|
Per cercare una parola:
*Clicca su Modifica *Clicca su Trova *Scrivi la parola desiderata |
ITALIANO - SARDO
a A DULS - A/1 (a-ai) |
D U L S
DIZIONARIO
UNIVERSALE |
|
a-1
sf. prima lettera dell’alfabeto sardo;
sa lìttera a “la lettera a”; A manna, a minore o pitica
“A maiuscola, a minuscola”; -2 prep. sempl. a :
con valore interrogativo o esortativo: a
bi colamus? “ci andiamo?”; esser galu a sa a (LN) “essere
ancora all’inizio”; che a mie (LN) “come me”; non
narrer ne a ne ba (L) “non dire né a né ba, non dire niente”; narrer
tottu, dae sa a a sa zeta (L) “dire tutto, dalla a alla zeta”; a
cando a cando (LN) “di quando in quando”; 3- con
funzioni di accusativo personale: giama a Bainzu “chiama
Baingio”; bida l’as a Bustiana? “hai visto Sebastiana?”
abaco
sm.
(antico strumento di legno usato per eseguire semplici calcoli
matematici) [elementary
arithmetic book, table arithmétique, libro de aritmética, Rechenbuch]
àbacu, contu abadessa
sf.
vds. badessa abadia
sf. [abbey,
abbaye, abadia, Abtel]
badia, abadia, abatzia (L), badia (N), abatzia, badia (C), abadia, abazzia
(S),
badia, abbazia (G) abate
sm.
[abbot,
abbé, abad, Abt]
abade, abate, padre
(L), abate, prade, para (N), abati (CS), abbati (G) abatino,
-ónzolo sm.
dimin. abatinu, padrigheddu,
padrighéddulu, padrittu, preidereddu
(L), abateddu, paricheddu, pradeddu, pradicheddu (N), abatinu, preideddu
(C), abatinu (S), abbatinu (G) abazia
sf.
vds. abadia abbacare/1
vi.
(far conti, calcolare)
[to make
calculations, faire les calcules, hacer cuentas,
berechnen]
fagher contos, calculare (L), facher contos, carculare (N), fai contus,
calculai (C), fà conti, calchulà (S), fà li conti, calculà (G) abbacare/2
vi.
(acquietare, calmare, cessare) [appease,
apaiser, apaciguar, beruhigen]
abbacare, abblacare, abbracare,
ammellare (sp. enmelar), appasigare (sp. apaciguar) (L),
asseliare, assussegare, sessare (N), abbacai, appasigai (C), abbacà,
abbraccà, appasignà (S), abbacà, appasigà, avvinià, calmà, sussigà
(G) abbacare/3
vi.
(fantasticare, vaneggiare) [to
day-dream, revêr, fantasear, phantasieren von]
istroligare, istrollobiare, istrallobiare, disvariare (sp. desvariar),
isbentiare (L), irbarionare, irbariare, istenteriare, istrollobiare,
irbasolare (N), stenteriai, badaloccai, schiribitzai, strologai (C),
fantasthiggà, vaniggià (S), stibbì, varià, acchjappà néuli, fà
inventi (G) abbacchiamento
sm.
[discouragement,
découragement, desaliento, Verzagtheit]
arremattu (sp. remate) (L), ammattolada f., -ura f,
avvilimentu, isporu,
lagorju (N), affinu, affriggimentu, arremattada f.,
arremattadura f., avvilessimentu,
scoramentu (C), abbattimentu, avvirimentu (S), abbacata
f., abbattimentu, avvilimentu (G) abbacchiare/1
vt.
(abbattere la frutta dagli alberi) [to
beat down, gauler, varear, abschlagen]
abbertigheddare, abbertighittare, iscutzulare
cun sa ‘értiga (lat. EXCUTULARE), ispilire, mazare (lat.
MALLEUS) (L), cartastare, falare
a pare, iscùdere a mazu (a mazucca, a mazadòrgia), mazare, matzoccare
(N), donai spertiadas, mallai, pertiai, scudiri, scuttulai (C), ischudì
a vérthigga ( a ròcciu) (S), abbadalchjà, abbatalchjà, appalticà,
iscugnì (G) // maggiadorza f. (N)“pertica per a.”; scarrai
(C) “a. le olive”; frùttula
chi no fala s’abbatalchigghja (prov.-G) “frutta che non cade
(dall’albero) si abbacchia”
abbacchiare/2
vi.
rifl. (abbattersi, deprimersi) [to
discourage, décourager, desalentar,
den Mut verlieren]
arremattàresi (sp.
rematar) (L), s’avvilire, s’iscorare, s’isporare (N), si
scorai, s’affriggiri, s’arremattai (C), avvirissi, ammurthisginassi,
abbattissi (S), deprimissi, abbacchjassi, annuggiassi (Cs)
(G) abbacchiato/1
pp. agg, [beaten
down, gaulé, vareado, niederschlagen]
iscutzuladu cun sa ‘értiga, mazadu, ispilidu (L), ammattolau, falau
a pare, iscuttu a mazu, mazau, palimazatu (N), bàttiu a spertiadas,
mallau, scuttu, spertiau (C), ischuttu a vérthigga (S), abbadalchjatu,
abbatalchjatu, appalticatu, iscuntu (G) abbacchiato/2
pp.
agg. [discouraged,
découragé, desalentado, verzagt]
abbàttidu, iscoraggidu, arremattadu, arrimadu (L),
addemau, avviliu,
iscoraziu, isporau (N), abbàttiu, affriggiu, arremattau, feliganau,
scorau (C), abbattuddu, ammurthisginaddu, avviriddu (S), abbacchjatu,
abbattutu, annuggiaddu (Cs), diprimutu
(G) abbacchiatura
sf.
[beating
down, gaulage, vareaje, Absschlagen]
iscutzuladura cun sa ‘értiga, mazadura a fuste (L), ammattolada,
-ura, iscudidura a
mazadorja, mazadura (N), spertiadura (C), ischutta a vérthigga (S),
abbacchjatura, abbatalchjamentu m., appalticatura (G) abbacchio
sm.
(agnello macellato) [spring
lamb, agneau, cordero para abasto, Lamn]
anzone (lat. *AGN-IONE) (LN), angioni (C), agnoni (SG) abbacinamento
sm.
[[blinding,
aveuglement, obcecación, Blendung]
abbatzinamentu, atzegada f., -adura f., atzegamentu,
imbàddinu, imbaddinzu, imbatzinada f., imbatzinamentu
(L), illughinadura f.,
illughinamentu, gaddighinzu, gaddinzu (N), allanternamentu,
alluinamentu, intzurpamentu (C), abbazinamentu, acceggamentu, inzigliamentu,
inziglioni (S), abbaddinadda
f. (Cs), bacinedda
f. (G) abbacinare
vt.[to
blind, aveugler, obcecar, blind machen]
abbaddinare, abbatzinare (= it.), abbazinare,
alluinare ( lat. LUCINARE), atzegare (it. accecare),
imbaddinare (lat. CALLIGO x CALIDO - DES I, 565), imbatzinare
(L), illughinare, ingaddinare, inturpare, ispapajare (N), allanternai,
alluinai, illugerrai, illuxerai, imbovai
(sp. embobar), intzurpai, isprixurai, sturnigai (C),
abbazinà, inziglià, inciggà (S), bacinà, abbacinà (G) abbacinato
pp.
agg. [blinded,
aveuglé, obcecado, geblendet]
abbaddinadu, abbatzinadu, atzegadu, imbaddinadu, imbatzinadu, imbazinadu
(L), illughinau,
ingaddinau, inturpau, ispapajau, istontorronau (N),
allanternau, alluinau, imbovau, intzurpau (C), abbazinaddu, inciggaddu,
inzigliaddu (S), abbacinatu, bacinatu (G) abbadare/1
vi.
(badare) [to
mind, faire attention, cuidar, acht geben]
badare, pompiare, ponner mente (L), pompiare, bardare, annotare (N),
castiai (lat. CASTIGARE), fai contu, labai (C), dà attentu,
abbaiddà (S), avvilguà, dà attentu, mirà (G) abbadare/2
vi.
(vagabondare, bighellonare) [to
lounger, flaner, vagamundear, faulenzen]
bagamundare, rundare, arrotzare, andare arrotza-arrotza (L),
bagamundare, rundare, curruntonare (N), bagamundai, bandulai, arroliai,
andai strùscia-strùscia (arròlia-arròlia), strusciai, garronai,
arrotzai (C), cirundrà, cirundrunà, curriurà (S), curriulà, currulà,
bandulirà, urià, uglizà (G) abbagliamento
sm.
[dazzling,
éblouissement, deslumbramiento, Blendung]
illuinamentu (L), illughinada f., illughinamentu,
illughinonzu, illùghinu,
illumenonzu, illumerrada f., illumerru (N),
alluinamentu (C), abbagliamentu, inziglioni, inzirrioni (S),
abbagliamentu, allampianata f.,
allucchittata f. (G) abbagliante/1
sm.
(a. delle auto) [driving
beam, feu de route, deslumbrante, Femlicht]
abbagliante, alluinadore (L), abbagliante, allughinadore (N),
alluinadori, abbaglianti (C), abbaglianti (SG) // anabbaglianti
(S) “anabbagliante” abbagliante/2
agg.
[dazzling,
éblouissant, deslumbrante, blendend]
illuinante (L), illughinante, illuinante
(N), alluinanti (C),
abbaglianti, chi inzirrièggia (S), abbaglianti (G) abbagliare/1
vt.
[to
dazzle, éblouir, deslumbrar, blenden]
abbagliare, alluinare (lat. LUCINARE), allutzerrare,
illugherrare, illughinare, illuinare, leare sa vista, tzeguare (L),
illughinare, illumerrare, inturpare,
impannare (sp. empañar), ispapajare N), allanternai, alluinai, illugerrai,
illuinai, illuxarrai, illuxerai,
isprixurai, luinai, scardogai
(C), abbaglià, alluinà, inciggà, inziglià, inzirrià, piglià la
vistha (S), abbacinà, abbaddinà, abbaglià, acciculià, allampianà,
allucchittà, bacinà (G) abbagliare/2
vt.
(sbagliare, confondere) [to
confuse, confondre, confundir, vermischen]
faddire (lat. *FALLIRE x FALLERE), abbauccare (cat. embaucar) (L),
cuffùndere, trepojare, irballare, faddire (N), cunfundi, eccisai (sp.
hechizar), alluinai, imbovai (sp. embobar), sgarrai (C),
cunfundì, ibbaglià (S), faltà, cunfundissi (G) abbagliato
pp.
agg. (dalla luce)
[dazzled, ébloui,
deslumbrado, geblendet]
abbagliadu, alluinadu,
allutzerradu, illugherradu, illuinadu (L), illughinau, illumerrau,
impannau, inturpau,
ispapajau (N), allanternau, alluinau, alluxarrau, illuinau, scardogau
(C), abbagliaddu, alluinaddu, inciggaddu, inzigliaddu, inzirriaddu (S),
abbaddinatu, abbagliatu, acciculiatu, allampianatu, allucchittatu,
bacinatu (G) abbaglio/1
sm.
(luce violenta) [dazzling,
éblouissement, deslumbramiento, Blendung]
abbagliore, abbaju, alluinu,
illuinu, lugherra f. (lat. LUCERNA) (L), illughinadura
f., illughinamentu (N), allanternamentu, alluinamentu,
alluinu, illuinu (C), abbàgliu, inziglioni, inzirrioni (S), abbàddinu,
abbàgliu, acciculiata f., allampianata f., allucchittata f.,
bacinedda f.,
impannu (G) abbaglio/2
sm.
(errore, svista)
[mistake, méprise,
equivocación, Fehler]
aerru (it. ant. o cat. erro), isbàgliu, falta f. (cat. sp.
falta) (L), arru, irballu (N), farta f., faddina f.
(C), ivvistha f. (S), disacceltu, disattinu (sp. desatino),
falta f. (G) // Piglià giatta pa trìbidda (prov.-S) “Confondere
il gatto con il treppiedi” abbaiamento
sm.
[barking,
aboiement, ladrido, Bellen]
abbaulamentu, abbàulu, appéddida f., appéddidu,
appeddonzu, appeddu,
attoccadura f., attoccamentu f., attoccu,
bàulu (L), appeddadorja f., appeddonzu, appeddu,
attócchida f., bauladura f., baulonzu, bàulu,
tzaulonzu (N), appèddia
f., baulamentu, tzaulamentu (C), abbàgiddu, abbàgiu (S), attillóiu,
canizza f., ghjànnita f. (G) abbaiare
vi.
[to
bark, aboyer, ladrar, bellen]
abbagiare, alloroscare, annittare, appeddare (lat. APPELLARE), appeddigare,
attoccare, baulare (lat.
*BAUBULARE), borulare,
giannittare (a. lamentosamente), isbaulare (L),
abbaulare, appeddare,
attocchidare, baulare
(N), acciaulai, appeddiai,
axinnittai, baulai, imbauai,
inciauai, insaulai,
intzaulai, issaulai, saulai,
itzabbai, itzaulai, tzaulai
(C), abbagià, abbaurà (S), abbagghjà, ghjannì, irrilutà, irrulità
(G) // taulare
(N) “l’a. del cagnolino appena nato”; Cani
chi bàulat non mùssiada (prov.-C), Cani chi abbàgghja no
mussichigghja (prov.-G)“Can che abbaia non morde” Cane chi
appeddat meda mosset pacu (prov.-C) “Cane che abbaia molto morde
poco”; Cani abbagghja e bòiu pasci (prov.-G) “Il cane abbaia
ed il bue pasce” abbaiata
sf.
[bark,
aboiement, ladra, Gebell]
abbagiada, appeddada, appéddida, attoccada,
attócchida, attoccu m., baulada (L), abbaulada, appeddada,
appeddadorja, baulada, tzaulada
(N), baulada, tzaulada, appeddada, appèddia (C), abbagiadda, abbauradda
(S), abbagghjata, ghjànnita (G) abbaiatore
sm.
[barker,
aboyeur, ladrador, Schreier]
appeddadore, appeddigadore, attoccadore,
bauladore (L), abbauladore, appeddadore,
bauladore (N), appeddadori, bauladori, issauladori, tzauladori,
tzaulosu (C), abbagiadori, buzioni (S), abbagghjadori, bucioni (G) abbaino
sm.
[domer window,
lucarne, tragaluz, Dachfenster]
isperàgliu, mandeletta f. (it. dial. mandoletta) (L), abbainu,
istufedda f. istuvedda f. (N), lanterna de teulada f.,
trappa f. (cat. trapa) (C), abbainu, suffitta
f. (S), òrriu (G) abbaio
sm.
[barking,
aboiement, ladrido, Bellen]
abbàgiu, appedda f., appeddaja f., appeddadura f.,
appéddigu, appeddonzu, appeddu,
attoccu, attócchida f., bau-bau, baulamentu, bàulu,
biu-bau, bórulu,
candraja f., grànghida f., isbàulu (L),
abbàulu, appeddadòria
f., appeddu, bàulu, tzàulu (N),
appeddadura f., appeddamentu, appeddu,
bàulu, imbàulu, inciau, itzàbbiu, intzàulu, tzàbidu, tzàbiu,
tzàulu (C), abbàgiddu,
abbàgiu (S), abbagghju, canizza f., ghjànnita f. (G)
// tàulu (N) “a. del
cagnolino appena nato” abbaione
sm.
[babbler,
babillard, gritón, Schreier]
appeddadore, attoccadore, bauladore, baulajolu
(L), abbauladore, appeddadore,
tzarrone, tzaulosu (
(N), appeddadori, bauladori, issauladori, tzauladori
(C), abbagiadori, buzioni (S), ciarroni, abbagghjoni, urruladori,
ciavanagghju, bucioni (G) abballare/1
vt.
(ridurre a balle) [to
bale, emballer, embalar, ballen]
abballonare, fagher a ballas (L), imballare (N), abballai, fai ballas de
roba, fai collu (C), abballà, imballà (S), abbaddunà (G) abballare/2
vt.
(dire frottole) narrer
fàulas (L), ispazerare, favulargiare (N), bendi candòngias, nai patòccias,
nai mincidius (C), dì fàuri (S), pastucchjà (G) abballinare
vt.
[to
bale, emballer, embalar, ballen]
abballinare( L), pinnicare su mantalaffu (matalaffu), abballinare,
imballonare (N), abballai (C), abballà (S), abbaddunà (G) abballottare
vt.
vi. (sballottare, sbatacchiare)
[to jolt,
ballotter, traquetear, rüttteln]
dare sedattadas, isballottare, isbattulare, attappare (L), bubuttare, fàchere
a zisa de balla, picare a su tambarallotta (N), arrumbullonai,
allomburai, aggrumai, fai a rumbulonis (C), attappà, ciaggassi,
appisthunassi, aggrumassi, appisthizunà (S), sbattulà, agghjppassi,
attuppicunassi (G) abbaluginare
vi.
[toflicker,
paraître et disparaître, aparecer y desasparecer, blinkern]
lampizare, altzare a conca (L), agghilimare, fàchere sas istontonadas,
lampizare, altzare a conca (N), lampai (C), apparì appena, lampiggià
(S), luccichintà (G) abbambagiare
vi.
[to
pamper, tenir dans du coton, tener en lo algodón, in Watte packen]
frunire de ambaghe, imboligare cun s’ambaghe (L), imbambacare,
imbolicare chin bambache (N), imboddiai cun bambaxi, imbuttiri cotoni
fruxiu (C), frunì di bambazi (S), imbulià cu’ la bambàcia (G) abbambinare
vt.
(spingere con le braccia, strascinare) [to
drag, traîner, arrastrar, schleppen]
istrasinare, trisinare (it. ant. tracinare) (L), tràghere,
tontonare, trisinare (N), trisinai, trasinai, strisinai (C), isthrasginà
(S), strasginà (G) abbandonamento
sm.
[abandonment,
abandon, abandono, Verlassen]
abbandonu (L), abbandonu, lassadura f. (N), abbandonu, discùidu,
scabudu, abbandonamentu (C), abbandonu (SG) abbandonare
vt.
[to
abandon, abandonner, abandonar, verlassen]
abbandonare, dassare, disamparare (sp. desamparar), eremire,
incheremire (probm. it. eremo), lassare (L), abbandonare, irbandonare,
codiare, disamparare,
lassare (N), abbandonai, disamparai, lassai,
s’arrendi, sbandonai, scabudai,
scaburai (C),
abbandunà, dassà, lagà (S), abbandunà, arrimà, lacà, randumà
(Lm) (G) // lassare
a bonu sou (L) “a. al proprio destino”; lassà a càntiggu di
moscha (S) “ lasciar perdere, non considerare”; No dassà lu
camminu vécciu pa lu nobu (S-prov.) “Non a. la strada vecchia per
la nuova” abbandonato
pp.
agg. [neglected,
abandonné, abandonado, verlassen]
abbandonadu, erremu (ant.), dassadu, disamparadu, incheremidu, isamparadu,
isputzidu, lassadu (L),
abbandonau, codiau, lassau (N), abbandonau, arréndiu, lassau, scabudau
(C), abbandunaddu, dassaddu, lagaddu (S), abbandunatu, arrimatu, lacatu
(G) abbandono
sm.
[abandonment,
abandon, abandono, Verlassen]
abbandonu, disamparu (sp. desamparo), incheremu (L),
abbandonu, irbandonu, lassada f. (N),
abbandonu, disamparu, discùidu,
sbandonu, scabudu (C), abbandonu (SG) // a càntiggu di moscha
(S) “nel più completo a.” abbarbagliamento
sm.
[dazzling,
éblouissement, deslumbramiento, Blendung]
illuinamentu, annappamentu, impannamentu, impannu, abbagliuccamentu (L),
beladura f., impannu (N), annappu, alluinu, abbarballamentu (C),
inziglioni, inzirrioni (S), bacinedda f., allampianata f. (G) abbarbagliamento
sm.
[dazzling,
éblouissement, deslumbramiento, Blendung]
illuinamentu, annappamentu, impannamentu, impannu, abbagliuccamentu (L),
beladura f., impannu (N), annappu, alluinu, abbarballamentu (C),
inziglioni, inzirrioni (S), bacinedda f., allampianata f. (G) abbarbagliare
vt.
[to
dazzle, éblouir, deslumbrar, blenden]
illuinare, annappare, impannare, allutzare, abbagliuccare (it.
baloccare) (L), belare, impannare (N), annappai, alluinai,
allanternai, abbarballai (C), inziglià, inzirrià (S), bacinà,
allampianà, acciculià, allucchittà (G) abbarbaglio
sm.
[dazzling,
éblouissement, deslumbramiento, Blendung]
illuinu, annappu, impannu (L), beladura f., impannu (N), annappu,
alluinu, abbarballamentu (C), inziglioni, inzirrioni (S), bacinedda f.,
allampianata f.(G) abbarbare
vi.
rifl. (mettere le barbe nella terra) [to
take root, s’enraciner, arraigar, Wurzel
fassen]
arraigare, ponner raighinas (L), appilicare, ponner barbas (N),
fai barbas, barbai, s’arrexinai (C), arradizinà, radizinà, punì
radizi (S), arraicà, imbarrancinà (G) abbarbicamento
sm.
[striking
root, enracinement, arraigamento,Wurzelfassen]
arraigamentu (L), appilicadura f. (N), arrexinamentu (C),
arradizinamentu, radizinamentu (S), imbarrancinata f.,
arraicamentu (G)
abbarbicare
vt.
vi. [to
take root, s’enraciner, arraigar, Wurzel fassen]
abbarbigare, arraighinare, raighinare, pigare (lat. PICARE) (L),
appilicare, arradichinare, radichinare (N),
barbai, fai barbas, fai arréxini, s’arrexinai (C), arradizinà,
radizinà, punì radizi (S), arraicà, imbarrancinà (G) abbarbicato
pp.
agg. [taken,
enraciné, arraigado, gefasst]
arraighinadu, raighinadu, abbarbigadu (L), appilicau (N), arrexinau,
barbau (C), radizinaddu, arradizinaddu, chi ha posthu radizi (S),
imbarrancinatu, arraicatu (G)
abbarcare
vt.
(far mucchio) [to
stack, emmeuler, agavillar las mieses, getreidehäufen]
ammuntonare, arremiarzare, fàghere a muntone, pònnere a muntone,
aggheddettonare (L), ammuntonare (mannas), imbarchilare (N), ammuntonai,
abbigai (C), ammuntunà (SG) abbarrare
vt.
isbarrare (L),
irbarrare, addogare (N), isbarrai, serrai su passu (C), abbarrà (S),
sbarrà (G) abbaruffamento
sm.
[scuffle,
chamaillerie, pelea, Handgemenge]
abbaruffamentu,
abbolottu (sp. alboroto), atzuffamentu, prettu (cat. plet) (L),
attroppegliamentu, attroppégliu, atzutzuddadura
f., briga f.,
pilisadura f., tippilidura f. (N), tréulu, attroppégliu,
battùliu (C), brea f., affarratòriu (S), brea f.,
barrabedda f., tiffitanu (G) abbaruffare/1
vt.
(mettere sottosopra)
[to ruffle, emêler,
enredar, verwirren]
chilizare, ghilizare, pilisare,
triulare (lat. TRIBULARE) (L), attroppegliare,
attroppelliare, baragliare,
cubisionare, pilisare (N), battuliai, treulai, attruppegliai (sp.
atropellar) (C), punì a misciamureddu, punì abburottu, disordhinà
(S), punì a intazzu (G) abbaruffare/2
vi.
(accapigliarsi, azzuffarsi) [to
scuffle, se chamailler, pelear, handgemein]
abbaruffare, abbolottare,
afferrare (it. o lat. AFFERRARE), atzuffare, chertare,
prettare (L), s’atzutzuddare, si brigare, si pilisare, si tippilire
(N), s’accancioffai, s’acciuffai (C), affarrassi, inzuffiassi (S),
accapizzassi, risciassi (G) abbaruffio/1
sm.
(disordine, confusione) [untidiness,
désordre, desorden, Unordnung]
tréulu, buluzu, ghilizu, tremuttu, buliu, abbolottu, attutina f. (L),
affusu, attroppélliu, baràgliu,
cubisione f., pilisu (N), attroppégliu, battùliu, tréulu (C),
abburottu, cunfusioni f., misciamureddu (S), fraustu, imbùliu,
infraustu, rimìsciu, tramùsgiulu (G) abbaruffio/2
sm.
