau (C), ariosu (S), ariatu, ariosu (G) ariete
sm.
(Ovis
ariess) zool. [ram,
bélier, carnero padre, Schafbock]
màsciu (lat. MASCULUS) (L),
mascru (anche: a. bellico), toppuarzu
(N), mascu (C), màsciu
(S), muntoni (G) // mascheghia (C) “a. da monta”; mascru
corricottu (N) “a. dalle corna
cotte con ferro rovente per adibirlo a guida del gregge”;
muntunina f. (G) “carne
di a. o montone” arietta
sf.
dimin. [light
tune, air frais, arieta, Lüftchen]
aeresitta, frina (L), agheredda (N), ariedda (C), ariedda, frina (S),
ariedda, frina, friscària, zìvula (G) // mutibu m.
(S), arietta (G) “a.
musicale” aringa
sf.
itt. (Clupea harengus) [herring,
*hareng, arenque, Hering]
arenga (cat.arench; sp. arenque),
arringada (cat. arengada), renga
(L), arengu m.,
arrangada, alangata (N), arenga, arengada, arengara, arengu m.
(C), arenga, arringadda (S), arenga, rangata (G) // Mellus conca de
arengada che coa de pagellu (prov.-C) “Meglio
la testa dell’a. che la coda del pagello” arioso
agg.
[airy,
bien aéré, aireado, luftig]
aerosu, ariosu (L), agherosu (N), ariosu, scampagnosu, scampaniosu,
scampiosu (C), ariosu (S), ariatu, ariosu, saliosu (G) arisaro
sm.
bot. (Arisarum vulgare) arizaru,
erva de pipas f. (L),
olicredda (de porcu) f.,
ulicredda f.,
uricredda f. (N), erba
de pipas f., folla origuda f.,
origa de léppuri f.,
pilledda de pastori f. (C),
arecci di lèpparu f. pl. (S),
aricchj di lèpparu f. pl., cuccurucù
(Lm), (gh)jadduvula f. (G) arista/1
sf.
(filetto del maiale) [saddle
of pork, filet de cochon, lomo de cerdo asado,
Schweinsrücken]
ischina de porcu, ischinale de porcu m.
(L), ispinu (de porcu) m. (lat.
SPINUS) (N), mustela de porcu, schinali de porcu m.
(C), firettu di porchu m.,
lumbu di porchu m. (S),
mustera (G) // parturittale m., parturitzale m. (N)
“a. inviata ai parenti
o amici in occasione dell’uccisione del maiale” arista/2
sf.
(resta) [arista,
barbe d’epi, arista, Granne]
reste (it. resta) (L), rasta
(N), arista (lat. ARISTA),
spiga murra (a. della avena
selvatica) (C), restha (S), resta (G) // irrasticare (N)
“spuntare dell’a.” aristocratico
agg.
[aristocratics,
aristocratique, aristocrático, aristokratisch]
aristocràticu (LNC), aristhocràtigu (S), nòbbili (G) aristocrazia sf. [aristocracy, aristocratie, aristocracia, Aristokratie] aristocratzia, signoriu m. (L), aristocratzia, sennoriu m. (N), aristocratzia, sannoriu m., signuriu m. (C), aristhocrazia (S), nobbilesa, signuri | ||