(baruffa), [scuffle,
chamaillerie, pelea, Handgemenge]
chertu, abbolottu (sp. alboroto), prettu
(cat. plet) (L), briga f., pilisu, tippilidura f.,
atzutzuddadura f., abbolottu (N), briga f., certu (C),
brea f., affarratóriu (S), parapidda, tiffitanu, brea f.,
barrabedda f. (G) abbassalingua
sm.
med. [tongue
depressor, abaisse-langue, baja-lengua, Zungenspacktel]
abbattigalimba (L), imbassialimba, abbassalimba (N), abbascialingua (C),
abbascialinga, abbattiggalinga (S), primilinga, abbatticalinga (G) abbassamento
sm.
[lowering,
abaissement, bajada, Herunter-lassen]
abbasciadura f., abbasciamentu,
abbassiamentu, basciada f., grusadura
f. (L), imbassiamentu, abbassiada f. (N), abbasciamentu,
abbasciada f. (C), abbasciamentu (S), abbacata f., abbacamentu
(G) abbassare/1
vt.
[to
pull down, abaisser, bajar, herunter lassen]
abbasciare, abbassiare (sp. bajar), grusare, isbascire, mugiare,
mujare (L), abbassare, abbassiare,
imbassiare, s’incurbiare (N), abbasciai, calai (C), abbascià (S),
abbacà, abbascià (Cs), abbassà,
falà (G) // casaladu, isbascidu (L), abbassau, incunau (N),
abbasciaddu, accuccaddu (Cs) (G “abbassato”; abbasciai
de cuaddu (C) “smontare da cavallo”; Ca tantu s’abbàscia
lu curu ammosthra (prov.-S) “Chi si abbassa troppo mostra il
sedere” abbassare/2
vi.
fig. (umiliarsi, sottomettersi) [to
humble oneself, s’humilier, humillar, demütigen]
abbasciàresi, appiadare, basciare, suttammìttere,
umiliàresi (L), s’imbassiare (N), s’abbasciai, indugi (C),
suttamittissi, umiriassi (S), assugghjttà, umilià (G) abbasso/1
avv.
[down,
en bas, abajo, unten]
abbàsciu, abbàssiu (L), abbassu, a zosso (N), a bàsciu (C), abbàsciu,
abbassu, giossu, ingiossu
(S), ignò, suttu (G) abbasso/2
escl.
[down,
à bas, abajo, nieder]
a foras (LN), a bàsciu (C), a fora (SG) abbastanza
avv.
[enough, assez,
bastante, genug]
abbastàntzia, bastante, abbastante, meda (lat. META) (L), abbastàntzia,
bastàntzia, abbastu, meda (N), bastanti, bastantementi (C), abbasthànzia,
abbasthanti, umbè (S), bastanti, abbastanti, abbastanza, abbastànzia,
abbeddu, assai (G) abbastare
vi.
[to
be enough, suffire, bastar, genügen]
abbastare, bastare (lat. *BASTARE) (LN), abbastai, bastai (C),
abbasthà (S), abbastà (G) abbatacchiare
vt.
(dar colpi di batacchio) [to
cane, bâtonner, apalear, prügeln]
mazare (lat. MALLEUS) (L), mazare chin sa mazadorja (chin su
limbeddu) (N), mallai cun sa trattalla (cun su trattallu) (C), battì cu
lu battazzu (S), battaddulà (G) abbattere/1
vt.
(atterrare) [to
throw down, abattre, derribar, niederwerfen]
accadire (sp. caer), atterrare, attraghentare, attrasettare,
attreghentare, attrigantare, bettare a terra, irrùere
(L), ghettare a terra, abbottinare, allagorjare, atterrare (N), abbatti,
abbattixai, battigogliai,
battigollai, ghettai a terra, sciusciai, sterrinai, strumpai (C), abbattì,
attirrà (S), abbattì (G) // martzellare (L) “segnare gli
alberi che dovranno essere abbattuti”; S’àrvure
non si che ghettat a su primu corpu (prov.-N) “L’albero non si
abbatte al primo colpo” abbattere/2,
-ersi vi.
rifl. (avvilirsi, deprimersi) [to
be discouraged, se décourager, desalentarse,
verzagen]
abbattire, accassire, allauccare, avvilire
(it. avvilire), iscoraggire (L), s’abbàttere, s’arrimare,
s’avvilire (N), avvilessi (sp. ant. vilecer), s’affriggiri,
si scorai (C), ammurthisginà, avvirì (S), avvilissi, deprimissi (G) abbattimento/1
sm.
[throwing
down, abattage, derribo, Niederwerfen]
bettada a terra f., trasettu (L), ghettada a terra f.,
abbottinamentu, abbattimentu (N), abbattimentu, sterrinamentu,
sciusciamentu (C), abbattimentu (S), abbacata f., abbattimentu
(G) abbattimento/2
sm.
(avvilimento, sconforto) [dejectedness,
abbatement, desaliento,
Niedergeschlagenheit]
abbattimentu, iscunfortu, disconsolu (L), secacoro, isporu, isporósile
(N), scoramentu, affriggimentu, affinu (C), dischunsoru, ischunforthu
(S), discunsolu, siccacori (G) abbattuto/1 pp. agg. [thrown down, abattu, derribado, niedergeworfen] accadidu, assacchiadu, attraghentadu, attrigantadu, bettadu a terra, biutu, drulliu (L), abbàttiu, abbottinau, allagorjau, atterrau, ghettau a terra, istiricorjau, (N), abbàttiu, sterrinau, fuliau a terra, sciusciau, strumpau (C), abbattuddu, attirraddu (S), abbattutu (G) abbattuto/2 pp. agg. (avvilito, depresso) [discouraged, découragé, desalentado, niedergeschlagen] abbàttidu, disconsoladu, iscoraggidu (L), arrimau, avviliu (N), accassidu, affriggiu, avviléssiu, scorau (C), ammurthisginaddu, avviriddu (S), accansiatu, accansitu, avvilutu, bacchjatu, diprimutu (G) abbatuffolare vt. [to wind into a ball, enrouler pêle-mêle, arrollar, bauschen] allorumare, ammorottulare, ammuruttare (L), abbattilare, affrignonare, affroccheddare, appeddare (sa lana), (N), affringillonai, affriscillonai, allomburai, ammuffullonai, arrumbullonai (C), fà a pinnicci, ingiumiddà (S), agghjummà, agghjummiddulà, appaddottulà, fà a fiocchi (G) |
||
|
abbecedario sm. [spelling-book, abécédaire, abecedario, Fibel] abbecedàriu, gesu (sp. Jesús) (L), sillabarju (N), abbecedàriu (C), abbecedàriu, sillabàriu (S), abbecedàriu (G) abbecedario sm. [spelling-book, abécédaire, abecedario, Fibel] abbecedàriu, gesu (sp. Jesús) (L), sillabarju (N), abbecedàriu (C), abbecedàriu, sillabàriu (S), abbecedàriu (G) abbellimento
sm. [embellishment,
embellissement, embellecimiento, Verschönerung]
abbellida f., abbellimentu,
imbellida f., imbellimentu,
muda f. (L), abbellida f., abbellimentu,
imbellimentu, impompada f., impompamentu
(N), abbellimentu, allicchidimentu, muda f., mudóngiu (C),
abbillimentu, imbillimentu (S),
abbiddimentu, alàsgiu, chinchinnu (G) abbellire
vt.
[to
beautify, embellir, embellecer, verschönern]
abbellire, addechidare, addringare, affaitare
(cat. afaitar; sp. afeitar), ermoseare, ermosurare, imbellire,
mudare (lat. MUTARE), ondrare (sp. honrar) (L), abbellire,
addechidare, imbellichinare imbellire,
impompare (N), abbelliri, allicchidiri, alluxentai, imbelliri, mudai
(C), abbeddì, abbillì, imbeddì (S), abbiddì, acchinchinnassi, addingà,
aggrazià, alasgià, almusà, incialdinà (G) // Patire pro imbellire
(prov.-L) “Patire per a. (diventar bello)”; Su pappai e su
biri fait sa genti imbelliri (prov.-C);“Il mangiare e il bere
abbelliscono la gente” abbellito
pp.
agg. [embellished,
emebelli, embellecido, verziert]
abbellidu, imbellidu, mudadu, affaitadu, ondradu (L), abbelliu, addéchiu,
imbellichinau, imbelliu,
impompau (N), abbelliu, allicchidau, alluxentau, imbelliu, lillosu,
mudau (C), abbeddiddu,
abbilliddu, imbeddiddu (S),
abbiddutu, acchinchinnatu, addingatu, aggraziatu, alasgiatu, almusatu,
incialdinatu (G) abbellitore
sm.
[adorner,
embellisseur, adornador, Verschönerer]
abbellidore, imbellidore (LN), abbellidori (C), abbillidori (S),
abbiddidori, alasgiadori (G) abbellitura
sf.
[embellishment,
embellissement, embellecimiento, Verschönerung]
abbellida, abbellidura,
imbellidura (LN), abbellidura (C), abbillimentu m. (S),
abbidditura, alasgiatura (G) abbeveràggio
sm.
[watering,
abreuvage, abrevada (del ganado), Tränken]
abbamentu, dada a bìere f. (L), abbamentu (N), acuamentu (C),
abbadda f. (S), abbiaramentu (G) abbeverare
vt.
[to
water, abreuver, abrevar (el ganado), tränken]
abbare (lat. AQUARE),
beverare, dare a bìere
(a su bestiàmene) (L), abbare, abbiberare, dare
(zùchere) a bìbere (N), acuai (su bestiàmini), donai a buffai (C),
abbà, dà a bì (S), abbà, abbiarà (G) abbeverata
sf.
[watering,
abreuvage, abrevada, Tränken]
abbada (LN), acuadura (C), abbadda (S), abbiarata (G) abbeveratóio
sm.
[watering
place, abreuvoir, abrevadero,Tränke]
abbadorzu (lat. AQUATORIUM), bidorza f., bidorzu (lat. BIBITORIUM),
biidóriu (ant.) (L), abbadorju, abbatógliu,
abbatorja
f., abbatorju, abbediles pl., bediles pl., bidiles
pl., biberadorju,
bibidorzu, progoleddas
f. pl. (N), acuadroxu, pibaradóriu, liberadóriu, biperandóriu,
bidili (C), abbaddòggiu (S), abbatogghju, biitogghju, funtanili, pibbiolu
(Cs) (G) abbiadare
vt.
[to
feed on oats, avoiner, acostumbrar los caballos a la cebada, füttern]
approendare (L), approvendare (N), donai sa provenda (C), apprubindà
(S), abbiadà, albià (G) abbicare
vt.
(ammucchiare le biche) [to
stack, emmeuler, agavillar las mieses, getreidehäufen]
arremiarzare, appostorzare, sedare (L),
aggoddettonare, ammuntonare
mannas, ammannucrare, imbarchilare (N), abbigai, ammanugai, ammuntonai
tzergas (C), ammuntunà rimiagli, assiadà (S), ammuntunà fascagghj,
fascagghjà (G) abbicatura
sf.
[stack,
emmeulage, agavilladura de las mieses, Getreidehäufung]
arremiarzada, arremiarzadura,
sedada (L),
ammannucradura, ammuntonamentu de mannucros m., imbarchilada,
imbarchiladura (N),
ammuntonamentu de mànigas (de tzergas) m. (C), assiadadda,
ammuntunadda (S), fascagghju m. (G) abbiccì
sm.
[alphabet,
abecé, abecé, Abece]
abbeccè, abbiccì,
biabà (sp. beabá) (L), abbiccì, comintzu (fig.), printzìpiu
(fig.) (N), abbiccì, alfabetu (C), abbiccì, alfabetu (S),
abbiccì, affabettu (G) abbiente
agg.
[wealthy,
aisé, acomodato, wohlhabend]
riccu meda (L), chi at cosa, riccu, zente de prospore (N), arriccu,
pillantzosu (C), ommu di mugneca, passona chi si la po' f., riccu
(S), cuprosu, riccu (G) abbietto
agg.,
-ezione sf.
vds. abietto,
-ezione abbigliamento
sm.
[dressing,
habillement, vestido, Kleidung]
abbigliamentu, addronnamentu, bestidura f. (L), accontzadura f.,
attrossadura f., bestidura f., chintura f., tarchionzu
(N), allicchidimentu,
arroba f., bistiri, cuncordu (C), abbigliamentu, tràciu (S),
abbigliamentu, cumpustura f., tràciu (G) abbigliare,
-arsi vt.
rifl. [to
dress, habiller, vestir, kleiden]
accontzàresi, addronnàresi, bestìresi (lat. VESTIRE), cumpònnere
(sp. componerse) (L), abbilliare, bestìresi,
s’accontzare, s’attrossare (cat. atrossar), si tarchiare
(N), ammudai, bistiri,
cumponni, s’allicchidiri, s’attrossai, si cuncordai (C), abbiglià,
accunzassi (S), abbiglià, acchinchinnassi, accunciassi, agghindà (G)
// Fai comenti sa mulleri de su pastori chi a merì s’allicchidit
(prov.-C) “Fare come la moglie del pastore che si abbiglia di
sera” abbigliato
pp.
agg. [dressed,
habillé, ataviado, gekleidet]
addronnadu, accontzadu, bestidu (L), accontzau, attrossau, bestiu, tarchiau
(N), allicchidiu, cuncordau
(C), abbigliaddu, accunzaddu, acconzu (S), abbigliatu, acchinchinnatu,
accunciatu, agghindatu (G) abbinamento
sm.
[coupling,
accouplement, acoplamiento, Koppelung]
aggiobamentu, accoppiamentu, posta a pare f. (L), cropa f.,
cropamentu, abbinamentu (N), accoppiamentu, allobadura f., pariga
f. (lat. *PARIC(U)LA) (C), abbinamentu, appaggiamentu (S),
abbinamentu, appagghjamentu, catambiata f. (G) abbinare
vt.
[to
couple, accoupler, acoplar, koppeln]
accoppiare, aggiobare, pònnere a pare (L), abbinare, cropare (N),
accoppiai, accrobai, allobai, apparigai (C), abbinà, acciubbà, appaggià
(S), abbinà, appagghjà, catambià (G) abbinata
sf.
[coupling,
accouplement, acoplamiento, Koppelung]
aggiobada, accoppiada, posta a
pare (L), cropadura, abbinada (N), allobadura, apparigadura,
accrobadura, accoppiadura (C), abbinadda, appaggiadda (S), abbinata,
appagghjata, catambiata (G) abbindolamento
sm.
(raggiro, inganno) [cheat,
tromperie, engatusamiento,Betrug]
abbaraddu, atzoladura f., imbóligu,
imbuvonamentu,
ingannu, ingraugugliamentu, inzamu, inzomu
(L), abbaraddu, alloru, imbroddu, impróddiu,
improddu, improsadura f., ingricchinada f. (N),
ingràngulu, imboddicu, cugliunu (fig.) (C), abbinduramentu,
ingraugliamentu, inzommu (S),
ghjriolu, ignìriu, inciàffulu (G) abbindolare/1
vt.
(porre la matassa nel bindolo) [to
spool, dévider, devanar, haspeln]
innaspare (it. (an)naspare), atzolare (it. sett. azzola),
pònnere s’atzola in su ghìndalu (L), arrolliare, annaspare, allorare
(lat. LORUM) (N), annaspiai, innaspiai (C), abbindurà, innaspà,
firà l’àccia (S), abbiddulà, alliacciulà (G) abbindolare/2
vt.
(raggirare, ingannare) [to
cheat, tromper, engatusar, betrügen]
abbaraddare, abbindulare, abbuvonare, ammuinare (sp. amohinar), appappulare,
brindulare, coglionare (it.
coglionare), corogliare, imbabbaloccare, imbalauccare,
imbellecare (sp. embelecar), imboligare (lat. INVOLICARE),
imbuvonare (sp. embobar), ingiomare, ingoloffiare, ingraugliare,
ingraugugliare (it. ingarbugliare), intorinare, inzamare,
inzomare (tosc. ghiomo), mariolare (it. ant. mariolare),
mariettare (L), abbaraddare, alleriare (lat. LERIAE), imbroddare,
imprasare, improddare, ingricchinare (N),
imboddiai, imbrecculai, imbrollocai,
ingrangulai,
improddiai, sbeliai, sbelliai (C),
ingrauglià (S), abbiddulà, abbindulà, ghjriulà,
ignirià, igniriulà, inciaffulà, inghjummà, piddà a allisingu, trampà
(G) // ammuinau, ingricchinau (N), ingrangulosu (C),
imbuvutatu (G) “abbindolato” abbindolatore
sm.
(raggiratore, ingannatore) [cheater,
trompeur, engatusador, Betrüger]
abbaraddadore, imboligosu, ingraugliadore, inganniosu, ingandilatzu,
incatramadore (L), abbaraddadore, alloradore, ammuinadore, arrolliadore,
imprasadore, ingricchineri, mariettadore
(N), imboddicadori, imbrecculadori, incantamundu,
ingranguleri, sbeliadori (C), abbinduradori, ingraugliadori (S),
abbidduladori, igniriadori, inciaffuloni (G) abbindolatura
sf.
fig. [cheat,
tromperie, engatusamiento, Betrug]
abbaraddu m., amminadura, imbóligu m., ingraugliadura, inzomada,
-adura, inzomu m. (tosc.
ghiomo) (L), abbaraddamentu m., allériu m.,
imprasadura, ingricchinada (N),
imboddicadura, ingrangulamentu m., sbéliu m. (C),
abbinduraddura, ingraugliaddura (S), igniriulatura, ignìriu m.,
inciaffulatura, abbiddulatura (G) abbiosciarsi
vi.
rifl. [to
lose courage, s’abattre, echarse, verzagen]
abbadderigare, alleventare
(crs. allivantatu), disanimàresi, discoràresi (L),
s’allagorjare, s’ammortighinare, s’ammortosinare, s’arrimare
(N), si scorai, si sterrinai (C), ammurthisginassi (S), cannuccassi (G) abbisognare
vi.
[to
need, falloir, ser necesario, nötig sein]
abbisonzare, bisonzare (L), bisonzare (N), abbisongiai (C), abbisugnà
(SG)
abboccamento/1
sm.
[bite,
morsure à l’hameçon, picada, Anbeissen]
abbuccamentu, abbucconizu, abbuccu (L),
abbuccamentu, ispittuddada (de s’amu) f. (N), biccamentu (C),
abbuccamentu (SG) abboccamento/2
sm.
(colloquio, incontro) [interview,
entrevue, entrevista, Unterredung]
abboju, abbuccu, accarada f., accaradura, accaramentu,
accarascione f., accarida f., attoppu
(L), accarada f., accaradura, addóbbiu,
addoppu, aggorru, obiadura f. (N), attoppu, incontru (C),
attuppamentu (S), abbóiu (G) abboccare/1
vi.
(a. dei pesci) [to
bite at the hook, mordre à l’hameçon, picar, anbeissen]
abbuccare (L), abbuccare, ispittuddare s’amu (N), abbuccai, biccai (cat.
abocar), abbruncai (C), abbuccà (SG) abboccare/2,
-arsi vi.
rifl. (incontrarsi) [to
meet, rencontrer, encontrar, begegnen]
attoppare (sp. topar), abbojare (lat. OBVIARE),
accarire, accaràresi (cat. sp. acarar) (L), addobbiare,
addoppare, obiare (N), s’incontrai, s’accarai, attoppai, attobiai,
obiai (C), attuppassi (S), abboiassi (G) abboccare/3
vt.
(riempire sino all’orlo) vds. rabboccare abboccato
agg.
(di gusto dolce, amabile) [palatable,
moelleux, abocado, süffig]
abbuccadu, abbuccante, buccante (L),
abbuccau, abbuccatu (N), buccanti (CSG) abboccatore
sm.
abbuccadore
(LN), biccadori (C), abbuccadori (SG) abbocconare
vt. (fare a bocconi) [to
chop up, morceler, despedazar, zerbröckeln]
abbucconare, fàghere a buccones, fàghere a bìcculos (L), abbucconare,
fàchere a buccones (N), fai a bucconis, arrogai (C), fà a pezzareddi
(a mossi) (S), fà a bucconi (a mossi), fà a spìzzicu (G) abboffarsi
vi.
rifl. (ingozzarsi, rimpinzarsi) [to
gulp, englouter, embuchar, verschlucken]
abbuffàresi (dalla rad. BUFF-), abbuvuddàresi (L),
s’abbercheddare, s’abbuffare, s’appasterare, s’attattamacare,
s’istercorare (N), arrebussai (sp. rebozar), attaffiai, iscattasciai,
s’allurpiri, sgalluppai (probm.
sp. gallofear) (C), abbuddassi, abbuffassi, abbuvuddassi (S),
intalpassi (G) abboffata
sf.
[gulp,
engloutissement, embuchada, Schlucken]
abbuffada, abbuvuddada, ispranzada (L),
abbuffada, abbercheddada (N), arrebussada, satzada, sgalluppada (C),
abbuffadda, abbuvuddadda (S), intalpata (G) abbombare
vt.
(imbevere, inzuppare) [to
imbue, imbiber, empapar, tränken]
inciuppire (sp. chupar), surzire (probm. it. sorso) (L),
ammorfoddare, abbumbare (N), acciuppai, inciuppai, sciundi (C), imbibì,
sulzì (S), abbambacà, impagnà, imbibì (G) abbonacciare
vi.
(diventare calmo) [to
calm, apaiser, abonazarse, beruhigen]
abbacare, abbonacciare, abbonatzare,
asseliare (L), abbonatzare, asseliare,
imbonire (N), abbacai, abbonatzai, abbonantzai (C), abbunazzà, abbunì
(S), abbunaccià, avvinià, bunaccià, sussigà (G) abbonamento
sm.
[subscription,
abonnement, subscripción, Abonnement]
abbonamentu (LNC), abbunamentu (SG) abbonare
vt.
[to
subscribe, abonner, abonar, abonnieren]
abbonare (LN), abbonai (C), abbunà (SG) abbonato
pp. agg. [subscript,
abonné, abonado, abonniert]
abbonadu (L), abbonau (NC), abbunaddu (S), abbunatu (G) abbondante
agg.
[abundant,
abondant, abundante, reichlich]
abbundante, abbundosu, bundajolu, bundansciosu, bundasciosu,
bundansosu, bundante, bundantziosu, bundile, ispuntante,
sobradu (sp. sobrado) (L), abbundante, bundajolu, bundansiosu,
bundante, bundantile, bundorosu,
bunnante (N), abbundanti,
abbundantziosu, abbundosu, avantzosu, sobrau
(C), abbundanti (S), abbundanti, abbundanziosu, abbundosu, bundanti,
furriosu, supratu (G) // Austu piuosu, mustu bundanti (prov.-G) “Agosto
piovoso, mosto abbondante” abbondantemente
avv.
[abundantly,
abondamment, abundantemente, im überfluss]
abbundantemente, a bria, a
cantu nd’andat, a cattiu,
a furriadura, a innàigu, a istriguladura, a istrossa, a istróvulu,
a istruvùgliu, a
istrùvulu, a manu piena, appasciu,
a tramafilu, a
trinta baranta, a tuveddos,
a brenùssiu (L), abbundantemente, abbottu, a fira, a fùmios (N),
abbundantementi, abbundosamenti, a burgeffa, a fuliadura, a muntonis, a
scavuladura, a scàvulu (C), abbundantementi, a furriaddura, a
gittaddura, a trumaddura (S),
abbundantimenti, a ghjttatura, a struvu, a tramafila, a
trammafilu (Cs), supratamenti
(G) abbondanza
sf.
[abundance,
abondance, abundancia, Überfluss]
abbogu m., abbundàntzia,
bulgu m., bunda, bundànscia, bundàntzia,
brenùssiu m., càstigu m., deìscia, isciùscia, isàsinu
m., isciaccada, isériu m., istrovógliu m.,
istruvu m., isumésciu m., murgunzu
m. (L), abbundàntzia, bundàntzia, bundàssia, bunnàntzia,
murgunzu m., profia (N),
abbundàntzia, groffu m., sciorrada, spiocca, spioccada, uffu
m. (C), abbundànzia (S), abbundànzia, bulghina, bundànzia,
ghittadura, imbascata, mugnecca,
sbrammu m. (Cs), sissali m., struvu
m. (G) // a gioba (L), a dischissione (N), a
lettu (C), a isonne, a ghjttatura (G) “in a.”; abbolùsciu
m. (L)“in grande a.”; acchiccare
(L) “dare in a.”; murgunzu de latte, de mele (L) “a. di
latte, di miele”; occannu in binza b’est sa ua a càstigu (L) “quest’anno
in vigna c’è abbondanza di uva”; acciurruvai (C)“prendere
in a.”; bulghizzà
(G) “godere nell’a.”; A s’abbundàntzia tottu si cheren!
(prov.-N) “Tutti desiderano trovarsi nell’abbondanza” abbondare
vi.
[to
abound, abonder, abundar, überfluss haben]
abbundare, bundare (it. o sp. abundar), infolcare, infulcare (lat.
*FULLICARE),
rebuccare (it. ant. riboccare) (L), abbundare, bundare (N),
abbundai (C), abbundà (SG) // abbundiri (C) “dicesi di alcune
vivande che aumentano di volume cuocendole” abbonimento
sm.
[calming,
apaisement, aplacimiento, Beruhigung]
asséliu, assussegu (cat. sossego; sp. sosiego) (L), asséliu,
imbonidura f., imbonimentu (N), abbacamentu, appasigamentu,
appaxiamentu, asséliu, assussegu (C), abbunazzamentu (S), appasigatura f.,
avvéniu, bonanza f., risettu, sussegu (G) abbonire
vt.
vi. (calmare) [to
calm, apaiser, aplacar, beruhigen]
abbonare, abbonatzare, asseliare, fagher bonu (L), asseliare, imbonire
(N), abbacai, abbonatzai, abboniai, abboniri, appaxiai, asseliai (C),
abbunì, abbunazzà (S), abbunaccià, appasigà (G) abbordaggio
sm.
[bording,
abordage, abordaje, Anlegen]
accostamentu, accostu (L), accostiadura f., accóstiu (N), abbordàggiu
(C), abbordhu, -àggiu, abburdhàggiu
(S), abbuldagghju (G) abbordare
vt.
vi. [to
board, aborder, abordar, sich anlegen an]
accostare, accurtziàresi a sa riva (L), accostare, accostiare (N),
abbordai, abbortzai (lat. BURSA) (C), abburdhà (S), abbuldà (G) abborracciamento
sm.
[bungling,
bousillage, chapucería, Pfuscherei]
abbunzu, atzoroddu, cianfainu (sp. chanfaina), imbrauddu,
imbrózumu, imbrùddulu, imprabastu, imprabàstulu,
indróvigu indrùvigu
(L), atzoroddu, intzoroddonzu, intzoroddu,
intzuruddu (N), atzaroddu, ciapputzeria f. (sp. chapucería),
imprabastu, imprabàstulu,
tzarpoddadura f. (C),
apparrònchiu, cianfùgliu, imbrècciu(ru), imbrènciuru
(S), chjappuzzu (G) abborracciare
vt.
[to
bungle, bousiller, chapucear, verpfuschen]
abbunzare affilumestare,,
affroccheddare, atzoroddare, cianfainare (sp. chanfaina),
ciappinare (it. acciapinare), imbrauddare, imbrodulare,
imbrozumare, imbruddulare, imprabastulare
(probm. sardz. it. impasticciare), inciamputzare, inciapputzare,
indrovigare, indruvigare
(lat. INTURBIDARE), pistizonare (L),
attabarrare, atzoroddare, intzoroddare, intzuruddare (N), acciappinai,
acciapputzai, acciarollai, affioncai, allaroddai, atzaroddai, froddoai,
imprabastai, imprabastulai,
improbostai, merdagamai, merdevuddai
(C), incianfuglià, ciappinà, cianfainà, imprabasthulà, fà a imbrènciuru
(S), chjappuzzà, chjappinà (G) // fàghere a cadrigas (L) “a.,
pasticciare”; dare una cadrassada (L) “a. far male una cosa e
non concluderla” abborracciato
pp.
agg. [bungled,
bousillé, chapuceado, verpfuscht]
abbunzadu, affilumestadu,
affroccheddadu, atzoroddadu, cianfainadu, imbrauddadu,
imbroduladu, imbrozumadu, imbrudduladu, imprabastuladu,
inciapputzadu, indruvigadu (L) attabarrau, atzoroddau, intzoroddau,
intzuruddau (N) acciappinau, acciarollau, acciapputzau, affioncau,
allaroddau, atzaroddau, imprabastulau (C), cianfainaddu, ciappinaddu,
fattu a imbrènciu (a parrónchiu), imprabasthuladdu, incianfugliaddu
(S), chjappinatu, chjappuzzatu (G) abborracciatore
sm.
[bungler,
bousilleur, chapucero, Pfuscher]
atzoroddadore, cianfainadore, ciappinu, imbrauddadore,
imbroduladore, imbrozumadore, imbrudduladore, imprabastuladore,
imprabastuleri, indrovigosu (L),
attabarradore, imprastuladore, intzurudderi, tapputzu, tzoroddadore
(N), acciappinadori, acciapputzadori, affioncadori, atzaroddadori,
atzarodderi, ciappinu, imprabastuleri, merdaganeri, merdevudderi (C),
cianfugliadori, ciappinu, incianfugliosu (S), chjappinu, chjappuzzadori,
fraustoni (G) abborracciatura
sf.
[bungling,
bousillage, chapucería, Pfuscherei]
affilumestada, -adura, affroccheddadura, atzoroddadura,
cianfainadura, cianfanada, imbrauddada, -adura, imbroduladura,
imbrozumadura, imbrudduladura, imprabastuladura
(L), attabarradura, atzoroddu m., imprastuladura, intzoddinadura
(N), acciappinadura, acciapputzadura, affioncadura, atzaroddadura (C),
cianfùgliu m., frappacàgliu m., incianfugliaddura (S),
chjappinatura, chjappuzzatura (G) abborraccione
sm.
vds. abborracciatore abbottare,
-arsi
vi. rifl. (gonfiarsi come una botte) [to
cram oneself, se bourrer, hartarse,
sich
vollstopfen]
unfiàresi che cuba (L), s’abbuddare, s’accarradeddare,
s’unfrare che cupa (N), s’unfrai che una carrada (C), abbuddassi,
abbuttassi, abbuvuddassi, intrippassi, unfiassi che cubba (S),
abbulvuddassi, intalpassi, unfiassi che una cupa (G) abbottinare vt. (far bottino, saccheggiare) [to pillage, piller, saquear, plündern] sacchizare (L), irrobare, sacchizare (N), appresai, arrelantzai (C), rampiggià, aggrassà (S), assacchià, pridagghjà (G abbottonare
vt.
[to
button, boutonner, abrochar, zuknöpfen]
abbuttonare, arraghilare (L), abbuttonare, aggiuppare (crs. agghjuppà),
agguttonare (N),
abbuttonai (C), abbuttunà (S), abbuttinà, abbuttunà (G) //
aggiupponare (L) “a. il giuppone”; arraghìlati sa braghetta!
(L) “abbottonati la brachetta!”; Is rosas cumentzan a
abbuttonai (C) “Le rose cominciano a sbocciare” abbottonato
pp.
agg. [buttoned,
boutonné, abotonado, zegeknöpft]
abbuttonadu, arraghiladu, cumulattu (L),
abbuttonau, agguttonau (N),
abbuttonau (C),
abbuttunaddu (S), abbuttinatu, abbuttunatu (G) abbottonatura
sf.
[buttoning,
boutonnage, abrochamiento, Zuknöpfen]
abbuttonada, abbuttonadura
(LNC), agguttonada, -adura, guttonadura (N), abbuttunaddura,
abbuttunamentu m. (S),
abbuttinatura, abbuttunatura (G) abbozzacchiare/1
vt.
vds. abbozzare abbozzachiare/2
vi.
vds. imbozzacchire abbozzare
vt.
(dare la prima forma ad un’idea) [to
sketch, ébaucher, bosquejar, entwerfen]
abbotzare, abbessiare (lat. VERSUS), fàghere in russu (L),
abbotzare, ammusconare (N), abbotzai, accinnai, trassai, intzimiai (C),
sagumà (S), abbuzzà (G) abbozzo
sm.
[sketch,
ébauche, bosquejo, Entwurf]
abbotzu, abbessiada f., imminzu, prima
manu f. (L), abbotzu (N), abbotzu, accinnu, intzimia f.,
trassa f. (C), sàguma f. (S), abbozzu (G) // dare
un’abbessiada (L) “abbozzare una cosa” abbozzolarsi
vi.
rifl. (agglomerarsi, raggrumarsi) [to
cocoon, faire sos cocon, hacer el capullo,
sich
verpuppen]
appedràresi (L), s’appredare, s’abbardulare, s’abbotzicheddare
(N), s’aggrumai, si fai a cocchetta (C), appaddotturassi, aggeppassi,
appisthizunassi, appisthunassi (S), abbuzzulassi, aggrumassi (G) abbracciabosco
sm.
bot. (Lonicera implexa Ait.) [honeysuckle,
chévrefeuille, madreselva, echtes
Geissblatt]
mamasilva f., mammelinna f., erva cràbina f., erva
crabuna f., erva de coronas f., bide bianca f., càlamu,
balanzu (L), mama de sida f., ocru malu, ligadorja f. (N),
mama de linna f., erba de canneddus f., erba de coronas f.,
guadàngiu, linna de pipas f., sfundapingiadas f. (C), èiba
cràbuna f., legna cràbuna f. (S), vitiolu, vitiola f.,
caprifoddu, caprifóddulu, caprufóddulu (G) abbracciamento
sm.
[embrace,
embrassade, abrazo, Umarmung]
abbratzamentu (L), abbratzu, affranzu (N), abbratzamentu (C), abbrazzu
(S), abbràcciu, abbracciamentu (G) abbracciare
vt.
[to
embrace, embrasser, abrazar, umarmen]
abbratzare, attujare, inchìnghere (lat. INCINGERE) (L),
abbratzare, abbrantzare, affranzare, affratziare (N),
abbarcai (cat. sp. abarcar), abbratzai, imbrassai, imbratzai (cat.
embraçar; sp. embrazar), imprassai (C), abbrazzà (S), abbraccià
(G) // su ballu affranzosu (N) “ballo moderno con abbraccio”;
De duos males abbratza su minore (prov.-L) “Di due mali abbraccia
il minore”; Chini troppu abbràtzada pagu strìngidi (prov.-C) “Chi
troppo abbraccia poco stringe” abbracciata
sf.
[embrace,
embrassade, abrazo, Umarmung]
abbratzada (L), abbratzada, bratzada (N), imprassada (C), abbrazzadda
(S), abbracciata (G) abbracciato
pp.
agg. [embraced,
embrassé, abrazado, umarmt]
abbratzadu, attujadu (L),
abbratzau, affranzau, affratziau (N),
abbratzau, imprassau (C), abbrazzaddu, abbrazzittaddu (S),
abbracciatu (G) abbràccio
sm.
[hug,
embrassement, abrazo, Umarmung]
abbratzu, attujada f. (L),
abbratzu, affranzada f., -adura f., affranzu,
affratzionzu, affràtziu (N),
abbràtzidu, abbratzu, imbrassada f., imbràssidu, impràssidu,
impressadura f. (C),
abbrazzu (S), abbràcciu (G) abbraciare
vt.
(ridurre in brace) fàghere
a braja (L), fàchere a bràsia (N), fai a braxa (C), fà a bràsgia, fà
a brustha (S), fà a bràsgia, fà a brusta (G) abbrancare/1
vt.
(riunire in branco) [to
put in a herd, attrouper, agrupar, mit der Herde
vereinigen]
accheddare, aggamare,
fàghere su masone (L), accheddare, accheddonare, aggrustare, attazare
(N), accanciai, acceddai
(C), accumunà, intrumà, unì a lu masoni (S), aggrugghjulà, ammandrà
(G) // abbrancadura f. (L), abbrancada f. (N) “abbrancamento”
abbrancare/2
vt.
(afferrare) [to
gripe, saisir, agarrar, anfassen]
abbrancare (lat. BRANCA), affarruncare, affrancare, affranchiare,
affranciare, ammanadare,
isfranchionare (L),
affrancare, aggarrare (N), abbrancai, affarcai, affarruncai,
affraccai, affrancai, aggaffai, agganfai, aggarrai, aggrippiai, (C),
abbrancà, aggaffà, aggranfà, agganzà (S), aggaffà, affarrà,
abbrancà (G) abbreviamento
sm.
[abridgement,
abrégement, abreviamento, Verkürzung]
abbréviu, abbreviamentu, incurtziamentu (L), abbreviada f.,
incurtziada f., rucradura f., accurtziadura f. (N),
accurtzamentu, incurtzamentu, abbreviamentu (C), abbribiaddura f. (S),
abbriviatura f., accultamentu (G)
abbreviare
vt.
[to
shorten, abréger, abreviar, verkürzen]
abbreviare, incurtziare, accurtziare, affiliattare (L), abbreviare,
incurtziare, accurtziare, rucrare (N), abbreviai, accurtzai, incrutzai,
incurtzai (C), abbribià, incurthà (S), accultà, cilcinà, abbrivià
G) abbreviato
pp.
agg. [shortened,
abrégé, abreviado, verkürzt]
abbreviadu, accurtziadu, affiliattadu, incurtziadu (L), abbreviau,
accurtziau, incurtziau, rucrau (N), abbreviau, accurtzau, incurtzau (C),
abbribiaddu, incurthaddu (S), accultatu, cilcinatu, abbriviatu (G) abbreviatura
sf.
[abridgement,
abréviation, abreviación, Verkürzung]
abbreviada, abbreviadura,
accurtziadura, incurtziadura (L), abbreviadura, accurtziadura,
incurtziadura, rucradura (N), abbreviadura, accurtzadura, incurtzadura
(C), abbribiaddura (S), abbriviatura, accultatura (G) abbreviazione
sf.
[abbreviation,
abréviation, abreviación, Verkürzung]
abbreviassione, abbreviatzione, abbréviu m., accurtziadura, affiliattada,
incurtziadura (L),
abbreviadura, abbreviatzione, accurtziadura, incurtziadura, rucradura
(N), abbreviatzioni, accurtzadura, incurtzadura (C), abbribiazioni (S),
abbriviazioni, accultazioni (G) abbrezzare
vi.
(intirizzire per la brezza) [to
benumb, engourdir, aterir, erstarren]
astraare, attetterigare, intetterigare (L), artanare, astragare,
tostorare (N), abbiddiritzai, attittirigai, si fai a unu tìttiri (C),
azzuddì, isthrimintì (S), azzulzuddà, innulziddì, ulziddì (G) abbriccagnolo sm. (cavillo, pretesto) [cavil, prétexte, cavilación, Spitzfindigkeit] accampìgliu (it. appiglio + accampare), artìculu (probm. sp. articular), còdia f., còntia f., cóntiga f., fóiga f. (L), appìlicu, iscótticu, isticcas f. pl., tzema f., tzemia f. (N), cabillu, pibinca f., pinnica f., pinniga f., troga f., tzimia f. (C), antràccuru, intràccuru, pritesthu (S), algumìgnulu, liàcciula f., picata f., stivùciu (G) abbriccarsi
vi. rifl. (inerpicarsi, arrampicarsi) [to
clamber up, grimper, trepar, klettern]
appiccare (= it.) (L), s’appilicare (N), s’appicculai
(C), appiccarinassi (S), appicchiriddassi (G) abbrivare
vi.
mar. (dare il moto, scorrere della barca) [to
get (a ship) under way, donner de l’erre
à
un
navire, empujar
el buque, die Fahrt berschleuningen]
abbrivare (L), si mòghere, tuccare (N), abbrivai (C), abbribà (S), abbrià
(Lm), abbrivà (G) abbrividire,
-are vi.
[to
shudder, frissonner, estremecerse, schaudern]
astriare, tènnere tittirrias (L), attittiliare, trèmere pro su frittu
(N), attetterai, tenni is strioris, tenni is tittifrius (C), azzuddì,
abé li zuzzuniddi (S), ulziddì, aé li zuddoni (G) abbrivo
sm.
mar. [freshway,
erre, arranque, Fahrt]
abbrivu (L), mòghia f., tuccada f. (N), abbrivu (C), abbrìbiu,
abbribu (S), abbrìviu,
abbrivu (G) abbronzamento
sm.
[bronzing,
bronzage, bronceado, Bronzierung]
innieddigamentu, annieddamentu (L), innigheddada f.,
innigheddicada f. (N), accottilamentu, accottulamentu (C),
abbrunzamentu (SG) abbronzare/1
vt.
vi. ( a. al sole) [to
get sunburnt, se dorer au soleil, curtirse el cotis por el sol,
räunen]
abburare (crs. aburà o tosc. abburare), ammurrare, annieddigare,
assoliare, còghere a sole, innieddigare (L), accottinare, innigheddare,
innigheddicare (N), accotonai, accottiliai, accottulai, accottuliai,
ammoriscai, arrubiscai, assoliai (C), abbrunzà (S), abbrunzà,
assuliassi, turrà nieddu (G) // accottinau (N), accottibau,
arrecottu (C), abbrunzaddu (Cs) (G) “abbronzato” abbronzare/2
vt.
[to
bronze, bronzer, broncear, bronzieren]
fàghere in colore de brunzu, abbrunzare
(L), abbrunzare (N), abbrunzai (C), abbrunzì (S), abbrunzà (G) abbronzato/1/2
pp.
agg. ammurradu,
annieddigadu, innieddigadu; abbrunzadu (L), innigheddau, innigheddicau;
abbrunzau, abbruscatu (lat. AMBUSTULATUS) (N), accottilau,
accottulau, accottuliau, ammoriscau (sp. amoriscado),
annieddigau, arrubiscau, assoliau; abbrunzau (C), abbrunzaddu;
abbrunziddu (S), abbrunzatu, assuliatu, caricottu (G) abbronzatura
sf.
[burning,
bronzage, bronceadura, Bräunen]
abbrunzadura, annieddigada, annieddigadura,
innieddigadura (L), innigheddadura, innigheddicadura (N), accottiladura,
ammoriscadura, assoliadura (C), abbrunzaddura (S), abbrunzatura (G) abbronzire
vt.
vi. vds. abbronzare/1 abbrostire
vt.
vds.
abbrustolire abbruciacchiamento
sm.
[scorching,
légère brûlure, chamusco, Versengen]
abburamentu, brusiadura f., usciadura f. (L), abbrustionzu,
sumuscrada f., sumuscradura
f., sumuscronzu, sumuscru, uscradura
f. (N), abbruxamentu, abbruschiadura f., uscradura f.
(C), abbruschamentu, bruschadda f., usciaddura f. (S),
abbampata f., allampata f., abbrusgiulatura f.,
usciatura f. (G) abbruciacchiare
vt.
[to
scorch, brûler légèrement, chamuscar, versengen]
brujare, brusiare (it. bruciare), arridare (lat. *ARRIDUS),
usciare (lat. USC’LARE), abbruscare, abburare (crs. aburà o
tosc. abburare) (L), abbrustiare, abbrustire, afframmatzare, sumuscrare,
uschiare, uscrare
(N), abbruschiai, atzicorrai, uscrai, abbruxai (C), abbruschà, bruschà,
uscià (S), abbampà,
allampà, abbrusgiulà, uscià (G) // uscrau
m. (C) “arboscelli bruciati della macchia” abbruciare
vt.
[to
burn, brûler, quemar, brennen]
brujare, abburare (crs. aburà o tosc. abburare), acchicconare
(L), brusiare (N), abbruxai, abbuai, abboai (C), brusgià (SG) abbruciaticcio
agg.
[burnt,
brûlé, quemado, verbrannt]
àrridu (lat. *ARRIDUS), brujadittu (L), brusiadeddu (N),
abbruschiadeddu, abbruxadeddu (C), brusgiaddu appena (S), abbrujulatu,
brusgiatu appena, usciatu (G // usciadrina sf. (L) “abbruciaticcio” abbrumare
vi.
(diffondersi della bruma in inverno)
[to dim,
embrumer, aneblar, vernebeln]
anneulare (L), abbuerare (N), annebidai (C), affumazzà, anneurà (S),
fumaccià (G) abbrunamento
sm.
[burnishing,
brunissement, obscurecimiento, Bräunen]
corruttada f., corruttadura
f., corruttu (lat. *CORRUPTUM), intinghimentu, ponidura a
luttu f. (L), corruttu, ponidura a luttu f. (NC), postha a
luttu f. (S), posta a luttu f., tintu (G) abbrunare/1
vt.
(fregiare con un
segno di lutto) [to
brown, prendre le deuil, enlutar, schwarz
behängen]
corruttare, intìnghere, leare corruttu (L), abbassiare sa pandela,
curruttare, intìnghere, pónnersi su luttu (N), inluttai, intingi (C),
punì a luttu, punissi lu ridosthu (S), piddà lu luttu, piddà lu tintu
(G) abbrunare/2
vi. vds. imbrunire/2 abbrunato
pp.
agg. [hung
with black, tendu de noir, enlutado, in Trauer]
alluttadu, corruttadu,
postu in corruttu, intintu, tintu (L), curruttau, intintu, tintu (N),
inluttau, intintu, tintu (C), posthu a luttu , cun lu ridosthu (S),
postu a luttu, cun lu tintu (G) abbrunire
vt. (far bruno, scuro) [to
burnish, brunir, bruñir, brunieren]
annieddigare, ,brunire innieddigare (L), innigheddare, innigheddicare
(N), accottilai, ammoriscai, ismurinai, smurinai
(C), brunì, fà brunu (S), fà brunu (G) // brunidura f.
(L) “abbrunimento” abbruscare
vt.
[to
scorch, brûler légèrement, socarrar, anbrennen]
infiamusciare, usciare
(lat. USC’LARE) (L), abbruschiare, sumuscrare,
uscrare (N), abbruschiai, uscrai (C), abbruschà, bruschà, uscià (S)
abbampà, abbrusgiulà, abbruscà, allampà, uscià (G) abbrustiare
vt.
vds. abbruscare abbrustolimento
sm.
[toasting,
grillage, tostadura, Rösten]
abbruscada f., assada
f., assadura f., carasada f., -adura f.,
turradura f.,
usciadura f., usciadinu (L), carasadura f., catrassatura f.,
sumuscradura f., turradura f., uscradura f. (N),
abbruschiadura f., abbruschiamentu, abbrùschiu, bruschiadinu,
turradura f., uscradura f. (C), abbruschaddura f.,
incrasthuraddura f. (S), abbruscata f., abbrusgiulata f.,
crisgiulata f., tustata f. (G) // pingu de usciadinu,
usciadinu, (L) “odore di a.” abbrustolire
vt.
[to toast,
griller, tostar, rösten]
abbruscare, abburare (crs. aburà o tosc. abburare), agheddare (a.
il pane; lat. *ACELLARE), ansare, apperdigare, apperdijare (sp.
perdigar), assare (lat. ASSARE), atturrare, carasare (lat.
CHARAXARE), inturrare, istitzare,
turrare (cat. sp. turrar, torrar), usciare (lat. USC’LARE)
(L), atturrare, carasare,
catrassare, assare, turrare, uscrare (N), abbruschiai (it.
abbrustiare), affacchillai, apperdigai, arrescottai,
atturrai, turrai (C),
abbruschà, assà, incrasthurà, ischrasthurà, turrà
(S), abbruscà, abbrusgiulà, brusgiulà, crisgiulà, imbrisculà
(Cs), tustà (G) //
usciadorzu (L), uscradorzu (N) “luogo in cui si abbrustoliscono i
maiali”; uscradina f. (N) “qualsiasi legno usato per
a. i suini” abbrustolita
sf.
[toasting,
grillage, tostadura, Rösten]
assada, atturrada, carasada, -adura, usciada,
turrada (L), carasada, turrada, uscrada (N), abbruschiada, turrada,
uscrada (C), abbruschadda, assadda, incrasthuradda, turradda (S),
abbrusgiulata, brusgiulata, crisgiulata, abbruscata, tustata (G) abbrustolito
pp.
agg. [toasted,
grillé, tostado, geröstet]
apperdigadu, apperdijadu, assadu, atturradu, carasadu,
istitzadu, turradu, usciadu (L), carasau, turrau, uscratu, uscrau
(N), abbruschiau, affacchillau, apperdigau, caliatzu, galiatzu,
turrau, uscrau (C), abbruschaddu, assaddu, incrasthuraddu, turraddu (S),
abbruscatu, abbrusgiulatu, brusgiulatu, crisgiulatu, tustatu (G) abbrutimento
sm.
[brutalization,
abrutissement, embrutecimiento, Verrohung]
abbrutimentu, imbestiamentu (L), abbrutimentu (NC), abbrutimentu,
abburrissimentu (S),
aristimentu, bistialitai f.,
balbaritai f. (G) abbrutire,
-irsi vt.
vi. rifl. [to
brutalize, abrutir, embrutecer, zum Tier machen]
abbrutire, imbestialare, imbestiare (L), abbrutire (N),
imburdugai (lomb. bordegá), s’imbastasciai, s’imbestiai (C),
abburrissi (S), aristissi, balbarizassi (G) abbrutito
pp.
agg. [brutalized,
abruti, embrutecido, zum Tier gemacht]
abbrutidu, imbestiadu (L), abbrutiu (N), imbastasciau, imbestiau,
imburdugau (C), abburriddu, abburrissiddu (S), abburrissitu, aristutu,
balbarizatu (G) abbruttire
vt.
(fare brutto, deturpare) [to
disfigure, défigurer, afear, verunstalten]
imbruttare, imbruttire, fagher
feu (L), illezare, imbruttare (N), imbruttai, sbisuriai, sleggiai (C),
affeassi, fà feu, imbruttà (S), turrà suzzu (G) abbuccinare
vi.
(suonare la buccina)
[to sound the
bugle-horn, sonner le buccin, sonar la
bocina,
spielen die
Tritonsmuschel]
sonare sa corra, trumbittare (L), sonare su corru (N), sonai sa corra
(sa bòrnia) (C), sonà la corra (S), sonà la carramusa (G) abbuffarsi
vi.
rifl. [to
eat one’s fill, manger à ventre déboutonné, hartarse, sich sättigen]
abbaiolàresi, abbuddàresi (lat. BULLA), appasterare (L),
addribbare, manzuffare,
s’abbercheddare,
s’abbrentare, s’attattamacare, s’istercorjare, s’istimpanare,
s’istimpanzare (N), mangiuffai (probm. it. ant. mangiucare), sassai,
scarasciai, si sgalluppai,
si satzai (C), abbuddassi, abbuvucciassi, abbuvuddassi, tecciassi (S),
abbuffassi, ticchjassi, (G) // mandigare a trimpone (L), fassi la panza
a trìmpanu (S) “a. oltremisura” abbuffata
sf.
[guzzling,
crapule, hartazgo, Sättigung]
abbaiolada, abbuddada, untuzera (L), abbercheddada, abbrentada, abbrentósicu
m., affrascheddada,
attattamacada, tzampa (N),
mangiuffu m., satzada, satzina, sgalluppada
(C), abbuvuddadda, abbuddadda, abbuvucciadda, tecciadda (S), ticchjata,
ticchjna, panzata, abbullarata, abbuffata (G) abbuffino
sm.
(mangione) [heavy
eater, bâfreur, comilón, Fresser]
pasteri (LN), mangiuffoni, satzagoni, sgallupponi (C), magnoni, inguvoni
(S), magnoni, papponi, vintroni, stalcagghju (G) abbuiamento
sm.
[darkening,
obscurcissement, obscurecimiento, Verdunkelung]
interighinada f., intrinada f., intrinu, iscurigada f. iscurigore
(L), intrighinada f., intrighinadorju, iscuricada f.,
iscuricadorju, iscuricore, (N), lintrinu, scurigadroxu
(C), imbuggiadda f., ischuriggadda f. (S), bugghjura f.,
imbugghjata f., imbugghjamentu, intrinu (G) abbuiare
vi.
[to
darken, obscurcir, obscurecer, verdunkeln]
interighinare (lat. INTERIM), intrinare, iscurigare (L),
intrighinare, iscuricare (N), iscuriai, iscurigai, scurigai
(C), abbuggiassi, imbuggiassi, ischuriggà (S), abbugghjà, imbugghjà,
intrinà (G) abbuiato
pp.
agg. [obscured,
obscurci, obscurecido, verdunkelt]
iscurigadu, intrinadu, interighinadu (L), iscuricau, intrighinau (N),
scurigau (C), imbuggiaddu, abbuggiaddu, ischuriggaddu (S), abbugghjatu,
imbugghjatu, intrinatu (G) abbuonare
vt.
[to
make an allowance, accorder une remise, abonar, rabattieren]
abbonare (LN), abbonai (C), abbunà (S), abbonà, paldunà (G) abbuono
sm.
[allowance,
remise, abono, Rabatt]
abbonu abburattamento
sm.
[sifting,
blutage, cernido, Durchsieben]
chérrida f., sedattadura f., sedattonzu (L),
sedattadura f. (N), sedatzadura f. (C), abburattamentu,
siazzadda f. (S),
abburattata f., burattata f., siazzata f. (G) abburattare
vt.
(passare al buratto) [to
sift, bluter, cerner, durchsieben]
chèrrere (lat. CERNERE), sedattare (lat. SAETACIUM) (LN),
cerri, grangiai, sedatzai, sgrangiai (C), abburattà, passà
in siazzu, siazzà (S), abburattà, burattà, ciarrì, siazzà (G) abburattata
sf.
[sifting,
blutage, cernido, Durchsieben]
sedattada, chérrida (LN), sedatzada (C), siazzadda (S), siazzata,
burattata (G) abburattatura
sf.
[sifting,
blutage, cernidura, Siebung]
sedattadura, chérrida (LN), sedatzadura (C), siazzaddura (S),
siazzatura, burattatura (G) abbuzzirsi/1
vi.
rifl. (sentirsi gonfio per soverchio cibo) [to
eat one’s fill, manger à ventre
éboutonné,
hartarse, sich sättigen]
abbuddàresi, unfiàresi (lat. INFLARE), imbuffàresi (L),
s’abbumbare, s’abbumbonare (N), s’unfrai, s’abbiddiai (C),
imbuffassi, abbuddassi, abbuvuddassi, abbumbassi (S), abbumbassi,
abbuzassi (G) abbuzzirsi/2
vi.
rifl. (divenire buzzo, pieno di nuvole) [to
get cloudy, s’ennuager, anublarse, sich
bewölken]
annuàresi (L), s’annuare (N), s’annuai (C), annuassi (S),
anniulassi (G) abbuzzito/1
pp.
agg. (gonfio per troppo cibo) [sated,
rassasié, hartado, satt]
abbuddadu, unfiadu (L), abbumbau, abbumbonau (N), unfrau, abbiddiau (C),
imbuffaddu, abbuddaddu, abbuvuddaddu, abbumbaddu (S), abbumbatu,
abbuzatu (G) abbuzzito/2
pp.
agg. (pieno di nuvole)
[cloudy, ennuagé,
anublado, bewölkt]
annuadu (L), annuau (NC), annuaddu (S), anniulatu (G)
abdicare
vi.
[to
abdicate, abdiquer, abdicar, abdanken]
addicare, rinuntziare a su tronu (L), debodare, rinuntziare a su tronu
(N), addicai, arrenuntziai a su tronu (C), abidicà, abidiggà, rinunzià
a lu tronu (S), dimittissi da irrè, lacà lu tronu (G) abdicazione
sf.
[abdication,
abdication, abdicación, Abdankung]
addicascione, addicatzione,
rinùntzia a su tronu (L), debodu m., rinùntzia a su tronu (N),
addicatzioni, arrenùntzia a su tronu (C), abidicazioni (S), dimissioni
da irrè, lacatura di tronu (G) aberrante
agg. mf. [deviated,
aberrant, aberrante, abgelenkt]
traviadore, chi iscànsiat, chi iscaminat (L), chi irbrinnat, irgheladore,
chi
irghelat, trabiadore (N), desviadori (C), deviadori, devianti, ivviadori
(S), disvianti, scunvianti (G) aberrare
vi.
(sviare, deviare) [to
stray, aberrer, aberrar, abweichen]
iscansiare, iscaminare, isviare, traviare (L), trabiare, irbrinnare,
irghelare (N), deviai (it. deviare), desviai, disviai (cat.
sp. desviar), straviai (C), devià, ivvià, ischaminà (S), scunvià,
disvià, fà schilviu (G) aberrazione
sf.
[aberration,
aberration, aberración, Verirrung]
iscansiadura, iscaminamentu m., traviadura (L), trabiadura,
irbrinnada, irghelada (N), desviadura, straviadura, aberratzioni (C),
deviazioni, ivviu m. (S), scunviu m., disviu m.,
schilviu m. (G) abetaia
sf.
[fir-wood,
sapinière, abetal, Tannenwald]
buscu de abetes m., (L), padente de abetes
m. (N), padenti de abetis m. (C), buschu d’abeti m.
(S), buscu d’abbeti m. (G) abete
sm. bot. (Abies excelsa) [fir-tree,
sapin, abeto, Rottanne]
abete (L), abete, pinu biancu (N), abeti, pixi (C), abetu, abeti (S),
abbetu (G) abetina
sf.
bot. (Abies alba) [fir-tree,
sapin, pinabete, Weisstanne]
abete biancu m. (L), pinu biancu m. (N), abeti biancu m.
(C), abetu m. (S), abbetu m. (G) abiatico
agg.
(appartenente all’avo) [ancestral,
du grand-père, de los abuelos, vererbt]
de sos giajos (L), de sos zajos (N), de is jajus (C), di li giai (S), di
li minnanni (G) abietto
agg.
[abject,
abject, abyecto, verworfen]
abburridu, abburressidu, ispretziadu (L), vile, isputziau, ghelestiau,
agguttiperau, titulosu (N), abborrésciu, abborréssiu, spreau,
spretziau, vili, vituperiosu (C), abburrissiddu (S), spriziatu,
abburrissitu, indignu, vili (G) abiezione
sf.
[abjection,
abjection, abyecciön, Gemeinheit]
abburrimentu m. (L), ghelèstia, vilesa, bilesa, meschinidade
(N), bascesa, spreu m., mischinidadi, menosprétziu m. (sp.
menosprecio) (C), abburrissimentu m. (S), vilesa,
abburrissimentu m., bassesa (G) abigeatàrio
sm.
[cattle
stealer, voleur de troupeaux, abigeo, Viehräuber]
bardaneri, ladru de pegus, mostrengari (L),
bardaneri, battorpedes, ladru
de bestiàmene, mustrencheri (sp. mostrenco), sartilleri (N),
bardaneri, sartilleri, sartilladori (C), abigeatàriu, lad(d)ru di
besthiamu (S), furoni (latru) di bistiamu (G) // tropejalia f.
(N) “a.
incalliti” abigeato
sm.
[cattle-stealing,
abigéat, abigeato, Viehraub]
bardana f. (it. ant. gualdana), fura de bestiàmine f. (L),
bardana f., fura de bestiàmene f., fura prana f.,
grìnfiu, mustrencheria f., pecuzonzu, ruchiu, rùnchiu
(N), bardana f., sartilla f. (C), abigeatu, fura di
besthiamu f. (S),
fura di bisthiamu f. (G) // bardanare, furare bestiàmene,
affarruncare (LN), sartillai, bardanai (C), furà lu besthiamu (S), furà
lu bistiamu (G) “commettere a.; rubare il bestiame” abile
agg.
mf. [skilful,
habile, hábil, geschickt]
àbile, abilidadosu, àcciu (tosc. accio), balente, bastante,
gaffante, gaffe, gaffu (sp. gafo), remenidu (probm. cat.
remenar) (L), àbile, balente (N), àbili, futtu (C), àbiri,
capazzi (S), àbbili, gaffu, mansianu, sgàsciu, isgàsgiu, sgàsgiu
(G) // Si ómine àbile
ses, non t’inghìrien duos o tres (prov.-L) “Se sei un uomo abile
non ti raggirino due o tre” abilità
sf.
[skill,
habilité, habilidad, Geschicklichkeit]
abbéssiu m., abbessiùmine m., abilidade,
addelentu m. (sp. adelanto), balentia (it. valentia), disgàggiu
m.(sp. desgaje), impitta, impittu m., intélt(i)u m.,
intiga, isbrigu m.,
isvirgu m., manizu m., màstria (L),
abilidade, abilesa, balentia (N), abilèntzia, abilesa,
abilidadi, spertesa, spillu m. (C),
abiriddai (S), abbilitai, gaffesa (G) abilitare
vt.
[to
qualify, habiliter, habilitar, befähigen]
abilitare (L), abilitare, fàchere àbile (N), abilitai (C), abirità
(S), abbilità, appruà (G) abilitato
pp.
agg. [qualified,
habilité, habilitado, befähigt]
abilitadu (L), abilitau (NC), abiritaddu (S), appruatu, abbilitatu (G) abilitazione
sf.
[qualification,
habilitation, habilitación, Befähigung]
abilitassione (LN), abilitatzioni (C), abiritazioni (S), abbilitazioni,
appruazioni, approu m. (G) abilmente
avv.
[skifully,
habilement, hábilmente, geschickt]
cun abilidade (L), chin abilidade (N), cun abilesa, cun abilidadi,
abilmenti (C), cun abiriddai (S), abbilmenti, cun abbilitai (G) abissare
vi.
[to
engulf, couler à pic, hundir, versenken]
ispentumare, isprofundare, affungare (L), ispentumare, issussiare,
irborroccare, istrumpare, irgorroppare, isperrumare (N), sperefundai,
scabiossai (cat. escabussar), abissai (C), prufundà, inabissà,
affungà (S), sprufundà, impalcussà (G) abisso
sm.
[abyss,
abîme, abismo, Abgrund]
abismu (sp. abismo), abissu,
calanca f. (prerom.), ispéntumu, isprefundu, isprofundu,
péntuma f. (prerom.)
(L), borroccu, gorroppu, ispéntumu, ispérrumu, issùssiu, istrumpu,
nurra f. (prerom.), péntuma f., perca f. (lat.
SPECULA),troccu (probm. basco troka) (N), abissu, scabiossu,
spéntumu, speranfundu, sperefundu,
spérrumu, spirifundu (C),
abissu, isthrampu, pèntima f., pèntuma.f., trabentu,
zistherru (S), palcussu, isprefundu, sprofundu, sprufundu (G) abitàbile
agg.
mf. [habitable,
habitable, habitable, bewohnbar]
abitàbile, chi si bi podet istare (LN), abitàbili (C), abitàbiri (S),
bon’a viì (G) abitabilità
sf.
[habitableness,
hábitabilité, habitabilidad, Bewohnbarkeit]
abitabilidade (LN), abitabilidadi (C), abitabiriddai (S), abitabilitai
(G) abitacolo
sm.
[hovel,
galetas, habitáculo, Innenraum]
abitàculu, domaredda f. (L), dommedda f., garràppiu (N),
abitàculu (C), abitu (S), tanedda f. (G) abitante
agg.
smf. [inhabitant,
habitant, habitante, Einwohner]
abitadore, abitante,
moradore (cat. sp. morador) (L), abitante (N), abitanti (C), abitadori,
abitanti (SG) abitare
vt.
vi. [to
dwell, habiter, habitar, wohnen]
abitare, istare de domo (L), abitare, obidare (N), stai,
abitai, essi de domu (C), abità, isthà (S), abità, stà (G) // istare
a gianna a pare (L) “abitare vicini di porta”, Naramì cun
chini abitas e t’ap’a nai chini sesi (prov.-C) “Dimmi con chi
abiti e ti dirò chi sei” abitato/1
pp.
agg. [peopled,
habité, habitado, bewohnt]
abitadu (L), abitau (NC), abitaddu (S), abitatu (G) abitato/2
m.
(borgo, piccolo centro) [inhabited
peopled, lieux habités pl., poblado, Ortschaft]
populadu, pobuladu (probm. sp. poblado), burgu (it. borgo),
trighinzu (lat. TRICINIUS) (L), burgu, trichinzu (N), burgu,
brugu (C), puburaddu (S), pupulatu, vidda f. (G) abitazione
sf.
[habitation,
habitation, habitación, Wohnung]
abitassione, abitu m., torradorzu m., domo (lat. DOMO),
loza (it. loggia), morada (cat. sp. morada) (L), domo,
abitu m. (N), abitatzioni, bivitòriu m., còdoma, domu,
morada (C), abitazioni, abitu m. (S), casa, allogghju m.
(G) abitino
sm.
dimin. (scapolare che si appende al collo per devozione o contro il
malocchio) [scapular,
scapulaire, escapulario, Skapulier]
iscapulàriu (sp. escapulario), iscorporàlliu, dómmina f.
(it. dial. dòmini), punga f. (lat. PUNGA), breve (it.
breve) (L), dòmena f., iscorporàgliu, iscapularju, breu,
letzetta f., ritzetta f. (N), iscapolàriu (C),
ischapurari (S), sculpulari, scapulàriu, punga f. (G) abito
sm.
[clothes,
habit, traje, Kleid]
àbidu, bestimenta f. (lat. VESTIMENTA),
istimenta f. (L),
àbidu, beste f. (lat. VESTIS),
bestire (lat. VESTIRE)
(N), àbidu, àbitu, bistimenta f., bistiri (C), tràsgiu,
visthiri, visthimenta f. (S), àbitu, vistimenta f.,
vistiri (G) // amittu (L)“amitto, a. che il sacerdote
indossa per celebrare la messa”; davanteria f. (L)
“parte anteriore di un a.”; insajare
(L), insajai (C) “provarsi un abito (sp. ensajar)”; mudàresi,
tramudàresi (L), mudàresi (N), si
mudai, si scumurai, si
stramudai (C), muddassi (S), mutassi (G) “cambiarsi d’a.”;
zàule (L) “scomposto negli abiti”; affrustu (C)“a.
logoro non più indossabile”; arvatze de bratzallu (N) “a. di
orbace della povera gente”; canadesa f. (C) “a.
completamento chiuso formato da due pezzi”; cugulla
(C) “abito monacale (cat. sp. cogulla)”;
roponi (C) “a. cerimoniale della Settimana Santa; sp. ropón”;
rubboni (C) “a. antico; it. ant. robbone”; tramudu,
tramuru (C) “cambio d’a.” àbbiddu (S) “a.
religioso”; abì (S)“specie
di a. da cerimonia che
indossano i portatori dei gonfaloni dei gremi”; Su
bistiri no fait para (móngiu) (prov.-C), Lu ‘istiri no faci la mòngia
(prov.-G) “L’a. non fa il monaco (la monaca)” abituale
agg.
mf. [habitual,
habituel, habitual, gewöhmlich]
abituale (L), abituale, ingulumau, parrocchianu (cat. parroquià; sp.
parroquiano) (N), abituali, accostumau, costumau (C), abituari (S),
usuali, abituali (G) abitualmente
avv.
[habitually,
habituellement, habitualmente, gewöhnlich]
abitualmente, a sa revesa (L),
pro abitudine (N), abitualmenti (C), di custhumu (S), usualmenti,
palt’e più (G) abituare,
-arsi vi.
rifl. [to
accustom, habituer, habituar, gewöhnen]
abbesare (sp. avezar), abbitzare, abituare, accostumare, affettianare,
fittianare, alliccare (it.
leccare), imbitzare (it. avvezzare), indentìresi (L),
abbesare, abituare, affittianare, fittianare, imbitticcare, ingulumare
(N), abituai, accostumai,
avvesai, costumai, imbitzai, pigai s’ampittu (C), abituà, accusthumà,
avvizzà (S), abituà, accustumà, avvizzà (G) abituato
pp. agg. [accustomed,
habitué, hsbitusdo, gewöhnt]
abbitzadu, abetuadu, abituadu, accostumadu, affettianadu, alliccadu,
avvesadu, avvesu, indentidu
(L), abituau, abbesau, abbesu, ingulumau, affittianau (N), accostumau,
costumau, avvesau, imbitzau (C), abituaddu, accusthumaddu (S),
avvizzatu, accustumatu, abituatu (G) abitudinario
agg.
[following
a routine, routinier, rutinario, Gewohnheits...]
abitudinàriu, ingustadore
(L), abbesau, abitudinarju, imbiléschiu,
ingulumau (N), abituali, masenciosu (C),
abitudinàriu (S), accustumatu (G) abitudine
sf.
[habit,
habitude, costumbre, Gewohnheit]
àbidu m., abituada, abitùdine,
alliccu m., annidu m., asseda, attuascione, avvesu
m., costuma, imbitzu m., impósitu m., indentida,
ingùlumu m., ingustada,
ingustu m. (L), abbesada,
abbesu m., abitùdine,
imbitzu m., impósitu
m., impreu m. (sp. empleo), ingùlumu m., licchione
m., meddu m. (N), abitùdini, ampitta, avvesu m.,
costumu m., imbitzu m., impósitu m., masència
(C), abitùdini (S), abitùdini,
avvizzu m., custumanza, dottu m. (G) // costuma mala (L) “brutta
a.”; parusare (L), pigai s’ampitta (C) “prendere l’a.”;
imbilèschere (N) “prendere l’a.” abituro
sm.
[slum
dwelling, galetas, choza, Hütte]
abitu, barraccu (cat. sp. barraca), pinnettu (lat. PINNA) (L),
dommedda f., garràppiu (N), domu f. (lat. DOMO),
domixedda f., barracca f. (C), abitu (S), barracca f.,
tanedda f. (G) abiura
sf. [abjuration,
abjuration, abjuración, Abschwörung]
abiura, dennegu m., dennega (sp. denegar) (L), dennegu m.,
rinùntzia, rebbuzu m. (N), arrennegu m., arreusa (C), rinùnzia,
abiurazioni (S), rinecu m., abiura (G) abiurare
vt.
[to
abjure, abjurer, abjurar, abschwören]
abiurare, dennegare (sp.
denegar) (L), dennegare, rebbuzare (sp. rebozar) (N),
abiurai, arrennegai, arreusai, dennegai (C), abiurà, rinunzià (S),
abiurà, rinicà (G) ablativo
sm.
gramm. [ablative,
ablatif, ablativo, Ablativ]
ablativu (LNC), abrativu (S), ablativu (G) ablegato
sm.
(ambasciatore,
vicario) [ambassador,
embassadeur, embajador, Botschafter]
imbasciadore, imbassadore, missu (lat. MISSUS), vicàriu (L),
fara (cat. sp. vara), missu (N), ambasciadori, missu (C),
imbasciadori, deregaddu (S), imbasciadori, mandatagghju, missu (G) abluzione
sf.
[ablution,
ablution, ablución, Abwaschung]
samunadura (L), labadura, medicadura (N), sciacuadura, purificatzioni
(C), isciuccaddura, bagnu m., labaddura (S), sciuccatura, laatura
(G) abnegazione
sf.
[abnegation,
abnégation, abnegación, Aufopferung]
sacrifìtziu m., sacrifìssiu m. (L), sacrifìssiu m.,
rinùntzia (N), sacrifìtziu m., arrenùntzia (C), sacrifìziu m.,
rinùnzia (SG) abnorme
agg.
mf. [abnormal,
anormal, anormal, abnorm]
fora de régula (L), foras de misura (N), foras de medida (de mesura)
(C), fora di li réguli (di misura) (S), fora di misura (G) abnormità
sf.
[abnormality,
anomalie, anormalidad, Abnormität]
cosa fora de régula, cosa fora de misura (LN), cosa fora de mesura
(medida) (C), cosa fora di li réguri (S), cosa fora di misura (G) abolire
vt.
[to
abolish, abolir, abolir, aufheben]
abulire, abullire, abullare (L), abulire, bocare (lat. VOCARE x
VACARE) (N), aboliri (C), aburì (S), abulì (G) abolito
pp.
agg. [abolished,
aboli, abolido, aufgehoben]
abulidu (L), abuliu, bocau (N), aboliu (C), aburiddu (S), abulitu (G) abolizione
sf.
[abolition,
abolition, abolición, Abschaffung]
abulissione (L), abulissione, bocadura (N), abolitzioni, abolidura,
abolimentu m. (C), aburizioni (S), abulizioni (G) abomaso
sm.
anat. (4º reticolo dei ruminanti, detto anche caglio) [abomasum,
abomasum, abomaso,
Labmagen]
giagu (lat. COAGULUM), cazu (L), cazu, cracale,
cracu (N), callu (C), ciaggari (S), càggiu (G) abominare
vt.
[to
abominate, abominer, abominar, verabscheuen]
abborrèssere (cat. aborexer; sp. aborrecer), abburrire (=
it.), abominare (L),
ghelestiare, ischivare, isputziare (N), abborresci, abborressi,
abominai, spreai (C), abuminà (SG) abominevole
agg.
mf. [abominable,
abominable, abominado, abscheuich]
abborressìbile, abborréssidu, abburridu, abominàbile, abominosu
(L), ischivosu, de
ghelestiare, de isputziare, tittulosu (N), abborrésciu, abborréssiu,
abominosu, spreau (C), abburrissiddu, abuminàbiri, aschamosu (S),
infami, valgugnosu (G) abominio
sm.
[abomination,
abomination, abominación, Verabscheuung]
abborressimentu (sp. aborrecimiento), abburrimentu (it.
aborrimento), abominascione f., abomìniu,
ispùccia f. (L),
abómbinu, ghelèstia
f., ischivu, isputziadura f., titulia f., (N),
abborrescimentu, abborressimentu, abomìniu, spreu (C), abumìniu, àschamu
(S), abumìniu, infamitai f., disdoru, disvalgogna f. (G) aborrimento
sm.
[abhorrency,
aversion, aborrecimiento, Abscheu]
abborréschida f., abborressimentu
(sp. aborrecimiento), abburrimentu, abburruscimentu
(L), àscamu, ghelèstia f., ischivu (N), abborrescimentu,
abborressimentu (C), abburrimentu, abburrissimentu
(SG) aborrire
vt.
[to
abhor, abhorrer, aborrecer, verabscheuen]
abborrèschere, abborrèssere (cat. aborrexer; sp. aborrecer), abburrèschere,
abburrire, abburruscire,
av(v)orrire, ischivare (it.
ant. schivare) (L), ascamare (sp. asco, escamar - DES II, 134), ghelestiare,
ischivare (N), abborresci, abborressi, schivai (C), abburrissì, ischibì,
no pudé vidé (S), abburrì, abburrissì (G) aborrito
pp.
agg. [abhorred,
abhorré, aborrecido, verhasst]
abborréschidu, abborréssidu,
abburridu, av(v)orridu, ischivadu
(L), ascamau, ghelestiau, ischivau (N), abborrésciu, abborréssiu,
affexau, schivau (C), ischibiddu, abburrissiddu (S), abburrissitu,
abburritu (G) abortire
vi.
med. 1- (a.
delle donne) [to
abort, avorter, abortar, fehlgebären]
distrumare, istrummare, istrumare
(lat. EXTERMINARE), iscontzare (it. sconciare), abortire
(L), istrumare (N), abortai, abortiri, sconciai, s’istrumai, si
strumai, si strummai, (C),
isthrumà (S), fragghjassi, istrumà, strumà, strummassi
(Cs), scunciassi G); 2-
(a. delle bestie) aortire, aurtire,
austire (lat.
ABORTIRE) (L),
agurtire, aortire, argutire, aurtire (N),
antiri, aurtiri, autiri, ortiri,
ottiri (C), aurthì (S), aultì (G); // autitzu (C) “abortivo”;
Si toccat nie a foza de figu s’aurtit s’ijerru (prov.-L) “Se la
neve tocca le foglie del fico, abortisce l’inverno” ; Frittu di
magghju l’àsinu si ni fragghja (prov.-G) “Dal freddo di maggio
l’asino abortisce” abortito
pp.
agg. 1-
[aborted,
avorté, abortado, fehlgebärt]
iscontzadu, istrumadu (L), argutiu, istrumau
(N), istruiu, istrumau, sconciau,
strumau (C), isthrumaddu (S), fragghjatu, istrumatu, scunciatu, strumatu
(G); 2- aurtidu (L), agurtiu (N), ortiu, ottiu (C), aurthiddu
(S), aultitu (G) aborto
sm. med. [abortion,
avortement, aborto, Fehlgeburt]
1- (a. delle donne) istrumada f., istrumadura
f., istrumera f., istruminzu (lat. EXTERMINIUM),
istrumu, austitzone (prodotto dell’a.) (L), istrumadura f.,
istrumera f., istruminzu,
istrumu (N), istrumadura f., istrumìngiu, strumadura
f., strumìngiu, strumóngiu (C),
isthrumera f., isthrumaddura f. (S),
fragghju, istrumu, istrumignu, sconchju (Lm), strumu
(G); 2- (a. delle bestie) aurtida f.,
aurtidura f., aurtimentu, aurtinzu,
austinzu, iscruvinzu, iscuttinu, urtinzu
(L), agurtidura f., agurtinzu, agurtitzone, aurtitzone (N),
antìngiu, autimentu, autitzu, ortidura f., ortiu,
ottidura f. (C), aurthiddura, aurthizoni (S),
aultu, aultugnu (G)
// fortìscias f. pl. (L)“amuleti che si indossano
per prevenire l’a.”; fraghissa
f., praghissa f. (L) “donna che ha abortito” abradere
vt. [to
abrade, abraser, hacer abrasión, abschaben]
iscorzolare, arrasigare, rasigare (lat. RASICARE), ispizolare
(L), rasicare, arrasicare, iscorjolare, ispizolare (N), scraxolai,
scruxolai, arrasigai, arresigai (C), ischuggiurà, ischuggià (S),
spiciulà, scugghjà, scugghjulà (G) //scalabraddu (Cs)
(G) “abraso” abrasione
sf. [abrasion,
abrasion, abrasión, Abschaben]
abbrunciada, iscorzada, iscorzadura,
iscorzoladura, ispizolada, ispizoladura,
malandra, pittigada, rasigadura (L), arràschiu m.,
iscorjoladura, iscorjolonzu m., ispizoladura,
rasicadura (N), agliagadura, arresgamentu m., iscràviu m.,
scarràffiu m.,
scraxoladura, scroxoladura, scroxulu m. (C), ischuggiaddura,
ischuggiuraddura (S), scugghjatura, scugghjulatura, spiciulatura (G) abrogare
sf. [to
abrogate, abroger, abrogar, aufheben]
abrogare, abullare, arrogare (L),
annuddare, torrare a nudda (N), aboliri, annuddai, annullai (C), aburì,
annullà (S), abulì, turrà a nudda, liminà (G) abrogazione
sf. [abrogation,
abrogation, abrogación, Aufhebung]
abrogassione, abrogu m., arrogassione (L),
annullamentu m. (N), abolitzioni, annuddamentu m. (C),
aburizioni, annullamentu m. (S), abulizioni, bucata (G) abrostine
sm.
bot. (Vitis lambrusca, V. silvestris) [wild
grapes, lambrusque, labrusca, lambrusca
Trauben]
agratzu (crs. agrazzu), bide areste f., èrema f.,
ispurra f., ispórula f. (lat. *SPORULA), tzimpina f.,
tzimprina f.,
tzumpina
f., zimpina f.
(L),
àchina agreste f., ispórula f., ispórulu, zimpina f.
(N), àxina aresti f., àxina de cugutzua f., ‘idi
aresti f., sarmentu
aresti, sporra f., spurra f., spùrula f. (C), uba
arestha f., zàmpina,
zimpina
f. (S), ua aresta f.,
simpina, zimpina (G) abrotano
sm. bot.
(Artemisia abrotanum) [wormwood,
abrotone, abrótano, Beifuss]
argulentu, algulentu, arculentu, arcuentu, santulina f., fiore de
santu Giuanne (L), arculentu (N), argulentu, pàrdamu, pàrdimu, pàdrumu,
pàrdumu (C), santurina f. (S), algulentu, santulina f.,
santurina f., alba piluzza f. (G) abside
sf.
arch. [apsis,
abside, ábsida, Apsis]
àbside (LN), àbsidi (CSG) abulia
sf.
med. [aboulia,
aboulie, abulia, Energielosigkeit]
disgana (cat. sp. desgana), falamentu m. (L), dirgana (N),
disgana, preitza (lat. PIGRITIA)
(C), disghana, faramentu
m. (S), disgana (G) abulico
agg. [aboulic,
aboulique, abúlico, energielos]
disganadu (L), dirganau, disganiu, irbozau
(N), accalloffau, accaugau, aggolloffau, allatzanau,
disganau, preitzosu, sganiu, zongu (C), disghanaddu (S), ammatricunatu,
disganatu, sdòrriu, sganatu, (G) abusare
vi. [to
abuse, abuser, abusar, missbrauchen]
abusare (LN), abusai, malograi, malusai (C), abusà (S), abbusà (G) abusato
pp. agg. [abused,
abusé, abusado, missbraucht]
abusadu (L), abusau (N), abusau, malograu, malusau (C), abusaddu (S),
abbusatu (G) abusivamente
avv. [abusively,
abusivement, abusivamente, missbräuchlich]
abusivamente (LN), abusivamenti (C), abusibamenti (S), abbusivamenti (G) abusivo
agg. [abusive,
abusif, abusivo, missbräuchlich]
abusivu (LNC), abusibu (S), abbusivu (G) abuso
sm. [abuse,
abus, abuso, Missbrauch]
abusu, malusàntzia f., malusu (L) abusu
(N), abusu, malusu (C), abusu (S), abbusu (G) |
||
|
acacia
sf. bot.
(Robinia pseudoacacia, Acacia saligna)
[acacia, acacia,
acacia, Akazie]
acàcia, gaggia (it. gaggia), garzia, mimosa, puddighineddu
m. (L), acatza (N),
acàcia, acàssia, carruba aresta (C), acàcia
(S), acàcciu m., fiori d’acàcciu m. (G) acacia
falsa sf.
bot. (Gleditschia triacanthos)
[false acacia,
faux-acacia, falsa acacia, Robinie]
garzia, gaggia, acàcia (L), acatza (i)spinosa, acatza frassa (N), acàcia
aresta, garzia spinosa, spina de Cristus (C), acàcia arestha (ippinosa,
fazza) (S), acàcciu arestu m. (G) acagiù
sm. bot.
(Anacardium officinale)
[cashew-tree,
anacardier, anacardo, Acajounuss]
móganu (LN), móganu, anacardu (C), mòganu (SG) acanto
sm. bot.
(Acanthus mollis) [acanthus,
acanthe, acanto, Akanthus]
acantu, fozaligada f., ciuffi-ciuffi, erva de sa
Madalena f. (L), acantu, iscopile (N), folla de ferru f.,
folla de santu Jordi f., folla de santu Nicolau f., iscova
de forru f. (C), acantu (S), caldu imperiali (G) acaro
del formaggio sm.
zool. (Tyroglyphus siro) [acarus,
acarus, ácaro, Milbe]
giambaghe, giompagu, giumpaghe, giumpagu (L), aranzoleddu, jumpache,
saddi-saddi, pappasale (N), pruini de casu, sartadoi, sarta-sarta (C), vèimmu
di lu càsgiu fràziggu (S), ghjalmu, inzicca f., irrìcina f.,
zicca f. (Lm) (G)
// isfiàtzulos pl.(L) “eruzione cutanea prodotta da un a.
parassita del grano”; vds. anche verme del formaggio acca
sf. acca,
acchè m. (L), acca (N), acca, pàparra (cat. paparra),
pimpirinau m., pimpirimpau m., bùzerra (tosc. bùggera)
(C), acca (SG) // Non cumprèndere una tzudda (L), non cumprendi
un’acca (C) “Non
capire un’acca”; non bàlidi unu pimpirimpau (C) “non vale
un’acca, un bel niente” accademia sf. [academy, académie, academia, Akademie] accadèmia accademico
agg. sm. [academical,
académique, académico, akademisch]
accadémicu (LNC), accadèmicu (SG) accadere
vi. [to
happen, arriver, acaecer, geschehen]
accaèssere (sp. acaecer), accaire, accontèssere, accuntèssere (sp.
acontecer), avvènnere, capitare, sutzèdere (L), abbènnere, accontèssere,
capitare, sutzèdere (N), accadessi, contessi, cuntéssi(ri), sutzedi
(C), accadì, suzzidì (S), accadé, accadì, succidì (G) accadimento
sm. [happening,
événement, acaecimiento, Geschehen]
accaidu, avvenimentu, sutzédida f. (L),
abbenimentu, sutzédiu (N), accadessimentu, accadéssiu,
accontéssiu (C), avvinimentu, zirchustànzia f. (S), cugnuntura f.,
eventu, fattu (G) accaduto
agg. pp. [happened,
arrivé, acaecido, geschehen]
accaéssidu, accaidu, accontéssidu, accuntéssidu, capitadu,
sutzédidu, sutzessu (L),
abbénniu, capitau, sutzédiu (N), accadéssiu, accontéssiu (C),
accaduddu (S), accadutu, succidutu (G) accaffare
vt.
(ghermire, afferrare) [to
grasp, saisir, agarrar, packen]
abbrancare, accaffiare, aggaffare (cat. agafar), aggarrare (cat.
sp. agarrar) (L), abbrancare, aggarrare, ghettare francas (N),
accaffiai, acciappai, aggaffai, agganfai, aggherrai (C), aggaffà,
aggranfà, giumpì, piglià (S), affarrà, aggaffà (G) accagionare
vt.
(incolpare, imputare) [to
charge, inculper, culpar, beschuldigen]
accajonare, dare sa neghe, imputare (= it.), incausare, inculpare
(L), ingurpare, (N), ghettai is carrubas (fig.), incurpai (C), dà
la cùipa, incuipà (S), dà la culpa, inculpà (G) accagliare
vt. vi. [to
curdle, (se) cailler, cuajar(se), gerinnen (lassen)]
accragare, cazare (lat. COAGULARE), cragare, giagare, pazare (L),
caggiare, cracare, incracare (N),
cagliai, callai (C), ciaggà, ciagghinà (S), brucciulassi, cagghjà (G) accalappiacani
sm. [dog-catcher,
attrapeur de chiens, recogeperros, Hundefänger]
acciappacanes, tenecanes (L), accalappiacanes, accassacanes, atzappacanes,
tenecanes (N), acciappacanis, ciappacanis, ingalappacanis (C),
acciappagani, ammazzagani (S), acchjappacani (G) accalappiamento
sm. [catching,
attrape, enlazamiento, Fangen]
accalappiada f., accalappiadura
f., accalappiamentu, insogadura f., insogu (L),
accalappiadura f., atzappadura f., issocadura f.,
issocu (N), acciappadura f., assogadura f., ingalappadura f.
(C), accappiaddura f.,
acciubbaddura f. (S), infucatura f. (G) accalappiare
vt. (prendere
col laccio) [to
catch, attraper, atrapar con lazo, fangen]
accalappiare, appraniare, impraniare, insogare (L), accalappiare,
atzappare, issocare (N), acciappai, assogai, ingalappai, pigai a soga
(C), accappià, accarappià, acciubbà,
aggiubbà (S), accalappià,
infucà, piddà a infocu (G) accalappiatore
m. [ensnarer,
attrapeur, enlazador, Hundefänger]
accalappiadore, insogadore, impraniadore (L), atzappadore,
accalappiadore, issocadore (N), assogadori, acciappadori, ingalappadori
(C), accappiadori, acciobbadori (S), infucadori (G) accalcare,
-arsi vi.
rifl. [to
crowd, se presser, amontonarse, sich drängen]
ammuntonare, appirare, attroppeddare, attruppare,
bènnere a boddettu (lat. COLLECTUS) (L), ammuntonare,
attroppare, intippire (N), s’appillai, si craccai (C), ammuntunà,
attruppà (S), aggrumà, cuzzà (G) accaldarsi
vi. rifl. [to
warm oneself, s’échauffer, acalorarse, sich erhitzen]
accalamàresi, accaldanàresi, accaldatzare, ascalamàresi
(tosc. scalmarsi), atzologare, incalamàresi, incaldanare,
incaldare, incalmanare, incalorizire,
incalurzire, infogatzare, iscaldatzàresi
(L), s’accalorare, s’accardare, s’accalorjare,
s’assoloccare, s’incalentorire, s’incalorire, s’incamurrire,
s’iscallentare, si papadare (N), s’imbaschiri (cat. basca),
si scallentai (C), affaundassi, ischaldhissi, (S), abburassi, accalurà
(G) accaldato
pp. agg. [hot,
échauffé, acalorado, erhitzt]
accaldajadu, accalamadu,
accaldanadu, accaumadu, ascalamadu,
imbaschidu, impuddonadu,
incaldanadu, incalmanadu, incalorizidu,
incalurzidu, iscaldatzadu (L),
accalogliatu, accalorau,
accalorjau, assoloccau, impuddonau, incalentoriu, incaloriu, incamurriu,
incardurau,
iscallentau, papadau, papadosu (N), imbaschiu, infogonau,
scaldiggiau, scallentau
(C), affaundaddu, incaldhanaddu, inchibuddiddu, ischaldhiddu (S),
abburatu, accaluratu imburracciaddu (Cs), incalmanatu (G) accaloramento
sm. [excitement,
exicitation, excitación, Erregung]
accalorada f., -adura f., accaloramentu, infogatzada
f., -adura f. (L), accaloramentu
(N), scallentamentu (C), accaruramentu, affaùndia f. (S),
accaluramentu, incalurimentu (G) accalorarsi
vi. rifl. [to
warm oneself, s’échauffer, acalorarse, sich erhitzen]
accalamàresi, accaldanàresi, accaldatzare, accaloràresi,
accalorìresi, infogatzare (L),
s’accalorare, s’incalorire (N), si scallentai (C), accarurassi,
affaundassi, ischaldhissi (S), accalurassi, accalurissi, incalurissi (G) accalorato
pp. agg.
(eccitato) [excited,
excité, excitado, erregt]
accaloridu, accaloradu, accalamadu, accaldanadu (L), accalorau,
incaloriu (N), scallentau (C), accaruraddu, affaundaddu, ischaldhiddu,
(S), accaluratu, accaluritu, imburracciaddu (Cs), incaluritu
(G) accampamento
sm. [camp,
campement, campamento, Lager]
accampada f., -adura f., accampamentu,
accampadorzu (L), accampamentu (NCSG) accampare,
-arsi vt.
rifl. [to
encamp, camper, acampar, lagern]
accampare (LN), accampai, altzai tenda (C), accampassi (S), accampassi,
attindassi (G) accampato
pp. agg.
[encamped, campé,
acampado, lagert]
accampadu (L), accampau (NC), accampaddu (S), accampatu, attindatu (G) accanalare
vt. [to
canalize, canaliser, encanalar, kanalisieren]
fagher canales (coras, sulcos), iscorare (L), facher canales (coras,
surcos) (N), fai canalis (goras, surcus) (C), fà canari (sulchi, turi)
(S), fà canali (funtanili, sulchj) (G) accanare,
-eggiare vt.
(far inseguire dai cani) [to
unleash, lâcher les chiens, azurar los perros,
die
unde
loskoppeln]
accaniare, accanizare, auntzare, aunzare, untzare (voci onomatopeiche
vicine all’it. aizzare) (L), accanarjare, accanarzare, pissichire
dae sos canes, untzare sos canes (N), atzitzai, insullai, intzulai,
untzulai, póniri is canis (C), aunzà, punì li cani (S), accanaglià,
auccià (G) accanimento
sm. [pitilessness,
acharnement, encarnizamiento, Wut]
accanida f., -adura f., accanimentu,
canidade f., incanimentu
(L), accanimentu (N), incanimentu, incruelessimentu (C), accanimentu, tìrria
f. (sp. tirria) (S), accanimentu (G); // a s’airada (L) “con
accanimento” accanirsi
vi. rifl. [to
be pitiless, s’acharner, encarnizarse, wütten]
accanìresi, incaniàresi, incanire (it. ant. incanire), intalgare,
iscaniàresi, (L), incanire,
s’accanire (N),
s’incaniri, s’incruelessi (C), accanissi, tirrià (S), accanissi (G) accanito
pp. agg. [pitiless,
acharné, encarnizado, wütend]
accanidu, incaniadu, intalgadu, iscaniadu
(L), accaniu (N), incaniu, incrueliu (C), accaniddu, tirriosu (S), accaniddu
(Cs), accanitu (G) accannatoio
sm. ispoladore
(L), cannas de sos littos f. pl., cannitta de su telarju f.
(N), cannas de su telàrgiu f. pl., ispoladori (C), canni di lu
tiràggiu f. pl. (S), canni di li licci f. pl., canni di
lu tilagghju f. pl., sùbbiu di l’ulditu (G) accannellare
vt.
(avvolgere il filo nel cannello) [to
wind, bobiner, encanillar, spulen]
imboligare filu in canneddos (L), fàchere ispolas ,incanneddare (N),
fai canneddus (C), fà canneddi (SG) accanto
avv. [beside,
a côté, cerca de, daneben]
accanta, accurtzu (lat. *CURTIUS), affacca, affacche (lat.
FACIES), a costas, a costazu, atza, in
s’oru de, issoru, oros-oros , serente,
testa a (ant.) (L), accante, accurtzu, affacca, apprope, belle
a, facca (N),
accanta, a costau, costas a (ant.), a probi a (C), accosthu,
affaccu, vizinu (S), accantu, accultu, affaccu, appizzu (G) // in
s’oru de su mare (L) “a. al mare”; testa a uia publica (ant.)
“a. alla via pubblica”; costas a su muru (C) “a. al muro”;
is biddas de accanta (C) “i paesi vicini” accantonamento
sm. [cantonment,
mise de côté, apartamiento, Zurücklegung]
accantonadura f., accantonamentu,
inchizolamentu, inchizonada f., inchizonamentu
(L), abbandiada f., accontonamentu, accuzonadura f.,
accuzonamentu, ungronada f. (N),
accantonamentu, arrinconada f. (C), accantonamentu (S),
accagnamentu (G) accantonare
vt. [to
put aside, mettre de côté, apartar, zurücklegen]
accantonare, ancionare (crs. anghione), inchizolare, inchizonare,
pònnere a un’ala (a banda), (L), abbandiare, accontonare, accuzonare,
contoniare, incuzonare, ungronare (N),
accantonai, arrenconai, arrimai, arrinconai, poniri in s’àngulu
(C), accantarrà, accantunà,
dagà a pirdhì, lagà a un’ara (S), accagnà, punì a una banda, punì
a un latu (G) //
accontonau, incuzonau, ungronau (N) “accantonato” accapacciarsi
vi.
(avere gravezza di testa; intorpidirsi) [to
make numb, engourdir, entorpecer,
efühllos
machen]
acconconàresi, èssere a dolore de conca (L), tènnere dolore de conca
(N), tenni mali de conca (C), assé a durori di cabbu (S), aé dulol di
capu (G) accaparramento
sm. [buyng
up, arrhement, acaparamiento, Aufkauf]
accabarrada f., accabarradura
f., accabarramentu.
accaparradura f., afforadura f., afforamentu (L),
accaparramentu (N), accaparradura f., incùngia
f. (C), accabarramentu (S), accaparramentu, caparramentu (G) accaparrare,
-arsi vt. [to
buy up, arrher, acaparar, aufkaufen]
accabarrare, accaparrare, afforare, cabarrare (L), accaparrare (N),
accaparrai, incungiai, pinnicai , scruffi (C), accabarrà (S), accaparrà,
caparrà (G) // afforare ‘inu, trigu (L) “a. vino, grano” accaparrato
pp. agg. [bought
up, arrhé,
acaparado, aufkauft]
accabarradu, accaparradu, afforadu (L), accaparrau (N), accaparrau,
incungiau, scrùffiu, pinnicau (C), accabarraddu (S), accaparratu,
caparratu (G) accaparratore
sm.
[buyer up,
accapareur, acaparador, Aufkäufer]
accabarradore, accaparradore, afforadore
(L), accaparradore (N), accaparradori, fogheri, incungiadori,
scruffidori (C), accabarradori (S), accaparradori, caparradori (G) accapezzare
vt. (legare
con la cavezza) [to
halter, enchevêter, encabestrar, die Halfter anlegen]
abbrunchilare, imbrunchidare, imbrunchilare, incrabistare (L),
accrapistare, appilandrare, incrapistare (N), ammurrai, incabitzai,
trobiri a corriamusa (C), imbrunchirà, incrabisthà (S), imbrunchilà,
incrapistà (G) accapigliarsi
vi. rifl. [to
scuffle, se prendre aux cheveux, agarrarse de las greñas, raufen]
afferràresi, atzuffiàresi, brigàresi, èssere lori-lori,
incabigliàresi, incapigliàresi,
iszuffàresi, leàresi
a pilos, mattanàresi, tippilìresi
(L), s’aggarrare a pilos, s’atzutzuddare, si tilippire, si
tzuntzuddare, si tzutzuddare (N), s’acciuffai, s’acciuffegai,
s’accancioffai, si
brigai, si scancioffai (C), affarrassi, inzuffiassi (S), accapizzassi,
risciassi (G) accappatoio
sm. [bath-gown,
peignoir, albornoz de baño, Bademantel]
accappatóiu (L), parapillìssiu, càsciu de bagnu (N), pettonadori,
guardabì de bagnu, méseru (C), visthàglia da bagnu f. (S),
vistàglia da bagnu (G) accappiare
vt. [to
noose, lier avec un noeud coulant, atar con lazo,verknüpfen]
accappiare, ligare (lat. LIGARE) (L), ligare (chin su cropu), prèndere
a nodu curréntile, issocare (N), accappiai, accappai, assogai (C),
accappià, acciubbà (S), accappià, acchjubbà (G) accapponamento/1
sm. (brivido
per sensazioni varie)
[creeping, chair
de poule, calofrío,
Gänsehaut]
istriore (lat. STRIDOR), collóviu, ispreu, tittiria f.,
tittilia f., tintirida f. (L), tittilia f. (N),
striori, tittifrius (C), azzuddimentu, siddimentu (S), trìmini, ulzi pl.,
zuddoni (G) accapponamento/2
sm.
(castrazione di polli) [caponizing,
chapponage, capadura, Kastration]
capponadura f., crastadura f. (L), crastadura de puddos f.
(N), capponadura f., crastadura de caboniscus f. (C),
crasthaddura di li giaddi f. (S), grastamentu (G) accapponare/1
vi.
(rabbrividire) [to
creep, faire venir la chair de poule, calofriarse, eine
Gänsehaut
haben]
astriare, istrementire (it. stramortire), istremuntire,
istremuttire, istriare (L), pònnere sas tittilias
(N), appilutzai, attetterai, attittirigai, s’intendi a tittifrius (a
strioris) (C), azzuddì, siddì (S), aé li zuddoni, azzulzuddà,
inulziddì, szuddì
(Cs), ulziddì (G)
// impilurzire (s’) (N) “accapponarsi della pelle” accapponare/2
vt. (castrare
i polli) [to
caponize, chaponner, capar, kastrieren]
capponare, crastare (lat. CASTRARE) (L), crastare puddos (N),
capponai, crastai caboniscus (C), crasthà li giaddi (S), cappunà,
grastà li ghjaddi (G) accapponato/1
pp. agg. [crept,
avec la chair de poule, calofriado, mit Gänsehaut]
artuddidu, astriadu,
istrementidu, istremuntidu, istremuttidu, istriadu (L), chin sas
tittilias, impilurziu (N),
appilutzau, attetterau, attittirigau, a strioris, a tittifrius (C),
azzuddiddu, siddiddu (S), azzulzuddatu, inulzidditu, ulzidditu (G) accapponato/2
pp. agg. [caponized,
chaponné, capado, kastrirt]
capponadu, crastadu (L), crastau (che puddu) (N), capponau (C),
crasthaddu (che li giaddi) (S), cappunatu, grastatu (che li ghjaddi) (G) accaprettare
vt. [to
fasten, lier par les quatre pattes, atar por las cuatro patas, fesseln]
introbeare, trobeire (lat. INTERPEDIRE)
(L), ligare a sa
crapittina (a pedes vicànios), tropedire (N), trobiri, trebiri (C),
trubì, archirà (S), trubbì, appidicà, pidicà, accaprittà (G) accarezzare
vt. [to
caress, caresser, acariciar, liebkosen]
accarignare (sp. cariñar), accarissiare (sp. acariciar),
accarittiare, ammajuccare, ammajucculare, ammajungulare, carignare,
carissiare, imberriare, imbimbinare (L), accarinnare, accasazare,
carinnare, carissiare (N), accarignai, accarissiai, accaritzai,
accaritziai, accarixai, carignai,
carissiai, caritzai, imbimbrinai, imbrambulai, imbrimbinai, ingreghiai,
ingrillai, sfranellai, solingai (C),
accarizzà, carignà, imbirrià, isgiacarà (S),
accarizzà, carignà, carizzà (G) // ammajùngulu (L) “accarezzamento” accarezzato
pp. agg. [caressed,
caressé, acariciado,
geliebtkosen]
accarissiadu, carignadu, carissiadu, imberriadu (L), accarinnau,
accasazau, carinnau
carissiau (N), accarignau, accaritzau, accaritziau, carignau, caritzau,
imbimbrinau, imbrimbinau, sfranellau (C), accarizzaddu, carignaddu,
imbirriaddu, isgiacaraddu (S),
accarizzatu, carignatu, carizzatu (G) accarezzatore
sm. [caresser,
caresseur, acariciador, Liebkoser]
carignadore, carissiadore (L), accasazadore, carinnadore (N),
accaritziadori, carignadori, imbrimbinadori (C), accarizzadori,
carignadori, isgiacaradori (S),
carignadori, carizzadori (G) accarpionare
vt. (cucinare
il pesce a uso di carpione) iscabecciare
(cat. escabetxar; sp. escabechar) (L), iscabetzare (N),
scabecciai (pisci cun axedu o àturu) (C), marinà lu pèsciu (SG) accartocciamento
sm. [wrapping,
recoquillement, envolvimiento, Zusammenrollen]
accorrocciuladura f., aggrunciulimentu, aggrunciùliu,
attutturada f., -adura f., attutturamentu,
troffizu (L),
accartutzamentu (N), accragallu, imboddicu,
impaperottamentu (C), imborigaddura f., incrucciuppiddura f.,
infagottaddura f. (S), accaltucciamentu, accurrunchjulamentu (G) accartocciare
vt. [to
wrap, recoquiller, envolver, zusammenrollen]
accorrischeddare, accorrocciulare (delle gemme, delle foglie),
aggrunciulire, attutturare, attuttureddare, attutturigheddare,
corronciulare, troffiggiare, troffizare
(L), accartutzare (N), accragallai, ammurigonai, arrenconai
fai a tùtturu, imboddicai, impaperottai (C), imburiggà, incrucciuppì,
infaguttà (S), accaltuccià, accurrunchjulà, aggrucciuppì (G) //
S’olieddu in sa braxi s‘arrenconat
fumiendi (C) “Le foglie dell’ulivo nella brace si accartocciano
facendo fumo” accartocciato
pp. agg. [wrapped,
recoquillé, envuelto, zusammengerollt]
accorrischeddadu, accorrocciuladu, aggrunciulidu, attutturadu, attutturigheddadu,
corronciuladu, troffiggiadu, troffizadu
(L), accartutzau (N), accragallau, arrenconau, fattu a tùtturu,
imboddicau, impaperottau (C), imburiggaddu, incrucciuppiddu,
infaguttaddu (S), accaltucciatu, accurrunchjulatu, aggrucciuppitu (G) accasamento
sm.
(matrimonio) [marriage,
mariage, casamiento, Verheiratung]
coja f., coju, cojubantza f., cojuonzu (L), cójuba f.,
cojubiu, cojuju (lat. CONJUGIUM), cojuviu (N), coja f.,
cojantza f. (C), cuiubugnu (S), cóiu, cuiugnu (G) accasare,
-arsi vt.
rifl. (maritarsi, ammogliarsi) [to
marry, marier, casar, verheiraten]
accasare, cojuare (lat. CONJUGARE), ammundulare (L),
cojubare, cojuvare (N), cojai (C), accasà, cuiubà
(S), accasà, cuiuà (G) // Ne in lunis ne in martis ne t’accases ne
t’appartes (prov.-L) “Né di lunedì né di martedì non sposarti
né mettere su casa” accasato
pp. agg.
(maritato, ammogliato) [married,
marié, casado, verheiratet]
cojuadu, accasadu (L), cojubau, cojuvau (N), cojau (C), cuiubaddu (S),
cuiuatu, accasatu (G) accasciamento
sm. [depression,
accablement, abatimiento, Mattigkeit]
accasciada f., alleventada f., arremattada
f., arremattadura f., arremattu
(sp. remate), rendidùdine f. (L), accunnadura f.,
accunnamentu, allagorjadura f., arrimadura f., arrimu (N),
affinigamentu, allaccanamentu, arremattu (C), accasciamentu,
imprintamentu (S), cannuccata f. (G) accasciarsi
vt. rifl. [to
depress, acclaber, abatir, schwächen]
accasciare, alleventare (crs. allivantatu), arremattare (sp.
rematar), rèndere (it. rendere) (L), remattare, s’accunnare,
s’allagorjare, s’arrimare, si falare a pare (N), allaccanai, allevantai,
arremattai, remattai, réndiri,
s’affriggiri, s’ascalamai, si scorai (C), accascià, disaminassi,
imprintà (S), abbattì (fig.), cannuccassi (G) // falàresi che
s’àppara (L) “a., afflosciarsi” accasciato
pp. agg. [depressed,
accablé, abatido, niedergeschlagen]
accasciadu, alleventadu, arremattadu, biutu, mortu e bentu,
mortu e prenettu, réndidu
(L), accunnau, allagorjau, arrimau, falau (ghettau) per terra (N),
accalamau, affriggiu, allaccanau, arremattau, scarrabecciau,
scarrabuddau, scorau, scubau (C), accasciaddu, disaminaddu, imprintaddu
(S), abbattutu, cannuccatu (G) accasermare
vt. [to
barrack, caserner, acuartelar, kasermieren]
accasermare
(L), accasermare, allozare in caserma (N), accasermai, poniri in caserma
(C), accaseimà, punì li suldhaddi in casèima (S), accaselmà (G) accastellare
vt. (far castello, ammonticchiare) [to
heap up, amonceler, amontonar, aufhäufen]
ammuntonare, accuccurumeddare, appirare (it. ant. pila) (L),
accasteddare, pònnere a muntone, ammuntonare (N), ammuntonai, appillai,
abbigai (C), ammuntunà (S), accastiddà (G) accatarrarsi
vi. rifl. [to
get a catarrh, salir de catarrhe, romadizarse, mit Katarrh behaften]
accadarràresi, accatarrare, asserrajare, benner
cadarrosu, incadarràresi,
leàresi su cadarru, refreàresi (cat. refredar), resfreàresi (sp.
resfriar) (L), catarrare, s’accatarrare,
s’incatarrare, si
picare su catarru (N), s’accatarrai, s’arrasfriai, s’arresfriai,
s’arromadiai, s’ingatarrai, si resfriai (C), accatarrassi, incatarrìssi
(S), accatarrassi, arrumassi, irrisfriassi, risfriassi (G) accatarrato
pp. agg.
[with
the catarrh, sali de catarrhe, romadizado, mit Katarrh behaftet]
accadarradu, cadarrosu, incadarradu, refreadu
(L), accatarrau, incatarrau, chin
su catarru (N), accatarrau, ingatarrau, arrasfriau, arresfriau,
arromadiau, resfriau
(C), accatarraddu, incatarriddu (S), accatarratu, arrumatu, incaddarriddu
(Cs), irrisfriatu,
risfriatu (G) accatastamento/1
sm.
(iscrizione al catasto) [registration
at the registry office, cadastrage, lo
enscribir
bienes en el
catastro, Eintragung ins Grundbuch]
accadastamentu (L), accatastamentu (N), accadastamentu (C),
accadasthamentu (S), accatastamentu (G)
accatastamento/2
sm.
(modo e atto di far catasta) [heap,
entassement, amontonamiento,
fschichtung]
appiramentu, muntone (it. ant. montone), piru, remiarzu, tidarzu
(L), affacchiada f., affacchiadura
f., affàcchiu, appiradura f., appiru, babizone (N),
abbigadura f., appillamentu, mumulloni, muntoni (C),
ammuntonamentu, rimiàgliu (S), accastiddamentu, fascagghju (G) accatastare/1
(iscrivere al catasto) [to
register at the registry office, cadastrer, inscribir bienes
en el catastro, ins Grundbuch
eintragen] accadastare (L), accatastare,
rezistrare in su catastu (catastru N), accadastai (C), accadasthà,
accatasthà (S), accatastà (G) accatastare/2
vt. (ammonticchiare) [to
heap, entasser, amontonar, aufschichten]
ammuntonare, appirare (it. ant. pila), appostorzare, arremiarzare,
balluardare, imbarraccare,
istuzare (cat. estoig), remiarzare (lat. GREMIUM) (L),
abbigare, affacchiare, ammuntonare, annurrare, appirare (N), abbigai,
ammuntonai, appillai (C), ammuntunà, arrimiaglià (S), accastiddà,
fascagghjà (G) // appiradore (LN)“detto di chi ammucchia la
catasta” accatastato/1
pp. agg.
[registred
at the registry office, cadastré, inscripto en el catastro, ins
rundbuch
eintrug]
accadastadu (L), accatastau (N), accadastau (C), accadasthaddu, accatasthaddu
(S), accatastatu (G) accatastato/2
pp. agg. [heaped,
entassé, amontonado, aufschichtet]
ammuntonadu, appiradu, arremiarzadu, istuzadu (L), affacchiau,
ammuntonau, appirau (N), abbigau, ammuntonau, appillau (C),
ammuntunaddu, arrimiagliaddu (S), accastiddatu, appilatu, fascagghjatu
(G) accattabrighe
sm.
[wrangler,
querelleur, pendenciero,
Streithammel]
abbolotteri, brigadore,
brigàntzulu, mintzidiarzu, ponefogu (L), bestifocos, brigadore,
brigantinu, ghìrtalu, derre, derreri, supuzeri, treguleri (N),
certadori, comparacertus (C), breadori, zirghabrei (S), briànciu,
mettapparu, scunzérriu (G) accattafieno
sm. (macchina
per raccogliere ed imballare il fieno) imballadora
f. (L), imballadora f., ranghinadore (N), imballadora f.
(CS), imbaddadora f. (G) accattapane
sm. vds. accattone accattare
vt.
(mendicare) [to
beg, mendier, mendigar, betteln]
pedire (lat. *PETIRE), limosinare, lemusinare, mendigare (it.
mendicare o sp. mendigar) (L), pedire, mendicare, lemusinare, pètere
(lat. PETERE) (N), pediri, mindigai, limusinai (C), chirì,
limosinà (S), buscaccià, capicià, capiciulà (G) accattivante
agg. mf. [graceful,
gracieux, gracioso, anmutig]
grasciosu, galanu (sp. galano), ammajadore, donosu (sp.
donoso), geniosu (L), grassiosu, galanu, ammaghiadore (N),
gratziosu, donosu, ermosu (sp. hermoso), ecciseri (sp.
hechizero), sbeliadori, geniosu (C), fattitàggiu,
accisadori, ammacchiadori, ammariadori, giniosu (S), giniosu, gustìuli,
ecciseri, eccisadori (G) accattivare,
-arsi vt.
rifl. [to
win, captiver, cautivarse, sich erwerben]
ammajare (lat. MAGIA), ammajarzare, acchistàresi su favore (sa
simpatia, su géniu) (L), ammaghiare, s’attirare, istriare (N),
eccisai (sp. hechizar), sbeliai, s’acchistai su géniu (su
favori, s’accórdiu) (C), accisà, ammacchià, attirassi lu fabori (la
simpatia, lu géniu) (S), cunchistassi lu faori (la simpatia, lu géniu)
(G) accatto
vds. accattonàggio accattonaggio
sm. [begging,
mendicité, mendicidad, Betteln]
limósina f., pedidoria f. (L), accattu, cattanzeria f.,
limùsina f., pedidura f., pedinzu (N),
circa f., mendighèntzia f., pedidura f., peduina f.
(C), chiridumu (S), limósina f. (G) accattone
sm. [beggar,
mendiant, mendigo, Bettler]
mendigu (it. mendico),
mìndigu, pedidore (sp. pedidor), pedulianu (L), cattanzu,
lemusineri, mendicu, pedidore, pedule, petitore, pidore
(N), mendigu, mindigu, pedidori, peduleu, peduncheu (C),
chiridàggiu, dumandoni (S),
dimandoni, dimmandoni, limosinagghju, limusinagghju (G)
// Dimmandoni sfacciatu no vo’ limósina (prov.-G) “A. sfacciato
non vuole l’elemosina” accavalcare,
-iare vt. [to
be astride, se mettre à califourchon sur, pasar por encima, rittlings
sitzen]
accabaddare, caddigare (lat. CABALLICARE), imperriare, incaddigaronare,
incosciare (L),
accabaddare, accabaddicare, caddicare, imperriare (N), accuaddigai,
imperrai, imperriai, incosciai (su cuaddu) (C), accabaddà (S), caalcà
(G) // setzi su cuaddu a sa nua (C) “cavalcare a bardosso, senza
sella” accavalcioni
avv. [astride,
à califourchon, a horcajadas, rittlings]
a bantzigarone, a caddigarone, a caddighirone, a coddigarone,
imperrione, a imperriacoddos, a s’imperriottu, a s’isperrione,
a perriottu (L), a cabaddu
corona, a caddicalongu, a caddilone,
a caddilongu, a coddumele,
a cotzi-cotzi, a pala de broccu, a palaprocheddu (N), a bancicaroni,
a caddicaroni, a
s’imperriada, a s’imperrimperrada, a
palaporceddu (C), a ippirrioni, banziggaro’, a
banziggaroni (S), a caaddariconi, a caaddicaroni, a bancicaroni, a la
spirriotta (G) accavallamento
sm. [overlapping,
amoncellement, sobreposición, übereinanderlegen]
accabaddada f., accabaddadura f., accabaddamentu,
accabaddicadura f., accaddada f., accaddadura
f., accaddigonada f., incaddigada f., -adura
f., incaddigaronada f., -adura f. (L),
accabaddada f., accabaddicadura f., imperriadura f.,
impérriu (N),
cuaddigadura f., imperriada f. (C), accabaddadda f.
(S), accaaddata f. (G) accavallare
vt. (mettere
a cavallo, sovrapporre) [to
overlapp, amonceler, sobreponer,
übereinandergelegt]
accabaddare, accabaddicare, accaddare, accaddighinare,
accaddigonare, incaddigaronare, pònnere
subra (L), accabaddare, accabaddicare, imperriare, pònnere subra (N),
accuaddigai, imperriai, incuaddigai, poni a suba, (a sua, a pitzus) (C),
accabaddà, punì sobra (innantu) (S), accaaddà, accabaddà, punì
subbra (supra) (G) // accaddare sa padedda (L) “mettere la padella
sul fuoco” accavallato
pp. agg. [overlapped,
amoncelé, sobrepuesto, übereinandergelegt]
accabaddadu, accabaddicadu, postu subra, accaddadu (L), accabaddau,
accabaddicau, postu supra, imperriau (N), cuaddigau, incuaddigau,
imperriau, postu a suba (a sua, a pitzus) (C), accabaddaddu, posthu
sobbra (innantu) (S), accaaddatu, postu subbra (supra) (G) // arti
incuaddigada (C) “tendine a.” accavezzare
vt.
(incavezzare) [to
halter, enchevêtrer, encabestrar, die Halfter anlegen]
incrabistare (lat. CAPISTRUM) (L), accrapistare,
accavatzonare (N), ammurrai, trobiri a corriamusada (a corriamusa) (C),
punì la cabessa (lu brigliottu, lu brunchiri, lu murrari), incrabisthà
(S), punì lu murrali (lu brunchili), accamà, incapistrà (G) accavigliare
vt.
(avvolgere fili o altro) [to
wrap up, envelopper, envolver, einwickeln]
incanneddare, allorumare (lat. GLOMERARE), imboligare (lat.
*INVOLICARE) (L), incanneddare, ordiminzare (lat. *ORDINIARE),
ordire filos (N), imboddicai, imboddiai (C), imburiggà, ingiumiddà,
ingiummà (S), acchindulà, acciulà, imbulià (G) accecamento
sm. [blinding,
aveuglement, ceguedad, Blenden]
atzegada f., -adura f., intzegada f., intzegadura
f., intzegamentu, intzeghida f., intzegu,
intzurpada f., -adura f. (L),
alluscamentu, inturpadura f., inturpamentu,
intzurpada f., intzurponzu, intzecu (N),
intzurpamentu (C), acciggadda f., acciggamentu,
inceggamentu, inciggamentu
(S), accecamentu,
incecamentu (G) accecare
vt. [to
blind, aveugler, cegar, blenden]
inturpire, intzegare, intzeghire, iscodoglare (ant.), isogritteddare,
intzurpare, tzegare (ant.), tzeguare (L),
alluscare, incecare, inturpare,
intzecare, intzurpare,
istrurpire, isturpire (N),
atzegai, bisogai, imbisogai, inciurpai, intzrupai,
intzurpai, itzurpai, sbisogai, tzurpai (C),
inciggà, acciggà, inziglià (a. da un bagliore improvviso) (S),
accicà, acciggà (Cs), incicà,
incilà, inciculià (G) // illuinadore, intzegajolu (L) “accecante” accecato
pp. agg. [blinded,
aveuglé, cegado, geblendet]
atzurpadu, inturpidu, intzegadu, intzeghidu, intzurpadu,
tzegatu (ant.) (L),
alluscau, bisogau, inciurpau, inturpau,
intzurpau (N), intzrupau, intzurpau (C), acciggaddu, inciggaddu,
inzigliaddu (S), accicatu, acciggaddu (Cs), incicatu,
inciculiatu, incilatu (G) // trigu intzeghidu (L) “grano che non ha
spigato” accedere
vi. (entrare,
avere accesso) [to
accede, accéder, acceder, sich nähern]
intrare (lat. INTRARE) (LN), intrai (C), intrà (SG) accelerare
vt. [to
accelerate, accélérer, acelerar, beschleunigen]
accellerare, atzellerare, appressare, apprettare (sp. apretar), coittare
(cat. cuytar; sp, coytar), incriccare, infruscare
(L), accoittare, accottiare, accradiare, accuittare,
appressare, impressire, illestriare, atzelerare (N), accoittai,
allestrai, allestiri, appressurai, impressiri, lixerai (C), accellerà,
apprissurà, ibbribià, cuittà (S), abbrivà, accelerà (Cs),
accuittà, apprissuì,
svilgà (G) accelerato
pp. agg. [accelerated,
accéléré, acelerado, beschleunigt]
accelleradu, atzelleradu, appressadu, infruscadu, apprettadu (L),
atzelerau, accoittau, appressau, impréssiu (N), allestiu, impressiu,
appressurau, accoittau, allestrau, crispu (lat. CRISPUS), lixerau
(C), accelleraddu, ibbribiaddu, apprissuraddu (S), apprissuitu,
accuittatu, svilgatu, abbrivatu (G)
// fai passus crispus (C) “accelerare il passo” acceleratore
sm. [accelerator,
accélérateur, acelerador, Gaspedal]
accelleradore (L), atzeleradore (LN), accelleradori, accoittadori (C),
accelleradori (S), apprissuidori (G) accelerazione
sf. [acceleration,
accélération, aceleración, Beschleunigung]
accelleratzione, appressada, appressadura,
apprettadura f., infruscada (L),
accradiada, -ura, atzeleramentu
m., atzelerassione (N), accoittamentu m., appressuramentu m.
(C), accellerazioni (S), accuittata, apprissuimentu m. (G) accendere
vt. [to
light, allumer, encender, anzünden]
allughentare, allughèschere, allughinzare,
alluminzare (a. il fuoco), allum(m)are (it. ant. allumare),
allùere, allùghere (lat. AD + LUCERE), atzèndere (= it.),
inchèndere (lat. INCENDERE), intzèndere,
picciare (tosc. ant. appicciare) (L), acchèndere, allùchere, alluchinzare,
allumiare, alluminzare,
inchèndere, tènnere (N),
abbivai, allui, allumai, allumingiai (a. il fuoco), imbiesci
(C), allughinzà, allumà,
alluzià, azzindì, punì foggu (S), accendì, allumà, incindì,
innugghjnì, picchjà (G) // fàghere s’inchesu (L) “accendere il
forno”; La furràia
accendi lu furru cu’ la linga (prov.-G) “La fornaia accende il
forno con la lingua” accendiglio
sm. (stipa,
fuscello, sterpo) [twig,
fétu, pajilla, Zweig]
alluminzu, allughinzu, bruncu (lat. BRUNCUS),
chimuza f. (lat. CIMA x CYMA), fostigu, fustigu, fustiju (lat.
FUSTICULUS), (L), alluminzu,
chimuzia
f., escabittu, frusticu, iscabittu,
pampuddia
f. (N), frustigalla f., fustigalla f., fustigu,
sticcu (C), allughinzu,
ischibuzu,
ischivuzu, pimpisa f. (S), abbruncu, broccu, sticcu, vitta f.
(G) accendimento
sm. vds.
accensione accendino
sm. [cigarette-lighter,
briquet, encendedor, Feuerzeug]
accendinu, atzendinu, corriscale (cornetto contenente esca per
accender il fuoco; lat. CORNU) (L), accendinu, atzendinu,
corriscale, corriscarju (N), alluidori, allutzadori, corriscali (C),
accindinu, ferrifoggu (S),
accindinu, fucinu (G) accendisigaro
sm. vds.
accendino accenditoio
sm. [lighting-stick,
allumoir, botafuego, Zündstock]
allughecandelas, allughinzu, atzendidore (L),
alluchidore, inchendidore (N), micerettu (cat. metxer), miceri
(C), allughinzu, allumacanderi,
allumadori (S), accendicandeli, accendidori, allumadori (G) accennare
vt. vi. [to
hint at, faire signe, hacer señas, winken]
accinnare, ammiccare, atzinnare,
chiccire, chilcire, chinnire (lat. CINNUS), tzinnire (L),
ammiare, atzinnare, fàchere atzinnos, tzilliare (N), accinnai (lat.
CINNIRE), schicchiai (a. vagamente) (C), azzinnà, chinnì,
fà di cabbu (di mani,
d’occi) (S), accinnà, chinnì, fà la miccata, ignittà, insunà, muntià
(Cs), spriccà (G) // ammiau
(N) “accennato”; accinnai
in cupas e donai in orus (C) “a. in coppe e dare in danari” accenno
sm. [sign,
signe, seña, Wink]
atzinnida f., atzinnu,
chinnida f., tzinnu (L), ammiada f., atzinnu, tzìlliu
(N), accìnnidu, accìnnira f., accinnu
(C), azzinnu (S), accinnu, attoccu (Cs), chìnnita
f., cìnnita f., insunata f., micca f.,
miccata f., spricca f., zittu (G) // fàghere su tzinnu “fare
un a. d’intesa, l’occhietto”; accinnu di ogus (C) “a.
degli occhi, ammiccamento” accensione
sf.
[lighting,
allumage, encendimiento, Entzündung]
allughidura, allughimentu m., allughinzada, allum(m)adura,
atzendimentu m., atzesa, picciada, -adura, tenta (L),
alluchidura, allughinzu m., allumingiada, alluminzada, inchendidura
(N), alluidura (C), allumaddura, azzinsioni (S), abbruncu m.,
allumata (G) // alluttorju m. (N) “rito dell’a.
delle candele nel giorno dei Morti” accentare
vt. [to
accent, accentuer, acentuar, akzentuieren]
atzentare, pònnere
s’accentu (s’atzentu) (L), atzentare, pònnere s’atzentu (N),
accentai, poni s’accentu (a is paràulas) (C), accintà, punì
l’accentu (SG) accento
sm. [accent,
accent, acento, Akzent]
accentu, atzentu (LN), accentu (CSG) accentramento
sm. [centralization,
centralisation, encentramiento, Zentralisierung]
accentramentu, atzentramentu (L), atzentramentu (N), incentramentu,
accumonamentu (C), accintramentu (S), accudimentu (G) accentrare
vt. [to
centralize, centralizer, encentrar, zentralisieren]
accentrare, atzentrare, attruppare, pinnigare (L), atzentrare, pinnicare
(N), cuncentrai, incentrai, pinnigai, accumonai (C), accintrà, aunì
(S), accudì, aunì, punì apparu, aggalà (G) accentratore
sm. [centralizing,
centralisateur, concentrador, zur Zentralisierung neigender
Mensch]
accentradore, atzentradore (L), atzentradore (N), incentradori (C),
accintradori (S), accudidori, aggaladori (G) accentuare
vt. (porre in
risalto, in evidenza) [to
accentuate, accentuer, acentuar, betonen]
annodittare (lat. ANNOTARE con suff. -ITARE - DES I, 92), atzentuare,
incarenire, innodidare (L),
atzentuare, fàchere notare, pònnere in evidèntzia (N), poni in craru
(in resaltu), remarcai (C), dà risalthu, ebidenzià, rimarchà (S),
calcà, dà spricca (ispricca), rimalcà, spriccà (G) accerchiamento
sm. [surrounding,
encerclement, cerco, Einkreisung]
acchìsciu, arrodiada f., -adura f., arródiu,
cordonadura f., cordonamentu,
inghiriadura f.,
inghiriamentu, inghìriu (L), arrolliada f., inchircadura f.,
inghiriamentu, inghìriu, intundadura f., (N), arrodeu, arroedu,
arrodia f., arruedu, arruelu, ingiriada f., ingiriadura
f., ingiriamentu, (C), inghiriamentu, inturriadda f. (S),
ignìriu, ruinta f., ruignolu (G) accerchiare
vt. [to
encircle, encercler, cercar, einkreisen]
cordonare,
arrodeare, arrodiare (sp. rodear), inghiriare (lat. GYRARE),
intorinare (it. ant. intorniare), intorniare (L), affurriare,
arrolliare, inchircare,
incordonare, inghiriare, intundare, intundiare (N), accircai,
accoronai, accortillai, arrodiai,
incortillai, incottillai, ingiriai
(C), inghirià, inturrià, zirchundà, punì in mezzu (S), ignirià,
ruignì, allulghiddà, allulghiddulà, inghjrià (G) // ruignoni (G) “accerchiatore,
chi gira attorno” accerchiato
pp. agg. [encircled,
encerclé, cercado, einkreiset]
affurriau, agghirau, arrodeadu,
arrodiadu, inghiriadu, intorinadu, intorniadu (L), arrolliau, inchircau,
incordonau, inghiriau, intundau, intundiau (N),
arrodiau, incottiu, ingiriau
(C), inghiriaddu, inturriaddu, zirchundaddu (S), igniriatu, inghiriaddu
(Cs), inghjriatu,
irruintu, ruignutu (G) accercinare
vt.
(avvolgere a forma di cercine) [to
roll up, rouler en forme d’un bourrelet,
enroscar,
rollen]
attedilare (L), intittilare, accurcuddare (N), attidilai, imboddicai a
cugùddura (C), fassi lu tiddiri (S), fassi lu capitaleddu (lu fruntali)
(G) accertamento
sm. [ascertainment,
vérification, verificaciön, Prüfung]
appurada f., atzertada f., atzertamentu,
incheramentu, averguada f., averiguada
f., averiguascione f., avvilguamentu, sintzerada f.
(L), abberguadura f.,
accraramentu, atzertamentu (N),
accraramentu, atzertamentu, càstiu (C), azzerthamentu (S),
acciltamentu, assigurugnu, avvilguamentu (G) accertare
vt. [to
ascertain, vérifier, verificar, prüfen]
abbìdersi, appurare, avereguare, averguare, averiguare, avilguare,
avvrincare, atzertare, iscumbàttere, sincheràresi (it. sincerare),
sintzerare,
veriguare (sp. averiguar) (L), abberguare, accrarare, averguare,
atzertare, chertorare, iscumprobare,
iscuntrobare, securare (N),
accrarai, averiguai, atzertai, portai a càstiu (C), azzirthà (S),
acciltà, assigurassi, avvilguà (G) // dimandare a cara alta (L) “accertarsi,
chiedere notizie certe” accertato
pp.
agg. [ascertained,vérifié,
verificado, geprüft]
appuradu, averiguadu, atzertadu, iscumbattadu, sincheradu, sintzeradu
(L), abberguau, accrarau, atzertau, averguau
(N), accrarau, averiguau, atzertau (C), azzirthaddu (S), acciltatu,
assiguratu, avvilguatu (G) accertatore
sm. [verifier,
vérificateur, verificador, Prüfer]
atzertadore, sincheradore, appuradore (L), atzertadore, abberguadore,
accraradore (N), atzertadori, accraradori, castiadori (C), azzirthadori
(S), acciltatori, avvilguatori (G) accertello
sm. orn.
(Falco tinnunculus)
[hawk, faucon,
halcón, Falke]
coddabentu, coddacoddaentu, futtientu, tilibriu, tzilibriu (L),
astoreddu, futtibentu, futtifuttibentu, tilibriu (N), arcideddu,
arcireddu, serpedderi, spadderi,
spradderi, tzarpadderi, tzarpedderi,
tzerpedderi, tzrapedderi, tzrepedderi (C), tiribriccu (S), falchittu (G) acceso
pp. agg. [alight,
allumé, encendido, brennend]
allughentadu, allùghidu, allughinzadu,
alluminzadu, allum(m)adu, alluttu, atzesu, inchesu, ispabillu, tentu
(L), acchesu, alluttu, inchesu, tentu (N), abbivau, affochissau, allumau,
allumingiau, alluminzau, allurpiu, alluttu,
alluxerau, ténniu (C),
allumaddu, alluziaddu, azzesu (S), accesu, allumatu, fuchizatu, incesu,
picchjatu (G) // fagher s’inchesu (L) “accendere il fuoco per
scaldare il forno”; su fogu at tentu (L) “il fuoco è a.”;
alluttu che pidu de allu (C) “a. come un peto d’aglio” accessibile
agg. mf. [accessible,
accessible, accesible, zugänglich]
atzessivu (L), chi
si bi podet intrare (N), accessìbili bon’a passai (C), bon’a passà
(SG,) accesso
sm.
[access,
accès, acceso, Zugang]
àidu
(lat. ADITU),
atzessu, intrada
f., intramentu (L),
intrada f. (N), intrada f., passu (C), intradda f.
(S), àitu (G) accessorio/1
sm. (parte,
ornamento) [accessory,
accessoire, accesorio, Nebensächlich]
attaviu (sp. atavío), azunta f., arreu (sp. arreo) (L),
azunta f., azivu (N), acciunta f., cumpostura f.
(C), aggiunta f. (S), alàsgiu, annatta f., acchjsolghju
(G) accessorio/2
agg. (che si
aggiunge al principale, al necessario) [accessory,
accessoire, accesorio,
Zubehör]
de subrappius, azuntu (L), de subrapprus, azuntu, annattu (N),
acciuntu, de subra a prus, accessóriu (C), aggiugniddu, aggiuntu (S),
agghjuntu (G) accestimento
sm. [shooting,
tallage, macolla, Staude]
accuppadura f., auppada f., auppadura
f., auppamentu (L), agguppadura f., ammolamentu,
intuppidura f. (N), affasciadura f. (C), avviramentu (S),
annuatura f. (G) accestire
vi. [to
shoot out, pommer, amacollarse, sich bestauden]
accuppare (sp. acopar), auppare, affasciare, affundarzare
(L), agguppare, ammolare (detto dei funghi), intuppire, attuppare
(N), s’affasciai, accuppai (C), avvirà (S), annuà (G) accestito
pp. agg.
[shot out, pommé,
amacollado, bestaudt]
accuppadu, affasciadu, affundarzadu, auppadu, auppu, veju (L),
agguppau, ammolau, intuppiu, attuppau (N), affasciau, accuppau (C),
avviraddu, uppaddu (S),
annuatu (G) accetta
sf.
[hatchet,
*hache, hacha, Beil]
bistrale, destrale (lat. DEXTRALIS), istradizona (a. piccola),
istrazone m., mannaresu m. (L), aschiedda, aschiolu m.,
destrale, estrale, istrale, istraledda (N), estrali seguredda, seguri (lat.
SECURIS) (C), àscia, isthrada, isthradizona (S), accetta, piola
lucchesa, piola minori, piuledda, pulina, strala (Cs) (G)
// isociare (N)“colpire con l’a.”; occhj
di piola (G) “dorso dell’a.”; Lu toltu l’addrizza
l’accetta (prov.-G) “Ciò che è storto lo raddrizza l’a.” accettabile
agg. mf.
[acceptable,
acceptable, aceptable, annehmbar]
atzettàbile, chi si podet atzettare (LN), aggradàbili, arricìbiri
(C), azzittàbiri (S), accittàbbili, di accittà (G) accettare
vt. [to
accept, accepter, aceptar, annehmen]
atzettare, dare su chi emmo, torrare su chi emmo (L), atzettare (N), accettai,
aggradai, aggradessi, arriciri (C), azzittà (S), accittà, azzittà (G)
// Sos de Piga l’an dadu su chi emmo a Baroreddu (L) “La famiglia
Piga ha dato l’assenso al matrimonio di Salvatorico” accettata
sf. (colpo
d’accetta) [blow
with a hatchet, coup de *hache, hachazo, Beilschlag]
colpu de ‘istrale (destrale) m., isojada (a. sulla fronte) (L),
corfu de istrale m., isociada (N),
corpu de seguri m. (C), asciadda, còipu d’isthradizona m.
(S), colpu di piola m., sciammarata
(G) accettato
pp. agg. [accepted,
accepté, aceptado,
angenommen]
atzettadu (L), atzettau (N), arriciu, aggradéssiu, aggradau (C),
azzittaddu (S), accittatu, azzittatu (G) accettazione
sf. [acceptance,
acceptation, aceptación, Annahme]
atzettassione (LN), arricimentu m. (C), azzittazioni (S),
accittazioni (G) accetto
agg. [receveid
with pleasure, agreable, acepto, willkommen]
aggradessidu, atzettadu, atzettu (L),
aggradiu, atzettau, atzettu (N), aggradéssiu (C), aggradissiddu (S),
accettu, graditu, vulutu (G) accezione
sf. (senso,
significato) [acceptation,
acception, acepción, Bedeutung]
sensu m.,
significadu m. (L), sinnificau m. (N), sentidu m. (C),
signifiggaddu m. (S), sensu m., signafficcu m. (G) acchetare
vt. [to
appease, apaiser, apaciguar, beruhigen]
accaire, acchedare, acchidare, asseliare, appasigare (sp. apaciguar) (L),
ammasedare, acchidare, ammeddare, asseliare, abbrandare (sp.
ablandar), appachiare (N), acchietai, asseliai, appaxiai,
assussegai, abbrandai (C), assussigà, caimà, chietà (S), acchiittà,
appasigà, appatturà, avvinià, dà chiettu, sussigà (G) acchiappacani
sm. [dog-catcher,
attrapeur de chiens, recogeperros, Hundefänger]
acciappacanes, ammatzacanes, tenecanes (L), tzappacanes, tenecanes (N),
acciappacanis, ciappacanis, ingalappacanis (C), acciappagani,
ammazzagani (S), acchjappacani (G) acchiappamosche
sm. [fly-catcher,
attrape-moches, atrapamoscas, Fliegenfänger]
tzappamuscas, tenemuscas, tiramusca, attaccamusca, ischitzamusca (L),
tzappamuscas (N), acciappamuscas, ciappamuscas (C), acciappamoschi (S),
acchjappamuschi, ammazzamuschi, attaccamuschi (G) acchiappanuvoli
sm.
(distratto, svagato) [dreamer
of dreams, songe-creux, utopista, Träumer]
acciappanues, isbeliadu, isvappiadu, abbauccadu (L), tzappanues,
disattinau, isagherau, irbeliau (N), sbeliau, stronau, abbambanau,
(ac)ciappanuis, chi bivit in su mundu pau (C), isthrauttu, ivvrasiaddu,
ivvappiaddu, ciribrìcuru, acciappanui (S), svariatu, isvaculatu,
spinnicatu, capu di béddula, acchjappanéuli, sonniadori (G) acchiappare
vt. [to
catch, attraper, atrapar, fangen]
accaffiare, acciappare (=it.), afferrare, aggaffare (cat.
agafar), atzappare, caffare, tènnere
(lat. TENERE), tenturare (ant.) (L), abbrancare, accassare,
aggarrare, atzappare, tènnere,
tenturare (ant.), tzappare (N), accaffai, acciappai, afferrai,
aggaffai, agganfai, appacciappai, fai ciappa, tenturai (C), abbaibà,
acciappà, agattà (S), acchjappà (G) // accaffiada f.,
-adura f.(L) “acchiappamento”; istare a su tene e
lassa (L) “acchiapparsi e lasciarsi in continuazione”; tènnere
a manuda (L) “a. con le mani”; tenturare (LN) “a.
e consegnare alla giustizia il bestiame sorpreso a pascolare
abusivamente”; tentura “la relativa multa”; Fizu de
‘attu sórighe tenet (prov.-L) “Figlio di gatta acchiappa i
sorci”; Un pizoni acciappa l’althru (prov.-S) “Un uccello
acchiappa l’altro” acchiapparello
sm. (gioco
infantile) a cane
meu, sighi-sighi, a tene tocca, tene-tene, teniscappa (L), tene-tene
(N), tenidura f. (C), mabó (S), teni-teni, sighi-sighi (G) acchiappato
pp. agg. [catched,
attrapé, atrapado,
gefangen]
acciappadu,
afferradu, aggaffadu, accaffiadu, atzappadu, tenturadu (L), abbrancau, accassau,
aggarrau, atzappau, ténniu,
tentu, tenturau, tzappau
(N), accaffau, acciappau, afferrau, aggaffau, agganfau, appacciappau,
tenturau (C), abbaibaddu, acciappaddu, agattaddu, (S) acchjappatu (G) acchiocciolarsi
vt. rifl. [to
wind up, enrouler, enroscar, rollen]
aggrunciàresi (it. aggricciare), aggruncìresi, aggrunciulìresi,
imboligàresi che gioga (L), s’accocconare, s’appirpirinare,
s’imbolicare che sa croca (N), s’atturai che su sitzigorru (che su
caragolu) (C), aggiumiddassi, ingiumiddassi che la giogga (S), inchjoccà,
imbuliassi che la chjocca (G) // a unu grùnciulu, a unu gruciuppu (L) “acchiocciolato
su se stesso, rannicchiato” acchitare
vt. [to
lead off, donner l’acquit, jugar la primera bola, aussetzen]
acchitare (LN), acchitai, giogai s’acchitu (C), acchità (SG) acchito
sm. [lead-off,
acquit, primera bola, Aussetzen]
acchitu // acciuffadda f. (Cs) (G) “di primo a.” accia
sf. (torcia;
filo greggio) [coarse
thread, fil brut, hilo crudo en madeja, Docht]
àccia (sp. hacha), istuppa (lat. STUPPA) (L), istuppa,
capu de filu m., candela (N), àccia (CSG) // firà l’àccia
(S) “abbindolare” acciabattare
vt.
(abborracciare, acciarpare) [to
botch, bâcler, chapucear, umherschlurfen]
accioroddare, affilumestare, (a)tzoroddare,
cianfainare (sp. chanfaina), impastuffare, impastulare (lat.
PASTA), imprabastulare, inciappucciare, inciappugliare (cat.
xapullejar), inciapputzare, incioroddare (probm. cat. sorollar),
(L), attabarrare, atzoroddare, imprastulare, intzoroddare, intzuruddar,
(N), acciappinai, acciapputzai, acciarollai, affioncai, (a)tzoroddai,
cioroddai, scioroddai (C), impriasthà, cianfuglià, incianfuglià (S),
chjappuzzà, fà li cosi a l’imbruddi-imbruddi (G) //
caputzeria f. (N) “acciabattamento” acciabattone
sm.
[botcher, bâcleur,
chapucero, Stümper]
inciappucciadore, inciapputzadore, inciappugliadore, atzoroddadore (L),
imprastuladore, atzoroddadore, cattanzu (lat. CAPTARE),
attabarradore (N), acciappinadori, acciapputzadori, affioncadori,
(a)tzoroddadori, atzorodderi C),
cianfugliosu, ciappinazzu, ciappinu,
impasthiccioni, incianfugliosu (S), chjappinu, fraustoni (G) acciaccare
vt. [to
crusch, écraser, aplastar, zerquetschen]
abbattare (lat. COACTARE), abbultzonare (it. bolzone),
acciaccare (sp. achacar), acciacconare, bultzonare, cattulare,
infoddonare, magliuccare,
magugliare (sp. magullar), manciulare, pistare (lat. PISTARE) (L),
atzaccorare, cascare (sp. cascar), magunire, tzaccorare (N),
abbugnai (sp. abollar), abbunzai, acciaccai,
ammacciugai (sp. machucar), cascai, istreccai, macciugai,
maculai (cat. magular), pisil(l)iai, scerfai
(lat. CREPARE x cat. esclafar), scioddai, streccai (C), acciaccà,
acciaccunà, cattà, inciaccunà, inciccià
(S), acciaccà, ciaccà, imbucchjucchì, imbugghjucchì, inchjaccà, inchjaccunà
(Cs), malciauddà,
sciaccà (G) acciaccato
pp. agg. [crusched,
écrasé, aplastado, zerquetscht]
abbattadu, abbultzonadu, acciaccadu, cattuladu, iscarruccadu,
magugliadu, magliuccadu, manciuladu, paliruttu,
pistadu (L), atzaccorrau, bullonatu, cascau,
maguniu, traccorau, tzaccorrau
(N), abbugnau, acciaccau, (am)macciugau, cascau, maculau, pisil(l)iau,
scerfau, scioddau, streccau
(C), acciaccaddu, acciaccunaddu, cattaddu, inciaccunaddu, incicciaddu
(S), acciaccatu, addulumitu, ciaccatu, flattatu, imbucchjucchitu,
imbugghjucchitu, inchjaccatu, malciauddatu, sciaccatu (G) acciaccinarsi
vi. rifl.
(affaccendarsi) [to
move about restessly, se trémousser, atarearse,
zappeln]
affatzendàresi, incrastulàresi, affainàresi (cat. afainar),
attaviàresi (L), s’ammattanare, s’allaccanare, s’assagadare, si
peleare (sp. pelear), s’affainare, s’impeddulare (N),
s’affainai, si donai de fai, fatteriai (C), affazzindassi, affainassi,
dassi bràsgia (S), affaccindassi (G) acciacco
sm. [infirmity,
infirmité, achaque, Gebrechen]
abbultzonada f., acciaccu (sp. achaque), manciulada
f., pistada f.,
pistadura f. (L), atzaccu, atziu, fraccaccu, magunidura
f., tzaccoradura f. (N), acciàcchidu, acciaccu,
streccamentu (C), acciaccu (S), acciaccu, acciacca f., ciacca f.,
inchjacca f., inchjaccatura f., flatta f., fratta f.
(G) acciaccoso
agg. [sickly,
infirme, achacoso, krank]
acciaccosu (sp. achacoso), carracca, ciaccosu, frazigone, maguladu,
malaidonzu, nesigadu, trichignosu (L), (a)tzaccorau, carracca, maguniu
N), acciacchientu, acciaccosu, ciaccosu, matzanu (C), acciaccosu,
barriaddu d’acciacchi (S), acciaccosu, ciaccosu, flattosu ,
inchjaccosu, sciagagnatu (Lm) (G) acciaiare
vt. [to
conver (iron) into steel, aciérer, acerar, stählen]
attarzare (L), attarjare, atzagliare
(N), acciarxai, atzargiai,
atzarxai, atzraxai (C),
azzaggià (S), acciagghjà, inacciagghjà (G) // azzaggiaddura f.
(S)“acciaiatura” acciaieria
sf. [steel-works,
aciérie, acerería, Stahlwerk]
fràbbica de attarzu (L), attarjeria, atzarzeria (N),
fàbbrica de atzàrgiu (C), fràbbigga d’azzàggiu (S), fràbbica di
l’acciagghju (G) acciaino
sm.
(strumento d’acciaio per affilare ferri da taglio) ferru
d’arrodare (L), attarjeddu (N), atzàrgiu de pastori (de carnitzeri,
de sabatteri) (C), ferru d’arruddà (d’acutà) (S), farru d’affilà
(d’arrutà) (G) acciaio
sm. [steel,
acier, acero, Stahl]
attarzu (lat. ACIARIUM) (L), attarju, artarju, atzàgliu,
atzarzu (N), accairxu,
acciàrgiu, assàrgiu,
attarxu, atzàrgiu, atzraxu
(C), azzàggiu (S), acciagghju, azzagghju (Cs) (G)
acciaioso
agg.
[of steel,
d’acier, de acero, stählern]
d’attarzu, attarzinu (L), attarjosu (N), de atzàrgiu, atzargiau
(C), d’azzàggiu (S), acciagghjosu (G) acciambellare
vt. [to
curl up, ployer en rond, enroscar,kringeln]
allorigàresi (che tericca), allorumare (lat. GLOMERARE), allotturare
(L), s’accocconare, ammassulare (N), attaccionai, s’arritzai,
s’arrullai (che caschetta) (C), alloriggà, arruddurà (che cózzura),
incozzurà (S), allutturà, fassi a un pupponi (fig.), incocciulà,
incucciulà (G) acciapinare
vi. vds. acciaccinarsi
acciarino
sm. [firestick,
briquet, eslabón de sacar chispa, Feuerstahl] attarzu (lat.
ACIARIUM), catzafogu, ferifogu, ferrifogu, istinchipiddatzu pedra
catzafogu f., pedra d’attarzu f. (L), attaglieddu,
attarjeddu, atterzu, preda de attarju f. (N), fogheri (cat.
foguer) (C), azzàggiu, predda d’azzàggiu f. (S),
battifocu, fucinu (G) // esca f., peddesca f., pedde cotta
f., pedde de fogu f., pedde de lucchette f.,
iscaffu m. (L), pedde morta f. (N), esca f., peddi
morta f., peddi cotta f. (C), peddi d’azzàggiu f., peddi
di lucchettu f. (S), lucchettu, peddi battifocu f., peddi
fùcina f. (G) “esca dell’a.”; escarzu (L) "vasetto
o borsa per l’esca”; pèttene de archibusu (L) “lastra
d’acciaio che, percossa, produce la scintilla che origina lo sparo” acciarpamento
sm. [botching,
bâclage, chapuceria, Pfuschwerk]
acciapputzamentu, atzoroddamentu, impastuffu, inciappulamentu (L), accàpidu,
accappuzadura f, attabarramentu, atzoroddu, atzumulada f.,
-adura f., cuscuzia f., cuscuzu,
impastuffada f., imprastuladura
f., inciappuddada f., -adura f., incioroddada
f., -adura f., inciappuddu (N),
acciapputzadura f., acciapputzamentu, affioncadura f.,
affioncamentu, affioncu, atzoroddu, cattanzeria f., ciapputzeria f.,
ciapputzu, cioroddu (C),
cianfùgliu, impriasthu (S), azzàffiu, chjappuzzaria f.,
chjappuzzu (G) acciarpare
vt. [to
botch, bâcler, chapucear, pfuschen an]
acciapputzare, accioroddare, (a)tzoroddare, atzumulare, carrappuzare,
cianfainare (sp. chanfaina), ciappinare, impastuffare,
imprabastulare, inciamputzare, inciappucciare,
inciappuddare inciappulare
(cat. xapullejar), inciapputzare (sp. chapucear),
incioroddare, (L), accapidare, accapputzare, attabarrare, carrappuzare,
cuscuzare, imprastulare, intzoroddare, intzuruddare (N), acciappinai (it.
acciapinare), acciapputzai, acciarollai, affioncai, allaroddai,
atzaroddai, ciappinai, ciapputzai, cioroddai,
scioroddai (C), cianfuglià, impriasthà, incianfuglià (S), azzaffià,
chjappuzzà, inchjappuzzà (G) acciarpatore
sm.
[botcher, bâcleur,
chapucero, Pfuscher]
acciapputzadore, atzoroddadore, ciappinu, ciapputzu, inciappuddosu,
tzaffarajolu, tzanfarajolu
(L), accapidadore, attabarradore, cattanzu, imprastuladore (N),
acciappinadori, acciapputzadori, affioncadori, ciappinu, ciapputzeri,
ciapputzu (C), cianfugliosu, ciappinu, impriasthadori (S), azzaffiadori,
chjappuzzadori (G) acciarpone
sm. [botcher,
bâcleur, chapucero, Pfuscher]
accioroddosu, atzoroddadore,
ciappinu, ciapputzu, impiastrone, imprabastuleri, inciappuddone (L),
attabarradore, cattanzu (lat. CAPTARE), imprastuladore,
truntzedderi (N), ciappinu, ciapputzeri, ciapputzu, impiasteri,
impiastradori, improdderi (C), cianfugliosu, ciappinu, impasthiccioni,
impriasthoni (S), chjappuzzu, fraustoni (G) accidentale
agg.
(casuale, fortuito) [accidental,
accidentel, accidental, zufällig]
a casu, atzidentale, casuale, pro sorte (LN), casuali, po sorti (C),
accidentari, casuari (S), casuali, pal accidenti, pal solti (G) accidentalmente
avv.
[accidentally,
accidentellement, accidentalmente, zufällig]
pro casu, pro cumbinassione, pro sorte (LN), casualmenti, po accasu, po
sorti (C), pa casu, pa sorthi (S), casualmenti, pal casu, inn’una
inn’unu (G) accidentato
agg. [uneven,
accidenté, accidentado, uneben]
iscadriosu, mal’a passare (L), abriu, malu a rucrare, traganau (N),
àspidu, malu de attressai (C), àipru, ischadriaddu, maru a passà (a
attrabissà) (S), àrritu, aspriu (G) accidente
sm. [accident,
accident, accidente, Unfall]
accidente, atzidente; raju (lat. RADIUS) (L), atzidente;
antrecoro, puntore (N), accidenti; fratu, gutta
f. (lat. GUTTA), mabagràbiu, ticchi (C), accidenti; ràiu, utta
f. (SG) accidenti
escl. [dash,
zut, caramba, verwünscht]
accidente, accimusa, archibusériga, archima, archiminadu, atzidente,
lampu, raju (lat. RADIUS) (L), atzidente, eccemas,
lampu, raju (N), accimusa,
acciottada, acciottau, acciottendi, scuppettada (C), accidenti, accipìcchia,
ràiu (S), accidenti, negattia
(Lm), ràiu (G) // benapas,
benapassora!, malapassora! (N) “accidenti a te!”; Malannu
l’assaccàrria! (G), Unu raju chi li falet! “Gli venga un a.!”
accidia
sf. [laziness,
paresse, pereza, Trägheit]
atziu m., buttériga
(it. bùttero), isbrittiada,
mandronia, preìttia (lat. PIGRITIA) (L), atziu m.,
mandronia, preìttia, prìttia, (N), mandronia, preitza, strùscia (C),
mandrunia (S), attédiu m., mandrunia, prìzzia (G) accidioso
agg. [lazy,
paresseux, perezoso, träge]
preittosu, mandrone, isbrittiadu, isbittriadu, assesujadu, isfainadu,
butterigosu, cilindrone (tosc. cilandrone) (L), mandrone,
preittiosu, preitzosu (N), preitzosu, mandroni, ammandronau, accovardau,
accocchinau, sfainau (C), mandroni, mandrùsgiu, ibbàiddu, perdhurari
(S), mandroni, prizzosu, strascinu (G) accigliamento
sm. [frown,
froncement des sourcils, fruncimiento, Zusammenziehen]
acchizada f., acchizadura f., acchizamentu,
arrizonida f., inchizada
f., inchizadura f. inchizamentu, incorinada f., incristada
f. (L), acchizadura f.,
acchizu, anniccadura f., inchizida f., -idura f.,
nechidonzu (N),
incillidura f., incillimentu (C), inchizidda f.,
inchiziddura f., inchizimentu, incribidda f. (S),
inchiciata f., inchiciatura f., ingrundita f. (G) accigliarsi
vi. rifl. [to
frown, froncer les sourcils, fruncirse, zusammenziehen]
acchizàresi, arrizonìresi, inchizàresi
(lat. CILIUM), inchizinìresi inchizìresi,
incorinàresi, incristìresi (L),
s’acchizare, s’aggristare, s’anniccare, s’inchizinire, s’inchizire,
s’ingrisare, si nechidare
(N), s’accristai, s’incilliri
(C), ammuscincassi, inchizissi, incribissi, incrivissi (S),
auffassi, inchiciassi, ,inchigghiristassi (Cs) ingrundissi
(G) accigliato
pp. agg. [frowning,
renfrogné, fruncido, zusammengezogen]
acchizadu, arrizonidu, carincrispidu, chizinuadu, chizumbrosu,
faccincuguladu, inchizadu,
inchizidu, incorinadu, mudeu, pibiristudu, pinnuladu, sériu
(L), acchizau, aggristau, anniccau, chin su porcandria, incamurritu,
incamurriu, inchiziu, ingrisau,
nechidau N), incilliu (C), ammuscincaddu, ammutriunaddu, ammuzzigunaddu,
inchiziddu, incribiddu, (S), aggrundatu, auffatu,
inchiciatu, ingrunditu (G) // die inchizada (L) “giornata
nuvolosa” accignare
vt. vds. accincignare
accileccare
vt. (far
cilecca) [to
misfire, faire des niches à, hacer chasco, versagen]
negare (= it.), fagher cilecca (L), negare, facher tzilecca (N),
fai topi, fai s’andebeni (C), fà cilecca, pirdhì còipi (S), fà
falta (G) accincignare
vt.
(sgualcire) [to
crease, chiffonner, ajar (el vestido), zerknittern]
aggraminzonare, aggruncippire, aggruncire (it. aggricciare),
attrichinzonare, attrighinzare, attrighinzire (L),
affrignonare, appistichizonare, arremangare, cippiroddare (N),
affringillonai, arremangai (C), ammuruzzurà, ammuzzurà, incrucciuppì
(S), aggrucciuppì, malciauddì, manciulà (G) accìngersi
vi. rifl.
(mettersi sul punto di fare qualcosa) [to
prepare oneself,
s’apprêter, aprestarse,
sich
anschicken]
approntàresi, pónnersi a fàghere (L), s’ammaniare, s’approntare
(N), allacciai,
s’accingiri, si disponni a operai, s’approntai (C), appruntassi,
priparassi (S), accignissi, alintragassi (Cs), appruntassi
(G) accinghiare
vt. [to
strap, sangler, apretar con cinchas,
umgürten]
acchingiare, allorare (a. i buoi al giogo), atzintare, chingiare,
inchingiare, (L), accringare, chingrare,
inchintare (N), acchingiai cingrai,
incingrai (C), azzignà (S), accignà, cignà, lià
cun la cigna (G) accintolare
vt. [to
tighten one’s belt, liter, coser una cinta, anschnallen]
acchintorzare, attrinzare, pónnersi sa chintorza (L), inchintare, pònnere
sa chintorja (sa tzinta) (N), accappiai cun su cingeddu, attrintzai,
incingrai, intellai (C),
attrinzà, azzignà (S), attrinzà (G) acciocché
cong. [in
order that,
afin que, a fin de que, damit]
pro chi, a tales chi (LN), a tali chi, pro chi (C), a modu chi (S), a
tali chi (G) acciocchire
vt.
(intormentire, intorpidire) [to
make sleep like a log, faire dormir comme une
souche,
adormecer como un
tronco, tief schlafend]
indromigare (cat. endormiscar), intrementire (it.
intormentire), ammortijinare (L), indormiscare, abburticare (N),
cancarai, ingortigai (C), intrimintì, attrimintì (S), addrumminzì (G) acciottolare
vt. [to
cobble, paver de cailloux, empedrar, mit Kopfsteinen pflastern]
impedrare (sp. empedrar) (L), impredare (N), allosai (sp.
enlosar), impedrai, imperdai, imperdiai (C), impiddrà (S), impitrà,
appitricà (G) // imperdai a tellas (C) “lastricare” acciottolato
sm. [cobbled
paving, pavé de cailloux, empedrado, Kopfsteinpflaster]
impedradu (sp. empedrado) (L), impredau, impretatu (N), allosau, cogorau,
imperdau, incoduau,
intellau, sticcau (C),
impiddraddu, triddiàggiu (S),
impiddraddu (Cs), impitratu
(G) // contrallitza f. (C)“sorta di a.”;
cot/t)era f. (C)“strada con l’a.” acciottolatore
sm. [paver,
paveur, empedrador, Pflastersetzer]
impedradore (sp. empedrador) (L), impredadore (N), allosadori,
imperdadori (C), impeddradori, piccapiddreri (S), impitradori (G) acciottolio
sm. (suono
prodotto dallo sbattere delle stoviglie) [clatter,
cliquetis, cloque, Klappern]
sonu de piattos (d’isterzu) (L), sonu de prattos (de isterjos) (N),
carraxu, tzàcchidu (C), sonu d’isthégliu (S), sonu di stigliamu (G) accipigliare,
-arsi vi.
rifl. (fare il cipiglio, sdegnarsi) [to
frown, se renfrogner, enojarse,
zusammenziehen]
abbaidare a oju tortu, inchizàresi (L), s’ingrisare, s’ingristare,
si nechidare (N), s’accilliri, s’infeliri (C), inchizassi,
incribissi (S), addispittassi, aggrundassi, fà li grundi, sdignassi (G)
// grundosu (G) “accipigliato” acciucchire
vt.
(intontire, intorpidire) [to
bewilder, abêtir, aturdir, verwirren]
abbabbaluccare, abbauccare (sp. embaucar) abbevelare, attontare,
attontorronare (L), abbroddare, abbuccalottare, accunnare, attolondrare,
attontare (N), attolondrai, attontai, atturdiri, stontonai (C), abbangarà,
attuntà, attuntunà (S), attuntunà, intuntunà (G) acciuffare
vt. [to
grasp, attraper, atrapar, packen]
atzuffare, leare a tzuffos (L), aggarrare a pilos (a tzuffos), atzuffare,
atzutzuddare (N),
acciuffai, acciuffettai, aggaffai (C), abbaibà, aggaffà, aggranfà,
piglià pa li zuffi (S), acchjappà, acciuffà, affruntassi (G) acciuffato
pp. agg. [grasped,
attrapé,
atrapado, gepacket]
atzuffadu, leadu a tzuffos (L), aggarrau a pilos (a tzuffos), atzuffau,
atzutzuddau (N), acciuffau,
accrobiai, aggaffau (C), abbaibaddu, aggaffaddu, aggranfaddu, pigliaddu
pa li zuffi (S), acchjappatu, acciuffatu (G) acciuga
sf. itt.
(Engraulis enchrasicholus) [anchoy,
anchois, anchoa, Sardelle]
antzua, antzuetta, atzua (gen. anciua) (L), antzua, antzuva,
alangata (N), acciua,
anciova (sp. anchova;
cat. anxova), anciua (C), azzua (S), acciua, anchjua (Lm),
anciua, anciuga (G)
// gianchettu m. (C) neonato di a. e di sardina, giunchetto”;
Mezus atzua chi non chibudda crua (prov.-L) “Meglio a. di cipolla
cruda” acciughina
sf. zool.
(Lepisma saccharina) [moth,
teigne, polilla, Motte]
tàrula (it. ant. tarolo) (L), nàstala, tinzola (lat.
TINEOLA) (N), arna (cat. arna), àrnia, arrala, arrana,
pappagalleddu m., pappalena m., tingiolu m. (lat.
*TINEOLUS) (C), càmura, caragnadda, caragnàttura, tagnora (S), càmula,
tagnola (G) accivire
vt.
(provvedere, fornire) [to
provision, approvisionner, avituallar, versorgen]
atzivire (it. ant. accivire), frunire (it. fornire o cat.
fornir) (L), acchippire, frunire (N), fruniri, provvidiri (C),
azzibbì, frunì, prubidì (S), acciì, frunì (G) acclamare
vt.
(approvare ad alta voce, applaudire) [to
acclaim, acclamer, aclamar, zujubeln]
acclamare (L), accramare (N), acclamai, accramai (C), accramà (S),
acclamà, appruà, ciuccà li mani (G) acclamato
pp. agg. [cheered,
acclamé, aclamado, umjubelt]
acclamadu (L), accramau (N), acclamau, accramau (C), accramaddu (S),
acclamatu, appruatu (G) acclamatore
sm. [acclaimer,
acclamateur, aclamador, Beifallspender]
acclamadore (L), accramadore (N), acclamadori, accramadori (C),
accramadori (S), acclamadori (G) acclamazione
sf. [acclamation,
acclamation, aclamación, Zuruf]
acclamassione, acclamu m. (L),
accramada, accramadura, accramassione
(N), acclamatzioni, acclamu m., accramatzioni
(C), accramazioni (S), acclamazioni, approu m., cioccu di mani m.
(G) acclarare
vt. [to
clear, éclaircir, aclarar, klären]
giarire, ilgiarire, pònnere in giaru (L), accrarare, iscrarire, pònnere
in craru (N), acclarai, accrarai,
allugorai, fai craru (C), accrarà, ciarì (S), acclarà, avvilguà (G) acclimatare
vt. [to
acclimate, acclimater, aclimatar, akklimatisieren]
acclimare, avvesàresi
a su clima (L), accrimatare, s’adattare a un’àghera, s’avvesare a
su crima (N), accrimatizai, cunfai ind’unu crima (C), abituassi a lu
grima, aggrimatassi (S), acclimatà, avvizzassi a lu clima (G) accline
agg. mf.
(disposto, propenso) [sloping,
incliné, en bajada, schief]
dispostu, punnadu (L), ampuau, dispostu, punnau (N), impunnau, manosu
(C), prupensu, purthaddu (S), prupensu (G) acclive
agg. mf. (ripido, erto) [steep,
escarpé, en subida, steil]
in pigada, irruppidu, percossosu, rattu (lat. RAP(I)DUS) (L), a
canacosta a pendentile, a troccos, in ghettada (N), in artziada, in
artziadroxa, in pesada (C), in azzadda, ippuntunaddu, mar’a alzà (S),
dirruttu, malu a alzà (G) accludere
vt. [to
enclose, inclure, incluir, beilegen]
serrare (sp. cerrar), tancare (cat. tancar) (L), incruire
(N), incluiri, poni (lat. PONERE) (C), aunì, unì (S), accruì
(G) accluso
pp. agg. [enclosed,
inclus, incluido, beiliegend]
serradu, tancadu (L), incruiu (N), incluiu, inclusu (C), auniddu, uniddu
(S), accruitu (G) accoccare
vt. fig.
(ingannare qualcuno, fargli una burla)
[to dupe,
tromper, engañar, trügen]
brullare, bugliare (it. o sp. burlar), castanzare, coglionare (=
it.), colovrinare, corogliare, imbovare (sp. embobar) (L),
brullare, collonare, pizicare una brulla (N), brullai, cogliunai,
imbovai, imbusterai (sp. embustero) (C), brullà, buffunà, bururà,
ciaccà, matruffà (S), buffunà, burrulà, cugliunà, trampà (G) accoccolarsi
vt. rifl. [to
squat (down), s’accroupir, acurrucarse, sich zusammenkauern]
acciccionàresi,
accuccàresi, accucculiàresi, acculàresi, ammodroddàresi, appimpirinàresi,
si sere a culimpìpari (L), s’accoccobettare, s’accoccolare,
s’accocconare, s’accuccuinare, s’accucconare, s’accucculieddare,
s’accucunniare, s’apperperinare, s’appippirinare, s’appirpirinare,
s’appripieddare, si pirpirinare, si pispirinare
(N), abbibbirinai, abbribiddai, s’accuccai,
s’accugucciai, s’appattai, s’appippiniai, si
coccoeddai (C), accucuddassi, incinassi, punissi a curimpìparu (S),
accucciassi, accucucciassi, appuppassi, appuppusunassi (G) accoccolato
pp. agg. [squat,
accroupi, acurrucado, zusammengekauert]
accuccadu, accucculiadu, appimpirinadu, pispirinadu, séidu a culimpìpari
(L), a culispìspiri, a pimpirinu, a pirpirinu, accoccobettau, accocconau,
apperperinau, appippirinau, appirpirinau,
appripieddau (N), accugucciau, appattau, coccoeddau, a su pimpirinu,
appipinniau, abbribiddau, abbibbirinau (C), incinaddu, posthu a curimpìparu
(S), accucucciatu, appuppusatu, appuppusunatu, accucciatu (G) //
a sa pirpirinata (N) “a.
come i beduini” accodare,
-arsi vt.
rifl. [to
put in line, mettre à la file, colocar en hilera, in die Reihe stellen]
accoare, accoizare (L), pònnere
infattu. s’accodare, sichire
(N), s’accoai, scoillai (C), andà fattu, punissi in fira, sighì (S),
accudassi, acculassi, punissi infattu (in fila) (G) // scoillu
(C) “accodamento”; accudatu (G) “accodato” accogliente
agg. p. pres.
mf. [receiving,
accueillant, acogedor, gemütlich]
accogliente (L), accasazajolu (N), accattosu, accoliosu, arricidori,
cullidori, ospederi
(C), accuglienti (S), còmodu (G) accoglienza
sf. [reception,
accueil, acogida, Empfang]
accoglièntzia, rezettu m. (L), accattu m. (sp. acato), accollièntzia,
accollozida, accullèntzia
(N), accasàggiu m., accattu m., arricida (C), accugliènzia
(S), accasagghju m. (G) // accasazu m. (LN), bonaccattu m.,
accasàggiu m. (C), bon’accugliènzia (S), bon’accasagghju m.,
spantamattu m. (G) “buona a.”; mal’accasazu m.
(LN), disaccattu m. (sp. desacato) (C), mal’accugliènzia (S),
mal’accasagghju m. (G) “cattiva a.” accogliere
vt. [to
receive, accueillir, acoger, empfangen]
accasazare (a. bene; sp.
agasajar), accoglire, accollire (L), accollire, accollozire, accullire,
accullozire, recire (N),
accóliri, accasaggiai, arriciri (C), accuglì (S), accasagghjà, accittà,
accuddì, accuglì (G) accoglimento
sm. [reception,
accueil, acogimiento, Empfang]
accoglimentu, accollimentu (L), accullimentu, accullozu,
aggristadura f. (N),
arregorta f., arricimentu (C), accugliènzia f. (S),
accittaziòni f., accuddimentu (G) accolito
agg.
(seguace, discepolo fedelisimo) [acolyte,
acolyte, acólito, Akoluth]
discìpulu, dissìpulu (it. discepolo), ischìbulu, sighidore
(L), accólitu, discìpulu (N), accólitu, scienti, sighidori (C),
aderenti, discépuru, dischenti (S), discìpulu, filigresu (cat. sp.
filigrés) (G) accollare,
-arsi vt.
rifl. (caricarsi di impegni) [to
charge, charger, cargar, aufbürden]
accollare, garrigare (lat. CARRICARE) (L), accollare, si
garrigare (de impinnos) (N), accollai, addossai, carrigai (C), accraccà,
accriccà, accullà (S),
accuddassi (G) accollato
pp. agg. [charged,
chargé, cargado, betraut]
accolladu, garrigadu (L), accollau (N), accollau, addossau, carrigau
(C), accullacciaddu, acculladdu
(S), accuddatu (G) accollatura
sf. [neckline,
encolure, escotadura alta, Kleiderkragen]
accolladura (LN), accolladura, accollamentu m. (C), accolladdura,
acculladdura (S),
accuddatura (G) accollo
sm.
[load,
charge, cuidado, Verpflichtung]
accollamentu, aggràviu (sp. agravio) (L), accollamentu,
accollu, aggràviu (N), accollamentu, incàrrigu, spórgiu (cat.
porxe) (C), aggràbiu (S), aggrau (G) accolta
sf. (adunata,
raduno) [meeting,
assemblée, asamblea, Versammlung]
accorru m., adunàntzia, attoppu m., attroppada (L),
accollia (de zente), addobbiada, aggorrada (N), accorramentu m.,
accorru m., accumonamentu m. (C), accoltha, adunadda, adunànzia
(S), accudimentu m., accudita, chèrrita, dunata (G) accoltellamento
sm. [stabbing,
coup de coteau, cuchillada, Messerstich]
istoccatzamentu (L), allesorzada f.,istoccada
f., lesorjada f. (N), aggorteddamentu (C),
arrasoggiamentu, isthuccaggiamentu (S), accultiddamentu, istuddunata f.,
studdunata f. (G) accoltellare
vt. [to
stab, donner des coups de couteau, acuchillar, erstechen]
abburteddare, istoccadare, istoccare, istoccatzare,
istoccheddare, istocchizare
(it. stoccheggiare) (L), allesorzare, illipputzare,
istoccare, istocchitzare, zocare
a istoccadas (N), aggorteddai (C), arrasoggià, giuggà a isthuccaddi, isthuccà,
isthuccaggià (S),
istuccagghjà, accultiddà, istuccatà, istuddunà, studdunà (G) accoltellato
pp. agg. [stabbed,
poignardé, acuchillado, erstechet]
abburteddadu, istoccadadu, istoccatzadu,
istocchizadu (L), allesorzau, istoccau, istocchitzatu, zocau
a istoccadas (N), aggorteddau (C), arrasoggiaddu, giuggaddu a
isthuccaddi, isthuccaggiaddu, isthuccazzaddu (S),
accultiddatu, istuccagghjatu, istuccatatu, istuddunatu, stuccagghjatu,
studdunatu (G) accoltellatore
sm. [stabber,
poignardeur, acuchillador, Messerheld]
abburteddadore, istoccatzadore, istocchizadore (L), istoccadore (N),
aggorteddadori (C), arrasoggiadori, isthuccaggiadori (S),
accultiddadori, istuddunadori, studdunadori (G) accolto
pp. agg. [received,
accueilli, acogido, empfing]
accoglidu, accollidu, accoltu, retzidu (L), accolliu, accolloziu,
acculliu, acculloziu
(N), accasaggiau (a.
bene), accóliu, arriciu (C), accolthu (S), accasagghjatu,
accittatu, accoltu (G) accomandare
vt.
(raccomandare) [to
recommend, recommander, recomendar, ausbessern]
incumandare (sp. encomendar + it.), raccumandare (L),
incumentare, raccumandare (N), incumandai (C), raccumandà (S), incumandà
(G) accomandita
sf. [limited
partership, commandite, comandita, Komandditgese]
accumononzu m., incumentu
m., cunsigna (L), incumentu m. (N), incumandìtzia (C),
cumunàggiu m. (S) cunsigna, puglitura (G) accomiatare,
-arsi vt.
rifl. [to
dismiss, congédier, despedir, beurlaben]
accomiare, dispacciare
(cat. despatxar; sp. despachar), dispidire (cat. sp. despedir)
(L), dispatzare, dispidire (N), dispacciai, dispediri, dispidiri
(C), dipaccià, dipidì (S), dispidì (G) accomodamento/1 sm. [adjustment, arrangement, arreglo, Reparatur] accontzadura f., accontzamentu, accontzu, agabbu (sp. acabo) ,aggiustera f. (L), accontzadura f. ,accontzu (N), arrangiadura f., arrangiamentu, arràngiu, assémpiu, stracchimèngia f. (C), acconzu, aggiusthera f. (S), accònciu, accunciatura f., agghjustatura f. (G) // Mezus accontzamentu lanzu chi non sentèntzia rassa (prov.-L) “Meglio un a. esiguo che non una sentenza p | ||